8.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 140/2

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 435/2004 (2), Consiliul a impus, în urma unei anchete antidumping („ancheta inițială”), instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză („China”) și din Indonezia (denumite împreună „țările vizate”).

(2)

La 11 decembrie 2008 a fost înaintată de către Productos Aditivos S.A., unicul producător de ciclamat de sodiu din Uniune, o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(3)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(4)

Concluzionând, după consultarea Comitetului consultativ, că existau suficiente elemente de probă pentru a justifica inițierea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis o anchetă în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază la 10 martie 2009, publicând în acest scop un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3) („aviz de inițiere”).

(5)

Ancheta privind probabilitatea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada de la 1 ianuarie 2008 până la 31 decembrie 2008 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada de la 1 ianuarie 2005 până la sfârșitul PAR („perioada luată în considerare”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial producătorul solicitant din Uniune, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți din China și Indonezia și autoritățile țărilor vizate cu privire la inițierea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(7)

Părțile interesate au avut ocazia de a-și prezenta, în scris, punctul de vedere și de a solicita să fie audiate în termenele stabilite în avizul de inițiere, dar niciuna dintre ele nu a adresat o astfel de solicitare Comisiei.

(8)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din China și din Indonezia. Două societăți din China, aparținând amândouă grupului Rainbow Rich Industrial Ltd cu sediul în Hong Kong și două societăți din Indonezia și-au manifestat intenția de a coopera și au răspuns la chestionarul cu privire la dumping.

(9)

Alți doi producători chinezi, Fang Da Food Additive (Shenzhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yan Quan) Limited și-au manifestat existența. Ancheta inițială a constatat că respectivele societăți nu practicau dumpingul pe piața Uniunii. Prin urmare, Fang Da Food Additive (Shenzhen) și Fang Da Food Additive (Yan Quan) nu sunt supuși prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor.

(10)

Comisia a căutat și verificat toate informațiile considerate necesare în scopul stabilirii continuării sau a probabilității reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare în incintele următoarelor societăți:

(11)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a prevăzut recomandarea instituirii unor taxe antidumping pentru importurile de ciclamat de sodiu originar din China și din Indonezia.

(12)

În conformitate cu prevederile din regulamentul de bază, li s-a acordat părților un termen pentru a-și formula observațiile cu privire la informațiile comunicate.

(13)

Observațiile prezentate oral și în scris de către părți au fost examinate și, după caz, constatările definitive au fost modificate în consecință.

(14)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel definit în ancheta inițială, și anume ciclamatul de sodiu (denumit în continuare „CS”), originar din China și din Indonezia (denumit în continuare „produsul în cauză”), încadrat în prezent la codul NC ex 2929 90 00.

(15)

După cum s-a stabilit în ancheta inițială și s-a confirmat în reexaminarea actuală, ciclamatul de sodiu este un produs de bază utilizat ca aditiv alimentar, autorizat în Uniunea Europeană și în multe alte țări ca îndulcitor în alimentele și băuturile hipocalorice și dietetice. Acesta este utilizat pe scară largă ca aditiv de către industria alimentară, precum și de către producătorii de îndulcitori de masă hipocalorici și dietetici. Industria farmaceutică utilizează, de asemenea, cantități mici din acesta.

(16)

S-a demonstrat, la fel ca în ancheta inițială, că produsul în cauză produs în China și în Indonezia și vândut în Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice și este destinat acelorași utilizări ca și produsul fabricat și vândut de către solicitant pe piața Uniunii sau ca și cel fabricat și vândut pe piața internă din Indonezia, care a servit, de asemenea, ca țară analogă în scopul stabilirii valorii normale pentru China.

(17)

În consecință, toate aceste produse sunt considerate ca fiind produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă există sau nu dumping și, după caz, dacă expirarea măsurilor riscă sau nu să determine continuarea sau reapariția dumpingului. În contextul anchetei întreprinse în cadrul respectivului articol se amintește că tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) nu face obiectul niciunei reexaminări.

(19)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, se aplică aceeași metodologie generală ca și cea folosită în ancheta inițială, cu condiția ca circumstanțele să rămână aceleași. Pentru a stabili probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului, în conformitate cu metoda standard, eșantionarea tranzacțiilor a fost efectuată prin colectare de date din patru luni diferite, care corespund, fiecare, ultimei luni dintr-un trimestru, din cursul PAR. Rezultatul a fost verificat și prin analizarea unor alte tranzacții. Niciun operator nu a protestat împotriva acestei abordări.

(20)

Potrivit statisticilor bazei de date Eurostat, în timpul PAR, au fost importate în Uniune între 3 000 și 5 000 de tone din produsul în cauză. Din acestea, peste 90 % proveneau din China, iar restul din Indonezia. În practică, nu a fost înregistrat niciun import provenind din alte țări.

(21)

Cu excepția societăților cărora le-a fost acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, valoarea normală pentru China a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(22)

În cadrul anchetei anterioare, Indonezia a fost folosită drept țară cu o economie de piață adecvată, în scopul stabilirii valorii normale pentru China.

(23)

Această alegere a fost propusă de Comisie în avizul de inițiere și niciuna dintre părțile interesate nu s-a opus acestei alegeri în termenele prevăzute pentru aceasta.

(24)

Prețurile indoneziene au fost considerate drept prețuri de substituție rezonabile pentru prețurile chinezești, în măsura în care Indonezia dispune de o piață internă competitivă, cu un volum crescând de importuri din China și pe care operează cel puțin șase producători. Se pare, în plus, că produsul care face obiectul anchetei este produs numai în Uniune, în China și în Indonezia. Nicio probă contrară nu a fost prezentată în cursul prezentei anchete.

(25)

În consecință, Indonezia a fost utilizată ca o țară cu economie de piață analogă în scopul prezentei reexaminări.

(26)

Astfel cum se arată la considerentul 8, doi producători aparținând aceluiași grup bazat în Hong Kong, „Rainbow Rich Industries”, au cooperat la prezenta reexaminare. Aceștia reprezintă peste jumătate din exporturile către Uniune în timpul PAR. Fără a ține seama de volumurile de producție și de vânzări ale societăților care nu sunt vizate de proceduri, producătorii cooperanți au reprezentat peste trei sferturi din producția chineză totală și aproape jumătate din capacitatea acesteia. Reprezentativitatea în ceea ce privește exportul către Uniune a depășit 80 %. Ținând seama de nivelul de cooperare, informațiile detaliate primite din partea exportatorilor cooperanți au fost utilizate ca sursă pentru evaluarea probabilității de continuare sau de reapariție a dumpingului prejudiciabil din partea Chinei.

(27)

Una dintre societățile cooperante, Golden Time Enterprises (Shenzhen), a exportat cantități semnificative către Uniune în timpul PAR, în timp ce societatea sa afiliată, Jintian Enterprises (Nanjing) nu a exportat către UE de la instituirea măsurilor. Datele colectate în timpul vizitei de verificare la fața locului a societății care nu exporta, Jintian Enterprises (Nanjing), au permis, totuși, o perspectivă mai detaliată a pieței interne din China, unde societatea deține o parte importantă din cota de piață și din capacitatea instalată.

(28)

În timpul anchetei, o societate chineză a afirmat că principalii producători chinezi se reunesc cu regularitate pentru a fixa un preț de referință pentru piața internă din China. Dată fiind poziția dominantă a respectivilor producători, acest acord permite menținerea cu succes a prețurilor interne chinezești la un nivel relativ ridicat.

(29)

Valoarea normală pentru Golden Time Enterprises (Shenzhen) a fost determinată ca fiind prețul mediu ponderat al tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs în cauză, efectuate în cursul PAR, plătit sau plătibil de către clienți independenți.

(30)

Prețul de export către Uniune al societății Golden Time Enterprises (Shenzhen) a fost prețul real al produsului, plătit sau plătibil atunci când este vândut la export către UE, ajustat în mod corespunzător.

(31)

Pentru fiecare tip de produs în cauză, valoarea normală medie ponderată și prețul mediu de export ponderat au fost comparate la nivelul franco fabrică și în aceeași etapă de comercializare. În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și în scopul asigurării unei comparații corecte, au fost luate în considerare diferențele constatate în privința factorilor despre care s-a pretins și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. S-au operat ajustări pentru costul transportului terestru și maritim, costul asigurării, al creditului, al manipulării și al ambalării.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping per tip de produs a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export, în aceeași etapă de comercializare. Această comparație a evidențiat existența unui dumping în cursul PAR, la un nivel considerabil mai mare decât cel constatat în cadrul anchetei inițiale. Marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din valoarea CIF la frontiera Uniunii, a depășit 30 % pentru Golden Time Enterprises.

(33)

Celelalte importuri din China au reprezentat mai puțin de 5 % din consumul Uniunii.

(34)

Concluziile Comisiei cu privire la ceilalți producători-exportatori chinezi s-a bazat pe datele colectate în timpul anchetei, precum și pe statisticile oficiale Eurostat.

(35)

Valoarea normală pentru exportatorii chinezi care nu au cooperat a fost determinată ca fiind prețul mediu ponderat al vânzărilor interioare, aplicat de către producătorii indonezieni cooperanți și plătit de către clienții independenți.

(36)

Prețul de export pentru exportatorii chinezi care nu au cooperat a fost stabilit pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În absența unor alte informații mai fiabile, acesta a fost calculat pe baza prețului mediu la import CIF la frontiera Uniunii obținut din statisticile Eurostat privind importurile din cursul PAR.

(37)

Prețul mediu de export ponderat, calculat pentru ceilalți exportatori chinezi, a fost comparat cu valoarea normală medie ponderată a producătorilor indonezieni verificați, la nivelul franco fabrică și în aceeași etapă de comercializare.

(38)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În acest sens, s-au operat ajustări în ceea ce privește costul transportului terestru și maritim, costul asigurării, al manipulării și al ambalării. În absența unor informații mai fiabile, ajustările s-au bazat pe costurile verificate ale exportatorului chinez cooperant.

(39)

Marja de dumping a fost calculată ca fiind diferența dintre valoarea normală, astfel cum a fost calculată în considerentul 35, și prețul de export, astfel cum este indicat în considerentul 36. Rezultatele astfel obținute indică o continuare clară a practicilor de dumping în timpul perioadei de validitate a măsurilor, cu o marjă de dumping care depășește 5 %.

(40)

În lumina celor de mai sus, se concluzionează că dumpingul din partea Chinei a continuat în perioada aplicării măsurilor.

(41)

Astfel cum se indică în considerentul 8, doi producători au cooperat la prezenta reexaminare, PT Golden Sari și PT Tunggak Waru Semi. Reprezentativitatea lor în ceea ce privește exportul către Uniune s-a situat între 40 % și 60 % în timpul PAR (4).

(42)

Datele colectate de către Comisie au arătat că există cel puțin patru alți producători ai produsului în cauză în Indonezia. Conform acestor date, producătorii cooperanți reprezentau aproximativ o treime din producția și din capacitatea totală din Indonezia. Prin urmare, cooperarea Indoneziei la prezenta reexaminare a fost redusă.

(43)

În lumina celor de mai sus și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, informațiile privind prețurile naționale, prețurile de export către alte țări, producția și capacitatea în Indonezia ale producătorilor-exportatori indonezieni care nu au cooperat au fost bazate de cele mai bune date disponibile, inclusiv pe plângeri și pe informații aflate la dispoziția publicului. Autoritățile indoneziene competente au fost informate cu privire la aplicarea articolului 18 și a motivelor aferente. Autoritățile indoneziene nu au făcut niciun comentariu în această privință.

(44)

Dintre cei doi cooperanți, numai unul, PT Golden Sari, a exportat către Uniune în timpul PAR. În timp ce nu s-a putut stabili nicio marjă de dumping pentru PT Tunggak Waru Semi, dat fiind că această societate nu a exportat către Uniune în timpul PAR, datele acesteia au fost, totuși, utilizate pentru a obține informații, printre altele, privind producția, capacitățile și exporturile către piețe terțe, ceea ce a permis obținerea unor indicații mai detaliate despre piața internă indoneziană, precum și despre piața indoneziană de export.

(45)

Valoarea normală a fost calculată pentru PT Golden Sari ca fiind prețul mediu ponderat al tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs în cauză, efectuate în cursul PAR, plătit sau plătibil de către clienți independenți.

(46)

Prețul de export pentru PT Golden Sari a fost stabilit pe baza prețurilor de export efectiv plătite sau plătibile pe durata PAR de către clienții independenți din Uniune.

(47)

Valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul mediu ponderat de export al produsului în cauză către Uniune, la nivelul franco fabrică și în aceeași etapă de comercializare.

(48)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În acest sens, s-au operat ajustări în ceea ce privește costul transportului internațional, costul asigurării, al transportului interior, al ambalării și al creditului.

(49)

Rezultatul comparației dintre valoarea normală și prețul de export a arătat că societatea PT Golden Sari nu a recurs la niciun fel de dumping pe durata PAR.

(50)

Astfel cum se arată la considerentul 43, datorită nivelului scăzut de cooperare al Indoneziei, marja de dumping a exportatorilor care nu au cooperat a fost determinată în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe baza datelor disponibile.

(51)

Valoarea normală a fost calculată ca fiind valoarea normală medie ponderată care a fost calculată pentru cei doi producători cooperanți.

(52)

În absența unor alte informații mai fiabile, prețul de export pentru exportatorii indonezieni care nu au cooperat a fost calculat pe baza prețului mediu la import CIF la frontiera Uniunii obținut din statisticile Eurostat privind importurile din cursul PAR.

(53)

Prețul mediu ponderat de export către Uniune astfel obținut pentru Indonezia a fost comparat, la nivelul franco fabrică, cu valoarea normală medie ponderată stabilită pentru producătorii indonezieni cooperanți.

(54)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În acest sens, s-au operat ajustări în ceea ce privește costul transportului internațional, costul asigurării, al transportului interior, al manipulării, al ambalării și al creditului.

(55)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export, astfel cum a fost stabilită mai sus, a demonstrat existența unui dumping. Marja de dumping astfel stabilită, exprimată ca procent din prețul de import CIF frontieră a Uniunii, se apropia de 30 %.

(56)

În lumina celor de mai sus, se concluzionează că, în perioada aplicării măsurilor, dumpingul din partea unei părți semnificative a producătorilor indonezieni a continuat.

(57)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă este probabil ca dumpingul să continue sau să reapară la o posibilă expirare a măsurilor în vigoare împotriva Chinei și Indoneziei.

(58)

Pentru a stabili dacă dumpingul ar fi susceptibil de a reapare, în cazul abrogării măsurilor, Comisia a examinat informațiile disponibile privind situația exportatorilor și condițiile pieții. Analiza s-a bazat, în principal, pe informațiile furnizate de răspunsurile producătorilor cooperanți la chestionare și verificate cu ocazia vizitelor de verificare la fața locului. Alte surse de informații au fost, de asemenea, utilizate, precum statisticile Eurostat privind importurile și statisticile oficiale ale țărilor vizate referitoare la exporturi și la piață.

(59)

După cum se arată la considerentul 26, producătorii cooperanți au reprezentat mai mult de trei sferturi din producția chineză pe durata PAR. Întrucât nivelul de cooperare este ridicat, s-a considerat că se pot colecta informații fiabile privind exporturile produsului în cauză către Uniune pe durata PAR direct de la producătorul-exportator. În mod mai general, datele referitoare la piața internă chineză au fost colectate de la ambii producători verificați.

(60)

Se reamintește că ancheta a arătat că dumpingul practicat de societățile chinezești care fac obiectul prezentei reexaminări a fost menținut la un nivel considerabil mai ridicat decât cel stabilit în cursul anchetei inițiale.

(61)

Potrivit datelor colectate de către Comisie în timpul anchetei, capacitatea de producție liber disponibilă a societăților vizate de prezenta reexaminare în China este de câteva ori mai mare decât capacitatea pieții Uniunii. Ancheta a arătat că, în China, consumul intern nu este susceptibil de a absorbi în măsură semnificativă această capacitate suplimentară.

(62)

Un producător chinez a susținut că avea intenția să-și reducă în mod considerabil capacitatea de producție după PAR. Cu toate acestea, nu a fost furnizat niciun element de probă concret în acest sens. Chiar dacă aceasta s-ar putea traduce, în mod teoretic, printr-o scădere a capacităților chineze, ceilalți producători chinezi ar putea fi incitați să sporească utilizarea capacităților lor liber disponibile pentru a compensa deficitul care s-ar creea la nivelul exporturilor din China.

(63)

În plus, capacitatea altor piețe ale țărilor terțe de a absorbi volumele suplimentare considerabile de importuri chinezești este limitată. Pentru început, mai multe țări mari nu importă produsul în cauză din motive reglementare (între altele Statele Unite, India, Japonia, Mexic, Coreea de Sud, întregul Orient Mijlociu). În plus, conform informațiilor colectate în timpul anchetei, celelalte piețe destul de importante pentru ciclamatul de sodiu (America de Sud, Africa de Sud și Asia) nu sunt susceptibile de a se dezvolta în mod semnificativ în următorii ani. Prin urmare, piața Uniunii ar rămâne o piață cheie pentru produs, atractivă nu numai din cauza dimensiunii ei, ci și datorită existenței unor circuite de distribuție bine cunoscute, bine implantate pentru a importa produsul.

(64)

În sfârșit, s-a examinat posibilitatea afectării capacității excedentare pentru fabricarea altor produse în cadrul societăților vizate. Această posibilitatea nu ar fi, totuși, de dorit, deoarece producătorii verificați nu fabrică niciun alt produs în cantități importante și nu există nicio dovadă că ceilalți producători chinezi de ciclamat de sodiu ar putea să treacă cu ușurință la alte produse.

(65)

Elementele de mai sus indică o continuare probabilă a volumelor importante de exporturi din China către Uniune, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(66)

Comisia a observat că volumul ridicat de importuri din China către Uniune a fost realizat la prețuri mai scăzute decât cele practicate pe piața internă chineză. Prețul de vânzare al respectivelor importuri, dat fiind nivelul și cota de piață a importurilor chinezești care fac obiectul unui dumping, trebuie să fie considerat ca fiind prețul de referință în Uniune: ceilalți exportatori chinezi care doresc să intre pe piață cu cantități semnificative s-ar alinia, după toate probabilitățile, la aceste prețuri reduse – practicând în acest fel dumpingul.

(67)

Comisia a comparat prețurile chineze verificate la exportul către țări terțe cu prețurile interne chineze verificate, în vederea examinării mai îndeaproape a politicii de prețuri adoptate de către exportatorii chinezi în cazul suprimării măsurilor.

(68)

S-a remarcat că prețurile la export către țări terțe erau în mod sistematic mai mici decât prețurile interne și că erau corespunzătoare cu prețurile la export către UE, punând în evidență un comportament de dumping care se dovedește a fi structural în acest sector în China.

(69)

Comisia a comparat prețurile chineze la export către țări terțe cu prețurile aplicate în Uniune, pentru a stabili dacă exportatorii ar putea fi incitați să-și reorienteze exporturile către Uniune în cazul suprimării măsurilor.

(70)

Prețurile chineze de export către țările terțe au fost, în general, corespunzătoare cu nivelul prețurilor din cadrul Uniunii. Aceasta confirmă faptul că exportatorii chinezi nu sunt susceptibili de a-și reorienta exporturile destinate UE către alte piețe.

(71)

Evaluarea factorilor mai sus-menționați a demonstrat că exportatorii care fac obiectul reexaminării au continuat să exporte volume foarte importante din produsul în cauză către Uniune, la prețuri de dumping. Exporturile chinezești către alte țări terțe sunt realizate, de asemenea, la prețuri de dumping, punând în evidență un comportament structural de dumping. Prețurile interne chineze sunt ridicate și nu există indicii că vor scădea într-un viitor previzibil. Ținând cont de importanta capacitate liber disponibilă a exportatorilor chinezi, de absența unor alte piețe suficient de importante pentru a absorbi această capacitate și de atractivitatea pieței UE, producătorii-exportatori chinezi ar putea fi, prin urmare, incitați să orienteze volume și mai mari la prețuri de dumping către piața Uniunii, dacă măsurile ar fi abrogate.

(72)

După examinarea datelor și informațiilor de mai sus, se concluzionează că dumpingul din partea Chinei este susceptibil de a continua sau de a reapare în cazul expirării măsurilor.

(73)

Astfel cum se explică în considerentul 42, producătorii cooperanți au reprezentat o minoritate din producția și din capacitățile indoneziene și, în consecință, s-a aplicat articolul 18.

(74)

Se reamintește, de asemenea, că ancheta a concluzionat că Indonezia a continuat să practice dumpingul în timpul PAR din partea producătorilor care nu au cooperat.

(75)

În timpul reexaminării, s-a stabilit că, în Indonezia, capacitatea totală liber disponibilă reprezintă peste trei sferturi din mărimea pieței Uniunii. Chiar dacă s-ar exclude exportatorul cooperant, capacitatea liberă restantă ar continua să reprezinte aproape o jumătate din piața Uniunii. Statisticile indoneziene oficiale arată că producătorii indonezieni par să piardă cote de piață în fața politicii tarifare agresive a concurenților lor chinezi, atât pe piața internă, cât și pe piața internațională. Prin urmare, este probabil ca, în viitorul apropiat, capacitatea liber disponibilă din Indonezia să crească și mai mult.

(76)

S-a examinat posibilitatea ca, în Indonezia, capacitatea totală liber disponibilă să poată fi absorbită de vânzări către țări terțe, dar, după cum s-a concluzionat în considerentul 63, piețele țărilor terțe nu sunt susceptibile de a absorbi în mod semnificativ capacitatea excedentară disponibilă. S-a examinat, de asemenea, posibilitatea absorbirii capacității excedentare de vânzările pe piața internă. Cu toate acestea, după cum s-a precizat anterior, conform datelor oficiale indoneziene, cota de piață a producătorilor indonezieni pe piața internă este în scădere sub presiunea importurile din China. În sfârșit, a fost analizată posibilitatea unui transfer de producție către alte produse similare; din același motiv ca și cel prevăzut în considerentul 64, utilizarea capacității excedentare într-un astfel de mod este puțin probabilă.

(77)

În concluzie, importanta capacitate (crescândă) disponibilă în Indonezia ar fi, în largă măsură, reorientată către Uniune, dacă măsurile ar fi abrogate.

(78)

Prețurile practicate pe piața internă indoneziană sunt mai ridicate decât prețurile practicate pe piața Uniunii, în ciuda presiunii crescânde exercitate de exporturile chinezești pe piața indoneziană. Ținând cont de prețurile scăzute ale importurilor chineze în Uniune pentru un produs mai curând omogen, respectivele prețuri ar constitui prețul de referință la care s-ar alinia, după toate probabilitățile, exportatorii indonezieni, practicând astfel dumpingul, în cazul expirării măsurilor. Acest considerent se aplică atât exportatorilor cooperanți, cât și celor care nu cooperează.

(79)

Dacă măsurile expiră numai pentru Indonezia și nu și pentru China, piața Uniunii ar fi încă mai atractivă pentru producătorii indonezieni, din punct de vedere al prețurilor. Într-adevăr, în absența taxelor antidumping, aceștia ar fi în măsură să-și mărească prețurile pentru a profita de taxa antidumping pe care exportatorii chinezi ar trebui să continue să o achite. Ar trebui adăugat că, în cadrul unui scenariu similar privind nivelul prețurilor și diferențelor de prețuri ale exportatorilor chinezi și indonezieni, observat în cursul anchetei inițiale, aceștia din urmă au exportat volume considerabile către UE.

(80)

În sfârșit, s-ar cuveni să se noteze, de asemenea, că exporturile indoneziene către UE au scăzut în mod semnificativ după instaurarea măsurilor, ceea ce ar întări concluzia că exportatorii indonezieni nu sunt capabili sau doritori să vândă cantități semnificative pe piața UE la prețuri care nu fac obiectul unui dumping.

(81)

În ceea ce privește producătorii-exportatori cooperanți, s-a constatat că prețurile lor verificate de export sunt mai mari decât prețurile interne indoneziene.

(82)

Cât despre exportatorii care nu au cooperat, nu a fost posibil să se obțină date individuale în timpul anchetei. Statisticile indoneziene oficiale disponibile privind prețurile medii de export ale tuturor exporturilor indoneziene par să fie inexacte în cantități absolute, supraestimând în mod considerabil prețurile de export. Cu toate acestea, putem deduce din aceleași statistici că prețurile de export către țări terțe par să fie inferioare prețurilor de export către Uniune. Acest lucru ar indica, cel puțin pentru o parte considerabilă din exporturile indoneziene către țări terțe, că acestea ar face, de asemenea, obiectul unui dumping. În orice caz, statisticile indoneziene privind exporturile indică o scădere netă a volumelor exportate, subliniind faptul că, la nivelul actual al prețurilor, exportatorii indonezieni suferă din cauza concurenței chineze.

(83)

În ceea ce privește producătorul cooperant, s-a constatat că prețurile de export către țările terțe au fost, în general, mai mari decât nivelurile de prețuri din Uniune. Cu toate acestea, în privința celorlalți producători indonezieni, statisticile indoneziene oficiale disponibile sugerează contrariul. Acest lucru indică faptul că, pentru o parte considerabilă din exportatorii indonezieni, practica dumpingului există, de asemenea, la exportul către țările terțe.

(84)

Această diferență de preț între prețurile de export către Uniune și prețurile de export către restul lumii subliniază faptul că exportatorii indonezieni sunt incitați să-și orienteze exporturile către Uniune. Această concluzie ar fi întărită în cazul în care măsurile privind importurile din China ar expira.

(85)

Evaluarea factorilor menționați a demonstrat că exporturile indoneziene au fost, într-o mare măsură, realizate la prețuri de dumping în Uniune și pe piețele din țările terțe, punând în evidență un model structural de dumping. Ținând cont de importanta capacitate liber disponibilă a exportatorilor indonezieni, de absența unor alte piețe suficient de importante pentru a absorbi această capacitate și de atractivitatea pieței UE, producătorii-exportatori indonezieni ar putea fi, prin urmare, incitați să orienteze volume mari la prețuri de dumping către piața Uniunii, dacă măsurile ar fi abrogate.

(86)

După examinarea datelor și informațiilor de mai sus, se concluzionează că dumpingul din partea Indoneziei este susceptibil de a continua sau de a reapare în cazul expirării măsurilor.

(87)

Autoritățile indoneziene nu au comunicat nicio reacție în termenele acordate la notificarea faptului că producătorilor care nu au cooperat li s-ar putea aplica articolul 18. Cu toate acestea, în urma comunicării informațiilor, autoritățile indoneziene, precum și unul dintre producătorii indonezieni cooperanți au afirmat că cei doi producători indonezieni cooperanți reprezintă un segment considerabil din industria indoneziană. Părțile au susținut că, drept rezultat, gradul de cooperare al Indoneziei ar trebui să fie considerat ca fiind semnificativ, iar articolul 18 nu ar trebui să se aplice. Mai mult, părțile mai sus-menționate au afirmat că, întrucât mai mulți producători indonezieni nu exportaseră către Uniune în cursul PAR, aceștia nu erau în măsură să coopereze. În sfârșit, s-a afirmat că, întrucât unul dintre producătorii cooperanți reprezintă o parte foarte importantă din exporturile indoneziene, producătorii cooperanți în cauză ar trebui să fie considerați ca fiind reprezentativi pentru aceasta, iar faptul că nu s-a constatat practicarea dumpingului de către această societate ar trebui să ducă la suprimarea măsurilor pentru Indonezia.

(88)

Ar trebui să se specifice faptul că articolul 18 nu a fost aplicat producătorilor cooperanți, ale căror date au fost luate pe deplin în considerare în cursul anchetei. Cât despre aplicarea articolului 18 la restul producătorilor indonezieni, este de înțeles că, în absența unor informații de la aceste părți, serviciile Comisiei nu au altă opțiune decât de a se baza pe cele mai bune informații disponibile. Se cuvine să se amintească faptul că, în scopul evaluării probabilității continuării și/sau reapariției dumpingului în cadrul reexaminărilor în temeiul expirării măsurilor, serviciile Comisiei trebuie să evalueze, de asemenea, elementele referitoare la situația de ansamblu a industriei din țara exportatoare, cum sunt capacitatea, producția și prețurile interne, exporturile către țări terțe.

(89)

Întrucât societățile producătoare indoneziene care nu au cooperat reprezintă o parte importantă din industria indoneziană în termeni de exporturi către Uniune, precum și în termeni de producție și de exporturi către țări terțe, Comisia confirmă aplicarea articolului 18 cu referire la producătorii indonezieni care nu au cooperat, astfel cum se prevede în considerentul 43.

(90)

Cât despre cererea de abrogare a măsurilor privind exporturile indoneziene, ar trebui să se noteze că autoritățile indoneziene nu au furnizat date care ar putea schimba concluzia Comisiei cu privire la reprezentativitatea exportatorului cooperant, care corespunde la un volum între 40 % și 60 % din totalul exporturilor indoneziene în cursul PAR, astfel cum se indică în considerentul 41. Prin urmare, exportatorul cooperant care nu practica dumpingul nu putea fi considerat ca fiind reprezentativ pentru ansamblul exporturilor indoneziene. Restul exporturilor indoneziene au fost realizate la prețuri de dumping, astfel cum se arată în considerentul 55. Prin urmare, concluzia că dumpingul din acea parte a exporturilor indoneziene a continuat se confirmă. Mai mult, lipsa continuării dumpingului nu constituie, în sine, un motiv suficient de întrerupere a măsurilor antidumping, dacă probabilitatea reapariției este stabilită, astfel cum este cazul în prezenta reexaminare în temeiul expirării măsurilor. Drept concluzie, cererea de întrerupere a măsurilor pe baza absenței dumpingului din partea exportatorului indonezian cooperant nu a putut fi acceptată.

(91)

Autoritățile indoneziene și unul dintre producătorii indonezieni cooperanți au cerut, de asemenea, ca cifrele totale ale exporturilor indoneziene către Uniune să fie pe deplin divulgate. Se amintește, totuși, că indexarea respectivelor date (a se vedea nota la considerentul 41) a fost necesară pentru protejarea producătorului-exportator indonezian de divulgarea unor informații comerciale sensibile. Dimensiunea redusă a pieții și numărul limitat de părți interesate justifică indexarea respectivelor cifre. În concluzie, există motive rezonabile pentru menținerea confidențialității, iar cererea de divulgare a cifrelor totale ale exporturilor indoneziene către Uniune nu a fost acceptată.

(92)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că dumpingul practicat de către cele două țări care fac obiectul prezentei reexaminări este susceptibil de a continua în cazul abrogării măsurilor.

(93)

Ciclamatul de sodiu este produs în Uniune numai de către producătorul solicitant, Productos Aditivos SA. Se consideră, prin urmare, că această societate constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(94)

Datele privind consumul la nivelul Uniunii au fost calculate pe baza volumelor cumulate ale importurilor produsului în cauză în Uniune, pornind de la statisticile furnizate de Eurostat, cu vânzările totale verificate ale industriei Uniunii pe piața Uniunii. Luând în considerare faptul că aceste date provin din două surse diferite și că vânzările realizate de către solicitant ar trebui să rămână confidențiale, evoluția consumului este indicată mai jos sub formă de indici.

(95)

Consumul de CS la nivelul Uniunii a variat între 5 000 și 7 000 de tone în timpul perioadei luate în considerare. Acesta a crescut cu 6 % între anii 2005 și 2006 și cu 15 % între 2006 și 2007. Acesta a scăzut cu 18 % între 2007 și PAR.

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(96)

Comisia a examinat oportunitatea efectuării unei evaluări cumulative a efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză pe baza criteriilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest articol prevede că efectele importurilor provenite din două sau mai multe țări supuse simultan unor anchete antidumping nu pot face obiectul unei evaluări cumulative decât (a) în cazul în care marja de dumping stabilită în raport cu importurile provenite din fiecare țară este superioară nivelului de minimis, în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază și dacă volumul importurilor din fiecare țară nu este neglijabil și (b) în cazul în care o astfel de evaluare este adecvată din perspectiva condițiilor de concurență între produsele importate, pe de o parte, și între produsele importate și produsul similar din Uniune, pe de altă parte.

(97)

În această privință, s-a constatat în primul rând că marjele de dumping stabilite pentru fiecare dintre țările în cauză erau superioare nivelului de minimis. În plus, volumul importurilor la prețuri de dumping din fiecare dintre țările în cauză nu este neglijabil, în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Într-adevăr, volumul importurilor din China și din Indonezia reprezenta aproximativ 50 % din consumul din Uniune în cursul PAR. Importurile care nu au făcut obiectul unui dumping au fost excluse din calculul volumului importurilor.

(98)

Ancheta a arătat, în continuare, condiții de concurență similare între produsele importate cu prețuri de dumping, pe de o parte, și între produsele importate cu prețuri de dumping și produsul similar din Uniune, pe de altă parte. S-a constatat că, indiferent de originea lui, ciclamatul de sodiu produs/vândut de țările în cauză și cel produs/vândut de industria Uniunii sunt în concurență, întrucât prezintă aceleași caracteristici de bază, sunt substituibile în mare parte din punctul de vedere al utilizatorului și sunt distribuite prin aceleași lanțuri de distribuție. Prețurile privind importurile care fac obiectul unor măsuri, provenind din China și privind importurile care fac obiectul unui dumping provenind din Indonezia, s-au situat, de asemenea, la același nivel. În plus, atunci când comparația prețurilor s-a făcut la același nivel comercial, s-a constatat că aceste prețuri erau inferioare prețurilor industriei din Uniune.

(99)

În lumina celor de mai sus, s-a considerat că toate criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost îndeplinite cu privire la importurile făcând obiectul unor măsuri, provenind din China, și la importurile care fac obiectul unui dumping, provenind din Indonezia, și că efectele acestor importuri ar trebui să fie evaluate în mod cumulativ.

(100)

Evoluția importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din China și din Indonezia și a cotelor lor de piață în perioada luată în considerare a fost următoarea:

Tabelul 2

Tabelul 3

(101)

Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping, precum și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping au atins un nivel aproape dublu în timpul perioadei luate în considerare.

(102)

Prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză a evoluat după cum urmează în perioada luată în considerare:

Tabelul 4

(103)

Tabelul 4 are ca surse datele statistice disponibile, inclusiv cele furnizate de Eurostat. Tendința generală a prețurilor de import în Uniune reflectă o creștere până în 2007 și apoi o scădere în cursul PAR sub nivelul din 2005.

(104)

Pentru determinarea subcotării prețurilor, Comisia și-a bazat analiza pe informațiile prezentate în cursul anchetei de către producătorii-exportatori cooperanți din China. Pentru alte societăți, atât din China, cât și din Indonezia, care nu au cooperat în cadrul anchetei, subcotarea prețurilor a fost determinată prin raportare la datele Eurostat.

(105)

Metoda de calculare a subcotării prețurilor este similară celei utilizate în ancheta inițială. Prețurile de import, inclusiv taxele antidumping, ale producătorului-exportator au fost comparate cu prețurile industriei Uniunii, pe baza unor medii ponderate pentru aceleași calități de produs în timpul PAR. Prețurile industriei Uniunii au fost ajustate la un nivel franco fabrică și comparate cu prețurile de import CIF la frontiera Uniunii, ținând cont de taxele antidumping și de taxele vamale. Această comparare a prețurilor s-a realizat la același nivel comercial, ele fiind ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a remizelor.

Tabelul 5

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care au influențat situația industriei din Uniune între 2005 și PAR.

(107)

Pentru a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale, a fost necesară prezentarea informațiilor referitoare la industria din Uniune sub formă de indici.

(108)

Producția industriei din Uniune a scăzut cu 13 % din 2005 până la PAR. Întrucât capacitățile de producție au rămas neschimbate în aceeași perioadă, nivelul de utilizare a capacităților a scăzut cu 10 %, corespunzător cu evoluția producției.

Tabelul 6

(109)

Datele care figurează în tabelul 7 indică o scădere clară a volumului vânzărilor industriei din Uniune. Această situație este exacerbată de faptul că consumul global, astfel cum este prezentat în tabelul 1, a crescut cu 3 % în aceeași perioadă. Cota de piață a industriei din Uniune scăzut considerabil între 2005 și PAR. Această scădere contrastează cu creșterea constantă a cotelor de piață (a se vedea considerentul 100) ale importurilor cumulate care fac obiectul unui dumping din China și din Indonezia în cursul perioadei luate în considerare. Industria din Uniune și-a mărit prețurile de vânzare cu unitatea, în timp ce volumele au scăzut. În ansamblu, în pofida creșterii prețurilor unitare, industria din Uniune a continuat să genereze pierderi la vânzările sale de ciclamat de sodiu în timpul PAR.

Tabelul 7

(110)

Nivelul de stocuri al producătorului din Uniune a fluctuat în mod semnificativ între 2005 și PAR, scăzând cu aproape jumătate în cursul perioadei luate în considerare.

Tabelul 8

(111)

În pofida unei ușoare ameliorări generale, rentabilitatea industriei din Uniune a continuat să rămână negativă de-a lungul perioadei luate în considerare.

(112)

Ocuparea forței de muncă în industria din Uniune a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate. Productivitatea per lucrător (stabilită pe baza numărului de tone produse, împărțit la numărul de lucrători) a crescut. Costul mediu al ocupării forței de muncă pe angajat a crescut cu 5 % în perioada examinată.

Tabelul 9

(113)

În timpul perioadei examinate, investițiile au scăzut cu aproape 50 %, reflectând situația generală negativă a producătorului din Uniune. Nivelul randamentului investițiilor, exprimat ca raport între profitul net al unicului producător din Uniune și valoarea contabilă brută a activelor fixe reflectă evoluția rentabilității. Aceasta a diminuat în mod semnificativ, cu aproape 80 % în timpul perioadei examinate.

Tabelul 10

(114)

Fluxul de numerar al industriei Uniunii a putut fi evaluat numai în raport cu activitatea totală a industriei din Uniune. Acesta a rămas ușor pozitiv în 2005, dar s-a deteriorat în perioada următoare și a devenit negativ pentru restul perioadei examinate. A devenit, de asemenea, mai dificil pentru industria din Uniune de a mobiliza capital datorită pierderilor înregistrate în timpul perioadei examinate.

(115)

Dumpingul practicat de cele două țări vizate a continuat în timpul PAR, cu excepția producătorului-exportator indonezian cooperant. Luând în considerare volumul total al exporturilor și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din țările vizate, această incidență nu poate fi considerată ca fiind neglijabilă.

(116)

În martie 2004 au fost instituite măsuri antidumping împotriva importurilor de ciclamat de sodiu originar din China și din Indonezia. În această perioadă, s-a observat numai o refacere parțială a situației producătorilor din Uniune, după cum se arată mai sus.

(117)

Prezența importurilor la prețuri reduse din China și din Indonezia a crescut în mod semnificativ pe piața din Uniune. Anumiți indicatori de prejudiciu pentru industria din Uniune dau semne de refacere, în timp ce alții indică o evoluție negativă.

(118)

Luând în considerare deteriorarea globală a situației unicului producător din Uniune, amploarea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din China și din Indonezia, precum și subcotarea semnificativă a prețurilor constatată, se consideră că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important.

(119)

După cum s-a arătat la considerentul 100, volumul și cota de piață cumulate ale importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din țările vizate au ajuns să fie aproape duble în cursul perioadei examinate. O subcotare semnificativă a prețurilor a fost, de asemenea, constatată pentru ambele țări vizate. Luând în considerare coincidența temporală evidentă dintre deteriorarea situației industriei din Uniune și creșterea semnificativă a volumului cumulat de importuri care fac obiectul unui dumping provenite din China și din Indonezia, aceste importuri au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune. Într-adevăr, importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China și din Indonezia și-au sporit pătrunderea pe piața UE și au preluat cote de piață considerabile deținute anterior de producătorul din Uniune.

(120)

Comisia a analizat posibilitatea ca orice alți factori cunoscuți, în afara importurilor care fac obiectul unui dumping, să aibă un impact asupra prejudiciului continuu suferit de producătorii din Uniune, pentru a se asigura că eventualul prejudiciu cauzat de orice astfel de factori nu este atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(121)

Volumul importurilor care nu fac obiectul unui dumping provenite din China și din Indonezia a scăzut în mod constant în cursul perioadei examinate. Prețurile corespunzătoare acestor importuri au fost întotdeauna mai ridicate decât cele ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Din aceste motive, importurile care nu au făcut obiectul unui dumping provenite din China și din Indonezia nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(122)

Vânzările la export realizate de producătorul din Uniune în afara UE reprezintă mai puțin de 25 % din vânzările sale totale. În mod contrar vânzărilor din Uniune, rentabilitatea vânzărilor la export s-a îmbunătățit în cursul perioadei examinate și nu a putut, prin urmare, să contribuie în mod semnificativ la prejudiciul înregistrat de industria din Uniune.

(123)

Fluctuația prețurilor materiei prime a CS a putut avea o influență negativă asupra performanței industriei din Uniune. Totuși, acest factor nu este suficient pentru a rupe legătura cauzală dintre prejudiciul suferit și importurile care fac obiectul unui dumping. Aceasta din urmă ar fi trebuit să fie afectată de evoluția prețului materiilor prime în aceeași măsură ca și costurile producătorului din Uniune, dat fiind că acestea sunt strâns legate de prețul petrolului și al ureei.

(124)

Schimbările la nivelul modurilor de consum, odată cu apariția pe piață a unor noi produse, nu au avut o incidență notabilă asupra consumului de CS. Într-adevăr, se pare că nu există nicio substituire directă de produs între CS și aceste noi produse.

(125)

Din aceste motive, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China și din Indonezia au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune și că niciun alt factor nu a rupt această legătură de cauzalitate.

(126)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, importurile din țările care fac obiectul prezentei reexaminări au fost evaluate pentru a stabili dacă există o probabilitate a continuării prejudiciului.

(127)

În ceea ce privește efectul probabil al expirării măsurilor în vigoare asupra industriei din Uniune, au fost luați în considerare factorii următori, în conformitate cu elementele prezentate pe scurt mai sus, cu privire la probabilitatea continuării dumpingului.

(128)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 40, exporturile din China realizate de exportatorii care fac obiectul prezentei reexaminări continuă să fie efectuate la prețuri de dumping. Exporturile chinezești către alte țări terțe par să fie realizate, de asemenea, la prețuri de dumping, indicând un comportament structural de dumping.

(129)

O analiză a capacităților disponibile în China a arătat că capacitatea de producție liber disponibilă a societăților vizate de reexaminare din China echivalează de mai multe ori mărimea pieței Uniunii (a se vedea considerentul 61). Capacitatea altor piețe ale țărilor terțe de a absorbi volumele suplimentare considerabile de importuri chinezești este, de asemenea, limitată (a se vedea considerentul 63). Producătorii-exportatori chinezi ar putea fi, deci, incitați să orienteze volume importante de exporturi la prețuri de dumping către piața Uniunii, dacă măsurile ar fi abrogate (a se vedea considerentul 65).

(130)

Nivelurile ridicate ale dumpingului și subcotării observate arată că volumele exporturilor către Uniune menționate mai sus vor avea loc la prețuri de dumping, cu mult inferioare prețurilor și costurilor producătorului din Uniune.

(131)

Efectul combinat al acestor volume și prețuri poate conduce astfel la o deteriorare a situației deja precare a industriei din Uniune. Un astfel de scenariu ar conduce, după toate probabilitățile, la continuarea scăderii prețurilor și/sau a producției și a vânzărilor de către industria din Uniune. Situația financiară a industriei din Uniune s-ar deteriora și mai mult, iar prejudiciul ar fi și mai important. O astfel de evoluție ar putea foarte bine duce la dispariția unicului producător din Uniune.

(132)

Ancheta a arătat că dumpingul practicat de Indonezia a continuat în cursul PAR. Ancheta a arătat, de asemenea, că capacitatea totală liber disponibilă din Indonezia reprezintă peste trei sferturi din mărimea pieții Uniunii și că este probabil ca aceasta să continue să crească în viitorul apropiat (a se vedea considerentul 75). Întrucât nimic nu indică faptul că alte piețe terțe sau piața națională ar putea absorbi această capacitate excedentară, s-ar putea să se ajungă la o sporire a exporturilor la un preț inferior către Uniunea Europeană, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(133)

Ca și în cazul Chinei, nivelurile ridicate ale dumpingului și subcotării observate arată că volumele de export din Indonezia către Uniune ar fi realizate la prețuri de dumping, cu mult inferioare prețurilor și costurilor producătorului din Uniune. De asemenea, efectul combinat al acestor volume și prețuri ar putea conduce la o deteriorare suplimentară a situației deja precare a producătorilor din Uniune și ar putea chiar duce la dispariția unicului producător din Uniune. La fel ca pentru China, exporturile indoneziene către alte țări terțe par să facă, de asemenea, obiectul unui dumping, în măsura în care ele se situează sub prețurile referitoare la exporturile către Uniunea Europeană, indicând, de asemenea, un comportament structural de dumping.

(134)

Industria din Uniune a suferit efectele importurilor care fac obiectul unui dumping timp de mai mulți ani și, în prezent, continuă să se afle într-o situație economică precară.

(135)

Astfel cum s-a stabilit mai sus, ancheta a demonstrat că situația prejudiciabilă a industriei din Uniune a continuat pe durata PAR. În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, continuarea prejudiciului este, în sine, un indiciu solid al faptului că prejudiciul riscă să continue în viitor, ceea ce ar sugera oportunitatea menținerii măsurilor.

(136)

Constatările referitoare la importuri arată că importurile de volume mari la prețuri de dumping ar putea continua, iar presiunea asupra prețurilor ar putea conduce la intensificarea concurenței între importurile care fac obiectul unui dumping și ciclamatul de sodiu produs în Uniune. Ancheta nu a identificat niciun factor care ar putea rupe legătura strânsă dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(137)

Dacă măsurile ar fi suprimate, situația industriei din Uniune s-ar deteriora, iar însăși existența unicului producător din Uniune ar fi compromisă.

(138)

Prin urmare, se concluzionează că, din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din China și din Indonezia, există o mare probabilitate a continuării prejudiciului suferit de industria din Uniune.

(139)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii, în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume cele ale solicitantului-producător din Uniune, ale importatorilor, ale furnizorilor și ale utilizatorilor.

(140)

În măsura în care unicul producător din Uniune este vizat, ar trebui notat că situația sa deficitară decurge din dificultățile sale de a concura cu importurile la prețuri reduse de dumping, care dețineau deja o cotă de piață semnificativă la începutul perioadei examinate și a căror cotă de piață a crescut în mod considerabil în cursul perioadei examinate.

(141)

Se consideră că menținerea măsurilor ar fi avantajoasă pentru producătorul din Uniune care ar trebui, atunci, să fie cel puțin în măsură de a-și spori volumul și, poate, prețurile de vânzare, generând astfel nivelul de randament necesar care să-i permită să continue să investească în instalațiile sale de producție. Prin contrast, suprimarea măsurilor ar întrerupe refacerea acestuia și ar duce la continuarea și chiar exacerbarea prejudiciului suferit de producătorul din Uniune. Acest lucru ar amenința în mod serios viabilitatea producătorului din Uniune și, în consecință, acesta ar putea chiar înceta de a exista, reducând astfel oferta și concurența de pe piață.

(142)

La inițierea reexaminării a fost adresat un chestionar unui număr de douăzeci de importatori independenți. Trei dintre aceștia au răspuns că nu mai erau activi pe piața produsului în cauză. Alți doi importatori au răspuns la chestionar. Importatorii independenți cooperanți au reprezentat 7 % din totalul importurilor vizate.

(143)

Ancheta a demonstrat că este esențial să se dețină o diversitate de furnizori de ciclamat de sodiu. Importatorii trebuie să depindă de sursele de aprovizionare asiatice și europene din motive de calitate și de securitate alimentară.

(144)

La inițierea reexaminării, a fost trimis un chestionar unui număr de treisprezece utilizatori potențiali, dar numai doi dintre ei au răspuns Comisiei.

(145)

Principalii utilizatori ai produsului în cauză din Uniune fac parte din industria alimentară, industria băuturilor și industria farmaceutică. Cererea de produs în cauză depinde, prin urmare, de situația din aceste industrii.

(146)

Utilizatorii care s-au manifestat au indicat marje de rentabilitate importante la produsele în aval care utilizează CS. Într-adevăr, efectul taxelor antidumping asupra costurilor lor totale era atât de infim (mai puțin de 1 %) încât aceștia nu au fost afectați în mod disproporționat de măsurile în vigoare.

(147)

A fost trimis un chestionar unui număr de opt furnizori potențiali, dar niciunul dintre ei nu a răspuns Comisiei. Conform informațiilor disponibile, se pare că portofoliul acestora de afaceri legate de CS este mai curând neglijabil. În orice caz, o nouă deteriorare a situației unicului producător din Uniune ar putea avea repercusiuni negative, deși limitate, asupra furnizorilor de materii prime ai acestuia din urmă. Din aceste motive, este rezonabil să presupunem că măsurile ar prezenta avantaje și pentru industria furnizorilor, dat fiind că acestea ar permite supraviețuirea economică a unui client al acestora.

(148)

Luând în considerare toți factorii de mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri antidumping.

(149)

Având în vedere concluziile de mai sus, măsurile în vigoare aplicabile importurilor produsului în cauză originar din China și din Indonezia trebuie să fie menținute,