30.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 217/93

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014) iar, la 21 octombrie 2010, a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, dar și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile existente. Ei au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)

La 10 iulie 2012, Consiliul a adoptat o Recomandare (4) privind Programul național de reformă pentru 2012 al Regatului Unit și a emis un aviz cu privire la Programul de convergență al Regatului Unit pentru perioada 2012-2017.

(5)

La 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, marcând începutul Semestrului european 2013 pentru coordonarea politicilor economice. Tot la 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Regatul Unit ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(6)

Parlamentul European a fost implicat în mod adecvat în derularea Semestrului european, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și, la 7 februarie 2013, a adoptat o rezoluție privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2013 și o rezoluție referitoare la contribuția la analiza anuală a creșterii pentru 2013.

(7)

La 14 martie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea finanțelor publice diferențiată, favorabilă creșterii, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(8)

La 10 aprilie 2013, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat pentru Regatul Unit, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În baza analizei efectuate, Comisia concluzionează că Regatul Unit se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare și acțiuni de politică. În principal, evoluțiile macroeconomice în ceea ce privește îndatorarea gospodăriilor, legate de nivelul ridicat al datoriilor ipotecare și de caracteristicile pieței imobiliare, precum și evoluțiile nefavorabile în materie de competitivitate externă, în special în ceea ce privește exportul de mărfuri și creșterea redusă a productivității, necesită în continuare atenție.

(9)

La 30 aprilie 2013, Regatul Unit și-a prezentat Programul de convergență care vizează perioada 2012/13-2017/18 și Programul național de reformă pentru 2013. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(10)

În temeiul punctului 4 din Protocolul nr. 15 privind anumite dispoziții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, obligația de la articolul 126 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la evitarea deficitelor publice generale excesive nu se aplică Regatului Unit. La punctul 5 din protocol se prevede că Regatul Unit va depune eforturi în vederea evitării unui deficit public excesiv. La 8 iulie 2008, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, că în Regatul Unit există un deficit excesiv.

(11)

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, a Programului de convergență, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din program este plauzibil. Obiectivul strategiei bugetare prezentate în Programul de convergență este de a obține un buget actual ajustat ciclic, aproape echilibrat, la sfârșitul unei perioade de cinci ani. Deficitul public a atins nivelul cel mai ridicat, 11,5 % din PIB, în 2009/10 (5), reducându-se la 5,6 % din PIB în 2012/13, ca urmare a măsurilor cu caracter excepțional care au redus deficitul cu 2 puncte procentuale în 2012/13. Cu toate acestea, conform Programului de convergență, guvernul nu va putea respecta termenul 2014/15 pentru corectarea deficitului excesiv stabilit de către Consiliu, dat fiind că deficitul pentru acel an este estimat la 6,0 % din PIB. Conform previziunilor programului, anul în care deficitul excesiv va fi corectat este 2017/18, când va atinge nivelul de 2,3 % din PIB, la trei ani după termenul stabilit de Consiliu în decembrie 2009. Programul de convergență prevede că deficitul public structural, astfel cum a fost recalculat de către Comisie, se va ameliora marginal, de la 5,6 % din PIB în 2013/14 la 5,1 % din PIB în 2014/15. În perioada cuprinsă între 2010/11 și 2012/13, efortul mediu bugetar neajustat este estimat la 1,1 % din PIB, cu mult sub nivelul de 1— % din PIB recomandat de Consiliu, înainte de corectarea pentru a ține cont de impactul oricăror reexaminări ale creșterii potențiale a producției, venituri excepționale sau neîndeplinirea obiectivelor. Principalele riscuri pentru previziunile bugetare rezultă dintr-o creștere mai redusă decât cea preconizată ca urmare a nivelului constant ridicat al inflației, care reduce consumul privat, și din eventuala deteriorare a mediului internațional, care ar putea afecta schimburile comerciale și investițiile.

Programul de convergență nu include un obiectiv bugetar pe termen mediu (OTM), astfel cum prevede Pactul de stabilitate și de creștere. Guvernul a continuat strategia sa de consolidare a finanțelor publice, dar deficitul este mai mare decât se prevăzuse, din cauza faptului că, sub efectul acțiunii stabilizatorilor automați nivelul cheltuielilor a fost mai ridicat decât se estimase, precum și a unui nivel al veniturilor mai redus comparativ cu estimările. De asemenea, măsurile de consolidare adoptate până în prezent nu au fost suficiente pentru a se realiza efortul bugetar mediu anual recomandat pentru corectarea deficitului excesiv. Mai mult, potențialul reformei structurale, care, de exemplu, vizează creșterea eficienței sistemului taxelor și impozitelor prin revizuirea structurii cotelor de TVA de a genera venituri, este în continuare relativ insuficient valorificat. Datoria publică ca procent din PIB a crescut de la 56,1 % în 2008/09 la 90,7 % în 2012/13. Conform Programului de convergență, se estimează că rata datoriei publice va crește la 100,8 % în perioada 2015/16 și 2016/17, urmând să scadă la 99,4 % în 2017/18.

(12)

Reducerea gradului de îndatorare a gospodăriilor a continuat în 2012, însă la nivelul de 96 % din PIB, datoria gospodăriilor din UK se menține cu mult peste media zonei euro, iar reducerea gradului de îndatorare nu ar putea continua odată ce condițiile economice se ameliorează, iar tranzacțiile imobiliare revin la un nivel mai normal. Prețurile locuințelor sunt în continuare ridicate și volatile în contextul unei penurii de locuințe. Din cauza combinației între prețurile ridicate la locuințe și utilizarea răspândită a ipotecilor cu rată variabilă, gospodăriile sunt deosebit de expuse la modificările ratei dobânzii, precum și la creșterea șomajului. Guvernul a luat măsuri de reformare a legislației în materie de amenajare a teritoriului, însă construcțiile de locuințe se mențin la un nivel scăzut, iar sistemul de amenajare a teritoriului, inclusiv restricțiile în materie de spații verzi, reprezintă în continuare o constrângere importantă asupra ofertei de locuințe. Intervențiile guvernului, care stimulează cererea de locuințe, mai degrabă decât oferta, inclusiv schema anunțată recent de ajutoare pentru cumpărarea de locuințe (Help to Buy) ar putea exacerba această situație prin creșterea prețurilor la locuințe și a îndatorării gospodăriilor. Sistemul de impozitare a proprietăților din Regatul Unit combină impozitele regresive recurente (impozit local) cu o taxă progresivă pe tranzacții (taxă de timbru pentru teren). Prețurile ridicate la locuințe, alături de situația financiară tensionată a gospodăriilor și de criteriile de acordare a împrumuturilor mai responsabile vor împiedica cel mai probabil în continuare marea parte a gospodăriilor cu venituri medii să cumpere o locuință. În acest context, închirierea de la particulari ar putea fi o alternativă mai atractivă și mai viabilă pe termen lung în raport cu deținerea unei locuințe.

(13)

Regatul Unit se confruntă cu provocări atât în ceea ce privește șomajul, cât și în ceea ce privește subocuparea, în special în rândul tinerilor. Șomajul s-a situat la 7,8 % la începutul anului 2013, față de 10,9 % care este media UE, și se preconizează că, în linii mari, va rămâne la acest nivel în 2013 și 2014. Rata șomajului în rândul tinerilor este mult mai ridicată, 20,7 %, și a crescut constant din anul 2007, când era de 14,3 %. Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare este de 14,0 %. Ocuparea forței de muncă în sectorul privat s-a dezvoltat puternic în ultimul an, având în vedere încetinirea creșterii PIB, însă productivitatea și creșterea salariilor au fost moderate. De asemenea, Regatul Unit are un exces de ofertă de lucrători cu un nivel scăzut de calificare, pentru care cererea este în scădere. În același timp, Regatul Unit are un deficit de lucrători cu competențe profesionale și tehnice de înaltă calitate, fapt care contribuie la o lipsă de competitivitate externă. În pofida unor progrese înregistrate în ultimii ani, o pondere semnificativă a tinerilor nu are competențele și calificările necesare pentru a concura cu succes pe piața forței de muncă. Rata șomajului pentru persoanele slab calificate cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani este de 37,2 %, cu mult peste media UE. Actuala politică în materie de învățământ profesional și de formare s-a axat prea mult pe competențele de bază și pe calificările de nivelul 2, în timp ce economia solicită tot mai mult calificări mai avansate. Deși s-au depus eforturi de îmbunătățire a calității programelor de ucenicie, sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens. În special, sistemul calificărilor este în continuare foarte complex, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra implicării întreprinderilor în programele de ucenicie. Regatul Unit ar putea porni de la actualul contract privind tineretul pentru a pune în aplicare o garanție pentru tineret și pentru a aborda problema șomajului în rândul tinerilor și al celor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare.

(14)

Stimulentele insuficiente pentru muncă sunt o problemă persistentă în Regatul Unit. Autoritățile intenționează să abordeze această problemă prin introducerea creditului universal, care va permite persoanelor să beneficieze de o parte mai importantă din prestațiile primite atunci când își găsesc un loc de muncă. Deși creditul universal ar putea avea un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă, mult va depinde de aplicarea eficace a acestei măsuri și de serviciile de sprijin, inclusiv de interacțiunea cu alte prestații sociale. În paralel, mai multe prestații acordate persoanelor în vârstă de muncă și credite fiscale vor fi majorate cu 1 % pe an până în 2016, nivel care este sub rata estimată a inflației dar ar trebui îmbunătățite și stimulentele pentru muncă. O serie de alte reforme în domeniul prestațiilor sociale au fost, de asemenea, introduse în aprilie 2013. Există un risc de creștere a nivelului sărăciei, inclusiv a sărăciei în rândul copiilor din acele gospodării care nu își găsesc un loc de muncă. În schimb, domeniul de aplicare, nivelul și majorarea atât a prestațiilor universale, cât și a celor acordate în funcție de venituri către pensionari au fost în mare parte scutite de tăieri. Primele rezultate ale Programului de lucru sugerează că există loc pentru îmbunătățirea aplicării programului și a rezultatelor acestuia. De asemenea, Regatul Unit se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește creșterea ratei de ocupare a părinților și în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire a copiilor accesibile și de înaltă calitate. La nivelul de 17,3 %, ponderea copiilor din Regatul Unit care trăiesc în gospodării în care părinții nu au un loc de muncă este pe locul al doilea din Uniune. În prezent, costurile cu îngrijirea copiilor din Regatul Unit sunt printre cele mai ridicate din Uniune, ceea ce ridică probleme speciale pentru cuplurile în care ambii parteneri contribuie la venitul familiei și pentru familiile monoparentale. În 2010, numai 4 % din copiii sub trei ani erau înscriși, cu normă întreagă, în structuri formale de îngrijire a copiilor, cu mult sub media UE de 14 %.

(15)

Nivelul datoriilor întreprinderilor din Regatul Unit este destul de ridicat, cu toate acestea unele firme întâmpină dificultăți în ceea ce privește accesul la credite, iar investițiile întreprinderilor rămân la un nivel foarte scăzut. Scăderea fără precedent a investițiilor după 2007 a dus la reducerea formării brute de capital fix la nivelul de 14,2 % din PIB în 2012. Acesta este al treilea cel mai scăzut nivel din Uniune. Regatul Unit are un nivel scăzut în ceea ce privește cheltuielile întreprinderilor pentru cercetare și dezvoltare, care a scăzut de la 1,17 % din PIB în 2001 la 1,09 % în 2011. Investițiile întreprinderilor au început să crească ușor, cu o creștere anuală de 4,9 % în 2012, însă nivelul acestora este în continuare scăzut. Capacitatea netă de finanțare a sectorului corporativ a rămas negativă în 2012. În timp ce întreprinderile mai mari, cu bilanțuri solide, pot să împrumute la cel mai scăzut cost din istorie, multe alte întreprinderi, în special IMM-uri, au dificultăți în ceea ce privește accesul la credite. Această situație este amplificată de concurența limitată în sectorul bancar. Aplicarea corespunzătoare a recomandărilor Comitetului privind politica financiară în materie de estimare prudentă a cerințelor de capital impuse băncilor și în materie de abordare a deficitelor de capital identificate fără a afecta capacitatea de creditare a economiei ar trebui să contribuie la consolidarea stabilității financiare a sistemului bancar din Regatul Unit.

(16)

Regatul Unit se confruntă cu provocarea reprezentată de reînnoirea și modernizarea infrastructurii sale energetice și de transport. Mai mult, Regatul Unit are nevoie de investiții substanțiale în noi capacități de generare a energiei electrice până în 2020, atât pentru a înlocui vechile instalații programate a fi închise, cât și pentru a îndeplini angajamentul privind energiile regenerabile și standardele mai stricte de emisii de carbon. La 3,8 %, ponderea surselor regenerabile de energie în consumul final de energie se situează pe locul 25 din cele 27 de state membre (media la nivelul UE este de 13,0 %). Certitudinea în materie de reglementare va fi necesară pentru a facilita investițiile adecvate și în timp util. Deficiențele în materie de capacitate și de calitate a rețelelor de transport ale Regatului Unit reprezintă o problemă structurală pentru economie, în special pentru producătorii de bunuri, pentru distribuitori și exportatori. În prezent, există un decalaj semnificativ între fondurile publice și private angajate și necesitățile de investiții pentru proiectele în curs în domeniul transporturilor, guvernul încercând să reducă acest decalaj prin stabilirea de priorități pentru cheltuielile publice pentru infrastructură și prin atragerea de investiții private suplimentare. Costurile unitare în ceea ce privește construcțiile și întreținerea în domeniul transportului se mențin, de asemenea, la un nivel ridicat în Regatul Unit.

(17)

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat o analiză aprofundată a politicii economice a Regatului Unit. A evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă și a prezentat un bilanț aprofundat. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Regatul Unit, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin contribuția UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei emise în cadrul Semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-6 de mai jos.

(18)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență al Regatului Unit, iar avizul său (6) este reflectat îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(19)

În lumina rezultatelor bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă al Regatului Unit și Programul de convergență. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 2, 3, 5 și 6 de mai jos,

1.

Să pună în aplicare o strategie bugetară consolidată, sprijinită de măsuri suficient de bine definite, pentru exercițiul 2013/14 și exercițiile următoare. Să asigure corectarea în mod sustenabil a deficitului excesiv până în 2014/15 și realizarea efortului bugetar menționat în recomandările Consiliului din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și să direcționeze rata ridicată a datoriei publice pe o traiectorie de scădere susținută. Corectarea durabilă a dezechilibrelor fiscale necesită punerea în aplicare în mod credibil a unor reforme structurale ambițioase, care ar majora capacitatea de ajustare și ar stimula potențialul de creștere. Să aibă o abordare diferențiată, favorabilă creșterii în ceea ce privește rigoarea fiscală, inclusiv prin acordarea de prioritate cheltuielilor de capital oportune cu un randament economic ridicat și prin abordarea echilibrată în ceea ce privește compoziția măsurilor de consolidare și promovarea sustenabilității fiscale pe termen mediu și lung. Pentru a colecta venituri, să recurgă mai mult la cota standard de TVA.

2.

Să ia măsuri suplimentare pentru a crește oferta de locuințe, inclusiv prin liberalizarea ulterioară a legislației în materie de amenajare a teritoriului și prin exploatarea eficientă a sistemului de amenajare a teritoriului. Să se asigure că politica în materie de locuințe, inclusiv schema de ajutor pentru cumpărarea de locuințe, nu încurajează creditele ipotecare excesive și imprudente și promovează existența unei oferte mai largi de locuințe pentru a se evita creșterea prețurilor la locuințe. Să continue reformele inclusiv în materie de impozitare a terenurilor și imobilelor pentru a reduce denaturările și a promova construirea la timp de locuințe. Să ia măsuri în vederea îmbunătățirii funcționării pieței închirierii de locuințe, în special prin condiții mai atractive de închiriere pe termen mai lung, atât pentru chiriași, cât și pentru proprietari.

3.

Plecând de la contractul privind tineretul, să intensifice măsurile de abordare a șomajului în rândul tinerilor, de exemplu prin intermediul unei garanții pentru tineret. Să asigure o mai bună calitate a stagiilor de ucenicie și să mărească durata acestora, să simplifice sistemul calificărilor și să consolideze implicarea angajatorilor, în special în ceea ce privește furnizarea de competențe tehnice avansate și intermediare. Să reducă numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au competențe de bază foarte slabe, inclusiv prin aplicarea eficientă a programului de stagii de formare.

4.

Să intensifice eforturile de sprijinire a gospodăriilor cu venituri mici și de reducere a sărăciei în rândul copiilor, prin asigurarea faptului că reforma creditului universal și alte reforme în domeniul protecției sociale contribuie la un sistem de impozite și prestații echitabil, cu stimulente mai clare pentru muncă și servicii de sprijin. Să grăbească punerea în aplicare a măsurilor planificate pentru a reduce costurile legate de îngrijirea copiilor și pentru a îmbunătăți calitatea și disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor.

5.

Să ia noi măsuri pentru a îmbunătăți disponibilitatea finanțării bancare și nebancare pentru întreprinderi, asigurându-se, în același timp, că măsurile vizează în principal întreprinderile viabile, în special IMM-urile. Să reducă barierele la intrarea în sectorul bancar, să reducă costurile legate de schimbarea băncii și să faciliteze apariția băncilor concurente prin dezinvestirea activelor bancare. Să pună în aplicare în mod eficient recomandările Comitetului privind politica financiară în materie de evaluare prudentă a cerințelor de capital impuse băncilor și în materie de abordare a deficiențelor de capital identificate.

6.

Să adopte măsuri pentru a facilita creșterea oportună a investițiilor în infrastructurile de rețea, în special prin promovarea unor procese mai eficiente și mai robuste de planificare și de luare a deciziilor. Să ofere un cadru de reglementare stabil pentru investițiile în noile capacități de generare a energiei, inclusiv în domeniul energiei regenerabile. Să amelioreze capacitatea și calitatea rețelelor de transport, oferind un grad mai mare de predictibilitate și certitudine privind planificarea și finanțarea, precum și prin mobilizarea surselor de capital publice și private într-un mod cât mai eficace posibil.