29.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/77

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă – Strategia Europa 2020 – bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează asupra domeniilor-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, la nivelul UE și la nivelul zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)

La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2013 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de convergență al Ungariei pentru perioada 2013‐2016.

(5)

La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice 2014. De asemenea, la 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Ungaria ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(6)

La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării fiscale și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Acesta a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea fiscală într-un mod diferențiat și favorabil creșterii, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7)

La 5 martie 2014, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat pe care l-a efectuat pentru Ungaria, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Concluzia care se desprinde din analiza Comisiei este că Ungaria se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare și măsuri ferme de politică. În mod concret, trebuie să se acorde în continuare o foarte mare atenție ajustării în curs a poziției internaționale nete pronunțat negative, nivelului ridicat al datoriei publice și private, în contextul unui sector financiar fragil, și deteriorării rezultatelor la export, în vederea reducerii riscurilor importante de apariție a unor efecte negative asupra funcționării economiei.

(8)

La 30 aprilie 2014, Ungaria a prezentat Programul său național de reformă pentru 2014 și Programul de convergență pentru 2014. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9)

Obiectivul strategiei bugetare prezentate în Programul de convergență pentru 2014 este reducerea deficitului global de la 2,9 % din PIB, în 2014, la 1,9 %, până la sfârșitul perioadei programului. Acesta trebuie să fie realizat printr-o traiectorie de consolidare care concentrează puternic eforturile spre sfârșitul perioadei vizate, în contextul în care țintele de deficit au fost revizuite semnificativ în sens ascendent, comparativ cu programul de convergență precedent. Programul de convergență confirmă obiectivul pe termen mediu de - 1,7 % din PIB, care reflectă obiectivele Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, pe baza soldului structural recalculat, se preconizează că obiectivul pe termen mediu nu va fi îndeplinit până la sfârșitul perioadei programului. Se preconizează că în 2014 soldul structural (recalculat) se va deteriora cu 1,5 puncte procentuale, deviind astfel în mod semnificativ de la obiectivul pe termen mediu, și că se va stabiliza în 2015, ceea ce implică o diferență de 0,5 % din PIB față de ameliorarea necesară în direcția atingerii obiectivului pe termen mediu. Criteriul de referință în materie de cheltuieli evidențiază o abatere semnificativă, atât în 2014, cât și în 2015. Se preconizează că soldul structural (recalculat) va continua să se deterioreze, atât în 2016, cât și în 2017. În general, se preconizează, începând cu 2014, o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția atingerii obiectivului pe termen mediu. Programul de convergență pornește de la premisa unei scăderi treptate, dar continue, a datoriei publice, de la 79 % din PIB, în 2013, la aproximativ 75 % din PIB, în 2017. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de convergență este, în linii mari, plauzibil pentru perioada 2014‐2016, estimându-se că PIB-ul va crește cu 2,3 % în 2014 și, respectiv, cu 2,5 % în 2015, comparativ cu 2,3 % și, respectiv, 2,1 %, conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2014. Cu toate acestea, Programul de convergență este prea optimist în ceea ce privește anul 2017.

Riscurile care amenință țintele bugetare sunt, în mare parte, echilibrate în 2014, dar există riscuri din ce în ce mai mari ca, începând cu anul 2015, deficitul să fie mai mare decât cel vizat. Riscuri importante sunt generate de faptul că reducerea planificată a ratei cheltuielilor este prevăzută a fi realizată prin înghețări nominale generalizate sau prin limitarea creșterilor la un nivel inferior ratei inflației în cazul majorității liniilor bugetare de cheltuieli discreționare. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2014, se preconizează că în 2014 și în 2015 deficitul global va respecta țintele stabilite în Programul de convergență. În contextul în care se estimează că deficitul structural va fi de 2,2 % din PIB în 2014 și de 2,3 % în 2015, previziunile Comisiei confirmă faptul că, începând cu 2014, există un risc de abatere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu. Mai mult, previziunile Comisiei indică, de asemenea, nerespectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei în 2014 și în 2015. În 2014, deteriorarea preconizată a soldului structural (- 1,4 % din PIB) depășește nivelul permis pentru respectarea regulii privind gradul de îndatorare (- 0,5 % din PIB). În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, pe baza evaluării Programului de convergență și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul consideră că sunt necesare eforturi suplimentare de consolidare structurală, date fiind riscurile de abatere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu, precum și riscul de nerespectare, începând cu 2014, a regulii privind gradul de îndatorare.

(10)

Cadrul bugetar pe termen mediu a fost consolidat prin extinderea orizontului de planificare dincolo de exercițiul bugetar în curs. Cu toate acestea, eficacitatea și caracterul obligatoriu al acestuia nu sunt încă asigurate. Au fost introduse norme fiscale numerice noi, însă nu au fost corectate deficiențele de concepție, legate în principal de lipsa unei monitorizări ex post sistematice, a unui nivel maxim de abatere admis și a unor mecanisme de corecție solide. Lista restrânsă a sarcinilor obligatorii ale Consiliului bugetar, precum și capacitatea analitică a acestuia nu sunt încă proporționale cu dreptul său de veto în domeniul bugetar. Consolidarea în continuare a cadrului bugetar pe termen mediu și extinderea mandatului obligatoriu al Consiliului bugetar ar contribui la îmbunătățirea credibilității, a transparenței și a eficacității cadrului bugetar general.

(11)

Chiar dacă Banca Centrală a acordat subvenții în cadrul schemei „Finanțare pentru creștere”, destinată întreprinderilor mici și mijlocii, activitățile normale de creditare a economiei nu au fost reluate în mod durabil. Sarcina de reglementare suportată de sectorul financiar a crescut și mai mult, limitând astfel capacitatea de acumulare de capital. Măsuri cum ar fi cea privind majorarea taxei pe tranzacțiile financiare au contribuit la o creștere a utilizării de fonduri în numerar în cadrul economiei. Portofoliul creditelor acordate gospodăriilor a continuat să se deterioreze și ponderea mare de credite neperformante reprezintă în prezent una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul financiar. Curățarea portofoliului este limitată de gradul redus de eficacitate al procedurilor de rezoluție. Nu au fost adoptate măsuri importante noi menite să elimine activele toxice din bilanțul băncilor. Nivelul ridicat al sarcinii de reglementare, combinat cu un procent mare de credite neperformante, a condus la o reducere a creditelor disponibile. Guvernul și-a anunțat, în repetate rânduri, intenția de introduce o nouă schemă de reducere a datoriilor pentru a-i sprijini pe debitorii care au contractat împrumuturi în valută; în cele mai multe cazuri, aceste măsuri nu au vizat debitorii aflați în dificultate și au un impact negativ asupra atitudinii gospodăriilor cu privire la plata creditelor, din cauza faptului că acestea se așteaptă să beneficieze de sprijin suplimentar din partea guvernului. Reglementarea și supravegherea în sectorul financiar au fost consolidate prin integrarea Autorității de Supraveghere Financiară în cadrul structurii băncii centrale și prin însărcinarea acesteia din urmă cu supravegherea macroprudențială. Au început activitățile de pregătire privind instituirea unui regim de rezoluție bancară.

(12)

Cu toate că s-a redus frecvența modificărilor în sectorul fiscal în comparație cu anul precedent, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește echilibrarea în mai mare măsură a sistemului de impozitare a societăților. Unele taxe sectoriale existente au fost chiar majorate. Aplicarea unor impozite diferite în funcție de sectoare reprezintă un obstacol în calea alocării eficace a resurselor, având, prin urmare, un impact negativ asupra creșterii economice. Pentru ca sistemul de impozitare să stimuleze în mai mare măsură ocuparea forței de muncă, Ungaria a extins condițiile de eligibilitate privind creditele fiscale pentru impozitul pe venit, acordate familiilor, ceea ce poate constitui un ajutor pentru salariați. Sarcina fiscală suportată de persoanele celibatare cu venituri salariale mici este una dintre cele mai ridicate din Uniune. În ciuda unei extinderi a domeniului de aplicare în cazul mamelor cu cel puțin trei copii, criteriile de eligibilitate stabilite prin Legea pentru protecția locurilor de muncă au rămas, în esență, neschimbate, chiar dacă o mare parte a angajaților cu venituri salariale mici nu se încadrează în domeniul de aplicare al acestei măsuri. Va fi important ca această schemă să fie evaluată din punctul de vedere al impactului și al raportului cost-eficacitate și, dacă este cazul, să fie modificată, pentru a contribui la ocuparea forței de muncă. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește trecerea de la impozitarea veniturilor salariale la taxele de mediu, însă sunt necesare măsuri suplimentare. Conectarea prin internet a caselor de marcat cu administrația fiscală se efectuează treptat, după ce în trecut a înregistrat întârzieri repetate. Cu toate acestea, Ungaria continuă să se confrunte cu un grad ridicat de nerespectare a obligațiilor fiscale, cu un nivel constant de muncă nedeclarată și cu lacune în ceea ce privește respectarea legislației în materie de TVA. Măsurile de control ar trebui să fie înăsprite, în vederea îmbunătățirii eficacității măsurilor de combatere a fraudei.

(13)

Rata șomajului în rândul tinerilor s-a redus în 2013, în timp ce proporția tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut. O coordonare eficace între agențiile locale ale serviciului public de ocupare a forței de muncă, instituțiile de învățământ și părțile interesate de la nivel local ar putea spori impactul acestor măsuri. A început procesul de consolidare a capacităților serviciului public de ocupare a forței de muncă, inclusiv elaborarea unui sistem de stabilire a profilurilor clienților, însă ar trebui să se evalueze eficiența și eficacitatea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă care sunt menite să contribuie la o piață deschisă a muncii și, dacă este necesar, să fie modificate, în scopul îmbunătățirii accesului unor grupuri defavorizate la piața forței de muncă. Este necesar să se consolideze elementul de activare în cadrul diferitelor măsuri în domeniul pieței forței de muncă și în domeniul social (Programul de lucrări publice, indemnizații de șomaj și asistență socială). Programul de lucrări publice beneficiază de cea mai mare parte a resurselor bugetare disponibile pentru măsuri în domeniul ocupării forței de muncă, însă, în 2013, 11,54 % din participanți au putut reveni pe piața deschisă a forței de muncă după ce și-au încheiat activitatea în cadrul acestui program. Se pune astfel întrebarea dacă acest program nu ar trebui să fie adaptat, de exemplu, prin asigurarea unui grad mai ridicat de corelare cu măsurile de activare, formare și acordare de asistență în căutarea unui loc de muncă, pentru a garanta obținerea unui impact cu o durată mai îndelungată asupra ocupării forței de muncă. Participarea femeilor la piața muncii a fost încurajată printr-un grad sporit de flexibilitate a sistemului de concediu parental și prin punerea la dispoziție a unor capacități de îngrijire a copiilor, însă sunt necesare eforturi suplimentare, având în vedere că rata de ocupare în rândul femeilor rămâne sub 60 %. Durata perioadei în care șomerii pot beneficia de indemnizația de șomaj este mai scurtă decât durata medie a intervalului de timp de care aceștia au nevoie pentru a-și găsi un loc de muncă. Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială din Ungaria crește în mod constant, acestea reprezentând în prezent aproximativ o treime din populația acestei țări. Sărăcia continuă să afecteze în mod disproporționat grupurile defavorizate, în special copiii și populația romă. Cu toate că există o strategie națională de incluziune socială, măsurile de politică din majoritatea domeniilor nu promovează în mod sistematic obiectivele definite în strategie. Pentru a reduce în mod eficace sărăcia sunt necesare măsuri de politică integrate și simplificate.

(14)

Mediul de afaceri din Ungaria se caracterizează prin modificări frecvente ale cadrului de reglementare și printr-o concurență limitată într-un număr tot mai mare de sectoare. În sectorul serviciilor au fost introduse noi bariere, cele existente nefiind eliminate b (de exemplu, în ceea ce privește farmaciile, gestionarea deșeurilor, plățile prin intermediul dispozitivelor mobile, comercializarea cu amănuntul a tutunului și manualele). Volumul investițiilor a scăzut semnificativ, mai ales în sectoarele în care, în ultimii ani, au fost impuse suprataxe sectoriale specifice. În perioada cuprinsă între 2010 și 2013, volumul investițiilor nominale a scăzut cu 44 % în sectorul energiei, cu 28 % în sectorul finanțelor și cu 18 % în sectorul comunicațiilor, în timp ce volumul global al acestora a crescut cu 3,4 %. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea concurenței în domeniul achizițiilor publice, însă sunt necesare eforturi suplimentare. De exemplu, utilizarea într-o măsură mai mare a sistemelor electronice de achiziții publice ar putea conduce la economii de costuri importante, la o îmbunătățire a gradului de transparență a achizițiilor publice și la o creștere a concurenței. S-au întreprins măsuri în vederea punerii în aplicare a unor strategii de integritate și a promovării unor standarde mai ridicate în materie de transparență în cadrul administrației publice, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru combaterea cu eficacitate a corupției.

(15)

Proporția elevilor care au părăsit timpuriu școala este în creștere și adoptarea unei strategii de prevenire a părăsirii timpurii a școlii a fost amânată în repetate rânduri. Sunt necesare eforturi suplimentare care să le permită elevilor dobândirea unor cunoștințe, competențe și calificări de bază, relevante pentru piața muncii. Asigurarea unui acces egal la un învățământ general de calitate rămâne în continuare o problemă majoră pentru copiii defavorizați, în special pentru copiii romi. A fost promulgată o nouă lege cu privire la formarea profesională, care introduce, printre altele, un „model dublu” nou, pentru a facilita tranziția, în continuare dificilă, de la școală la viața profesională, fiind necesar ca efectele acesteia să fie monitorizate îndeaproape.

(16)

În 2013 și 2014, Ungaria a continuat să reducă prețurile la energie electrică și la gaze pentru consumatorii finali. Aceste reduceri ale prețurilor, coroborate cu o sarcină fiscală suplimentară asupra întreprinderilor din sectorul energetic, au avut un impact negativ asupra capacității furnizorilor de energie de a-și recupera costurile, precum și asupra investițiilor în domeniul energetic și a întreținerii rețelelor. În prezent, nivelul intensității energetice a gospodăriilor este printre cele mai ridicate din Uniune și eficiența energetică ar putea fi îmbunătățită îndeosebi în sectorul locuințelor. Lipsa de independență a autorității de reglementare în domeniul energiei în ceea ce privește stabilirea condițiilor privind accesul la rețea și a tarifelor de rețea continuă să genereze motive de îngrijorare. Au fost întreprinse unele demersuri în vederea raționalizării organizării întreprinderilor de transport în comun, însă sustenabilitatea acestora ar putea fi îmbunătățită în continuare prin reducerea cheltuielilor de funcționare și modificarea sistemului de tarife.

(17)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Ungariei. A evaluat Programul național de reformă și Programul de convergență. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică fiscală și socioeconomică sustenabilă în Ungaria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei formulate în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-7 de mai jos.

(18)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său (5) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(19)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1, 2, 3 și 5 de mai jos.

1.

Să consolideze măsurile bugetare pentru 2014, ținând cont de apariția decalajului comparativ cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, mai precis regula privind reducerea gradului de îndatorare, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2014. În 2015 și în perioada următoare, să consolideze semnificativ strategia bugetară pentru a asigura îndeplinirea obiectivului pe termen mediu și respectarea cerințelor privind reducerea gradului de îndatorare, astfel încât rata datoriei publice să se mențină pe o traiectorie descendentă durabilă. Să asigure caracterul obligatoriu al cadrului bugetar pe termen mediu printr-o monitorizare ex post sistematică a respectării normelor fiscale numerice și prin utilizarea mecanismelor de corecție. Să îmbunătățească gradul de transparență a finanțelor publice, inclusiv prin extinderea sarcinilor obligatorii care îi revin Consiliului bugetar, solicitând elaborarea, la intervale de timp regulate, a unor prognoze macrobugetare și a unor evaluări ale impactului bugetar în cazul principalelor propuneri de politică.

2.

Să contribuie la restabilirea fluxului normal de creditare a economiei, printre altele prin îmbunătățirea modului în care este conceput sistemul de impozite și prin reducerea sarcinii fiscale suportate de instituțiile financiare. Să adapteze taxa pe tranzacțiile financiare pentru a evita redirecționarea fondurilor de economii din sectorul bancar și să consolideze stimulentele pentru utilizarea plăților electronice. Să analizeze și să elimine obstacolele din calea curățării portofoliului, printre altele, prin înăsprirea regulilor privind constituirea de provizioane pentru creditele restructurate, prin eliminarea obstacolelor în ceea ce privește executarea silită a garanțiilor reale, precum și prin accelerarea și îmbunătățirea eficienței procedurilor de insolvență. În acest sens, să consulte îndeaproape părțile implicate cu privire la noile inițiative în materie de politică și să se asigure că aceste inițiative sunt bine orientate și că nu duc la o creștere a hazardului moral în rândul debitorilor. Să consolideze în continuare reglementarea și supravegherea financiară.

3.

Să asigure instituirea unui sistem de impozitare a societăților stabil, mai echilibrat și raționalizat, inclusiv prin eliminarea treptată a taxelor sectoriale specifice cu efect distorsionant. Să reducă sarcina fiscală suportată de lucrătorii cu venituri reduse, printre altele, prin îmbunătățirea eficienței taxelor de mediu. Să accelereze măsurile de îmbunătățire a respectării obligațiilor fiscale – în special pentru a reduce frauda în domeniul TVA – și să reducă costurile globale ale acesteia.

4.

Să consolideze măsurile bine orientate din cadrul politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, printre altele, prin accelerarea introducerii sistemului de stabilire a profilurilor clienților al serviciului public de ocupare a forței de muncă. Să creeze rețeaua planificată de îndrumare a tineretului și să asigure coordonarea acesteia cu instituțiile de învățământ și părțile interesate de la nivel local, pentru a contribui la o creștere a impactului măsurilor în domeniu. Să revizuiască programul de lucrări publice pentru a analiza eficacitatea acestuia în ceea ce privește sprijinirea participanților să își găsească ulterior un loc de muncă și să consolideze, în continuare, elementele de activare din cadrul programului. Să analizeze posibilitatea de a prelungi durata perioadei în care șomerii pot beneficia de indemnizația de șomaj, luând în considerare intervalul de timp mediu necesar pentru găsirea unui nou loc de muncă, și corelarea cu măsuri de activare. Să amelioreze caracterul adecvat și nivelul de acoperire al asistenței sociale, corelând-o într-o măsură mai mare cu măsurile de activare. Să pună în aplicare măsuri de politică raționalizate și integrate pentru a reduce sărăcia, îndeosebi în rândul copiilor și al populației rome.

5.

Să asigure stabilitatea cadrului de reglementare și să stimuleze concurența pe piață, printre altele, prin eliminarea barierelor în sectorul serviciilor. Să adopte măsuri mai ambițioase, menite să contribuie la o creștere a concurenței și a gradului de transparență al procedurilor de achiziții publice, care să includă o mai bună utilizare a sistemelor electronice de achiziții publice, și să reducă în continuare corupția și sarcina administrativă globală.

6.

Să pună în aplicare o strategie națională de prevenire a părăsirii timpurii a școlii, care să acorde o atenție deosebită elevilor care și-au abandonat studiile în cadrul învățământului profesional și tehnic. Să introducă o abordare sistematică în vederea promovării unui învățământ general incluziv pentru grupurile defavorizate, în special pentru romi. Să sprijine trecerea de la un ciclu de învățământ la altul și tranziția către piața muncii și să supravegheze îndeaproape punerea în aplicare a reformei privind formarea profesionale. Să pună în aplicare o reformă a învățământului superior care să permită un nivel mai ridicat de absolvire în învățământul superior, în special în rândul studenților dezavantajați.

7.

Să revizuiască impactul pe care reglementarea prețurilor la energie îl are asupra stimulentelor pentru a investi și asupra concurenței pe piața energiei electrice și pe piața gazelor. Să adopte măsuri suplimentare pentru a asigura autonomia autorității de reglementare în ceea ce privește stabilirea tarifelor de rețea și a condițiilor privind accesul la rețea. Să întreprindă măsuri de creștere a eficienței energetice, în special în sectorul locuințelor. Să sporească în continuare sustenabilitatea sistemului de transport, printre altele, prin reducerea cheltuielilor de funcționare și prin revizuirea sistemului de tarife aplicate de întreprinderile de stat din sectorul transporturilor.