8.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 308/21

(1)

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 stabilește principiile generale care reglementează produsele alimentare și hrana pentru animale în general și siguranța acestora în special, la nivelul Uniunii și la nivel național. Acesta prevede măsuri de urgență pentru cazurile în care este evident că produsele alimentare sau hrana pentru animale importată dintr-o țară terță ar putea constitui un risc grav pentru sănătatea oamenilor, a animalelor sau pentru mediu, iar riscul respectiv nu poate fi combătut în mod satisfăcător prin măsurile luate de statele membre.

(2)

Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele de origine animală (2) prevede că procesul de creștere a animalelor și procesul de fabricare a produselor primare de origine animală trebuie monitorizate în vederea detectării prezenței anumitor reziduuri și substanțe la animalele vii, în excrementele și în lichidele lor biologice, precum și în țesuturile și produsele de origine animală, în hrana pentru animale și în apa potabilă.

(3)

Decizia 2010/381/UE a Comisiei din 8 iulie 2010 privind măsurile de urgență aplicabile loturilor de produse de acvacultură importate din India și destinate consumului uman (3) prevede că cel puțin 20 % din loturile de produse de acvacultură importate din India și destinate consumului uman trebuie testate pentru depistarea prezenței substanțelor farmacologic active definite la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în special a cloramfenicolului, tetraciclinei, oxitetraciclinei și a clortetraciclinei, precum și a metaboliților nitrofuranilor.

(4)

Rezultatele unei inspecții efectuate în India în noiembrie 2011 de către serviciul de inspecție al Comisiei, Oficiul Alimentar și Veterinar, au confirmat că în prezent este în vigoare un sistem de control oficial adecvat pentru producția de acvacultură și că recomandarea prevăzută în procesul-verbal al inspecției din 2009 referitoare la monitorizarea oficială a fermelor de acvacultură a fost respectată parțial.

(5)

De la adoptarea Deciziei 2010/381/UE, a scăzut numărul de probe din produse de acvacultură din statele membre în care s-a detectat prezența cloramfenicolului, tetraciclinei, oxitetraciclinei, clortetraciclinei sau metaboliților nitrofuranilor. Prin urmare, este oportun să se reducă procentul minim al loturilor care trebuie testate pentru depistarea prezenței substanțelor active din punct de vedere farmacologic.

(6)

Obligația unei testări obligatorii ar trebui, totuși, să fie menținută pentru a continua să se furnizeze informații mai precise privind eventuala contaminare cu reziduurile respective a produselor de acvacultură originare din India. Testarea ar trebui, de asemenea, să se aplice în continuare pentru a descuraja producătorii din India să folosească substanțele respective în mod necorespunzător.

(7)

Prin urmare, Decizia 2010/381/UE ar trebui modificată în consecință.

(8)

Decizia 2010/220/UE a Comisiei din 16 aprilie 2010 privind măsurile de urgență aplicabile transporturilor de produse de piscicultură importate din Indonezia și destinate consumului uman (5) prevede că cel puțin 20 % din loturile de produse de piscicultură provenite din Indonezia și care sunt destinate consumului uman trebuie testate pentru depistarea prezenței reziduurilor substanțelor farmacologic active definite la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 470/2009, în special ale cloramfenicolului, metaboliților nitrofuranilor și tetraciclinelor.

(9)

De la adoptarea Deciziei 2010/220/UE, nu au fost identificate reziduuri ale cloramfenicolului, metaboliților nitrofuranilor sau ale tetraciclinelor în loturile de produse de piscicultură importate din Indonezia.

(10)

Rezultatele unei inspecții efectuate în Indonezia în februarie 2012 de serviciul de inspecție al Comisiei, Oficiul Alimentar și Veterinar, au indicat faptul că sistemul de control al reziduurilor din Indonezia oferea garanții satisfăcătoare cu un efect echivalent cu cele prevăzute în legislația Uniunii.

(11)

Prin urmare, Decizia 2010/220/UE ar trebui abrogată.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,