10.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 179/26

(1)

Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 193/2009 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (denumită în continuare „SUA” sau „țara în cauză”).

(2)

În cadrul procedurii antisubvenție desfășurate în paralel, Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 194/2009 (3), a instituit o taxă compensatorie provizorie asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii.

(3)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au făcut cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. Observațiile prezentate de părțile interesate oral și în scris au fost examinate și, după caz, constatările provizorii au fost modificate în consecință.

(4)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat să se recomande instituirea unor măsuri antidumping definitive asupra importurilor de biomotorină originară din SUA precum și perceperea definitive a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie (denumită în continuare „comunicarea finală”). Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată face observații ulterioare acestei comunicări.

(5)

Guvernul Statelor Unite (denumit în continuare „GSU”) și alte părți interesate și-au exprimat dezamăgirea cu privire la decizia de a acorda doar șaisprezece zile pentru prezentarea de observații cu privire la comunicarea provizorie și, de asemenea, cu privire la decizia de a respinge cererile anumitor părți referitoare la o extindere semnificativă a termenului pentru prezentarea acestor observații.

(6)

Articolul 20 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că părțile interesate pot fi informate cu privire la detaliile referitoare la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-au instituit măsuri provizorii. În această privință, practica Comisiei constă în a informa toate părțile interesate cu privire la o procedură imediat ce a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un regulament de instituire de măsuri provizorii și în a le oferi o perioadă de timp în care părțile pot să prezinte observații. În prezenta procedură, s-a urmat această practică. Referitor la perioada de timp în care li s-a solicitat părților să prezinte observații, regulamentul de bază nu specifică ce perioadă ar trebui să fie permisă. În cadrul prezentei proceduri, s-a considerat acordarea unei perioade de șaisprezece zile (extinsă ulterior la șaptesprezece zile), ținând cont de complexitatea procedurii și de necesitatea de a respecta cerința de la articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază antisubvenție, de a definitiva ancheta în termen de treisprezece luni de la inițiere.

(7)

Ca urmare a comunicării constatărilor provizorii ale procedurii antisubvenție desfășurate în paralel, GSU a comentat cu privire la nivelul taxei stabilit pentru „toate celelalte societăți”. Referitor la nivelul taxei stabilit pentru societățile americane care nu s-au făcut cunoscute și nu au cooperat în cadrul anchetei, nivelul taxei provizorii a fost stabilit la nivelul celei mai mici dintre cea mai mare marjă de subvenționare sau cea mai mare marjă de prejudiciu constatată pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion. Aceeași metodă s-a aplicat, de asemenea, în cadrul procedurii antidumping. Nivelul taxei antidumping astfel stabilit este indicat la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul provizoriu (nivelul de 182,4 EUR pe tonă pentru „toate celelalte societăți”). GSU consideră că acest nivel al taxei a fost greșit calculat pe baza datelor disponibile. GSU consideră că, pentru a se lua în considerare datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, trebuie întâi să se stabilească dacă o parte interesată a refuzat să furnizeze sau nu a furnizat „informațiile necesare” (4). GSU consideră, mai degrabă, că ar trebui aplicat, în schimb, nivelul mediu ponderat calculat pentru societățile care au cooperat neincluse în eșantion.

(8)

Ca răspuns la aceasta, ar trebui remarcat că, în etapa inițierii, Comisia a trimis formularul de eșantionare, plângerea și avizul de inițiere societăților enumerate în plângere (peste 150 de societăți). Un exemplar al formularului de eșantionare a fost anexat, de asemenea, notei verbale trimise Delegației Statelor Unite ale Americii pe lângă Comunitățile Europene la începutul anchetei, care erau invitate să îl trimită exportatorilor/producătorilor din SUA. În plus, Comitetul național pentru biomotorină (National Biodiesel Board, denumit în continuare „NBB”), care a fost o parte interesată de la începutul prezentei proceduri, reprezintă un număr mare de societăți din industria biomotorinei din SUA.

(9)

Atât avizul de inițiere, cât și scrisoarea de însoțire anexată formularului de eșantionare au atras atenția asupra consecințelor lipsei de cooperare. Astfel cum s-a menționat în considerentul (8) din regulamentul provizoriu, peste 50 de societăți s-au identificat în contextul eșantionării și au furnizat informațiile cerute în termenul de 15 zile. Aceste societăți reprezentau peste 80 % din totalul importurilor de biomotorină din SUA în Comunitate.

(10)

În urma instituirii măsurilor provizorii, autorităților SUA li s-a cerut să furnizeze informații suplimentare. În special, autorităților li s-a cerut să invite orice alți exportatori/producători de biomotorină din SUA, pe lângă cei enumerați la articolul 1 și în anexa la regulamentul provizoriu, care nu erau cunoscuți la momentul inițierii anchetei și care nu au refuzat anterior să coopereze (5), pentru a se face cunoscuți.

(11)

Autoritățile SUA au furnizat o listă cu numele a peste 100 de societăți suplimentare (producători/exportatori) din SUA. S-a examinat dacă aceste societăți fuseseră invitate să coopereze în etapa inițierii procedurii. Ancheta a dezvăluit că un număr semnificativ de societăți de pe listă fuseseră deja invitate să coopereze în timpul eșantionării, dar refuzaseră atunci invitația. Cu alte cuvinte, aceste societăți aveau cunoștință de consecințele lipsei de cooperare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(12)

Cu toate acestea, în ceea ce privește acele societăți (peste 40) de pe listă care nu erau cunoscute de către Comisie la momentul inițierii prezentei proceduri, s-a notat că autorităților americane li s-a adresat solicitarea de a furniza detalii cu privire la aceste societăți după instituirea de măsuri provizorii. Prin urmare, s-a hotărât să se adauge aceste societăți în anexa la prezentul regulament și să li se aplice același nivel al taxei ca acelora care au cooperat în mod expres dar nu au fost incluse în eșantion. Acestor societăți li s-au comunicat faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat instituirea măsurilor definitive și au fost invitate să își prezinte punctul de vedere referitor la faptul că s-a propus adăugarea numelor lor în anexa la prezentul regulament.

(13)

În urma comunicării finale, GSU a primit favorabil propunerea de a aplica taxa medie ponderată societăților suplimentare. Cu toate acestea, GSU a considerat că nu a fost furnizată nicio explicație pentru faptul că alte societăți fac obiectul nivelului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”. În această privință, se observă că, pentru societățile care au fost invitate să coopereze în timpul eșantionării, se furnizaseră deja explicații în cele de mai sus. Referitor la eventualii exportatori/producători americani care nu au fost notificați individual cu privire la anchetă, nici precizați pe lista menționată în considerentul (11), se observă, în primul rând, că s-au făcut eforturi considerabile la momentul inițierii procedurii pentru a contacta societăți din SUA care ar putea fi interesate de prezenta procedură (a se vedea considerentele (8) și (10) de mai sus). În plus, s-au depus eforturi suplimentare în urma instituirii măsurilor provizorii, astfel cum s-a menționat în considerentul (10) de mai sus, pentru a identifica alte societăți, ceea ce a avut ca rezultat adăugarea a mai mult de 40 de societăți pe lista celor cărora li se va aplica taxa medie ponderată. Se consideră că, prin aceste eforturi considerabile, li s-a oferit societăților americane din domeniu posibilitatea să se facă cunoscute. În această privință, se observă că asociația relevantă din domeniul industriei a fost implicată în procedură de la inițierea acesteia. În consecință, se consideră că nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți” ar trebui să se aplice societăților care nu s-au făcut cunoscute.

(14)

O societate care a răspuns la formularul de eșantionare și care a fost, în consecință, inclusă în anexa la regulamentul provizoriu a solicitat ca societatea sa mamă să fie adăugată pe lista societăților din anexa la prezentul regulament. Această societate a solicitat, de asemenea, ca orașul unde sunt amplasate cele două societăți să fie modificat în anexă pentru a reflecta în mod corect adresa care figurează pe facturile societăților.

(15)

După examinarea solicitării acestei societăți, s-a considerat că și societatea mamă ar trebui inclusă în anexa la prezentul regulament, deoarece a fost menționată în răspunsul societății la formularul de eșantionare ca singura societate afiliată implicată în sectorul biomotorinei. Orașul unde sunt amplasate cele două societăți este, de asemenea, în curs de revizuire.

(16)

Se amintește că ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele referitoare la perioada începând din ianuarie 2004 și până la sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(17)

În lipsa oricăror observații cu privire la eșantionarea producătorilor-exportatori din SUA, se confirmă constatările provizorii din considerentele (5)-(10) din regulamentul provizoriu.

(18)

Anumite părți au comentat cu privire la reprezentativitatea eșantionului de producători comunitari. Observațiile lor sunt abordate în considerentele (74)-(78) de mai jos.

(19)

Se amintește că, în avizul de inițiere, produsul despre care se presupune că face obiectul unui dumping a fost definit drept esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, (cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”), sub formă pură sau în amestec.

(20)

Plângerea conținea elemente de probă prima facie care arătau că biomotorina și toate amestecurile de biomotorină cu motorină minerală, produse în SUA și exportate către Comunitate la un preț care a făcut obiectul unui dumping afectaseră situația economică a producătorilor de biomotorină din Comunitate. În conformitate cu caracteristicile producătorilor americani relevanți de biomotorină și ale pieței naționale, definiția produsului în cauză a intenționat să acopere biomotorina și atunci când este integrată în amestecurile de biomotorină. Cu toate acestea, s-a considerat că definiția produsului în cauză, astfel cum este menționată în avizul de inițiere și în considerentul (19) de mai sus, ar putea să conducă la întrebări privind tipurile de producători și de produse la care ancheta intenționa să se refere și cele la care nu intenționa să se refere.

(21)

De asemenea, pentru ancheta privind dumpingul și prejudiciul, în special pentru stabilirea marjelor de dumping și a nivelurilor de eliminare a prejudiciului, era necesară identificarea clară a tipurilor de produs care erau vizate de anchetă.

(22)

Ținând cont de caracteristicile pieței americane, produsul vizat a fost definit, în mod provizoriu, drept esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”), sub formă pură sau în amestecuri care sunt peste B20. Astfel, produsul în cauză se referea la biomotorina pură (B100) și la toate amestecurile care conțin mai mult de 20 % biomotorină (denumit în continuare „produsul în cauză”). S-a considerat că acest prag este corespunzător pentru a permite o distincție clară între diversele tipuri de amestecuri care sunt prevăzute să fie amestecate în continuare și cele destinate consumului direct pe piața americană.

(23)

Ancheta a arătat că toate tipurile de biomotorină și biomotorina din amestecurile care fac obiectul prezentei anchete, în ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau a variațiilor în procesul de producție, au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte similare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Variațiile posibile ale produsului în cauză nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre el.

(24)

S-au primit reclamații din partea părților interesate privind definiția produsului în cauză și a celui similar prin care se contestau, în același timp, atât definiția produsului în cauză, cât și a celui similar, cu aceleași argumente, fără să se facă nicio diferență între conceptul de produs în cauză și cel de produs similar în contextul procedurii.

(25)

Se amintește reglementarea conceptului de produs în cauză de către dispozițiile articolului 1 alineatele (1)-(3) din regulamentul de bază și menționarea interpretării termenului de „produs similar” la articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. Astfel, reclamațiile vor fi abordate separat în cele ce urmează.

(26)

O parte s-a întrebat în ce măsură amestecurile cu proporție redusă de biomotorină (de exemplu, B21) ar putea fi, în continuare, clasificate drept biomotorină, în același mod ca și biomotorina pură (B100) sau amestecurile similare alcătuite în principal din biomotorină, cu cantitate mai redusă de motorină minerală (de exemplu, B99). Ele au susținut că B100 și B99 au făcut, practic, obiectul anchetei și că toate calculele referitoare la dumping și prejudiciu au fost efectuate pe baza acestor două tipuri de produs. Din punctul lor de vedere, stabilirea unui prag chiar deasupra amestecului B20, care este cel cu concentrație redusă vândut direct consumatorilor din SUA, conduce la o definiție artificială a produsului în cauză.

(27)

Aceeași parte s-a întrebat, de asemenea, dacă un amestec cu 20 % biomotorină se mai califică drept biomotorină combustibilă mai degrabă decât motorină minerală, care nu este inclusă în definiția produsului în cauză. Această parte a înțeles că UE sprijină crearea unei noi poziții tarifare (6) pentru biomotorină în Sistemul armonizat vamal. După părerea sa, Comisia a lărgit definiția produsului în cadrul prezentei proceduri și a mărit numărul tipurilor de produs afectate de instituirea măsurilor.

(28)

În plus, partea a considerat că, la momentul anchetei, nu exista niciun prag specific pentru a determina ce se clasifică drept biomotorină în cadrul codului 3824 90 91 din nomenclatura combinată (NC), cod creat de UE, la 1 ianuarie 2008, special pentru biomotorină. Partea s-a întrebat dacă un amestec care conține mai puțin de 50 % biomotorină s-ar putea totuși califica drept biomotorină, în temeiul regulii 3(b) din regulile generale pentru interpretarea NC (7). Aceeași parte a menționat, în continuare, că exemplele de amestecuri menționate în chestionarul Comisiei au o concentrație mare de biomotorină, lăsând astfel să se înțeleagă că produsul în cauză este compus doar din biomotorină și din amestecuri care conțin concentrații foarte mari de biomotorină.

(29)

Partea a afirmat, de asemenea, că UE nu poate modifica definiția produsului în cauză menținând, în același timp, un produs similar diferit. Aceasta s-a referit la comunicarea provizorie către producătorii americani de biomotorină incluși în eșantion care demonstrează că producătorii americani incluși în eșantion vând amestecuri alcătuite exclusiv din diferite tipuri de biomotorină. Astfel, produsul în cauză ar trebui să se limiteze la produsele care conțin 100 % biomotorină (B100), chiar dacă sunt compuse din biomotorină alcătuită din intermediari diferiți, sau la amestecurile cu o concentrație de 99 % biomotorină (B99).

(30)

Partea s-a referit la o hotărâre judecătorească recentă (8) privind importurile de nitrat de amoniu și a ajuns la concluzia că justificarea hotărârii respective se aplică și prezentei proceduri și că biomotorina care nu face parte din amestecurile cu concentrație foarte mare nu poate face obiectul anchetei și măsurilor, deoarece nu este produsul similar pentru care s-au constatat dumpingul și prejudiciul, și anume produse care conțin numai biomotorină (B100) sau 99 % biomotorină (B99).

(31)

Părțile nu au furnizat nicio dovadă sau referință juridică care să arate că produsul în cauză nu este corect definit în cadrul prezentei anchete. Dispozițiile articolului 1 alineatele (1)-(3) din regulamentul de bază prevăd orientări privind definiția produsului în cauză. Articolul 1 alineatul (1) prevede că: „Poate fi supus unei taxe antidumping orice produs care face obiectul unui dumping în cazul în care punerea sa în liberă circulație în cadrul Comunității cauzează un prejudiciu.”

(32)

Astfel cum s-a menționat în considerentul (20) de mai sus, plângerea conținea elemente de probă prima facie care arătau că biomotorina și toate amestecurile de biomotorină cu motorină minerală, produse în SUA și exportate către Comunitate la un preț care a făcut obiectul unui dumping afectaseră situația economică a producătorilor de biomotorină din Comunitate. Marjele de dumping și de prejudiciu au fost stabilite pentru fiecare din producătorii incluși în eșantion pe baza tipurilor de produse pe care aceștia le vând pe piața comunitară.

(33)

Părțile nu au furnizat niciun element de probă care să arate că pragul fixat în regulamentul provizoriu pentru a stabili distincția între produsul în cauză și celelalte produse era artificial. Astfel cum s-a menționat în considerentele (24) și (26) din regulamentul provizoriu, ancheta a arătat că B20, și, posibil, amestecuri cu concentrație mai mică, erau, de fapt, vândute direct consumatorilor din SUA. Ancheta a mai arătat că piața amestecurilor și cea a produselor destinate consumatorilor erau piețe diferite, cu clienți diferiți: pe prima piață, biomotorina și amestecurile de biomotorină sunt destinate să fie amestecate în continuare de către comercianți și producătorii de amestecuri, iar pe a doua, amestecurile sunt destinate rețelei de distribuție și, astfel, consumatorilor. Definirea pragului pentru produsul în cauză la peste B20 a permis să se stabilească o distincție clară și să se evite confuzia între produsele, piețele și diversele părți din SUA.

(34)

În toate anchetele antidumping este o practică obișnuită ca societățile anchetate în mod individual să nu producă și să nu vândă toate tipurile de produse incluse în definiția produsului în cauză. Unele societăți pot produce o gamă foarte limitată de tipuri de produs, în timp ce altele pot produce o gamă mai largă. Totuși, acest lucru nu afectează definiția produsului în cauză. Prin urmare, se consideră nefondat argumentul potrivit căruia produsul în cauză ar trebui să se refere doar la tipurile de produse care au fost exportate de către producătorii americani și utilizate pentru calcularea dumpingului și a prejudiciului.

(35)

Astfel cum s-a menționat în regulamentul provizoriu și în considerentul (19) de mai sus, ancheta s-a concentrat în principal asupra biomotorinei, în formă pură sau integrată în amestecuri. Măsurile antidumping se vor aplica amestecurilor relevante exportate către piața comunitară. Astfel, se consideră că nu este relevantă întrebarea dacă un amestec cu 20 % biomotorină se mai califică drept biomotorină combustibilă mai degrabă decât motorină minerală, care nu este inclusă în definiția produsului în cauză.

(36)

Ar trebui să se clarifice dacă constatarea dumpingului și a prejudiciului fiecărei societăți anchetate se bazează exclusiv pe tipurile de produse relevante care erau fabricate și vândute de către societatea relevantă în cursul PA. Afirmația conform căreia includerea amestecurilor peste B20 în definiția produsului în cauză ar afecta în mod nejustificat producătorii americani nu este fondată și nu poate conduce la concluzia că produsul în cauză ar trebui limitat la produsele care conțin 100 % biomotorină (B100), chiar dacă sunt alcătuite din biomotorină elaborată din intermediari diferiți sau un amestec alcătuit din 99 % biomotorină (B99). Includerea amestecurilor peste B20 în definiția produsului în cauză nu a avut nicio influență asupra constatărilor referitoare la societățile anchetate care nu produc acest tip de produs.

(37)

Afirmația părții conform căreia justificarea unei hotărâri judecătorești (9) se aplică și prezentei proceduri și că biomotorina care nu face parte din amestecurile cu concentrație foarte mare nu poate face obiectul domeniului de aplicare al anchetei este, de asemenea, nefondată. De fapt, pentru fiecare societate anchetată, toate marjele de dumping și de prejudiciu vor corespunde exact produsului în cauză și produsului similar pentru care a fost stabilită constatarea dumpingului și a prejudiciului, și anume tipurile de produse relevante care conțin biomotorină și care erau vândute pe piața internă și exportate către Comunitate de către societatea respectivă. De asemenea, hotărârea care este invocată de către operator se referea la o revizuire a măsurilor antidumping existente care au avut ca rezultat extinderea lor la alte produse în afara produsului în cauză; acest lucru nu este valabil pentru prezenta anchetă.

(38)

Deși se consideră că exemplele menționate într-un chestionar care are ca scop colectarea de date în scopul unei anchete nu pot fi utilizate pentru a formula presupuneri privind concluzia anchetei, trebuie remarcat faptul că nu este posibil pentru Comisie să știe înainte, și anume înainte ca ancheta sa la fața locului să fie efectuată, care tipuri de produs vor fi fabricate și vândute pe piața națională și pentru export de către societățile în cauză la momentul redactării chestionarului. Produsul vizat de anchetele antidumping se poate referi la o gamă de diferite tipuri de produs, iar faptul că unele dintre ele nu pot face obiectul unui dumping nu duce la excluderea acestora din definiția produsului în cauză.

(39)

Pe baza faptelor și considerentelor de mai sus, se confirmă că toate tipurile de biomotorină și biomotorina din amestecurile care fac obiectul prezentei anchete, în ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă folosită în producție sau a variațiilor în procesul de producție, au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte asemănătoare și se folosesc în aceleași scopuri. Variațiile posibile ale produsului în cauză nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre el.

(40)

S-a constatat în mod provizoriu că produsele fabricate și vândute pe piața națională americană, care fac obiectul prezentei anchete, prezintă caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și utilizări similare cu cele exportate din țara respectivă către piața comunitară. În mod similar, produsele fabricate de industria comunitară și vândute pe piața Comunității prezintă caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și utilizări similare în comparație cu cele exportate în Comunitate din țara în cauză.

(41)

Prin urmare, nu s-au constatat niciun fel de diferențe între diferitele tipuri de produs în cauză și produsele similare comunitare vândute pe piața comunitară, ceea ce ar putea duce la concluzia că produsele fabricate și vândute pe piața comunitară nu ar fi produse similare, având caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte asemănătoare cu tipurile de produs în cauză fabricate în SUA și exportate în Comunitate. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că toate tipurile de biomotorină care fac obiectul prezentei anchete sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(42)

O parte a afirmat că definiția produsului similar este strâns legată de identificarea produsului în cauză și trebuie stabilită în funcție de caracteristicile fizice și utilizarea finală ale produsului. De fapt, ea a afirmat că B20 nu este utilizat pentru consum în UE, ci mai degrabă un amestec cu concentrație chiar mai mică, și anume B5. Astfel, produsul similar a fost definit în mod greșit. Partea a afirmat, de asemenea, că definiția produsului în cauză nu poate fi modificată menținând, în același timp, un produs similar diferit.

(43)

Astfel cum apare clar în considerentele (29)-(35) din regulamentul provizoriu, definiția produsului similar este legată de identificarea produsului în cauză și a fost stabilită, în principal, în funcție de caracteristicile fizice ale produsului. S-a luat în considerare, de asemenea, utilizarea finală reală și s-a considerat că ar trebui menținut, de asemenea, pentru definiția produsului similar, pragul reprezentat de B20. În acest caz, numărul tipurilor de produse acoperite de produsul similar a fost, de asemenea, redus pentru a corespunde definiției produsului în cauză.

(44)

Astfel, afirmațiile părților conform cărora definiția produsului similar este incorectă au trebuit respinse, iar definiția provizorie a produsului similar poate fi confirmată.

(45)

În urma comunicării constatărilor provizorii, mai mulți producători-exportatori, precum și NBB au afirmat că ar fi trebuit efectuată o ajustare a calculelor privind dumpingul, pentru a elimina impactul subvenționării. Potrivit acestora, faptul că nu s-a ținut cont de efectul subvenționării acordate atât vânzărilor interne, cât și celor la export a avut ca rezultat subestimarea veniturilor, ceea ce a afectat atât determinarea valorii normale a produsului similar, cât și determinarea prețului la export al produsului în cauză. Prin urmare, a fost afectată valoarea normală, deoarece verificarea referitoare la operațiunile comerciale normale a fost determinată pe baza prețurilor de vânzare care nu țineau cont de veniturile generate de vânzările produsului care beneficiază de subvenție, în timp ce prețul la export a fost, de asemenea, subestimat din același motiv. Aceste părți au susținut, în continuare, că neajustarea subvenției a constituit o eroare evidentă a aplicării articolului 2 alineatele (4) și (10) din regulamentul de bază, deoarece a contribuit la utilizarea valorilor normale construite, în timp ce producția și vânzările produsului în cauză erau, de fapt, rentabile dacă se ținea cont de subvenții. Se amintește că, în conformitate cu constatările anchetei, autoritățile americane au acordat un așa-numit credit al celui care amestecă (blender's credit) de 1 USD pe galonul de biomotorină pură prezentă într-un amestec de biomotorină cu motorină minerală.

(46)

În consecință, NBB a afirmat că, în scopul de a garanta o comparație echitabilă și o simetrie funcțională între valoarea normală și prețul la export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, creditul celui care amestecă ar trebui adăugat nu doar la valoarea normală, ci și la prețul la export.

(47)

Astfel cum s-a explicat în considerentul (38) din regulamentul provizoriu, circumstanțele în care o subvenție ar putea conduce la o ajustare ca aceea pretinsă de NBB pentru a evita un remediu dublu în cazul anchetelor antisubvenție și antidumping desfășurate în paralel pentru același produs sunt prevăzute în mod expres la articolul 24 alineatul (1) din regulamentul de bază antisubvenție, care prevede că niciun produs nu poate fi supus atât taxelor antidumping, cât și celor compensatorii, în scopul de a remedia aceeași situație care rezultă din dumping sau din acordarea unei subvenții la export. În cazul de față, aceste circumstanțe nu sunt prezente. Într-adevăr, creditul celui care amestecă este o subvenție disponibilă atât pentru vânzările interne, cât și pentru cele la export exact în același fel și pentru aceeași valoare și nu constituie, prin urmare, o subvenție la export în sensul articolului 24 alineatul (1). NBB nu a contestat acest lucru. Prin urmare, cererea conform căreia creditul celui care amestecă ar trebui „ajustat” în cadrul calculelor privind dumpingul a fost considerată nejustificată și, prin urmare, a fost respinsă.

(48)

În lipsa oricăror alte observații care ar aduce modificări constatărilor provizorii în această privință, se confirmă considerentele (36)-(38) din regulamentul provizoriu.

(49)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un producător-exportator a indicat o eroare de redactare în calculul valorii normale a unui anumit tip de produs pe baza prețului de vânzare intern. Această eroare de redactare a fost corectată.

(50)

Alt producător-exportator, care nu a avut vânzări interne reprezentative, a contestat utilizarea marjei de profit medii ponderate a altor producători-exportatori care fac obiectul anchetei cu privire la producția și vânzările realizate de aceștia pentru produsul similar pe piața națională, atunci când se construiește valoarea normală. Acesta a afirmat că, în locul utilizării marjei de profit medii a celor doi producători integrați ale căror vânzări interne au fost rentabile în PA, profitul mediu utilizat ar fi trebuit să fie cel al producătorilor neintegrați. Dat fiind că societatea și-a achiziționat intermediarii pe piața liberă, aceasta a afirmat că nu poate fi comparată cu cei doi producători complet integrați, care, a afirmat societatea, nu erau reprezentativi pentru condițiile pieței tuturor celorlalți producători-exportatori incluși în eșantion.

(51)

Acest argument a fost considerat justificat, deoarece, într-adevăr, se poate susține că situația celor doi producători integrați nu poate fi direct comparabilă cu cea a celorlalți producători incluși în eșantion în măsura în care aceștia sunt complet integrați și au acces la proprii lor intermediari. Cu toate acestea, nu a fost posibil să se utilizeze marjele de profit medii ale producătorilor neintegrați, astfel cum s-a sugerat, deoarece niciunul dintre acești producători nu a avut vânzări interne rentabile în PA. Prin urmare, s-a considerat că este rezonabil, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, ca profitul să se bazeze, în schimb, pe vânzările interne rentabile ale tuturor producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au efectuat vânzări interne. Acest profit a fost apoi utilizat pentru a construi valoarea normală a producătorului-exportator menționat.

(52)

În urma comunicării finale, un grup de producători-exportatori a afirmat că marja de profit utilizată pentru construirea valorii normale a tipurilor de produse care nu sunt vândute pe piața națională în PA nu este rezonabilă. Acesta a afirmat că valoarea normală ar fi trebuit să fie stabilită pe baza tipurilor de produse pentru care valoarea normală nu a fost construită, aplicând o ajustare pentru diferențele fizice, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază. A mai afirmat că ajustările efectuate în contextul calculării marjelor de prejudiciu ar fi trebuit să fie aplicate și pentru calcularea valorii normale.

(53)

În această privință, se observă că scopul ajustărilor menționate la articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază este de a permite o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul la export și nu de a stabili valoarea normală. Scopul ajustării efectuate în calculele privind prejudiciul a fost de a face importurile de biomotorină americană comparabile cu biomotorina produsă și vândută de industria comunitară pe piața comunitară. Astfel cum s-a descris în considerentul (46) din regulamentul provizoriu, profitul utilizat pentru valoarea normală construită este determinat în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, contestația respectivă nu a fost considerată justificată și a trebuit să fie respinsă.

(54)

În lipsa oricăror alte observații privind valoarea normală, care ar aduce modificări constatărilor provizorii, se confirmă considerentele (39)-(48) din regulamentul provizoriu.

(55)

Un producător-exportator a contestat determinarea marjei de profit pentru importatorul său afiliat din Comunitate, afirmând că anumite costuri, precum cele de navlu maritim și de asigurare nu erau incluse în costul mărfurilor vândute.

(56)

Acest argument a fost considerat justificat, iar costul mărfurilor vândute ale importatorului afiliat a fost revizuit pe baza prețului de achiziție FOB, la care s-au adăugat toate costurile legate de achiziționarea produsului în cauză, precum comisioane, transport, costuri de asigurare și de manipulare și taxele vamale plătite.

(57)

Același producător-exportator a afirmat că rezultatele anumitor operațiuni de acoperire desfășurate la nivelul aceluiași importator afiliat sunt alocate pe nedrept rezultatului operațional al produsului în cauză, întrucât acestea erau strict legate de operații de achiziție și de vânzare a unui alt produs.

(58)

Societatea a furnizat dovezi care arată că rezultatele operațiunilor de acoperire desfășurate se refereau exclusiv la contractele de vânzare individuale privind un produs altul decât produsul în cauză și, în consecință, nu au influențat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale referitoare la produsul în cauză.

(59)

Ținând cont de cele de mai sus, deoarece s-a constatat că aceste operațiuni nu sunt legate de produsul în cauză, s-a decis să nu se țină cont de aceste rezultate în cadrul determinării costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale ale importatorului afiliat.

(60)

În urma comunicării finale, un grup de producători-exportatori a contestat excluderea din calcule a părții din exporturile sale de biomotorină către Comunitate care a fost în continuare amestecată cu alte tipuri de biomotorină neoriginară din SUA și vândută din nou în Comunitate ca amestec de două origini. Grupul a afirmat că nu există nicio apreciere în regulamentul de bază sau în Acordul OMC privind antidumpingul care să permită această excludere. În această privință, GSU a afirmat faptul că Comisia nu a documentat și nu a justificat suficient schimbările între determinarea provizorie și cea definitivă.

(61)

Având în vedere observațiile primite și metoda alternativă propusă de grupul de producători-exportatori în cauză pentru a stabili un preț la export fiabil din amestecurile revândute în Comunitate, Comisia a reevaluat determinarea prețului la export. Metoda sugerată de grup nu a putut fi urmată deoarece nu a permis identificarea, în mod individual, a prețului la export relevant pentru componentele importate ale amestecului de biomotorină care a fost apoi revândut pe piața comunitară. Cu toate acestea, în conformitate cu metodologia aplicată în calculele privind prejudiciul, prețul de revânzare al amestecului vândut pe piața comunitară a fost exprimat în intermediarul echivalent (reprezentat de semințele de rapiță), iar prețul la export franco fabrică a fost construit pe această bază, prin deducerea tuturor costurilor suportate între import și revânzare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(62)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la prețul la export, care ar modifica constatările provizorii, se confirmă considerentele (49)-(50) din regulamentul provizoriu.

(63)

Doi producători-exportatori au contestat ajustările, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, cu privire la costurile de navlu, de manipulare și de depozitare care au apărut între locul de producție și terminalul de la care produsul în cauză a fost expediat pentru vânzare. În plus, unul dintre producătorii-exportatori a afirmat că, în terminal, produsul își pierde identitatea deoarece este amestecat cu alte materiale și că, în consecință, cheltuielile menționate anterior nu ar trebui considerate ca fiind direct legate de vânzare.

(64)

Ar trebui subliniat faptul că, pentru calcularea marjelor de dumping, s-a ținut cont doar de biomotorina produsă de producătorii-exportatori anchetați, sub formă pură sau în amestec. Prin urmare, faptul de a nu ține cont de anumite costuri care au apărut după producția produsului de bază, B100, nu este considerat justificat. În consecință, aceste costuri ar trebui să fie deduse pentru a aduce prețul la export aplicat părților independente ale tuturor tipurilor de biomotorină produse de ei înșiși, sub formă pură sau în amestec, înapoi la nivelul franco fabrică. Faptul că biomotorina este transportată din fabrică la un terminal în afara fabricii nu înseamnă că partea din amestecul final produsă de fabrică nu ar fi fost supusă costurilor de transport, de manipulare și de depozitare.

(65)

În lipsa oricăror alte observații privind comparația, care ar aduce modificări constatările provizorii, se confirmă considerentele (51)-(53) din regulamentul provizoriu.

(66)

Marjele de dumping definitive, exprimate sub formă de procent din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(67)

Având în vedere modificările marjelor de dumping ale societăților incluse în eșantion, marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion a fost recalculată în conformitate cu metodologia prezentată în considerentul (56) din regulamentul provizoriu. După cum s-a precizat anterior, ea a fost stabilită la 33,5 % din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire.

(68)

Baza luată în calcul la stabilirea marjei de dumping la nivel național a fost prevăzută în considerentul (57) din regulamentul provizoriu. Pe aceeași bază, marja de dumping la nivel național a fost stabilită în mod definitiv la 39,2 %.

(69)

O parte interesată a contestat excluderea din evaluarea producției comunitare totale a grupului de producători asociați unui producător-exportator american menționat în considerentul (60) din regulamentul provizoriu pe baza articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Aceasta a afirmat că numitorul corect pentru a stabili gradul de susținere al plângerii ar trebui păstrat în jur de 5 400 000 de tone și nu ar trebui să fie redus între 4 200 000 și 4 600 000 de tone, astfel cum s-a întâmplat în etapa provizorie.

(70)

Dispozițiile relevante din regulamentul de bază pentru a evalua calitatea de producător comunitar sau sprijinul pentru anchetă sunt articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cu titlu informativ, dispozițiile relevante din acordul antidumping privind definiția industriei naționale se găsesc în articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Din aceste dispoziții reiese clar că definiția producției interne pentru a stabili calitatea de producător comunitar trebuie să fie în concordanță cu cea a industriei naționale și trebuie să se supună acelorași cerințe ca și cele utilizate pentru definiția industriei naționale. În orice caz, această afirmație nu este de natură să modifice concluzia conform căreia ancheta s-a bucurat de sprijinul unei proporții majore a producției comunitare. Chiar dacă numitorul ar fi păstrat la 5 400 000 de tone, sprijinul pentru anchetă ar fi de peste 50 %, și anume cu mult peste cerințele regulamentului de bază.

(71)

Aceeași parte interesată a afirmat că, ținând cont de definiția produsului în cauză și a produsului similar, și anume biomotorina, sub formă pură sau în amestecuri care conțin biomotorină în proporție mai mare de 20 % (B20), industria și producția comunitare trebuie să fie alcătuite din toate societățile din Comunitate care produc biomotorină și amestecuri mai mari de B20. Aceasta a afirmat că nu există nicio dovadă conform căreia reclamantul sau Comisia a încercat să includă aceste societăți în producția totală sau a determinat că acești producători sprijină plângerea.

(72)

În acest sens, se observă că producția comunitară totală indicată în considerentul (60) din regulamentul provizoriu nu ține cont, într-adevăr, de volumul producției de biomotorină în amestecuri de peste B20. De asemenea, se poate clarifica că, în conformitate cu informațiile disponibile, producția comunitară de amestecuri care conțin între 21 % (B21) și 99 % (B99) biomotorină a fost foarte limitată în cursul PA. Singura producție de amestecuri din această categorie s-a concentrat asupra amestecurilor de B30 și nu a depășit 60 000 de tone în ceea ce privește conținutul de biomotorină. În plus, Comisia a contactat producători cunoscuți de B30 după instituirea de măsuri provizorii, iar răspunsurile primite de la doi producători indică faptul că aceștia sprijină plângerea.

(73)

În lipsa oricăror alte observații, se confirmă considerentele (59)-(61) din regulamentul provizoriu privind definiția producției, a industriei comunitare și a calității de producător comunitar.

(74)

Una dintre părți a susținut că rezultatele unui producător comunitar inclus în eșantion care nu a cooperat în cadrul anchetei au fost foarte bune și ar fi trebuit să fie luate în considerare în cadrul evaluării prejudiciului cauzat industriei comunitare. S-a afirmat că acest producător nu a fost afectat de prejudiciu în cursul PA și că ar trebui utilizate cele mai bune informații disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, partea a sugerat utilizarea datelor financiare accesibile publicului ale acestui producător, pentru 2007 și 2008, pentru examinarea prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(75)

Este o practică obișnuită în cadrul anchetelor antidumping excluderea de către Comisie a producătorilor care nu au cooperat în scopul evaluării prejudiciului și neutilizarea informațiilor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Datele referitoare la prejudiciu acoperă o perioadă extinsă de patru ani și nu este posibilă obținerea, pe baza surselor publice, a tuturor informațiilor necesare pentru a stabili toți indicatorii de prejudiciu pentru întreaga perioadă. În acest caz particular, producătorul comunitar menționat a fost exclus din anchetă deoarece nu a furnizat informații relevante complete pentru anii 2004-2006 și a furnizat doar informații parțiale pentru 2007 și PA. Utilizarea informațiilor publice pentru activitatea legată de biomotorină a acestui producător pentru 2007 și 2008 nu ar fi permis obținerea de date pentru toți factorii de prejudiciu și pentru toți anii perioadei luate în considerare. Aceasta ar fi denaturat tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului.

(76)

În plus, menținerea producătorului menționat în eșantion nu ar fi permis evaluarea subcotării pentru toate vânzările producătorilor incluși în eșantion deoarece societatea menționată nu a furnizat o listă cu vânzările sale detaliate în funcție de tipul de produs pentru PA. În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că, contrar celor afirmate de partea interesată, rezultatele financiare ale producătorului menționat, exprimate sub forma rentabilității, astfel cum se arată în datele accesibile publicului, au fost cu mult sub rentabilitatea medie stabilită pentru producătorii comunitari cooperanți incluși în eșantion, astfel cum se arată în tabelul 7 din regulamentul provizoriu. Pe baza celor de mai sus, cererea acestei părți a trebuit să fie respinsă.

(77)

Aceeași parte a afirmat că eșantionul de producători comunitari nu este reprezentativ pentru industria comunitară deoarece se bazează doar pe producători de biomotorină pură (B100) și, prin urmare, nu a inclus producători de amestecuri de la B99 la B20, precum și producători de amestecuri de B100.

(78)

În această privință, se amintește că, astfel cum s-a menționat în considerentul (72) de mai sus, producția comunitară de amestecuri de biomotorină între B20 și B99 a fost foarte limitată în cursul PA. Având în vedere această cantitate limitată, care reprezintă mai puțin de 2 % din producția comunitară totală a produsului similar în cursul PA, se poate ajunge la concluzia că selecția eșantionului care s-a bazat în principal pe cel mai mare volum de producție și vânzări în cadrul Comunității a fost reprezentativă. În ceea ce îi privește pe producătorii de amestecuri de B100, aceste societăți nu au putut fi considerate drept producători ai produsului similar deoarece aceștia prelucrează printr-o simplă operație de amestecare un produs similar existent. În consecință, argumentul a fost respins.

(79)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele (62)-(64) din regulamentul provizoriu.

(80)

Astfel cum s-a menționat în considerentul (16) de mai sus, examinarea tendințelor referitoare la evaluarea prejudiciului au acoperit perioada dintre ianuarie 2004 și sfârșitul PA. Cu toate acestea, ancheta a arătat că industria comunitară a demarat, practic, în 2004. Astfel, s-a considerat mai adecvată efectuarea unei analize a prejudiciului posibil și a situației economice a industriei comunitare bazate pe tendințele pentru perioada dintre 2005 și PA (denumită în continuare „perioada analizată”). Deoarece nicio parte nu a prezentat observații privind această abordare, se confirmă considerentul (65) din regulamentul provizoriu.

(81)

În lipsa oricăror observații care ar putea justifica o modificare a consumului comunitar astfel cum este prezentat în tabelul de mai sus, se confirmă considerentele (66)-(71) din regulamentul provizoriu.

(82)

Tabelul de mai jos prezintă totalul importurilor pe piața comunitară realizate de producătorii-exportatori americani pe parcursul perioadei luate în considerare.

Tabelul 2

(83)

În scopul constatărilor definitive, s-a constatat că un producător-exportator american nu practica dumpingul pentru produsele sale pe piața comunitară; astfel, a fost necesară reevaluarea volumului total și a prețului importurilor care au făcut obiectul unui dumping. În acest caz, atunci când utilizează eșantionarea pentru a stabili existența unui dumping, practica folosită de Comisie este aceea de a analiza apoi dacă există dovezi incontestabile ale unui dumping efectiv practicat de societățile care nu au fost incluse în eșantion pentru produsele lor pe piața comunitară, în cursul PA.

(84)

În acest sens, atât prețurile la export practicate de producătorii-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion, cât și prețurile la export practicate de exportatorii necooperanți au fost analizate pe baza statisticilor SUA referitoare la export, a răspunsurilor la chestionare furnizate de producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion, precum și pe baza răspunsurilor la formularele de eșantionare trimise de toate societățile cooperante din SUA. S-a considerat că, adăugând marja de dumping medie constatată pe baza producătorilor-exportatori incluși în eșantion la prețurile la export medii stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion cu privire la care s-a constatat practica dumpingului, se obține nivelul prețurilor de export care nu fac obiectul unui dumping pentru produsul în cauză.

(85)

Prețul la export a fost stabilit pentru producătorii-exportatori neincluși în eșantion pe baza statisticilor SUA referitoare la export după deducerea datelor referitoare la exporturi privind producătorii-exportatori incluși în eșantion. Prețul obținut a fost apoi comparat cu prețul la export care nu a făcut obiectul unui dumping.

(86)

Această comparație a prețurilor a arătat că atât i) producătorii-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion, cât și ii) producătorii-exportatori care nu au cooperat la anchetă au practicat prețuri la export medii care, în toate cazurile, erau mai mici decât prețurile medii care nu făceau obiectul unui dumping, stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion. Acest lucru a constituit o indicație suficientă a faptului că importurile de la toate societățile care nu au fost incluse în eșantion, și anume atât cele cooperante, cât și cele necooperante, ar putea fi considerate ca făcând obiectul unui dumping.

(87)

Referitor la societățile neincluse în eșantion, informațiile disponibile și datele prezentate referitoare la prețul lor la export nu au arătat că prețurile acestora erau superioare prețului care nu face obiectul unui dumping stabilit astfel cum este explicat în considerentul (84) de mai sus.

(88)

După cum se precizează în considerentul (83) de mai sus, s-a constatat în etapa definitivă că un producător-exportator din SUA inclus în eșantion nu practica dumpingul pentru produsele sale pe piața comunitară. În consecință, exporturile sale au fost excluse din analiza referitoare la evoluția importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară.

(89)

Cu toate acestea, pentru a evita posibilitatea divulgării unor date comerciale sensibile referitoare la producătorul menționat, s-a considerat adecvat, din motive de confidențialitate, să nu se prezinte în mod public datele disponibile, cum ar fi statisticile SUA referitoare la export, excluzându-se datele exportatorului cu privire la care s-a constatat că nu practica dumpingul pe piața comunitară.

(90)

Prin urmare, tabelul de mai jos prezintă totalul importurilor de biomotorină originară din SUA, cu privire la care s-a constatat sau s-a considerat că fac obiectul unui dumping pe piața comunitară, pe parcursul perioadei luate în considerare, sub formă de indici.

Tabelul 3

(91)

Noile cifre arată că volumul importurilor din SUA au crescut semnificativ, de la peste 10 000 de tone în 2005 la peste 1 000 000 de tone în PA. În cursul perioadei analizate, importurile din SUA care fac obiectul unui dumping și-au mărit în continuu cota de piață pe piața comunitară de la aproximativ 0,3 % în 2005 la peste 15 % în PA. Prin urmare, a existat o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi, în comparație cu consumul comunitar de-a lungul perioadei respective.

(92)

O parte interesată a afirmat că analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate din cadrul procedurii antidumping ar trebui să se bazeze pe date diferite față de analiza realizată în cadrul procedurii antisubvenție desfășurate în paralel. S-a afirmat că constatarea dumpingului, în special vânzările la export către Comunitate, se bazează doar pe biomotorina produsă de producătorii incluși în eșantion, în timp ce constatarea subvențiilor se bazează în același timp pe biomotorina produsă de ei înșiși, pe cea produsă și amestecată și pe cea cumpărată și amestecată, exportate către Comunitate.

(93)

Această afirmație ar părea să sugereze că procedura antidumping ar trebui să se bazeze întotdeauna pe date mai precise în raport cu procedura antisubvenție. Cu toate acestea, în etapa provizorie s-a constatat că totalitatea exporturilor producătorilor americani incluși în eșantion erau realizate la prețuri care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară. Ancheta antisubvenție a ajuns la o constatare similară. Astfel, în cadrul ambelor anchete, s-a considerat că totalitatea exporturilor efectuate din SUA fac obiectul unui dumping și al unor subvenții și sunt astfel incluse în analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate.

(94)

Faptul că, după cum s-a explicat în considerentul (83) de mai sus, în etapa definitivă s-a constatat referitor la o societate americană inclusă în eșantion că aceasta nu practica dumpingul, a condus acum la o discrepanță între volumul importurilor care fac obiectul unui dumping și volumul importurilor care fac obiectul unor subvenții, care urmează să fie luate în considerare în cadrul analizei prejudiciului și a legăturii de cauzalitate a procedurilor. Volumul total al importurilor din SUA care fac obiectul unui dumping a fost ajustat pentru a ține cont de faptul că s-a constatat, referitor la importurile unui producător-exportator inclus în eșantion, că acestea nu fac obiectul unui dumping.

(95)

Pe baza celor de mai sus, cererea a trebuit să fie respinsă.

(96)

O parte interesată a afirmat că poziția HTS 3824 90 din statisticile SUA referitoare la export, care a fost utilizată în regulamentul provizoriu pentru a stabili importurile din țara în cauză va acoperi, de asemenea, pe lângă biomotorină, alte produse precum „grăsimi de origine animală sau vegetală și amestecurile lor”. Prin urmare, analiza volumului de importuri din SUA a fost deficitară. Aceeași parte interesată a propus ca, în schimb, să fie utilizate tendințele stabilite pentru producătorii americani anchetați.

(97)

În această privință, se observă, în primul rând, faptul că a fost utilizat codul american HTS 3824 90 4000 pentru a calcula volumul importurilor originare din SUA și nu poziția HTS alcătuită din șase cifre pretinsă de partea respectivă.

(98)

În plus, se amintește că, astfel cum s-a menționat în considerentul (68) din regulamentul provizoriu, datele Eurostat nu puteau fi utilizate în scopul evaluării importurilor de biomotorină din SUA, deoarece până la sfârșitul anului 2007 nu exista un cod NC distinct disponibil pentru încadrarea vamală a produsului respectiv. Într-adevăr, biomotorina ar fi putut fi clasificată în cadrul unor coduri NC diferite care includeau, de asemenea, datele de import ale altor produse. Motivul pentru care au fost utilizate statisticile SUA referitoare la export a fost că acestea păreau să cuprindă exporturile produsului în cauză în cadrul unui singur cod tarifar și că volumul altor produse cuprinse în cadrul aceluiași cod ar fi puțin importante în ceea ce privește exporturile către Comunitate.

(99)

Ținând cont de limitările referitoare la utilizarea datelor Eurostat, o altă alternativă pentru statisticile SUA referitoare la export ar fi fost să se utilizeze datele de import care figurează în plângere. Aceste date au fost obținute de reclamanți din surse confidențiale de informații privind piața și, prin urmare, faptul de a recurge la astfel de informații ar fi făcut obiectul acestei limitări. Cu toate acestea, din motive de exhaustivitate, tendințele volumului importurilor s-ar fi prezentat după cum urmează, sub formă de indici:

Tabelul 4

(100)

Compararea tabelului 4 de mai sus cu tabelul 2 ar demonstra că evaluarea Comisiei referitoare la volumul importurilor produsului în cauză de-a lungul perioadei analizate este mai prudentă decât cea care ar fi putut fi utilizată în mod alternativ. În plus, această imagine globală a volumelor importurilor din tabelul 4 este calculată pornind de la date confidențiale, care nu sunt susceptibile de a fi comunicate, în timp ce statisticile SUA constituie informații accesibile public.

(101)

Metoda propusă de către partea interesată ar fi arătat următoarea situație privind tendințele volumelor exporturilor, pe baza informațiilor culese de la producătorii-exportatori anchetați:

Tabelul 5

(102)

Prin compararea tabelului 5 cu tabelul 2 de mai sus se observă tendințe foarte similare între metoda utilizată de Comisie și cea propusă de către această parte.

(103)

De asemenea, aceeași parte interesată a susținut că, întrucât produsul în cauză este biomotorina și amestecurile de biomotorină având un conținut de biomotorină de peste 20 %, volumul importurilor indicat în tabelul 2 de mai sus nu poate fi corelat cu volumul corect al importurilor produsului în cauză.

(104)

În acest sens, se remarcă faptul că ancheta nu a identificat importuri ale produsului în cauză având un conținut de biomotorină peste B20, dar sub B99, pe parcursul PA. Cu alte cuvinte, ancheta nu a identificat importuri ale produsului în cauză care, din cauza conținutului lor scăzut de biomotorină, ar fi clasificate la un alt cod american HTS.

(105)

Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează că volumul importurilor prezentat în tabelul 2 din regulamentul provizoriu reprezintă o estimare fiabilă, obiectivă și prudentă a importurilor produsului în cauză în Comunitate.

(106)

O parte interesată a susținut că ar fi trebuit să se stabilească o distincție între cantitățile exportate din SUA în cadrul mecanismului splash and dash și importurile produsului în cauză originar din SUA, întrucât primele nu pot fi considerate ca fiind importuri de origine americană.

(107)

În plus, aceeași parte și GSU au susținut că, contrar celor afirmate în considerentele (77) și (80) din regulamentul provizoriu, nu toate exporturile din SUA sunt considerate ca fiind originare din această țară. Nu există nicio autoritate în SUA care să evalueze sau să determine țara de origine a unui anumit produs destinat exportului și nu se poate presupune faptul că toată biomotorina care părăsește teritoriul SUA este de origine americană.

(108)

Aceeași parte a declarat, de asemenea, că industria biomotorinei nu cunoaște suficient de bine reglementările referitoare la origine adoptate de US Census Bureau (biroul de recensământ al Statelor Unite) în ceea ce privește determinarea originii bunurilor exportate și că, prin urmare, exportatorii de biomotorină menționează în general în Shipper's Export Declaration (declarația de export a expeditorilor) că bunurile exportate sunt de origine națională.

(109)

Aceeași parte a reiterat, de altfel, ceea ce afirmase în etapa provizorie, respectiv faptul că volumele importate în Comunitate în cadrul mecanismului splash and dash ar reprezenta mai mult de 40 % din exporturile produsului în cauză originare din SUA. Pentru a-și susține argumentul, ea a utilizat datele referitoare la importurile și la exporturile americane încadrate la codurile HTS 3824 90 4020 și 3824 90 4000 și a afirmat, practic, că toate importurile de biomotorină în SUA sunt reexportate către Comunitate în cadrul mecanismului splash and dash.

(110)

În acest sens, se observă faptul că clarificarea cerută de autoritățile SUA privind faptul că nicio autoritate din SUA nu evaluează sau nu determină originea unui anumit produs destinat exportului poate fi acceptată.

(111)

Afirmația conform căreia mecanismul splash and dash ar reprezenta cel puțin 40 % din exporturile din SUA către Comunitate se baza pe ipoteza conform căreia toată biomotorina importată în SUA ar fi, în cele din urmă, reexportată către Comunitate în cadrul mecanismului splash and dash, fără ca vreo parte a acesteia să fie consumată sau amestecată în SUA înainte de export.

(112)

Cu toate acestea, datele prezentate de această parte au arătat că, în perioada 2004-2006, importurile au depășit cu mult exporturile, ceea ce ar sugera faptul că, în SUA, există o cerere internă de biomotorină originară din alte țări. În plus, această ipoteză este mai degrabă simplistă, deoarece nu ține cont de cantitățile de biomotorină amestecate în SUA și exportate către Comunitate: i) în amestecuri ale căror caracteristici sunt diferite de cele ale materiilor prime, ceea ce ar conferi origine americană produsului amestecat sau ii) în amestecuri în care proporția de biomotorină de origine americană este cea dominantă, ceea ce ar conferi origine americană întregului produs amestecat. Se reamintește în acest sens faptul că, astfel cum se menționează în considerentul (78) din regulamentul provizoriu, societățile americane anchetate au declarat că nu este posibil să se stabilească o distincție în cadrul cantităților exportate către Comunitate sau vândute pe piața internă, între cantitățile produse în SUA sau de origine americană și cele importate. Se observă, de asemenea, faptul că originea pare să fi fost declarată corect de societățile americane în cauză, întrucât, în toate cazurile, biomotorina neoriginară din SUA era din nou amestecată în această țară. Într-adevăr, majoritatea producătorilor-exportatori anchetați sunt societăți foarte mari sau grupuri de societăți cu societăți afiliate în Comunitate, în privința cărora este greu de conceput că nu erau la curent cu reglementările americane și comunitare în vigoare privind determinarea originii.

(113)

Pe baza tuturor celor menționate anterior, se concluzionează că nu există motive pentru a identifica în mod clar importurile efectuate în Comunitate în cadrul mecanismului splash and dash pentru perioada luată în considerare. Se consideră, de asemenea, că nu există motive pentru a trata aceste eventuale exporturi ca fiind importuri neoriginare din SUA.

(114)

Tabelul de mai jos arată prețul de vânzare unitar, pe piața comunitară, al tuturor importurilor originare din SUA în cursul perioadei luate în considerare, astfel cum se stabilește în considerentele (81) și (82) din regulamentul provizoriu.

Tabelul 6

(115)

Având în vedere constatările definitive privind dumpingul și faptul că s-a constatat că o societate nu practica dumpingul pe piața comunitară, prețurile de vânzare unitare ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping pe piața comunitară au fost calculate separat și sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 7

(116)

Prețurile medii pentru importurile din SUA au fluctuat în perioada luată în considerare și, pe ansamblu, au prezentat o creștere de 6 % între 2005 și PA.

(117)

În scopul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de către producătorii comunitari incluși în eșantion în ceea ce privește clienții neafiliați de pe piața comunitară, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare importurilor care fac obiectul unui dumping din SUA, stabilite pe o bază CIF pentru producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion, despre care s-a constatat că practicau dumpingul pe piața comunitară. Atunci când a fost cazul, s-a aplicat o ajustare pentru taxele vamale, costurile ulterioare importului și diferențele de intermediari utilizați pentru producerea biomotorinei, astfel cum se precizează în considerentul (84) din regulamentul provizoriu.

(118)

Anumiți producători-exportatori au afirmat că ajustarea pentru diferențele de intermediari a fost subestimată, întrucât aceasta nu reflecta în mod corect valoarea de piață a diferențelor. Ei au susținut, de asemenea, că diferențele ar trebui calculate pe baza prețurilor diferitelor tipuri de biomotorină pe piața comunitară și le-au cuantificat pe baza cotațiilor prețurilor, după vămuire la Anvers, publicate de către un analist al pieței.

(119)

În acest sens, se observă faptul că ajustarea a fost calculată pe baza datelor generale, verificate, colectate de la producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru operațiunile lor din SUA și, prin urmare, a fost bazată pe constatările anchetei, care constituie cea mai fiabilă sursă de informații. În plus, cotațiile prețurilor la nivel comunitar nu ar fi constituit o bază adecvată pentru această ajustare, deoarece aceste niveluri ale prețurilor ar fi fost influențate de nivelurile prețurilor importurilor care au făcut obiectul unui dumping originare din SUA. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(120)

Aceiași producători-exportatori au afirmat că ajustarea pentru diferențele de intermediari ar trebui să fie aplicată doar vânzărilor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, și nu celor ale producătorilor comunitari incluși în eșantion, întrucât vânzările celor din urmă sunt constituite din amestecuri compatibile cu standardele comunitare.

(121)

S-a constatat că această afirmație este irelevantă, întrucât scopul ajustării era de a ține cont de diferențele de intermediari, și nu de diferențele în ceea ce privește respectarea diferitelor standarde aplicabile la nivel comunitar. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(122)

Reclamantul a contestat corectitudinea acestei ajustări, afirmând că atât producătorii comunitari, cât și exportatorii americani utilizează o varietate de intermediari și produc o varietate de amestecuri oferite pe ambele piețe și, prin urmare, beneficiază de aceleași posibilități în ceea ce privește alegerea materiilor prime.

(123)

În acest sens, se observă faptul că, deși este adevărat că atât producătorii comunitari, cât și producătorii-exportatori americani utilizează o varietate de amestecuri pornind de la intermediari diferiți, repartiția intermediarilor în amestecuri poate varia în mod semnificativ de la un producător la altul, și chiar de la un client la un alt client al aceluiași producător. Într-adevăr, ancheta a arătat că proporțiile amestecurilor vândute de producătorii comunitari incluși în eșantion și cele ale amestecurilor vândute de producătorii-exportatori incluși în eșantion pe piața comunitară erau foarte rar identice. Prin urmare, pentru a se putea ține cont, în calculul subcotării, de diferitele tipuri de biomotorină, s-a considerat necesară efectuarea ajustării pentru diferențele de intermediari. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(124)

Anumiți producători-exportatori au afirmat că, pentru calcularea marjei de prejudiciu, s-au folosit prețurile CIF la frontiera comunitară, și nu prețurile de revânzare către primul client neafiliat. Ei au susținut că aceste calcule trebuie să fie corectate, pentru a ține cont de valoarea și de volumul vânzărilor către primul client neafiliat.

(125)

Această afirmație a fost considerată relevantă pentru doi producători-exportatori și calculele prejudiciului au fost corectate în consecință.

(126)

Pe baza celor menționate anterior, s-a stabilit că marja medie de subcotare a prețurilor în cursul PA, exprimată ca procent din media ponderată a prețurilor franco fabrică ale industriei comunitare, a fost cuprinsă în intervalul 18,9 %-31,9 %, în loc de intervalul 18,9 %-33,0 %, în etapa provizorie.

(127)

După cum s-a precizat în considerentele (107)-(110) din regulamentul provizoriu, s-a constatat că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(128)

Analiza provizorie a arătat, într-adevăr, că performanța industriei comunitare s-a îmbunătățit în ceea ce privește unii indicatori de volum, dar că majoritatea indicatorilor referitori la situația financiară a industriei comunitare s-au deteriorat semnificativ în decursul perioadei luate în considerare. În ciuda capacității industriei comunitare de a strânge capital pentru investiții, randamentul investițiilor a scăzut în mod dramatic pe parcursul PA, iar rentabilitatea a scăzut semnificativ în decursul perioadei luate în considerare.

(129)

O parte interesată a afirmat că analiza privind creșterea industriei comunitare, prezentată în considerentul (93) din regulamentul provizoriu, este incorectă. În special, această parte a susținut că regulamentul provizoriu sugerează că puternica creștere a cererii de biomotorină pe piața comunitară trebuia să determine o creștere comparabilă a cotei de piață a industriei comunitare, deși nu există nicio corelație directă între creșterea cererii și cota de piață.

(130)

Aceeași parte a afirmat, de asemenea, că factorii de prejudiciu menționați în același considerent (93) din regulamentul provizoriu, respectiv producția, utilizarea capacității de producție, productivitatea, vânzările, politica de investiții și randamentul investițiilor nu pot fi considerați ca fiind grav afectați.

(131)

Argumentul privind absența unei corelații între cerere și cota de piață este acceptat. Cu toate acestea, rămâne valabil faptul că, între 2006 și PA, cota de piață a producătorilor comunitari incluși în eșantion a fost înmulțită cu 1,2, în timp ce, în aceeași perioadă, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a fost înmulțită cu aproximativ 17. Această creștere comparativ importantă a cotei de piață a importurilor originare din SUA este consecința prețurilor de vânzare mult mai reduse ale acestor importuri din SUA, astfel cum se arată în tabelul 7 și în considerentul (126) de mai sus.

(132)

În ceea ce privește afirmația referitoare la evaluarea generală a tuturor factorilor de prejudiciu, se recunoaște faptul că nu toți acești factori s-au deteriorat în cursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, se precizează că factorii referitori la situația financiară a industriei comunitare au fost, într-adevăr, grav afectați, respectiv rentabilitatea și randamentul investițiilor, precum și, într-o mai mică măsură, productivitatea. Această situație se explică prin faptul că industria comunitară a trebuit să se adapteze concurenței prețurilor de dumping ale importurilor originare din SUA și a ales să rămână prezentă pe piață în detrimentul rentabilității sale, în loc să își păstreze rentabilitatea dar să piardă cotă de piață.

(133)

Anumite părți interesate și GSU au afirmat că, în valoare absolută, nivelurile rentabilității și randamentului investițiilor pentru producătorii comunitari incluși în eșantion erau încă bune în 2007 și în cursul PA, în ciuda scăderii lor puternice față de anii anteriori. Ei susțin că nivelurile rentabilității și randamentului investițiilor realizate din 2004 în 2006 nu puteau fi menținute pe termen lung și că industria comunitară a biomotorinei a cunoscut fluctuații semnificative (boom and bust) în cursul perioadei luate în considerare, fenomen normal pentru toate industriile incipiente.

(134)

În acest sens, se reamintește faptul că anumite societăți americane incluse în eșantion au înregistrat o rentabilitate mult mai mare, depășind 30 %, într-un context similar al unei piețe în dezvoltare, în cursul perioadei luate în considerare. De asemenea, se precizează că scăderea rentabilității și a randamentului investițiilor înregistrată de industria comunitară a fost foarte brutală întrucât a avut loc din 2006 în 2007 și coincide perfect cu creșterea importurilor de biomotorină originare din SUA.

(135)

Mai mulți producători comunitari au afirmat că evaluarea prejudiciului ar trebui să țină pe deplin cont de situația societăților comunitare neincluse în eșantion, având în vedere în special faptul că, în rândul acestor societăți, au fost identificate numeroase cazuri de reducere a activităților, de închidere sau de amânare a noilor proiecte, în cursul perioadei luate în considerare.

(136)

Pe de altă parte, o parte interesată a afirmat că explicațiile prezentate în regulamentul provizoriu cu privire la producătorii comunitari neincluși în eșantion nu sunt relevante, întrucât datele lor nu au putut fi verificate și, în consecință, nu pot fi utilizate pentru a demonstra prejudiciul. Această parte insistă, în continuare, asupra datelor publice, care arată că unii dintre acești producători neincluși în eșantion au realizat profituri.

(137)

În ceea ce privește cele două afirmații de mai sus, se reamintește faptul că, în considerentele (103)-(106) din regulamentul provizoriu, se face referire la situația producătorilor comunitari neincluși în eșantion ca element suplimentar în sprijinul prejudiciului, fără a avea un impact asupra calculării indicatorilor de prejudiciu și a marjei de prejudiciu, pentru care au fost utilizate efectiv informații verificate. Prin urmare, argumentul acestei părți a fost respins. Pe de altă parte, în lipsa unor statistici sau informații individuale verificate privind situația tuturor producătorilor comunitari neincluși în eșantion, nu se poate efectua o determinare exactă pentru producătorii comunitari în ansamblul lor, astfel cum au sugerat aceștia din urmă. Prin urmare, acest argument a fost, de asemenea, respins.

(138)

În lipsa oricăror alte observații privind constatările provizorii referitoare la situația economică a industriei comunitare, se confirmă considerentele (86)-(92) și (94)-(106) din regulamentul provizoriu.

(139)

De asemenea, se confirmă concluzia conform căreia industria comunitară a suferit un prejudiciu important, astfel cum se prezintă în considerentele (107)-(110) din regulamentul provizoriu.

(140)

Se reamintește faptul că volumul importurilor originare din SUA care fac obiectul unui dumping a crescut semnificativ în cursul perioadei analizate. Există, de asemenea, o concomitență evidentă între creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping și deteriorarea situației economice a industriei comunitare. Această industrie nu a fost în măsură să își adapteze prețurile la condițiile pieței și la creșterea costurilor, din cauza subcotării prețurilor sale pe durata PA de către importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(141)

Prin urmare, se confirmă faptul că creșterea rapidă a importurilor din SUA la un preț scăzut și care fac obiectul unui dumping a avut un impact negativ semnificativ asupra situației economice a industriei comunitare în decursul PA.

(142)

În lipsa oricăror observații care ar justifica o modificare a constatărilor provizorii, se confirmă faptul că importurile originare din alte țări terțe nu au putut avea o contribuție mai mult decât neglijabilă la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(143)

O parte interesată a afirmat că scăderea cererii între 2007 și PA, chiar fiind neglijabilă (0,5 %), ar fi cauzat totuși un prejudiciu industriei comunitare, susținând că o creștere ipotetică de 10 % a cererii ar fi determinat un volum suplimentar de vânzări de 205 733 de tone, dacă industria comunitară și-ar fi păstrat aceeași cotă de piață de 29,8 %, înregistrată în cursul PA.

(144)

În acest sens, se observă faptul că afirmațiile acestei părți pornesc de la ipoteze generale și nefondate. În plus, creșterea de 2,8 puncte procentuale a cotei de piață a industriei comunitare între 2007 și PA susține, într-adevăr, concluzia expusă în considerentul (121) din regulamentul provizoriu, potrivit căreia prejudiciul suferit de industria comunitară nu poate fi atribuit acestei ușoare scăderi a cererii între 2007 și PA. Prin urmare, în lipsa oricăror alte observații privind evoluția cererii pe piața comunitară, se confirmă considerentul (121) din regulamentul provizoriu.

(145)

O parte interesată a susținut, din nou, că reintroducerea în Germania a taxei de energie ar fi influențat în mod negativ situația economică a producătorilor comunitari care sunt furnizori pentru piața respectivă, întrucât aceste măsuri ar fi determinat prăbușirea cererii de biomotorină B100, care reprezintă cel puțin 1,5 milioane de tone. Ea a susținut, de asemenea, ca răspuns la constatările anchetei menționate în considerentul (123) din regulamentul provizoriu, că, chiar dacă introducerea unei cerințe privind amestecarea fixând cota de 4,4 % pentru biomotorina introdusă pe piața germană în scopuri de transport (B5) ar fi compensat presupusa scădere a vânzărilor de B100, nivelul prețurilor pentru B100 ar fi fost diferit de cel al prețurilor pentru biomotorina destinată amestecurilor B5. Ea a afirmat că B100 se produce doar din semințe de rapiță, care sunt mai scumpe, în timp ce biomotorina B5 se produce dintr-o varietate de intermediari, având astfel un impact negativ asupra prețului mediu practicat de producătorii comunitari.

(146)

În acest sens, se reamintește faptul că, contrar afirmațiilor acestei părți, ancheta a arătat că volumul vânzărilor producătorilor comunitari incluși în eșantion care aprovizionau piața germană a crescut cu 68 % între 2006 și PA, ceea ce confirmă, într-adevăr, constatarea provizorie conform căreia orice scădere a vânzărilor de B100 a fost compensată de cerința obligatorie privind amestecarea. Se observă, de asemenea, că introducerea taxei de 0,09 EUR per litru de biomotorină începând cu data de 1 august 2006 nu a condus la prăbușirea pieței, astfel cum susține această parte, în schimb vânzările de B100 au scăzut, într-adevăr, în mod semnificativ în cursul ultimului trimestru al PA, începând cu data de 1 ianuarie 2008, când această taxă a fost crescută la 0,15 EUR per litru. În ceea ce privește efectul asupra prețurilor, afirmațiile acestei părți sunt nefondate, întrucât biomotorina utilizată pentru ambele tipuri de produs a trebuit să respecte aceleași standarde, ceea ce înseamnă că pentru ambele tipuri de biomotorină combustibilă putea fi utilizat același amestec de intermediari și că, astfel, nu există nicio diferențiere de preț demonstrată între cele două tipuri de biomotorină. Pe baza celor menționate anterior, afirmația a fost respinsă.

(147)

În lipsa oricăror alte observații privind deciziile de politică publică, se confirmă considerentul (124) din regulamentul provizoriu.

(148)

Admițând totodată faptul că ratele de utilizare a capacității au rămas relativ ridicate pentru producătorii comunitari incluși în eșantion, o parte interesată a afirmat că supracapacitatea acestora din urmă rămâne o cauză a prejudiciului, având în vedere faptul că aceasta ar determina o creștere a costurilor fixe, care ar avea un efect negativ asupra rentabilității. Ea a afirmat, de asemenea, că creșterea valorii nete a activelor producătorilor respectivi ar fi determinat o creștere a costurilor fixe, din cauza unor costuri mai mari de amortizare și de finanțare.

(149)

În acest sens, se reamintește faptul că analiza detaliată a repartizării costurilor variabile și fixe în structura costurilor industriei comunitare a arătat că proporția costurilor fixe era de numai 6 % din totalul costurilor [considerentul (126) din regulamentul provizoriu]. În plus, ar trebui notat faptul că această analiză a arătat fluctuații nesemnificative ale acestui procent de-a lungul perioadei analizate. În ceea ce privește afirmația referitoare la efectul creșterii valorii nete a activelor asupra rentabilității, ar trebui remarcat faptul că creșterea costurilor în valoare absolută nu conduce în mod automat la o creștere a costului de producție unitar, întrucât acesta din urmă depinde de volumul producției, care a crescut constant de-a lungul perioadei analizate, astfel cum se arată în tabelul 4 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, creșterea costurilor fixe în valoare absolută a fost atribuită creșterii volumului producției, ceea ce a determinat repartizarea menționată anterior a costurilor fixe în totalul costurilor. Pe baza celor menționate anterior, afirmațiile acestei părți interesate au trebuit să fie respinse.

(150)

Aceeași parte a afirmat că supracapacitatea generală a producătorilor comunitari are un impact direct asupra prețurilor, întrucât ar exista o concurență acerbă între producători pentru a câștiga contracte la prețuri apropiate de costurile marginale și, prin urmare, producătorii cu rate de utilizare ridicate trebuie să fi aplicat politica de vânzări cea mai agresivă pentru a subcota prețurile concurenților lor. Pentru a-și susține afirmația, ea a transmis o declarație a unei societăți incluse în eșantion referitoare la situațiile sale financiare corespunzătoare anului 2007.

(151)

Cu toate acestea, afirmațiile acestei părți nu au fost susținute de niciun element de probă, întrucât această declarație nu face deloc referire la presupusul război al prețurilor datorat supracapacității. În schimb, declarația face referire la creșterea taxei energiei, impuse de guvernul german asupra biomotorinei B100 începând cu data de 1 ianuarie 2008, ceea ce a stimulat concurența pe piața biomotorinei B5. Pe baza celor menționate anterior, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(152)

În lipsa oricăror alte observații privind capacitatea neutilizată a producătorilor comunitari, se confirmă considerentele (125)-(128) din regulamentul provizoriu.

(153)

O parte interesată și guvernul Statelor Unite au afirmat că niciunul dintre argumentele prezentate în considerentele (129)-(133) din regulamentul provizoriu nu evocă faptul că, începând din 2004, prețurile uleiului de soia, ale uleiului de palmier și ale uleiului de canola sunt cu mult inferioare prețurilor semințelor de rapiță în Comunitate, ceea ce conferă un avantaj competitiv semnificativ biomotorinei importate din SUA.

(154)

Se reamintește faptul că ancheta urmărește să stabilească dacă importurile care fac obiectul unui dumping (în termeni de preț și de volum) au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare sau dacă un astfel de prejudiciu important se datorează altor factori. În acest sens, articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază prevede că este necesar să se arate că nivelul prețului importurilor care fac obiectul dumpingului cauzează un prejudiciu. Prin urmare, se referă doar la o diferență între nivelurile prețurilor și, astfel, nu există obligația de a analiza factorii care influențează nivelul acestor prețuri.

(155)

În practică, efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor industriei comunitare se examinează, în principal, prin stabilirea subcotării prețurilor, a scăderii prețurilor și a blocării prețurilor. În acest scop, sunt comparate prețurile de export care au făcut obiectul unui dumping și prețurile de vânzare ale industriei comunitare, iar prețurile de export utilizate pentru calcularea prejudiciului ar putea, în unele cazuri, să necesite o ajustare pentru a dispune de o bază comparabilă. Prin urmare, utilizarea ajustărilor în acest context garantează doar faptul că diferența de preț se stabilește pe o bază comparabilă. Din cele menționate anterior reiese în mod clar că prețurile materiilor prime în țara exportatoare nu pot să constituie, în principiu, un alt factor de prejudiciu.

(156)

Cele de mai sus sunt confirmate, de asemenea, de textul articolului 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, care se referă la factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping. Lista celorlalți factori cunoscuți în articolul respectiv nu face trimitere la niciun factor care afectează nivelul prețului importurilor care fac obiectul unui dumping. În concluzie, în cazul în care importurile fac obiectul unui dumping și chiar dacă acestea au beneficiat de evoluția favorabilă a prețurilor materiilor prime, nu se consideră că această evoluție ar putea fi un alt factor care cauzează prejudicii.

(157)

Prin urmare, analiza factorilor care afectează nivelul prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping, cum ar fi presupusul avantaj competitiv datorat prețurilor mai scăzute ale materiilor prime, nu poate fi concludentă, iar o astfel de analiză ar depăși cerințele prevăzute în regulamentul de bază.

(158)

În orice caz și fără a aduce atingere celor menționate anterior, trebuie reamintit faptul că prețurile produselor agricole au înregistrat o creștere generală în întreaga lume în cursul PA și că prețul uleiului de soia (principalul intermediar utilizat de producătorii din țara în cauză) a crescut mai mult decât prețul uleiului din semințe de rapiță în cursul aceleiași perioade. Totuși, aceste creșteri ale costurilor din SUA nu s-au reflectat în prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei comunitare.

(159)

Ținând cont de cele menționate anterior, argumentul acestor părți a trebuit să fie respins.

(160)

În lipsa oricăror alte observații privind creșterea cererii de intermediari și creșterea prețurilor, se confirmă considerentele (129)-(136) din regulamentul provizoriu.

(161)

O parte interesată și-a repetat afirmația [a se vedea considerentul (134) din regulamentul provizoriu] și a adăugat că prețurile motorinei minerale ar stabili un prag dincolo de care producătorii de biomotorină nu ar putea să își crească prețurile pentru a ține cont de creșterea prețurilor intermediarilor.

(162)

În acest sens, se observă faptul că toți producătorii comunitari aprovizionau piețe care trebuiau să se conformeze unor obiective obligatorii privind amestecarea. În plus, biomotorina făcea obiectul unei eliminări a impozitului în majoritatea statelor membre, ceea ce înseamnă că prețul său este comparabil cu cel al motorinei minerale, majorat cu un factor pentru a ține cont de taxa de energie aplicabilă motorinei minerale. Cu alte cuvinte, dacă se poate admite existența unei anumite corelații cu prețurile petrolului, ancheta a stabilit că, din motivele menționate anterior, biomotorina poate într-adevăr să fie vândută la un preț mai ridicat decât cel al motorinei minerale. În plus, această parte nu a furnizat niciun element de probă convingător care să arate că prețurile motorinei minerale, care erau foarte ridicate în cea de-a doua jumătate a PA, au exercitat o presiune asupra prețurilor biomotorinei practicate de către producătorii comunitari în cursul PA.

(163)

În lipsa oricăror alte observații privind evoluția prețului motorinei minerale, se concluzionează că acest factor nu a cauzat un prejudiciu industriei comunitare.

(164)

În lipsa oricăror alte observații privind localizarea instalațiilor de biomotorină în Comunitate, se confirmă considerentele (137)-(139) din regulamentul provizoriu.

(165)

În lipsa oricăror alte observații privind impactul importurilor originare din SUA efectuate de către producătorii comunitari asociați producătorilor-exportatori americani, se confirmă considerentul (140) din regulamentul provizoriu.

(166)

Având în vedere cele menționate anterior și în lipsa oricăror alte observații, se confirmă considerentele (141)-(143) din regulamentul provizoriu.

(167)

În urma comunicării provizorii, producătorii industriei comunitare au aprobat constatările Comisiei și au confirmat că măsurile ar fi în interesul lor.

(168)

O parte interesată a afirmat că măsurile nu ar fi în interesul industriei comunitare, întrucât ele ar determina o reorientare a fluxurilor comerciale, respectiv în favoarea importurilor originare din țări neacoperite de măsuri, deoarece: i) operatorii de pe piața comunitară ar continua să ceară biomotorină mai ieftină pe bază de ulei de soia și de ulei de palmier pentru a o completa cu biomotorina mai scumpă, pe bază de ulei din semințe de rapiță, produsă de industria comunitară și ii) deoarece biomotorina pe bază de ulei din semințe de rapiță nu va fi suficientă pentru a acoperi cererea.

(169)

În acest sens, se observă faptul că, chiar dacă principalul intermediar utilizat de către producătorii industriei comunitare este constituit din semințele de rapiță, acești producători nu s-au bazat doar pe acest intermediar pentru producția lor de biomotorină, ci au utilizat și alți intermediari, precum uleiul de soia și uleiul de palmier. Cu toate acestea, având în vedere faptul că prețul altor intermediari era, foarte adesea, mai ridicat decât prețul de dumping al importurilor de biomotorină elaborată pornind de la acești intermediari, producătorii industriei comunitare au fost privați de posibilitatea de a utiliza ulei de soia și ulei de palmier pe o scară mai largă. Prin urmare, se preconizează că instituirea măsurilor va restabili, de asemenea, condițiile de piață normale în acest sens, permițând producătorilor industriei comunitare să-și adapteze mai eficient producția la diferitele tipuri de biomotorină necesare pe piața comunitară. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(170)

În lipsa oricăror alte observații privind interesul industriei comunitare, se confirmă considerentele (145)-(147) din regulamentul provizoriu.

(171)

În lipsa oricărei reacții din partea importatorilor în urma instituirii măsurilor provizorii, se concluzionează că măsurile nu vor avea, probabil, un impact important asupra importatorilor/comercianților.

(172)

În lipsa oricărei reacții din partea utilizatorilor în urma instituirii măsurilor provizorii, se concluzionează că taxele antidumping nu vor avea, probabil, un impact important asupra utilizatorilor.

(173)

În lipsa oricărei reacții din partea furnizorilor în urma instituirii măsurilor provizorii, se confirmă considerentele (154)-(156) din regulamentul provizoriu.

(174)

În urma comunicării provizorii, o parte interesată a afirmat că producătorii de automobile care au investit în producția de vehicule care pot fi alimentate cu biomotorină ar putea să nu fie în măsură să realizeze un randament pentru investițiile lor vânzând aceste vehicule, în cazul în care prețurile biomotorinei în Comunitate ar crește, din cauza măsurilor, până la niveluri la care nu ar fi competitive cu cele ale motorinei minerale.

(175)

În acest sens, se observă că ipoteza susținută de această parte ar putea fi valabilă chiar și în lipsa măsurilor, și anume ca prețurile motorinei minerale (care depind de prețurile țițeiului) să scadă până la niveluri la care să devină mai competitive decât cele ale biomotorinei. Prin urmare, ipoteza potrivit căreia industria automobilelor a efectuat investiții fără a ține cont de acest parametru nu ar părea rezonabilă. În consecință, acest argument a fost respins.

(176)

În urma comunicării provizorii, o asociație de agricultori comunitari și-a exprimat sprijinul și a indicat că importurile de biomotorină originare din SUA au privat producătorii comunitari de semințe oleaginoase de o piață de circa 6 milioane de tone de semințe oleaginoase sau de aproximativ 11 % din producția comunitară de semințe oleaginoase din 2007 și 2008 și au condus la o scădere de 90 EUR per tonă a valorii potențiale a semințelor de rapiță destinate unor utilizări nealimentare. Aceste observații, primite cu întârziere, nu au putut totuși să fie verificate.

(177)

O parte interesată și-a reiterat observațiile referitoare la lipsa de coerență a măsurilor antidumping cu politica Uniunii Europene de promovare a utilizării biocombustibililor. Ea a adăugat faptul că Uniunea Europeană nu poate depinde numai de biomotorina pe bază de semințe de rapiță produsă în Comunitate pentru a-și dezvolta piața de biomotorină.

(178)

Deși această observație a fost abordată în secțiunea 7.6 din regulamentul provizoriu, pentru chestiunea biomotorinei pe bază de semințe de rapiță, invocată de această parte, se face referire și la considerentul (169) de mai sus.

(179)

În lipsa oricăror alte observații privind efectele de denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale, se confirmă considerentele (157)-(159) din regulamentul provizoriu.

(180)

Pe baza elementelor menționate anterior, se concluzionează că nu există motive întemeiate împotriva instituirii de măsuri antidumping în cazul de față.

(181)

Mai multe părți interesate și GSU au contestat determinarea provizorie conform căreia marja de profit de 15 % ar reprezenta o marjă de profit care ar putea în mod rezonabil să fie atinsă de către o industrie de acest tip, în condiții normale de concurență.

(182)

O parte interesată a afirmat că marja de profit a industriei comunitare, utilizată pentru determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului, ar trebui să fie fixată la nivelul profitului realizat de industria comunitară în decursul PA, și anume 5,7 %, deoarece această marjă de profit s-ar situa în intervalul profiturilor realizate pentru produse de bază precum biomotorina. Pentru a-și susține această afirmație, ea a făcut referire la profiturile realizate de către producătorii americani de etanol și de uleiuri vegetale, precum și de către rafinăriile de petrol.

(183)

Se remarcă faptul că nivelul de eliminare a prejudiciului trebuie să se bazeze pe o evaluare a profitului pe care industria se așteaptă în mod rezonabil să-l atingă în absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping, din vânzările produsului similar pe piața comunitară. În cadrul unei anchete date, se poate estima, în mod rezonabil, faptul că profitul realizat la începutul perioadei luate în considerare reprezintă profitul realizat în absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Într-adevăr, în acest caz concret, în primii ani ai perioadei luate în considerare (2004-2006), cota de piață a importurilor originare din SUA nu a depășit niciodată 1 % și, prin urmare, se poate concluziona în mod rezonabil că, în aceste perioade, importurile nu au făcut obiectul dumpingului. Prin urmare, profitul mediu realizat în aceste perioade de industria comunitară a fost considerat o bază rezonabilă pentru determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului, ținând cont și de necesitățile de a garanta investițiile în producție ale acestei noi industrii. În plus, în legătură cu afirmația părții interesate, ancheta a arătat că profiturile realizate de către marii producători-exportatori americani pentru vânzările lor de biomotorină pe piața internă erau cu mult superioare profitului utilizat pentru determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului. Pe baza celor menționate anterior, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(184)

Anumite afirmații ale societăților americane privind transformarea taxelor ad valorem în taxe fixe, prezentate în considerentul (193) de mai jos, au arătat că suma de subcotare ad valorem a fost calculată împărțind prețul de subcotare total la prețul CIF ajustat (a se vedea ajustarea menționată în considerentul (117)), deși ar fi trebuit să se utilizeze prețul CIF neajustat, ca și în cazul calculării marjei de dumping ad valorem. Prin urmare, toate nivelurile de eliminare a prejudiciului ad valorem au fost recalculate pentru toate societățile americane incluse în eșantion.

(185)

În lipsa altor observații în urma comunicării provizorii, s-a folosit aceeași metodologie ca cea menționată în considerentele (164) și (165) din regulamentul provizoriu, în vederea obținerii prețurilor neprejudiciabile. Nivelul de eliminare a prejudiciului a fost calculat ca procent din valoarea totală CIF la import neajustată.

(186)

Pe baza celor menționate anterior și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a se depăși marja de dumping constatată.

(187)

Ținând cont de observațiile formulate de unele părți interesate, în urma comunicării provizorii, precum și de reviziile descrise în prezentul regulament, anumite marje au fost modificate.

(188)

Cu toate acestea, în procedura AS desfășurată în paralel se instituie, de asemenea, taxe compensatorii asupra importurilor de biomotorină originară din SUA. Subvențiile constatate în cadrul aceste proceduri desfășurate în paralel nu sunt subvenții la export și, prin urmare, nu se consideră că au afectat prețul de export și marja corespunzătoare de dumping. Prin urmare, având în vedere faptul că importurile generale examinate sunt comune ambelor proceduri, taxele antidumping pot fi instituite împreună cu taxele compensatorii, în măsura în care ambele taxe luate împreună nu depășesc marja de eliminare a prejudiciului (regula celei mai reduse taxe).

(189)

O parte a afirmat că instituțiile ar trebui să-și folosească puterea discreționară pentru a nu aplica regula celei mai reduse taxe, întrucât în acest caz nu este justificată, din următoarele motive:

(190)

În acest sens, se observă faptul că marja de prejudiciu stabilită în cadrul prezentei anchete este considerată ca fiind adecvată pentru a elimina prejudiciul suferit de către producătorii industriei comunitare anchetați. Întrucât ancheta s-a concentrat pe situația acestor producători, nu se poate realiza nicio determinare exactă pentru producătorii comunitari în ansamblul lor, astfel cum a sugerat această parte. Prin urmare, aceste considerații generale nu permit instituțiilor să deroge de la obligația lor juridică de a aplica regula celei mai reduse taxe.

(191)

Pe baza celor menționate anterior, nivelurile taxei antidumping au fost stabilite prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului, a marjelor de dumping și a nivelurilor taxei compensatorii. În consecință, taxele antidumping propuse se prezintă după cum urmează:

(192)

Având în vedere faptul că taxa antidumping se va aplica amestecurilor care conțin, în greutate, mai mult de 20 % biomotorină, în proporție cu conținutul lor de biomotorină, se consideră oportun ca punerea în aplicare efectivă a măsurilor de către autoritățile vamale ale statelor membre să determine taxele ca valori fixate pe baza conținutului de biomotorină.

(193)

Anumite părți au contestat metodologia utilizată pentru a transforma taxele ad valorem în taxe fixe. Ele au afirmat că valorile CIF care ar fi trebuit să fie utilizate pentru transformarea unei taxe ad valorem în taxă fixă ar fi trebuit să fie valorile CIF reale, și nu cele ajustate pentru a ține cont de diferențele de intermediari descrise în considerentele (83) și (84) din regulamentul provizoriu.

(194)

Această afirmație a fost examinată și s-a constatat, într-adevăr, că valorile CIF ajustate au fost utilizate pentru transformarea taxelor ad valorem în taxe fixe. Cu toate acestea, s-a constatat, de asemenea, că aceleași valori au fost utilizate ca bază pentru a exprima suma de subcotare ca și taxă ad valorem. Prin urmare, o primă corecție a trebuit să fie efectuată pentru a exprima suma de subcotare ca procent din valoarea CIF la import reală totală. Pe această bază, marjele de prejudiciu au fost revizuite în consecință. Calculul ulterior al nivelurilor taxelor fixe nu a arătat, totuși, nicio diferență față de nivelurile taxelor menționate la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul provizoriu, întrucât cea mai ridicată taxă ad valorem a fost compensată în totalitate de scăderea prețurilor CIF (de la prețuri ajustate la prețuri reale) utilizate pentru transformarea taxelor ad valorem în taxe fixe.

(195)

Nivelurile taxei antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în decursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societățile respective, și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(196)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual al taxei antidumping pe societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (10) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(197)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande instituirea unor taxe antidumping definitive. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată face observații ulterioare acestei comunicări. Observațiile transmise de părți au fost atent examinate și, acolo unde a fost cazul, constatările au fost modificate în consecință.

(198)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi producători-exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în anexa I la prezentul regulament, ar trebui să se prevadă ca taxa medie ponderată instituită asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi exportatori care nu ar fi, altfel, îndreptățiți la o reexaminare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, deoarece articolul 11 alineatul (4) nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

(199)

Anumiți producători-exportatori americani cooperanți au oferit angajamente de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Se observă faptul că, având în vedere variațiile de preț semnificative ale materiei prime, produsul nu este considerat potrivit pentru un angajament de preț fix. În acest context, societățile au propus ca prețurile minime de import (PMI) să fie indexate periodic în funcție de fluctuațiile prețurilor uleiului din semințe de rapiță. În plus, ele au propus PMI pentru trei tipuri de produs, pentru a ține cont de varietatea produselor importate (biomotorină obținută pe bază de ulei de soia, de palmier sau de canola), pe baza coeficienților intermediarilor stabiliți în decursul PA.

(200)

În ceea ce privește ofertele producătorilor-exportatori cooperanți, se observă faptul că baza utilizată pentru stabilirea unui PMI indexat era, în medie, cu 7-8 % inferioară prețului neprejudiciabil stabilit în decursul PA. În plus, coeficienții propuși pentru a ajunge la PMI ajustate pentru tipurile menționate anterior nu erau adecvați, întrucât se raportau la PA. Într-adevăr, acești coeficienți, care depind de diferența de preț dintre intermediari, ar fi putut să se modifice în mod considerabil față de situația observată în decursul PA, având în vedere fluctuația lor permanentă. Prin urmare, indexarea propusă a PMI pentru biomotorina produsă pe bază de ulei de soia sau de palmier în funcție de fluctuațiile prețului uleiului din semințe de rapiță nu a fost considerată adecvată, întrucât s-ar fi bazat pe evoluția prețurilor unei materii prime diferite de cele utilizate pentru producția produsului în cauză exportat.

(201)

Pe baza celor menționate anterior și fără a face referire la niciun alt aspect practic legat de acceptare în cazul diferitelor societăți, s-a considerat că angajamentele trebuie să fie respinse, întrucât metoda de determinare a PMI nu este adecvată și nivelurile PMI propuse nu sunt în măsură să elimine dumpingul prejudiciabil.

(202)

În urma comunicării constatărilor finale, reclamantul a cerut măsuri speciale pentru a preveni eventuala eludare a măsurilor, având în vedere faptul că piața în cauză este o piață globală a produselor de bază, în cadrul căreia un produs fungibil este comercializat prin diferite canale de vânzare.

(203)

Ținând cont de cele menționate anterior, se consideră, într-adevăr, adecvat să se monitorizeze îndeaproape importurile de biomotorină, oricare ar fi originea acestora, pentru a se permite luarea rapidă a măsurilor adecvate în caz de necesitate.

(204)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxelor definitive instituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele constituite provizoriu în plus față de nivelul taxelor antidumping definitive se returnează. Atunci când taxele definitive sunt mai mari decât taxele provizorii, nu se percep definitiv decât sumele constituite cu titlu de taxe provizorii,