31.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/37

(1)

Prin scrisoarea din 11 aprilie 2005, cu confirmarea de primire din 19 aprilie 2005, Slovacia a notificat Comisia asupra faptului că intenționează să acorde un ajutor de restructurare societății Konas s.r.o. Aceasta a furnizat informații suplimentare prin scrisoarea din 30 iunie 2005, cu confirmarea de primire din 12 iulie 2005, și prin scrisoarea din 5 septembrie 2005, cu confirmarea de primire din 8 septembrie 2005, ca răspuns la scrisorile Comisiei din 31 mai 2005 și, respectiv, din 28 iulie 2005.

(2)

În acest schimb de scrisori a devenit evident faptul că ajutorul în cauză a fost pus în aplicare prin nerespectarea dispozițiilor articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE. Prin urmare, ajutorul a fost clasificat ca ajutor ilicit, fiindu-i atribuit un nou număr de caz, NN 66/2005.

(3)

Prin scrisoarea din 9 noiembrie 2005, Comisia a informat Slovacia că a decis începerea procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind ajutorul în cauză.

(4)

Decizia Comisiei de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să-și prezinte observațiile privind această măsură.

(5)

Autoritățile slovace și-au prezentat observațiile prin scrisoarea din 13 decembrie 2005, cu confirmarea de primire din 20 decembrie 2005. Slovacia a prezentat informații suplimentare prin scrisoarea din 3 ianuarie 2006, cu confirmarea de primire din 10 ianuarie 2006. Comisia a primit observațiile uneia dintre părțile interesate (beneficiarul) prin scrisoarea din 30 noiembrie 2005, cu confirmarea de primire din 6 decembrie 2005. Aceasta le-a transmis Slovaciei, acordându-i posibilitatea de a reacționa; Slovacia a reacționat prin trimiterea propriilor observații prin scrisoarea din 9 martie 2006, cu confirmarea de primire din 15 martie 2006.

(6)

Beneficiarul susținerii financiare este societatea Konas s.r.o. (denumită în continuare „Konas”), fabricant de mașini și de echipamente care operează, în principal, pe patru segmente: scule de formare și matrițe pentru presă, mașini-unelte speciale, scuturi de protecție și alte produse pentru construcția de mașini mecanice. Compania se află într-o regiune eligibilă pentru acordarea ajutorului regional în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE.

(7)

Conform informațiilor furnizate de către autoritățile slovace, o serie de concurenți interni și de concurenți din Uniunii Europene operează în toate aceste segmente. Societatea întrevede posibilitatea de export pe segmentul scule de formare.

(8)

Konas are un număr de 37 de angajați. Cifra de afaceri înregistrată de societate în anul 2004 a fost de 19 milioane SKK (500 000 EUR) (3) și de 15 milioane SKK (395 000 EUR) în primele trei trimestre ale anului 2005. Conform autorităților slovace, beneficiarul întrunește criteriile de clasificare ca mică întreprindere.

(9)

Măsura în cauză include o prescriere a impozitului restant de către Administrația Financiară din Lučenec („administrația financiară”) în baza unui acord cunoscut sub denumirea de concordat. Această procedură este guvernată de Legea nr. 328/91 privind falimentul și concordatele („Legea falimentului”).

(10)

Concordatul cu creditorii („concordat” sau „procedura de concordat”) este o procedură desfășurată sub supravegherea instanței, care, la fel ca procedura de faliment, are ca scop stabilirea situației financiare a societăților cu datorii (4). În conformitate cu procedura de faliment, societatea își încetează existența, și, fie activele sale sunt vândute unui nou proprietar, fie societatea este lichidată. Spre deosebire de procedura de faliment, în conformitate cu procedura de concordat, societatea cu datorii continuă să-și desfășoare activitatea fără schimbarea proprietarului.

(11)

Procedura de concordat este inițiată de către societatea cu datorii. Scopul acesteia este stabilirea unui acord cu creditorii („acord”), prin care se stipulează că respectiva societate își achită partea datoriei, iar restul este prescris. Acordul trebuie aprobat de către instanța de supraveghere.

(12)

Creditorii cu creanțe asigurate, de exemplu, prin intermediul unei ipoteci, acționează în calitate de creditori individuali. Pentru ca propunerea de concordat să fie acceptată, toți creditorii individuali trebuie să voteze în favoarea propunerii, în timp ce, în cazul celorlalți creditori, este suficientă majoritatea calificată. Creditorii individuali votează în mod individual și au dreptul să se opună propunerii.

(13)

Creditorii individuali dețin o poziție privilegiată și în procedura de faliment. Încasările obținute din vânzarea activelor asigurate în cadrul procedurii de faliment trebuie utilizate în exclusivitate pentru satisfacerea revendicărilor creditorilor individuali. În cazul în care revendicările creditorilor individuali nu pot fi satisfăcute din această vânzare, sumele restante sunt incluse într-un al doilea grup, împreună cu revendicările celorlalți creditori. În al doilea grup, revendicările creditorilor sunt satisfăcute în mod proporțional.

(14)

În temeiul Legii falimentului, compania care depune o cerere de concordat trebuie să depună la instanța de supraveghere o listă cu măsurile pentru reorganizarea sa și pentru finanțarea continuă a activității sale, după concordat.

(15)

Legea nr. 511/92 privind administrarea impozitelor și a taxelor și modificările aduse sistemului autorităților financiare locale („Legea privind administrarea impozitelor”) guvernează procedura de executare fiscală, scopul acesteia fiind satisfacerea revendicărilor de plată a impozitelor către stat prin vânzarea directă a bunului imobiliar, a bunurilor mobile sau a firmei, ca întreg.

(16)

Konas a solicitat instanței de supraveghere să inițieze o procedură de concordat la 15 iulie 2003, ceea ce instanța a și făcut prin decizia din 25 martie 2004. Creditorii s-au reunit la8 iunie 2004 și au fost de acord cu restructurarea revendicărilor lor, astfel cum au fost propuse de către societatea Konas. Instanța a confirmat acordul creditorilor prin decizia din 25 iunie 2004, care a intrat în vigoare la 2 august 2004. Instanța a încheiat în mod formal procedura de concordat prin decizia din 20 octombrie 2004. În orice caz, ar trebui menționat faptul că administrația financiară a suspendat prescrierea în așteptarea începerii procedurii înaintate Comisiei.

(17)

Creditorii au stabilit de comun acord cu societatea Konas următorul concordat: 13,3 % din datorie va fi achitată de către Konas în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acordului creditorilor, iar restul de 86,7 % din datorie va fi șters de către creditori. Revendicările tuturor creditorilor au fost tratate în condiții de egalitate. Revendicările administrației financiare incluse în procedura de concordat erau în valoare de 11 223 459 SKK (295 000 EUR) și TVA inclusă cumulată în perioada cuprinsă între al treilea trimestru al anului 1995 și sfârșitul anului 1997 și în mai multe luni ale anilor 1998 și 1999. Administrația financiară, în calitate de creditor public unic, a fost de acord să prescrie suma de 9 730 739 SKK (256 000 EUR). Sumele actuale datorate fiecărui creditor sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 1

Concordatul privind sumele datorate de Konas [în SKK]

(18)

Autoritățile slovace au confirmat faptul că, în conformitate cu concordatul, în ceea ce privește creditorii săi publici și privați, Konas și-a îndeplinit obligațiile în termenul-limită stipulat în acordul creditorilor.

(19)

În procedura de concordat, administrația financiară a acționat în calitate de creditor individual și, în consecință, a votat separat în favoarea concordatului. Poziția privilegiată a administrației financiare se datorează faptului că creanțele sale incluse în procedura de concordat, în valoare de 10 147 939 SKK (267 051 EUR), au fost asigurate printr-o ipotecă asupra activelor Konas. Toți ceilalți creditori au votat în favoarea concordatului propus. Creanțele lor au fost creanțe comerciale neasigurate în niciun fel.

(20)

Împreună cu cererea sa de inițiere a procedurii de concordat adresată instanței de supraveghere, Konas a depus, de asemenea, un plan în două părți, care include: (a) o analiză financiară a societății și măsuri organizatorice și (b) măsuri pentru restabilirea stabilității financiare a societății.

(21)

În plan, societatea a descris mai întâi situația sa financiară, susținând că, deși încă avea datorii, situația sa financiară s-a stabilizat în anii premergători revendicării de concordat. Apoi a declarat că creanțele sale pe termen scurt și sumele în numerar sunt suficiente pentru acoperirea datoriei rămase de achitat în baza concordatului. Societatea a descris măsurile organizatorice luate, după cum urmează: crearea de rezerve pentru o sumă egală cu cea datorată rămasă de achitat pe baza concordatului; administrarea fluxului de numerar în timpul procedurii de concordat în vederea evitării cheltuielilor ineficiente, în special pentru energie și materiale; plata regulată a impozitelor și a altor obligații publice; intensificarea activităților de marketing; creșterea vânzărilor către majoritatea clienților profitabili; revizuirea forței de muncă; nivel; limitarea cheltuielilor în scopuri sociale în timpul procedurii de concordat; o mai bună utilizare a uzinei existente; și reducerea consumului de energie și a costurilor.

(22)

Costurile restructurării financiare au fost în valoare de 12 050 896 SKK (317 000 EUR), datoria pe care Konas a restructurat-o prin intermediul concordatului. În planul său, Konas a propus să finanțeze datoria rămasă de achitat în valoare de 1 602 769 SKK (42 000 EUR) prin creanțele pe termen scurt (1 323 259 SKK sau 35 000 EUR) și sumele în numerar disponibile (2 246 419 SKK sau 59 000 EUR).

(23)

Conform autorităților slovace, între 1998 și 2000, administrația financiară a emis opt ordine de executare în exercitarea puterilor sale în temeiul Legii privind administrarea impozitelor. În aprilie 2004, administrația financiară a elaborat o listă cu datoriile Konas restante la data inițierii procedurii de concordat.

(24)

Autoritățile slovace au confirmat că, în așteptarea începerii procedurii înaintate Comisiei Europene, acestea au suspendat prescrierea datoriei stabilite în temeiul procedurii de concordat.

(25)

În decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, Comisia și-a exprimat îndoiala că prescrierea contestată nu a conținut niciun element de ajutor de stat. În mod specific, aceasta a considerat că, în procedura de concordat, administrația financiară a avut un comportament care nu a respectat testul creditorului economiei de piață. În particular, aceasta a constatat că administrația financiară s-a aflat într-o situație diferită din punct de vedere legal de cea a celorlalți creditori, deoarece revendicările sale erau asigurate și a avut posibilitatea de a iniția procedura de executare fiscală. Aceasta a pus sub semnul întrebării faptul că aplicarea procedurii de concordat a dus la cel mai bun rezultat posibil pentru stat, în calitate de creditor al Konas, în comparație cu procedura de faliment sau de executare fiscală.

(26)

Comisia a avut suspiciuni în ceea ce privește compatibilitatea cu piața comună a ajutorului contestat, considerat ajutor de restructurare. Aceasta a avut suspiciuni în legătură cu faptul că cele două condiții principale au fost îndeplinite: existența unui plan de restructurare care să asigure o întoarcere la fiabilitate pe termen lung într-o perioadă rezonabilă de timp și limitarea ajutorului la minimul necesar.

(27)

În legătură cu faptele cazului, beneficiarul a declarat că valoarea contabilă a activelor gajate în favoarea administrației financiare a fost de 3 254 000 SKK la 31 decembrie 2003 și de 3 001 000 SKK la 31 decembrie 2004. Activele în cauză reprezentau singurele bunuri imobiliare deținute de beneficiar; tot procesul de producție era desfășurat în această clădire.

(28)

În observațiile sale, beneficiarul a declarat că, în conformitate cu legislația din Slovacia în vigoare la data concordatului, prezenta măsură nu reprezenta o măsură de ajutor de stat, ci un act de acord voluntar încheiat cu creditorii. În cazul în care Comisia va decide contrariul, Konas va fi discriminată, în comparație cu alte cazuri în care societățile au solicitat un concordat înaintea aderării Slovaciei la UE și prescrierea datoriei rezultate nu a fost considerată ajutor de stat. Beneficiarul adaugă că, chiar și după aderare, legislația națională nu era aliniată la legislația UE și, prin urmare, oricât de informat ar fi fost, nu ar fi putut să știe că stabilirea unui concordat cu creditorii săi implică îndeplinirea unor condiții suplimentare.

(29)

Beneficiarul a mai declarat că impozitul datorat cumulat provine în principal din legislația neclară.

(30)

Beneficiarul susține că evaluarea de către administrația financiară a situației Konas a depășit cele incluse în planul depus instanței în procedura de concordat.

(31)

În răspunsul la deschiderea investigației formale, autoritățile slovace au declarat că ajutorul de stat va fi acordat numai în cazul în care impozitele restante vor fi prescrise în conturile statului.

(32)

Autoritățile slovace au declarat că, atunci când a fost de acord cu concordatul propus de Konas, administrația financiară a luat în considerare următorii factori, sugerându-se că unii dintre aceștia vor fi luați în considerare de un creditor al economiei de piață. Primul factor, valoarea contabilă a bunului imobiliar gajat, a fost, la data stabilirii concordatului, de numai 3,2 milioane SKK, deși creanțele asigurate erau în valoare de 10,1 milioane SKK. Al doilea factor, procedura de faliment, tinde să fie foarte lungă, iar vânzarea activelor în regiunea în cauză este foarte problematică. În ceea ce privește statisticile, încasările obținute în urma falimentului de către autoritățile fiscale între 1997-2005 se estimează că ating în medie numai 7 %. Al treilea factor, administrația financiară a luat în considerare impactul lichidării Konas asupra ratei șomajului din regiunea respectivă (în jur de 40 % la data stabilirii concordatului), având în vedere nu numai surplusul de personal angajat în cadrul Konas, dar și personalul din cadrul altei societăți din regiune care depinde de Konas și care are un număr de 400 de angajați. Și ultimul factor, administrația financiară, a luat în considerare veniturile viitoare estimate din impozite.

(33)

În ceea ce privește procedura de executare fiscală, autoritățile slovace au confirmat că între 1998 și 2000, administrația financiară a emis opt ordine de executare împotriva Konas și a redus datoria fiscală a societății cu 8 106 672,42 SKK la suma de 11 223 459 SKK, care a fost inclusă în procedura de concordat în anul 2004. Din 2001, Konas și-a achitat toate impozitele în mod regulat și la timp.

(34)

Autoritățile slovace nu contestă faptul că măsura actuală reprezintă un ajutor de stat. Acestea afirmă că acest ajutor este compatibil cu piața comună, dacă este considerat ajutor de restructurare.

(35)

Autoritățile slovace nu contestă concluzia Comisiei că prescrierea datoriei în temeiul procedurii de concordat nu a fost condiționată de punerea în aplicare a planului prezentat de Konas instanței de supraveghere, în conformitate cu Legea falimentului. Oricum, autoritățile slovace au trimis Comisiei un document din ianuarie 2005, intitulat „Evaluarea societății la data stabilirii concordatului” („evaluarea”), care a fost elaborat de Konas și depus la administrația financiară. Autoritățile slovace susțin că această evaluare a societății ar permite Comisiei să estimeze dacă ajutorul a fost limitat la minimul strict necesar.

(36)

Evaluarea descrie mai întâi activitatea Konas de la înființare, în anul 1992, și include informații privind cifra de afaceri și rezultatele de exploatare între 1993-2003.

(37)

Conform evaluării, motivul dificultăților întâmpinate de Konas a fost factorul ridicat de risc legat de lansarea producției în 1993, pe care volumul producției nu a putut să îl acopere. Între 1994 și 1996, Konas a acumulat datorii, în special față de administrația financiară, care, pe atunci, erau colectate parțial prin executare și parțial reportate până la eventuala achitare parțială și prescrierea parțială în temeiul procedurii de concordat.

(38)

Evaluarea include apoi o analiză scurtă de piață în care este examinat mediul concurențial pe toate segmentele în care Konas este activă (6). Aceasta descrie poziția și prospectele Konas pe fiecare dintre aceste segmente și stabilește că se înregistrează o creștere potențială în producția de scule, scuturi de protecție și alte produse pentru construcția de mașini. În contrast, aceasta propune reducerea producției de mașini-unelte speciale și a producției pe scară restrânsă de produse la comandă (producția de piese de schimb indisponibile, reparații de urgență). Aceste prospecte pentru o cerere mai mare de produse ale societății au la bază dezvoltarea industriei de automobile în Slovacia și semnele clare ale unui interes sporit din partea societăților din UE, susținut de aderarea Slovaciei la UE. Konas se consideră competitivă din punct de vedere al cunoștințelor de specialitate pe care le posedă în ceea ce privește tehnologiile care au potențial de dezvoltare.

(39)

Evaluarea descrie în continuare capacitatea Konas ca fiind subutilizată, o problemă care ar trebui abordată prin investiția în mașina de frezat computerizată. Măsurile care trebuie adoptate între 2004-2008 sunt prezentate în tabelul următor, împreună cu restructurarea financiară asumată.

Tabelul 2

Măsuri de restructurare conform evaluării [în SKK]

(40)

În final, evaluarea conține o previziune a rezultatelor de exploatare ale societății Konas pentru perioada 2005-2009, arătând că măsurile prezentate mai sus ar trebui să contribuie la obținerea unei profitabilități mai ridicate. Cifra de afaceri ar trebui să crească cu 10 % pe an, începând cu anul 2005.

(41)

Conform autorităților slovace, evaluarea datează din ianuarie 2005. Este evident că evaluarea a fost elaborată în vederea evaluării situației Konas înainte de concordat și în vederea analizării prospectelor sale după concordat.

(42)

În ceea ce privește problema dacă ajutorul a fost limitat la minimul necesar, autoritățile slovace au confirmat că la 31 martie 2004 Konas dispunea de suma de 3,9 milioane SKK în numerar, sumă necesară pentru acoperirea salariilor (730 000 SKK), a obligațiilor față de creditorii participanți la concordat (1 602 769 SKK) și a taxelor pentru procedura de concordat (140 000 SKK).

(43)

Deoarece unele dintre evenimentele relevante din cazul de față au avut loc înainte de aderarea Republicii Slovace la Uniunea Europeană la 1 mai 2004, Comisia trebuie să stabilească mai întâi dacă este de competența sa să acționeze în ceea ce privește măsura contestată.

(44)

Măsurile care au intrat în vigoare înainte de aderare și care nu mai sunt aplicabile după aderare nu pot fi examinate de către Comisie în temeiul procedurii cunoscute sub numele de procedura mecanismului interimar, prevăzută la anexa IV punctul 3 din Tratatul de Aderare din 2003, sau în temeiul procedurilor prezentate la articolul 88 din Tratatul CE. Nici Tratatul de Aderare din 2003 și nici Tratatul CE nu solicită sau împuternicește Comisia să revizuiască astfel de măsuri.

(45)

Oricum, măsurile intrate în vigoare după aderare intră în aria de competență a Comisiei în temeiul Tratatului CE. Pentru a stabili momentul în care o anumită măsură a intrat în vigoare, criteriul relevant este legea valabilă prin care autoritatea națională competentă se obligă să acorde ajutorul (7).

(46)

Decizia autorității competente de prescriere a unor revendicări de plată a fost luată la 8 iunie 2004, când administrația financiară a fost de acord cu concordatul propus de Konas, adică după aderare.

(47)

În consecință, nu se mai ridică problema dacă măsura este aplicabilă după aderare.

(48)

Prin urmare, Comisia constată că ține de competența sa să evalueze măsura contestată în conformitate cu articolul 88 din Tratatul CE.

(49)

Articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE stipulează că orice ajutor acordat de către un stat membru sau din resursele statului, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența favorizând anumite întreprinderi sau producerea anumitor bunuri și care afectează comerțul dintre statele membre, este incompatibil cu piața comună.

(50)

Prescrierea unei datorii față de o autoritate publică, cum ar fi administrația financiară, implică resursele statului. Deoarece favorizează o întreprindere individuală, măsura este selectivă. Societatea activează în producția de mașini și echipamente industriale, un sector în care se desfășoară comerțul între statele membre.

(51)

În decizia de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, Comisia a ridicat problema dacă măsura a denaturat sau a amenințat să denatureze concurența prin conferirea unui avantaj beneficiarului, avantaj pe care, în mod normal, acesta nu l-ar putea obține pe piață. Altfel spus, Comisia are suspiciuni în ceea ce privește faptul dacă statul s-a comportat ca un creditor al economiei de piață în relația cu Konas.

(52)

S-a stabilit că acordul conține aceleași condiții de concordat asupra datoriei atât pentru creditorii privați, cât și pentru administrația financiară: 13,3 % din datorie trebuia achitată creditorilor în perioada stabilită, o cerință pe care beneficiarul a respectat-o. Restul de 86,7 % se va prescrie.

(53)

Oricum, înaintea încheierii concordatului, administrația financiară se afla într-o poziție mai avantajoasă din punct de vedere legal și economic decât creditorii privați. Prin urmare, este necesară examinarea detaliată a faptului dacă administrația financiară a făcut uz de toate mijloacele de care dispunea pentru a obține achitarea părții celei mai mari din creanțele sale, așa cum ar fi făcut un creditor al economiei de piață.

(54)

Autoritățile slovace declară că, în opinia lor, măsura reprezintă un ajutor de stat. Acestea confirmă că, la data concordatului, problema ajutorului de stat nu a fost pur și simplu luată în considerare. Beneficiarul, la rândul său, susține că măsura este un act de înțelegere voluntară între creditori și nu reprezintă un ajutor de stat.

(55)

Comisia nu poate accepta argumentul că procedura de concordat și procedura pentru acordarea ajutorului de stat nu se pot suprapune (8). Nu scopul sau forma acțiunii din partea statului, ci rezultatul este cel care determină dacă o anumită acțiune care implică resursele statului conferă unei companii un avantaj pe care altfel aceasta nu ar fi putut să îl obțină pe piață.

(56)

În mod similar, Comisia nu poate accepta argumentul beneficiarului că, oricât de informată ar fi fost, societatea nu ar fi putut să știe că prescrierea ar putea reprezenta un ajutor de stat. Normele UE privind ajutorul de stat au fost aplicabile în Slovacia sub forma Legii ajutorului de stat nr. 231/1999. În răspunsul lor la observațiile beneficiarului, autoritățile slovace subliniază în mod just că stabilirea faptului dacă măsura în cauză a reprezentat un ajutor de stat nu era responsabilitatea administrației financiare, ci ținea de competența Oficiului pentru Ajutorul de Stat, înainte de aderare, și de cea a Comisiei, după aderare.

(57)

Suspiciunile Comisiei precizate în decizia de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE referitoare la faptul dacă a fost respectat testul creditorului economiei de piață nu au fost eliminate.

(58)

În primul rând, administrația financiară, spre deosebire de creditorii privați, a avut dreptul să inițieze executarea fiscală din proprie inițiativă prin vânzarea bunului imobil, a echipamentelor și a companiei ca întreg.

(59)

De fapt, administrația financiară a recurs într-o serie de ocazii la acest instrument legal pentru a-și recupera sumele datorate de Konas (a se vedea considerentul 33) și datoria Konas față de administrația financiară a fost redusă în mod considerabil între 1998 și 2000. În răspunsul lor la decizia de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, autoritățile slovace au declarat că administrația financiară nu a mai emis alte ordine de executare după 2001, deoarece Konas și-a îndeplinit obligațiile fiscale cu regularitate și la timp. Dar nu este clar care este motivul pentru care administrația financiară a suspendat executarea fiscală în ceea ce privește datoria pe care Konas o avea înainte de 2001. Această datorie din anii precedenți a fost inclusă în final în procedura de concordat în 2003.

(60)

În plus, Comisia notează că, în conformitate cu informațiile furnizate de către autoritățile slovace în observațiile asupra deciziei de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, valoarea contabilă a bunului imobil gajat (3,2 milioane SKK) nu corespundea cu nivelul creanțelor asigurate prin acest gaj (10,1 milioane SKK). Acest lucru înseamnă că garanțiile solicitate de către stat au fost insuficiente.

(61)

Este stabilit ca precedent juridic că absența continuă a aplicării de către stat a obligațiilor care rezultă din legislația privind impozitele și protecția socială poate, în sine, crea un avantaj prin diminuarea răspunderii pe care beneficiarul ar trebui să o suporte în mod normal (9). Într-adevăr, se pare că neaplicarea de către administrația financiară a obligațiilor fiscale ale Konas, combinată cu garanția evident insuficientă pentru creanțele statului pentru o perioadă de doi ani (2001-2002), au reprezentat un ajutor de stat. Deoarece aceste evenimente au avut loc înainte de data aderării și nu au fost aplicabile după această dată, nu ține de competența Comisiei să evalueze compatibilitatea acțiunii în cauză cu piața comună. În orice caz, dacă o neaplicare înaintea acestei date a reprezentat un ajutor de stat, nu se mai poate face referire la principiul creditorului economiei de piață odată ce datoria este prescrisă ulterior (parțial).

(62)

În temeiul procedurii de executare fiscală, administrația financiară poate vinde în mod direct activele (creanțele și alte active pe termen scurt, activele mobile și activele imobile) ale debitorului. La data stabilirii concordatului, beneficiarul deținea în numerar suma de 3,9 milioane SKK (10). Numai valoarea sumei în numerar deținută de beneficiar ar fi depășit suma obținută de administrația financiară de pe urma concordatului (1,5 milioane SKK). În plus, beneficiarul deținea creanțe pe termen scurt cu o valoare contabilă de 1,4 milioane SKK și bunuri imobiliare cu o valoare contabilă de 3 milioane SKK.

(63)

În ultimul rând, spre deosebire de procedurile de faliment, executarea fiscală nu ar fi implicat taxe administrative. Deoarece este o procedură care este inițiată și controlată de către însăși administrația financiară, se poate presupune că aceasta ar fi fost desfășurată în mod rapid.

(64)

Comisia nu deține informații suficiente pentru a putea evalua care ar fi fost câștigul obținut din vânzarea activelor în baza procedurilor de faliment în cazul lichidării beneficiarului. Din informațiile pe care Comisia le deține, nici Konas și nici administrația financiară nu au luat în considerare opțiunea falimentului, și din acest motiv nu au fost făcute calcule în acest sens.

(65)

Prin urmare, Comisia concluzionează că, cel puțin, prin executarea fiscală asupra bunurilor beneficiarului s-ar fi obținut o sumă mai mare decât cea obținută din concordat.

(66)

În final, Comisia notează că este stabilit ca precedent juridic (11) faptul că factorii socio-economici, cum ar fi locurile de muncă din regiune și veniturile viitoare estimate din impozite sunt excluși din testul creditorului economiei de piață. Administrația financiară nu poate fi comparată cu un partener comercial, de exemplu, un furnizor care este creditor al beneficiarului. Este important de notat faptul că creanțele unui furnizor și cele ale statului sunt fundamental diferite ca natură. Deoarece relația dintre furnizor și firma insolvabilă are o bază contractuală, în mod excepțional furnizorul poate avea de suferit de pe urma pierderii partenerului de afaceri. În cazul în care societatea insolvabilă ar fi fost lichidată, furnizorul ar fi trebuit să găsească un nou client sau să încheie un contract cu noul proprietar. Cu cât dependența furnizorului de societatea insolvabilă este mai mare, cu atât riscul implicat este mai ridicat. În contrast, relația dintre stat și societatea insolvabilă se bazează pe legea publică și, prin urmare, nu depinde de voința părților. Orice nou proprietar care a preluat activele societății lichidate ar fi obligat în mod automat să plătească impozitele. În plus, statul nu depinde niciodată de un singur contribuabil. În ultimul rând, și cel mai important, la perceperea impozitelor statul nu urmărește obținerea profitului și nu desfășoară o activitate comercială sau acționează pe bază de considerente comerciale. Așadar, analogia cu un partener de afaceri nu este bine fondată.

(67)

În consecință, Comisia decide că pierderea impozitelor viitoare nu poate fi luată în considerare la aplicarea principiului creditorului economiei de piață.

(68)

Pe baza evidențelor de mai sus, Comisia stabilește că, în cazul de față, testul creditorului economiei de piață nu a fost îndeplinit și statul a acordat beneficiarului un avantaj pe care acesta nu ar fi putut să îl obțină pe piață.

(69)

Prin urmare, Comisia deduce că măsura în cauză reprezintă un ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

(70)

Ajutorul de stat acordat beneficiarului include suma datoriei prescrise de către administrația financiară în baza procedurii de concordat, care este în valoare de 9 730 739 SKK (256 000 EUR).

(71)

Obiectivul primar al măsurii este de a susține o societate aflată în dificultate. În astfel de situații, este posibilă aplicarea scutirii stipulate la articolul 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, cu condiția ca următoarele condiții să fie îndeplinite; pe baza scutirii, ajutorul de stat poate fi acordat pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, cu condiția ca acesta să nu denatureze condițiile de comercializare în detrimentul interesului comun.

(72)

Ajutorul pentru restructurare și salvare pentru societățile falimentare este în prezent guvernat de Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea societăților aflate în dificultate (12) („noile orientări”), care înlocuiesc textul anterior adoptat în anul 1999 (13) („orientările din anul 1999”).

(73)

În temeiul dispozițiilor tranzitorii, noile orientări se aplică în cazul evaluării oricărui ajutor de restructurare sau salvare acordat fără autorizația Comisiei (ajutor ilicit), dacă o parte din ajutor sau întregul ajutor este acordat după 1 octombrie 2004, data publicării noilor orientări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (punctul 104 primul paragraf). Ajutorul acordat în mod ilegal înainte de 1 octombrie 2004 se va evalua pe baza orientărilor aplicabile în momentul acordării acestuia (punctul 104 al doilea paragraf).

(74)

Comisia notează că aprobarea de către administrația financiară a concordatului a fost dată la 8 iunie 2004 și a intrat în vigoare la 2 august 2004. Prin urmare, ajutorul a fost acordat în mod ilegal înainte de 1 octombrie 2004. Acest lucru înseamnă că orientările aplicabile sunt orientările din 1999, în vigoare la data acordării ajutorului.

(75)

Comisia ia cunoștință de faptul că beneficiarul este o întreprindere mică în sensul Regulamentului (CE) nr. 70/2001 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de stat pentru întreprinderi mici și mijlocii (14).

(76)

În conformitate cu punctul 5 litera (c) din orientările din 1999, o societate este considerată în dificultate dacă întrunește criteriile prevăzute în legea națională pentru a fi supusă procedurilor colective de insolvență.

(77)

Beneficiarul a fost parte într-o procedură de concordat, care este una dintre opțiunile disponibile societăților insolvabile în temeiul Legii falimentului. Beneficiarul este deci eligibil pentru acordarea ajutorului de restructurare.

(78)

În decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, Comisia și-a manifestat îndoiala că ajutorul ar fi compatibil, ca ajutor de restructurare, în sensul orientărilor din 1999 pentru motivele descrise în partea III de mai sus.

(79)

Conform orientărilor din anul 1999, acordarea ajutorului de restructurare trebuie să fie legată și condiționată de implementarea unui plan de restructurare fezabil și coerent pentru restabilirea fiabilității societății pe termen lung. Statul membru își asumă acest plan, care trebuie aprobat de către Comisie. Eșecul societății de a pune în aplicare acest plan este considerat o utilizare neadecvată a ajutorului.

(80)

În esență, planul de restructurare trebuie să fie astfel încât să dea posibilitatea beneficiarului să-și restabilească viabilitatea pe termen lung într-o perioadă rezonabilă de timp și pe baza unor premise realiste în ceea ce privește condițiile de exploatare viitoare. Acesta trebuie să descrie circumstanțele care au dus la dificultățile întâmpinate de beneficiar și să identifice măsurile adecvate pentru abordarea acestor dificultăți. Măsurile de restructurare nu pot fi limitate la ajutorul financiar destinat acoperirii datoriilor și pierderilor fără a aborda motivele care stau la baza acestor dificultăți.

(81)

În decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, Comisia și-a manifestat îndoiala că decizia administrației financiare de prescriere a datoriei Konas a fost condiționată de implementarea unui plan de restructurare de tipul celui descris la considerentul 80. Aceste îndoieli nu au fost eliminate. Din punct de vedere formal, administrația financiară, în calitate de autoritate care acordă ajutorul, nu avea obligația sau competența să evalueze lista măsurilor depuse de Konas la instanța de supraveghere (a se vedea considerentul 20 și considerentele următoare) în baza procedurii de concordat sau să condiționeze prescrierea creanțelor sale de punerea în aplicare monitorizată corespunzător a acestor măsuri. Nu există nicio legătură directă între acordarea ajutorului de către administrația financiară și măsurile propuse de către beneficiar. În consecință, Comisia stabilește că prima condiție formală nu a fost îndeplinită.

(82)

În orice caz, după deschiderea procedurii formale de investigație, autoritățile slovace au depus o evaluare a companiei, conform celor descrise la considerentul 35 și la considerentele următoare. Evaluarea abordează în mod clar situația Konas la data încheierii concordatului cu creditorii săi. Aceasta descrie circumstanțele care au condus la dificultățile întâmpinate de către beneficiar și identifică măsurile pentru abordarea acestor dificultăți.

(83)

Restructurarea nu este limitată la restructurarea datoriei. Beneficiarul intenționează să efectueze investiții în tehnologii noi și IT și să pună în aplicare măsurile pentru viitor în domeniul instruirii și al marketingului. Evaluarea analizează poziția și prospectele Konas pe segmentele specifice de piață în care aceasta este activă.

(84)

Spre deosebire de lista măsurilor depusă la în baza procedurii de concordat, evaluarea conține elementele necesare planului de restructurare prevăzut în orientările din 1999. Comisia consideră că evaluarea este în mod esențial un plan de restructurare în perioada 2004-2008; acesta are ca scop restabilirea viabilității pe termen lung a Konas și este adecvat din punct de vedere al dimensiunii beneficiarului. Restructurarea financiară sub forma concordatului încheiat cu creditorii reprezintă primul pas în această restructurare. Problema principală a Konas a fost datoria contractată în a doua jumătate a anilor 1990. Din anul 2001, Konas și-a achitat obligațiile financiare curente în temeiul legii publice în mod corect și la timp. Comisia nu are niciun motiv să conteste capacitatea societății Konas de a-și restabili fiabilitatea pe termen lung după punerea în aplicare a măsurilor incluse în evaluare, inclusiv restructurarea datoriei.

(85)

Comisia notează că, din punct de vedere formal, evaluarea nu s-a produs decât după ce concordatul a fost asigurat. Cu toate acestea, este evident că evaluarea a avut legătură directă cu procedura de concordat. Aceasta a fost depusă la administrația financiară înainte de notificarea Comisiei asupra măsurii, în momentul în care autoritățile slovace au considerat că aceasta ar reprezenta un ajutor de stat numai dacă creanțele fiscale ar fi prescrise din conturile statului. Cu toate acestea, rămâne problema că ajutorul nu a fost din punct de vedere formal condiționat de punerea în aplicare a planului de către administrația financiară în calitate de autoritate care acordă ajutorul.

(86)

Comisia consideră că, printr-o excepție în acest caz particular, acest defect formal poate fi remediat. Această excepție este justificată în primul rând în temeiul punctului 55 din orientările din 1999, care stipulează că aceste condiții pentru acordarea ajutorului de restructurare pot fi aplicate într-un sens nu atât de strict în cazul societăților mici, cum este cea a beneficiarului. În al doilea rând, excepția este permisă, deoarece, chiar dacă ajutorul fusese deja acordat, acesta nu a fost plătit beneficiarului (prescrierea datoriei necesită un act administrativ suplimentar din partea administrației financiare; a se vedea considerentul 16). În consecință, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (15), Comisia a decis să anexeze următoarele condiții la prezenta decizie.

(87)

În primul rând, autoritățile slovace trebuie să se asigure că evaluarea este pusă în aplicare în mod corespunzător. În al doilea rând, acestea trebuie să informeze Comisia în legătură cu modalitatea prin care se vor asigura că evaluarea este pusă în aplicare. În ultimul rând, acestea nu vor plăti ajutorul (adică prescrierea creanțelor în conturile administrației financiare) până când nu au notificat Comisia în legătură cu angajamentul lor de a se asigura că evaluarea este pusă în aplicare și asupra modalității prin care intenționează să facă acest lucru.

(88)

În aplicarea punctului 40 din orientările din 1999, suma și intensitatea ajutorului trebuie limitate la strictul minim necesar pentru a permite ca restructurarea să fie întreprinsă în baza resurselor financiare existente ale beneficiarului. Beneficiarul trebuie să aibă o contribuție semnificativă la restructurare din resursele proprii.

(89)

În decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, Comisia și-a manifestat îndoiala că acest criteriu a fost îndeplinit. Aceste îndoieli au fost eliminate în baza informațiilor privind restructurarea beneficiarului, incluse în evaluare.

(90)

Conform evaluării, costurile de restructurare sunt în valoare de 23 050 896 SKK. Restructurarea a fost finanțată parțial prin contribuția în numerar a Konas (plata datoriei de 1 602 769 SKK neachitată după concordat) și parțial din împrumuturile bancare fără elemente de ajutor de stat, în valoare totală de 8 milioane SKK. Aceste contribuții sunt în mod clar din resursele proprii ale beneficiarului și din resurse externe fără elemente de ajutor de stat și acoperă aproximativ 42 % din costurile de restructurare. Comisia nu trebuie să determine dacă alte resurse de finanțare pentru restructurare aparținând Konas (descrise în cadrul evaluării ca fiind „resurse Konas”, a se vedea tabelul 2 de la considerentul 39) constituie o contribuție reală și actuală la costurile de restructurare.

(91)

Orientările din 1999 nu conțin valori-limită atunci când contribuția proprie a beneficiarului este considerată ca fiind semnificativă.

(92)

Având în vedere practica sa în aplicarea orientărilor din 1999 și modificarea politicii sale în acest sens în vederea introducerii valorilor-limită în aplicarea noilor orientări (16), Comisia consideră că această contribuție de 42 % poate fi considerată semnificativă și că ajutorul a fost limitat la minimul necesar.

(93)

În scopul asigurării caracterului complet, Comisia notează că, în conformitate cu punctul 55 din orientările din 1999, acordarea ajutorului de restructurare micilor întreprinderi nu are în mod normal legătură cu măsurile compensatorii. Denaturarea concurenței cauzată de ajutorul în cauză este limitată și, prin urmare, măsurile compensatorii nu sunt necesare.

(94)

Comisia constată că Republica Slovacă a acordat în mod ilegal prescrierea datoriei fiscale a Konas, încălcând articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE. Cu toate acestea, acest ajutor este compatibil cu piața comună, dacă este considerat ajutor de restructurare, cu condiția ca plata acestuia să fie condiționată de implementarea planului de restructurare,