Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32008G1216(01)

    Rezoluția Consiliului din 21 noiembrie 2008 privind o strategie europeană în favoarea multilingvismului

    JO C 320, 16.12.2008, p. 1–3 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document In force

    16.12.2008   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 320/1


    REZOLUȚIA CONSILIULUI

    din 21 noiembrie 2008

    privind o strategie europeană în favoarea multilingvismului

    (2008/C 320/01)

    CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

    REFERINDU-SE LA:

    1.

    Rezoluția Consiliului din14 februarie 2002 privind promovarea diversității lingvistice și a învățării limbilor (1), care a subliniat faptul că însușirea limbilor reprezintă una din competențele esențiale necesare fiecărui cetățean în vederea participării la societatea europeană bazată pe cunoaștere și, în consecință, facilitează atât integrarea în societate, cât și coeziunea socială;

    2.

    Concluziile Consiliului European de la Barcelona din 15-16 martie 2002, care au solicitat desfășurarea unei acțiuni destinate îmbunătățirii competențelor fundamentale, în special prin învățarea generalizată a două limbi străine, începând de la o vârstă foarte fragedă (2);

    3.

    Decizia nr. 1983/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 decembrie 2006 privind Anul european al dialogului intercultural (2008) (3);

    4.

    Concluziile Consiliului din 19 mai 2006 privind indicatorul european al competențelor lingvistice (4), care au reafirmat că, pe lângă contribuția la înțelegerea reciprocă între popoare, competențele lingvistice sunt o condiție prealabilă a mobilității forței de muncă și contribuie astfel la competitivitatea economiei Uniunii Europene;

    5.

    Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 cu privire la Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2008-2010 (5), care subliniază dimensiunea culturală a multilingvismului, în special rolul său legat de accesul la cultură și aportul său la creativitate;

    6.

    Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind competențele interculturale, care recunosc rolul învățării limbilor străine și al traducerii în dobândirea de competențe interculturale;

    7.

    Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind multilingvismul care, inter alia, invită Comisia să elaboreze, până la sfârșitul anului 2008, propuneri privind un cadru global de acțiune în materie de multilingvism;

    SALUTÂND:

    Comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2008, „Multilingvismul: un avantaj pentru Europa și un angajament comun (6).

    LUÂND ACT DE:

    Cartea verde a Comisiei, „Migrație și mobilitate: provocările și oportunitățile sistemelor educaționale din UE (7), din 3 iulie 2008,

    și în lumina concluziilor Convenției privind multilingvismul, care a avut loc la Paris la 26 septembrie 2008.

    CONSIDERĂ CĂ:

    diversitatea lingvistică și culturală face parte din identitatea europeană; ea este în același timp moștenire comună, avuție, provocare și avantaj pentru Europa,

    multilingvismul este o temă transversală majoră, care acoperă domeniile social, cultural, economic și, în consecință, educațional,

    promovarea limbilor europene mai puțin răspândite reprezintă o contribuție importantă adusă multilingvismului,

    ar trebui întreprinse eforturi considerabile pentru promovarea învățării limbilor și valorificarea aspectelor culturale ale diversității lingvistice, la toate nivelurile de educație și de formare, ameliorând simultan informarea asupra varietății limbilor europene și circulația acestora în lume,

    multilingvismul dobândește, de asemenea, o importanță deosebită în promovarea diversității culturale, inter alia, în domeniul mass-mediei și al conținutului on-line, precum și în cadrul dialogului intercultural în Europa și cu alte regiuni ale lumii; de asemenea, în domeniul traducerii, deoarece aceasta creează relații între limbi și culturi și oferă un acces larg la opere și idei, jucând un rol specific în acest proces,

    diversitatea lingvistică existentă în Europa constituie o valoare adăugată pentru dezvoltarea relațiilor economice și culturale dintre Uniunea Europeană și restul lumii,

    multilingvismul contribuie la dezvoltarea creativității, permițând accesul la alte moduri de gândire, de interpretare a lumii și de exprimare a imaginației.

    INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITA DOMENIILOR LOR DE COMPETENȚĂ ȘI CU RESPECTAREA DEPLINĂ A PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII, LA:

    1.   Promovarea multilingvismului în scopul consolidării coeziunii sociale, a dialogului intercultural și a construcției europene

    (a)

    creșterea sensibilizării cu privire la beneficiile diversității lingvistice și ale învățării limbilor în rândul publicului larg și, în special, în rândul tinerilor aflați în ciclul de formare inițială, atât în învățământul general, cât și în învățământul profesional;

    (b)

    punerea la dispoziția migranților, în special a celor tineri, a unei oferte de cursuri de limbă a țării-gazdă, ca element esențial al unei integrări și al unei capacități de inserție profesională reușite, respectând în același timp și limbile țărilor lor de origine.

    2.   Consolidarea învățării limbilor străine de-a lungul vieții

    (a)

    eforturile în vederea punerii la dispoziția tinerilor, începând de la vârsta cea mai fragedă și continuând după încheierea învățământului general, în cadrul învățământului profesional și superior, a unei oferte diversificate și de calitate pentru învățarea limbilor și culturilor de către tineri, care să le permită dobândirea unei bune cunoașteri a cel puțin două limbi străine, ceea ce reprezintă un factor de integrare în societatea bazată pe cunoaștere;

    (b)

    depunerea de eforturi pentru promovarea dobândirii și actualizării periodice a cunoștințelor lingvistice pentru toți, în contexte formale, non-formale și informale;

    (c)

    depunerea de eforturi în vederea extinderii gamei de limbi predate la diferite niveluri de educație — inclusiv limbi recunoscute care sunt mai puțin utilizate, permițând elevilor să aleagă în funcție de interesele lor personale sau de situarea geografică;

    (d)

    încurajarea învățării și difuzării limbilor europene, prin abordări novatoare, precum tehnologiile digitale de comunicare, învățarea la distanță și prin abordări bazate în primul rând pe intercomprehensiunea dintre limbile înrudite;

    (e)

    favorizarea evaluării elevilor pe baza unor instrumente recunoscute, precum Cadrul european comun de referință în domeniul limbilor al Consiliului Europei, Pașaportul lingvistic Europass — și, după caz, Indicatorul european al competențelor lingvistice;

    (f)

    acordarea unei atenții deosebite formării continue a profesorilor de limbi străine și consolidării competențelor lingvistice ale profesorilor în general, pentru a promova predarea disciplinelor nelingvistice în limbi străine (CLIL — Învățarea bazată pe conținut a unei limbi străine);

    (g)

    încurajarea mobilității și a schimburilor europene între profesorii de limbi străine, cu scopul ca un număr cât mai mare al acestora să petreacă o perioadă de timp în țara a cărei limbă o predau;

    (h)

    valorificarea programului „Învățare pe tot parcursul vieții” și a proiectelor naționale pertinente în vederea susținerii mobilității tuturor categoriilor de public — în special tinerii în curs de formare și profesorii — pentru a permite ameliorarea competențelor lor lingvistice, precum și a inițiativelor cum ar fi „Marca Lingvistică Europeană” pentru dezvoltarea suporturilor de predare și învățare.

    3.   Promovarea mai eficientă a multilingvismului ca avantaj pentru competitivitatea economiei europene, mobilitatea și capacitatea de inserție profesională a persoanelor

    (a)

    susținerea punerii la dispoziție și a învățării unui larg evantai de limbi străine pentru a permite întreprinderilor, în special IMM-urilor, să își extindă accesul la ansamblul piețelor mondiale — în special la cele emergente;

    (b)

    încurajarea acordării unei ponderi mai ridicate competențelor lingvistice în evoluția carierelor profesionale ale angajaților, în special în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii;

    (c)

    valorificarea fondurilor structurale europene, după caz, pentru a oferi cursuri de limbă specifice în cadrul formării profesionale continue și al educației adulților;

    (d)

    punerea în valoare și folosirea competențelor lingvistice ale cetățenilor proveniți din migrație, ca mijloc de consolidare atât a dialogului intercultural, cât și a competitivității economice.

    4.   Promovarea diversității lingvistice și a dialogului intercultural prin consolidarea susținerii acordate traducerilor pentru a favoriza difuzarea ideilor și a cunoștințelor, precum și circulația operelor în Europa și în lume

    A.

    În cadrul politicilor și programelor existente:

    (a)

    mai buna informare a publicului, în special a profesioniștilor europeni, cu privire la schemele de sprijin naționale și europene pentru traducerea textelor literare, științifice sau tehnice, inclusiv a conținutului cultural și creativ on-line, de supratitrare a spectacolelor și de subtitrare a operelor audiovizuale și a filmelor;

    (b)

    coordonarea și consolidarea sprijinului acordat, în cadrul programelor europene existente, pentru acțiunile în favoarea traducerii;

    (c)

    dezvoltarea posibilităților și a calității formării în domeniul traducerii și o mai bună informare cu privire la carierele din acest domeniu și la cursurile destinate publicului interesat (elevi, studenți, întreprinderi etc.);

    (d)

    susținerea creării unor rețele de baze de date terminologice multilingve pentru a facilita activitatea traducătorilor și interpreților;

    (e)

    încurajarea dezvoltării tehnologiilor lingvistice, în special în domeniul traducerii și interpretariatului, în primul rând prin favorizarea cooperării dintre Comisie, statele membre, autoritățile locale, organismele de cercetare și cele industriale și, în al doilea rând, prin asigurarea convergenței programelor de cercetare, identificarea domeniilor de aplicare și utilizarea tehnologiilor pentru ansamblul limbilor Uniunii Europene.

    B.

    lansarea unei discuții referitoare la pertinența și fezabilitatea, pe termen lung, a unui program specific de susținere a traducerii, la înălțimea mizelor culturale, tehnologice și profesionale pe care aceasta le presupune;

    5.   Promovarea limbilor Uniunii Europene în lume

    (a)

    consolidarea cooperării dintre statele membre și dintre instituțiile culturale ale acestora sau alte organisme reprezentative din țări terțe, și promovarea parteneriatelor lingvistice și a dialogului intercultural cu țări terțe;

    (b)

    utilizarea maximă a potențialului limbilor europene pentru dezvoltarea dialogului cultural și economic cu restul lumii și consolidarea rolului UE pe scena internațională;

    (c)

    consolidarea cooperării cu organizații naționale și internaționale, în special Consiliul Europei și UNESCO, active în domeniul învățării limbilor străine și al diversității lingvistice și culturale.

    INVITĂ COMISIA:

    1.

    să sprijine statele membre în eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor stabilite în prezenta rezoluție, utilizând întregul potențial de cooperare europeană în domeniul educației, culturii și al altor domenii politice relevante;

    2.

    să adopte măsuri, în contextul noului cadru politic global privind multilingvismul și în cadrul sferei sale de competențe, care să țină seama în mod corespunzător de necesitățile lingvistice ale cetățenilor și ale instituțiilor, acordând atenție cu precădere

    relațiilor dintre instituțiile europene și public,

    relațiilor dintre instituțiile europene și instituțiile naționale, și acordând o atenție deosebită furnizării de informații în toate limbile oficiale și promovării multilingvismului pe site-urile web ale Comisiei;

    3.

    să elaboreze un raport până la jumătatea anului 2011 cu privire la punerea în aplicare a prezentei rezoluții, în cooperare cu statele membre și punând un accent deosebit pe exemplele de bune practici;

    4.

    să reexamineze periodic situația privind competențele lingvistice în Europa, în special pe baza studiilor realizate în statele membre, a Cadrului european comun de referință în domeniul limbilor și, după caz, a Indicatorului european al competențelor lingvistice.


    (1)  JO C 50, 23.2.2002.

    (2)  Doc. SN 100/02, punctul 44, p. 19.

    (3)  JO L 412, 30.12.2006, p. 44.

    (4)  JO C 172, 25.7.2006, p. 1.

    (5)  JO C 143, 10.6.2008.

    (6)  Doc. 13253/08 + ADD 1 + ADD 2 + ADD 3.

    (7)  Doc. 11631/08 + ADD 1 [COM (2008) 423 final].


    Top