11/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

144

L 303/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În februarie 1998, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 368/98 (2), a instituit măsuri antidumping definitive (denumite în continuare „măsuri inițiale”), sub forma unui drept de 24 %, la importurile de glifosat originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Acest regulament a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1086/2000 al Consiliului (3) care a ridicat dreptul la 48 % în urma unei anchete privind absorbția măsurilor în temeiul articolului 12 din regulamentul de bază. În continuare, în urma unei anchete privind eludarea măsurilor efectuate în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 163/2002 (4), a extins dreptul de 48 % instituită pentru importurile de glifosat originar din RPC la importurile aceluiași produs expediat din Malaysia și Taiwan (indiferent că a fost sau nu declarat ca fiind originar din aceste țări), cu excepția glifosatului produs de o singură societate desemnată în mod special din fiecare din aceste state.

(2)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping aplicate importurilor de glifosat originar din RPC (5), Comisia a primit, la 18 noiembrie 2002, o cerere de reexaminare a acestor măsuri în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(3)

Cererea a fost depusă de către Asociația Europeană a Glifosatului (European Glyphosate Association – EGA) (denumită în continuare „reclamantă”) în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz peste 90 %, din producția comunitară totală de glifosat.

(4)

Cererea susținea că expirarea măsurilor ar favoriza probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei comunitare. De asemenea, având în vedere elementele de probă incluse în cerere, Comisia a considerat că nivelul măsurilor nu este suficient pentru a contrabalansa practicile de dumping prejudiciabile, ceea ce justifică deschiderea din oficiu a unei reexaminări intermediare complete a măsurilor cuprinzând toate aspectele procedurii. Hotărând, după consultarea comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru a deschide o reexaminare a expirării măsurilor și o reexaminare intermediară în conformitate cu articolul 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a publicat un aviz de deschidere a acestor reexaminări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6).

(5)

Comisia a informat oficial autoritățile din RPC, producătorii-exportatori chinezi, producătorii, importatorii și utilizatorii Comunității, citați în reclamație ca fiind în cauză, precum și asociațiile lor, cu privire la deschiderea anchetelor. Ea a dat părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a cere să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere a anchetei.

(6)

Luând în considerare numărul aparent ridicat al producătorilor-exportatori ai produsului în cauză în RPC, cunoscuți din cadrul cererii sau anchetei precedente, s-a preconizat, în avizul de deschidere, recurgerea la tehnicile de eșantionare pentru ancheta privind dumpingul. De asemenea, Comisia a trimis chestionare importatorilor cunoscuți de serviciile sale în vederea constituirii unui eșantion.

(7)

Cu toate acestea, numai un număr restrâns de producători-exportatori chinezi s-au făcut cunoscuți și au comunicat, în termenele prescrise, informațiile cerute în avizul de deschidere. Prin urmare, recurgerea la tehnicile de eșantionare nu a fost considerată necesară pentru producătorii-exportatori din RPC. De asemenea, un singur importator a semnalat importuri de glifosat originar din RPC. În consecință, nu a fost considerată necesară aplicarea tehnicilor de eșantionare la importatori.

(8)

Comisia a trimis chestionare părților interesate în mod notoriu și a primit răspunsuri de la patru producători comunitari și de la doi producători-exportatori chinezi. Un singur importator a raportat importuri de glifosat originar din RPC și, prin urmare, a comunicat un răspuns complet la chestionar.

(9)

Mai mulți producători-exportatori chinezi, patru producători și treisprezece furnizori stabiliți în Comunitate, precum și o asociație de distribuitori și de utilizatori și-au făcut cunoscut punctul de vedere în scris. Toate părțile care au făcut cerere în termenul prescris și au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate, au fost audiate.

(10)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a determina dacă există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prejudiciabil și pentru a evalua interesul Comunității. A efectuat o verificare în incintele societăților următoare:

(11)

Ancheta referitoare la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie și 31 decembrie 2002 (denumită în continuare „perioadă de anchetă”). Examinarea tendințelor în sensul analizei probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a cuprins perioada dintre ianuarie 1999 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioadă analizată”).

(12)

Două societăți chineze, Zhejiang Xinan Industrial Group Ltd (denumită în continuare „Xinanchem”) și Zhenjiang Jiagnan Chemical Factory (denumită în continuare „Zhenjiang”) au cerut statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și un tratament individual, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, s-a constatat că Zhenjiang nu a exportat produsul în cauză către Comunitate în timpul perioadei de anchetă. Cererea sa pentru statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și pentru tratamentul individual nu își avea sensul. Xinanchem a fost invitată să completeze un formular de cerere, detaliind toate informațiile utile cerute.

(13)

Cu toate că majoritatea acțiunilor sale erau deținute de persoane private, s-a constatat că societatea nu era mai puțin controlată de stat, din cauza marii dispersii de participații private și a faptului că statul poseda de departe cel mai mare pachet de acțiuni. De asemenea, consiliul de administrație era numit de acționarii publici, iar majoritatea administratorilor erau funcționari ai statului sau proveneau din întreprinderi publice. Prin urmare, s-a hotărât că societatea era sub influența și controlul semnificativ al statului.

(14)

De asemenea, s-a stabilit că guvernul acordase Camerei de comerț chineze, reprezentând importatorii și exportatorii de metale, minerale și produse chimice, dreptul de a viza contractele și de a verifica prețurile de export pentru vămuire. Acest sistem prevedea stabilirea unui preț minim pentru exporturile de glifosat și permitea Camerei de comerț să interzică exporturile care nu îl respectau.

(15)

În consecință, s-a hotărât, după consultarea comitetului consultativ, neacordarea statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață societății Xinanchem, din cauză că nu îndeplinea toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(16)

Refuzându-i-se statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, Xinanchem a cerut să beneficieze de tratament individual, și anume de determinarea unei marje de dumping individuale pe baza prețurilor sale de export. Comisia a verificat dacă societatea se bucura de fapt și de drept de gradul de independență necesar față de statul chinez în materie de stabilire a prețurilor de export.

(17)

În conformitate cu explicațiile de la considerentul 14 de mai sus, s-a stabilit că statul exersa un control semnificativ asupra Xinanchem în ceea ce privește stabilirea prețurilor de export ale produsului în cauză. S-a concluzionat astfel că societatea nu îndeplinea condițiile necesare pentru a beneficia de tratamentul individual prevăzut la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(18)

Produsul în cauză este glifosatul originar din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”) care se încadrează la codurile NC ex 2931 00 95 (coduri TARIC 2931009581 și 2931009582) și ex 3808 30 27 (coduri TARIC 3808302711 și 3808302719). Produsul este același ca și în ancheta care a dus la instituirea măsurilor inițiale (denumită în continuare „anchetă inițială”).

(19)

Glifosatul este un erbicid neselectiv care există în diferite forme și grade de concentrație care sunt în special acid, sare și produs formulat. Acidul este forma fundamentală a produsului rezultat din procesul de fabricație. În general, se prezintă sub forma unei pudre uscate cu conținut de 95 % glifosat sau sub formă de turtă umedă cu conținut de glifosat de 84 %, diferența aceasta ținând numai de umiditatea reziduală. Sarea este o formă solubilă de glifosat obținut din acid. Este vorba de un lichid cu conținut normal de 62 % sare IPA (7), care corespunde unui conținut de 43 % glifosat. Glifosatul formulat se prezintă în general sub forma unui lichid compus dintr-un amestec de sare de glifosat, de apă și alte substanțe chimice, precum agenți tensioactivi și aditivi care permit absorbția erbicidului de către plante, crescând eficacitatea. Formula standard cea mai cunoscută conține 360 grame de glifosat pe litru.

(20)

În scopul reducerii cheltuielilor de transport, importatorii cumpără în general glifosatul sub formă concentrată (de obicei acid sau turtă umedă, dar și sare) pe care îl prelucrează adăugând apă și alți produși chimici pentru a obține glifosatul formulat, singurul care poate fi utilizat ca produs finit, și anume ca erbicid neselectiv. Din această cauză, în sensul anchetei, importatorii și formulatorii sunt considerați un singur grup („importatori/formulatori”).

(21)

Glifosatul produs și vândut în Comunitate de către producătorii comunitari care au făcut cererea de reexaminare a expirării măsurilor și glifosatul produs în RPC și vândut în Comunitate de către producătorii-exportatori chinezi prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale și sunt destinați acelorași utilizări, încât sunt considerate produse similare în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a stabilit, de asemenea, că glifosatul produs și vândut pe piața internă a țării terțe în condițiile economiei de piață (țară analogă), și anume Brazilia, prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale și este destinat acelorași utilizări ca și glifosatul produs în RPC și exportat către Comunitate. Sunt deci considerate produse similare în temeiul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(22)

Două societăți chineze au cooperat la anchete. Cu toate acestea, numai una dintre ele, Xinanchem (denumită în continuare „producător-exportator chinez”), a exportat produsul în cauză către Comunitate în cursul perioadei de anchetă. În consecință, cooperarea celeilalte societăți (Zhenjiang) s-a limitat la ancheta de reexaminare a expirării măsurilor. Cantitatea totală de glifosat originar din RPC importată în cursul perioadei de anchetă este echivalentă cu mai puțin de jumătate din cantitatea importată în cursul perioadei de anchetă inițială (perioada de 12 luni încheindu-se la sfârșitul lui august 1995). Consumul fiind în creștere, cota de piață deținută de importurile produsului în cauză originar din RPC a cunoscut o scădere mai accentuată în aceeași perioadă. De la 11 % în cursul perioadei de anchetă inițială, a scăzut la 3 % la începutul perioadei analizate și la mai puțin de 2 % în 2001. A crescut apoi în perioada de anchetă, fără să atingă, totuși, 2 %.

(23)

Deoarece RPC este considerată o economie în tranziție, Comisia a trebuit să determine valoarea normală pe baza datelor obținute de la producătorii unei țări terțe cu economie de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(24)

În avizul de deschidere, Comisia a propus utilizarea Braziliei, deja reținută ca țară analogă în cadrul anchetei care a dus la instituirea măsurilor.

(25)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a comenta această alegere.

(26)

Producătorul-exportator chinez a susținut că ar trebui utilizată o țară cu un nivel de dezvoltare economică mai apropiat de cel al RPC și că o țară analogă situată în Asia ar constitui un punct de comparație mai bun. Ar trebui constatat că un nivel similar de dezvoltare economică nu este un element relevant în sine în sensul stabilirii valorii normale. Cu toate că nu a primit nici o propunere justificată de țară analogă în afara Braziliei, Comisia a întrebat producătorii cunoscuți ai produsului în cauză din Taiwan și Malaysia dacă sunt dispuși să furnizeze informațiile necesare. Acești producători au declarat, totuși, că piețele lor sunt puternic influențate de importurile de glifosat la preț redus originar din RPC și că prețurile nu sunt reprezentative. Un producător taiwanez a estimat că alte state, precum Brazilia, ar fi mai potrivite în acest sens. Prin urmare, cooperarea acestor producători s-a oprit aici.

(27)

Producătorul-exportator chinez a afirmat, de asemenea, că informațiile referitoare la Brazilia ar fi furnizate de o societate legată, filială a unui membru al reclamantei, și Comisia ar trebui să utilizeze mai degrabă informații independente și verificabile corespunzător pentru a stabili valoarea normală. Cu toate acestea, s-a considerat că faptul că o societate din țara analogă propusă are legătură cu un membru al reclamantei nu înseamnă neapărat că informațiile obținute nu sunt fiabile și verificabile. S-a acordat o atenție specială eliminării oricărui posibil efect al acestei relații la determinarea valorii normale.

(28)

Alegerea Braziliei ca țară analogă a fost considerată rezonabilă, deoarece această țară are producători dornici să coopereze și să utilizeze un proces de producție comparabil și fusese utilizată ca țară analogă în ancheta care a dus la instituirea măsurilor. Comisia a încercat să obțină informațiile necesare de la cei doi producători cunoscuți în țară, și anume Monsanto do Brasil (denumit în continuare „Mobras”) și Nortox. În cele din urmă nu a putut să obțină informații decât de la Mobras, care este o societate care are legătură cu un membru al reclamantei. S-a stabilit că vânzările interne ale acestei societăți sunt reprezentative în raport cu volumul produsului în cauză vândut de producătorul-exportator chinez Comunității.

(29)

Valoarea normală a fost calculată pentru toate formele de glifosat produse și vândute în Brazilia, și anume glifosatul acid și diverse formule, în funcție de concentrația lor.

(30)

S-a stabilit că tipurile de produs vândute pe piața internă braziliană nu sunt comparabile tipurilor de produs vândute de producătorul-exportator Comunității. În consecință, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost determinată pe baza costurilor de fabricație plus o sumă rezonabilă corespunzând costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitului. Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul au fost determinate pe baza vânzărilor interne ale produsului similar realizate de Mobras. În această privință, s-a constatat că Mobras își procura cea mai mare parte din materiile prime necesare producției glifosatului de la o societate legată din Brazilia. Marja de profit a acestei societăți legate a fost ajustată la un nivel inferior atunci când s-a stabilit costul de achiziție al materiilor prime utilizat la calcularea costului de fabricație.

(31)

Sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitului au fost bazate pe datele reale referitoare la vânzările de glifosat realizate de Mobras în cursul operațiunilor comerciale normale.

(32)

Toate vânzările la export către Comunitate efectuate de producătorul-exportator chinez au fost făcute direct către clienți independenți din Comunitate și prețul de export a fost stabilit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețului plătit sau care urmează să fie plătit.

(33)

Comparația între datele referitoare la exporturile destinate Comunității comunicate de producătorul-exportator chinez și volumul total al importurilor din RPC stabilit la considerentul 58 indică un nivel scăzut de cooperare, din moment ce aceste exporturi reprezentau mai puțin de 26 % din importurile comunitare totale din RPC în cursul perioadei de anchetă.

(34)

În sensul asigurării unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, s-au luat în considerare în mod corespunzător, sub formă de ajustări, diferențele care, așa cum s-a afirmat și demonstrat, afectau comparabilitatea prețurilor în sensul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, ajustările au fost efectuate, unde a fost cazul, pentru a lua în considerare impozitele indirecte, reducerile, transportul, asigurarea, manipularea, încărcarea și costuri auxiliare, ambalarea, creditul și comisioanele. Ajustările prețului de export privind cheltuielile de transport intern în țara exportatoare, ale costurilor de ambalare și costurilor creditului au fost efectuate pe baza costurilor stabilite în țara analogă.

(35)

Comparația între valoarea normală și prețul de export a fost efectuată la nivel franco fabrică.

(36)

O comparație între valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator chinez a arătat existența unei marje de dumping de 28,7 % în cursul perioadei de anchetă.

(37)

Deoarece acestui producător-exportator nu i s-a acordat tratamentul individual, a fost calculată o marjă globală de dumping pentru întreaga RPC.

(38)

Din moment ce, în conformitate cu considerentului 33, gradul de cooperare a fost scăzut, nivelul dumpingului volumelor exportate de producătorii-exportatori chinezi care nu au cooperat a fost stabilit pe baza marjei celei mai ridicate stabilite pentru un tip reprezentativ al produsului în cauză exportat de producătorul-exportator care a cooperat. Această abordare a fost considerată corespunzătoare, deoarece nu există nimic care să arate că producătorul care nu a cooperat a practicat dumpingul la un nivel mai mic decât exportatorul care a cooperat. În consecință, a fost atribuită o marjă de dumping de 30,2 % tuturor producătorilor-exportatori care nu au cooperat, precum și producătorului-exportator care a cooperat și care nu a exportat către Comunitate în cursul perioadei de anchetă.

(39)

În final, a fost calculată o marjă medie de dumping la scară națională, utilizând ca factor de ponderare valoarea CIF a fiecărui grup de exportatori, și anume cei care au cooperat și cei care nu au cooperat. Marja de dumping la scară națională s-a stabilit la 29,9 %.

(40)

Marja de dumping la scară națională stabilită în cursul anchetei de reexaminare intermediară este inferioară marjei de dumping stabilite în ancheta inițială și, de asemenea, inferioară marjei de dumping stabilite în cadrul anchetei în temeiul articolului 12 din regulamentul de bază privind absorbția măsurilor. Ar trebui reamintit că valoarea normală a produsului în cauză a scăzut considerabil de la perioada de anchetă inițială. Prin urmare, concluzia rezonabilă este că este improbabil ca marja de dumping să crească în cazul în care măsurile sunt modificate pentru a reflecta marja de dumping stabilită în cursul anchetei de reexaminare intermediare.

(41)

Din răspunsurile la chestionar și din statisticile Eurostat reiese că vânzarea glifosatului în țările terțe a fost efectuată la prețuri și mai mici decât prețurile de dumping practicate la vânzările pe piața comunitară. De asemenea, răspunsurile la chestionar arată că volumele exportate către țări terțe au crescut mai mult decât de două ori de la instituirea măsurilor definitive. În consecință, în caz de expirare a măsurilor, producătorii-exportatori chinezi și-ar putea reorienta exporturile, în prezent destinate altor piețe, către piața comunitară, în cantități mari și la prețuri de dumping.

(42)

Informațiile comunicate de reclamantă arată că RPC exportă mai mult de 80 % din producția de glifosat. În ceea ce îi privește pe cei doi producători-exportatori care au cooperat, aceștia exportă o proporție majoră din producția totală de glifosat. Prin urmare, s-a stabilit că producția chineză este în general orientată către piețele de export.

(43)

Cele două societăți care au cooperat au declarat că, în cursul perioadei de anchetă, capacitățile lor de producție se apropiau de 34 000 tone de glifosat sub formă de echivalent acid 95 %. Din răspunsurile lor la chestionar reiese că și-au crescut capacitățile de producție cu peste 92 % din 1999. În conformitate cu informațiile comunicate de reclamantă, capacitățile de producție chineze se ridică la 79 500 tone în total. Cele două societăți care au cooperat produceau aproape la capacitate maximă, dar din datele furnizate de reclamantă reiese că nivelul mediu de utilizare a capacităților tuturor producătorilor chinezi se situa la aproximativ 83 % în 2001, ceea ce lăsa o capacitate de 13 500 tone neutilizată.

(44)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de capacități pentru a-și intensifica exporturile destinate pieței comunitare în caz de abrogare a măsurilor.

(45)

În conformitate cu cosiderentul 1, au fost efectuate două anchete suplimentare în temeiul articolelor 12 și 13 din regulamentul de bază după instituirea drepturilor definitive în februarie 1998. Concluziile acestor anchete au dovedit incapacitatea exportatorilor chinezi de a rămâne competitivi pe piața comunitară fără a practica dumpingul, deoarece, pentru a-și menține prezența pe această piață, a trebuit să recurgă, pe de o parte, la practici de eludare constând în transbordarea produsului în cauză destinat Comunității în alte țări, la prețuri care fac obiectul dumpingului accentuat (ancheta în temeiul articolului 13 privind eludarea măsurilor) și, pe de altă parte, la practici de absorbție.

(46)

Peste 90 % din importurile recente de glifosat din RPC au fost efectuate în regim de perfecționare activă. În cursul perioadei analizate, importurile din RPC efectuate în regim de perfecționare activă nu au încetat să crească, trecând de la 60 % din totalul importurilor în 1999 la peste 90 % în cursul perioadei de anchetă, în detrimentul importurilor pentru care au fost achitate drepturile. În ultimii ani exporturile chineze au evoluat în mod evident spre regimul de perfecționare activă.

(47)

Deoarece RPC dispune de capacități de producție neutilizate, iar în cursul perioadei de anchetă prețurile medii ale exporturilor destinate țărilor terțe erau considerabil inferioare prețurilor practicate pe piața Comunității, există posibilitatea ca, în caz de abrogare a măsurilor, producția suplimentară sau vânzările destinate în prezent țărilor terțe să fie reorientate spre piața comunitară în cantități importante.

(48)

Ancheta a arătat că exporturile chineze se fac încă la preț de dumping. În lipsa indicațiilor contrare, este rezonabilă concluzia că dumpingul va continua în viitor. De asemenea, s-a constatat că volumul, în prezent scăzut, al importurilor care fac obiectul dumpingului poate crește considerabil în cazul expirării măsurilor.

(49)

Xinanchem, producătorul-exportator chinez care a cooperat, și-a exprimat dorința de a oferi un angajament. Se reamintește, cu toate acestea, că această societate nu îndeplinea condițiile pentru a beneficia de tratamentul individual, deoarece exista un sistem de control al prețurilor încredințat de stat Camerei de comerț chineze reprezentând importatorii și exportatorii de metale, minerale și produse chimice. De asemenea, din cauza gradului scăzut de cooperare obținut din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu era în măsură să ia în considerare un angajament propus de Xinanchem din cauza riscului ridicat de eludare inerentă unui asemenea angajament. Producătorul-exportator care a cooperat a fost informat cu privire la aceasta. În consecință, Comisia nu a primit nici o ofertă de angajament efectivă de la Xinanchem.

(50)

Cei patru exportatori comunitari care au cooperat reprezentau totalitatea producției comunitare de glifosat în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, ei constituiau industria comunitară în temeiul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(51)

În sensul prezentei reexaminări, se consideră că industria comunitară nu cuprinde, așa cum a fost și cazul anchetei inițiale, decât producători reali de glifosat, și anume cei care fabrică glifosatul din materiile prime necesare, excluzând formulatorii care nu fac decât să transforme o formă de glifosat în altă formă. Un producător-exportator chinez a susținut că formulatorii, și anume societățile care cumpără glifosat acid sau sare de glifosat și o transformă în glifosat formulat, ar trebui considerați, de asemenea, producători comunitari. Cu toate acestea, produsul examinat de prezenta reexaminare este glifosatul sub formele lui diferite și este evident că, prin definiție, un formulator nu face decât să transforme o formă existentă de glifosat în altă formă și, prin urmare, nu ar putea să fie considerat un adevărat producător. Pe de altă parte, distincția dintre producători și importatori/formulatori corespunde abordării adoptate în ancheta inițială.

(52)

În privința unui producător, a trebuit verificat dacă poate fi considerat producător comunitar pe motivul structurii grupului din care face parte. S-a constatat că acest producător este integrat complet într-o entitate economică unică, formată dintr-un număr mare de societăți și funcționând după cum urmează: sediul central al grupului, situat în afara Comunității, cumpără materiile prime. O filială din Comunitate (producătorul respectiv) fabrică glifosatul acid printr-un contract de antrepriză încheiat cu sediul central al grupului, care rămâne proprietarul glifosatului. Glifosatul acid este apoi vândut de către sediul central al grupului unei alte filiale din Comunitate care îl transformă în sare și în produs formulat. Produsul formulat este apoi vândut în cadrul grupului unei rețele de distribuitori legați din Comunitate, care îl vând în final clienților independenți. Ancheta a demonstrat că glifosatul produs de această societate este originar din Comunitate și că operațiunile de fabricație, investițiile în tehnologie și capital care au legătură cu aceste operațiuni, precum și operațiunile de vânzare au loc în Comunitate. Luând în considerare cele menționate anterior, acest producător este unul comunitar în temeiul articolului 5 alineatul (4) și al articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(53)

Un producător comunitar și o asociație reprezentând distribuitori și utilizatori au susținut că o societate considerată producător comunitar nu produce în realitate glifosat acid în Comunitate, limitându-se să importe acid sau sare dintr-o țară terță pentru a o formula în Comunitate. Ancheta a arătat că, deși societatea importă efectiv anumite cantități de glifosat formulat din țări terțe, majoritatea produselor pe care le vinde pe piața comunitară sunt fabricate din glifosatul acid pe care-l produce singură în Comunitate. A fost deci considerată producător comunitar și plângerea a fost respinsă.

(54)

Examinarea impactului importurilor care fac obiectul dumpingului asupra industriei comunitare a cuprins o evaluare a tuturor factorilor și indicatorilor economici care au influențat situația acestei industrii din 1999 până la perioada de anchetă.

(55)

În general, cu excepția cazului în care există indicații contrare, cifrele referitoare la volumele de glifosat acoperă toate formele produsului. În sensul comparației, volumele au fost convertite în glifosat acid 95 %. Cifrele referitoare la vânzările industriei comunitare nu se raportează decât la vânzările de glifosat produs în Comunitate, excluzând orice vânzare de glifosat importat și revândut apoi de anumiți producători comunitari.

(56)

Piața comunitară de glifosat, pe care industria comunitară își vinde producția, acoperă atât cererea de produs formulat, gata de utilizare ca erbicid, cât și cererea de glifosat sub formă de sare sau acid utilizat de către importatorii/formulatori care o transformă în produs formulat, care poate apoi fi vândut în Comunitate sau exportat. Cele două cereri pot fi satisfăcute atât de industria comunitară, cât și prin importuri. Prin urmare, consumul comunitar a fost evaluat la nivelul vânzărilor către utilizatori/distribuitori și către importatori/formulatori. Consumul a fost calculat adunând volumul total produs de industria comunitară, ajustat pentru a lua în considerare evoluția stocurilor, la totalul importurilor obținut din cifrele Eurostat completate de informațiile furnizate de industria comunitară privind anumite volume plasate sub regim vamal specific și scăzând volumele exportate raportate de industria comunitară.

(57)

Pe această bază, s-a constatat o creștere continuă a consumului comunitar, progresând cu 41 % între 1999 și 2002. Această evoluție se reflectă în faptul că glifosatul este din ce în ce mai acceptat și utilizat ca erbicid neselectiv. Datele, exprimate în tone, sunt detaliate în continuare.

Tabelul 1

Consumul

(58)

Volumul importurilor produsului în cauză a fost stabilit pe baza datelor statistice furnizate de către Eurostat completate de informațiile comunicate de industria comunitară privind anumite volume plasate sub regim vamal specific. Din motive de confidențialitate, cifrele sunt exprimate sub formă de indici. Cantitatea totală de glifosat originar din RPC importată în cursul perioadei de anchetă este inferioară a jumătate din cantitatea importată în cursul perioadei de anchetă inițială (perioada de 12 luni încheindu-se la sfârșitul lui august 1995). Consumul fiind în creștere, cota de piață deținută de importurile produsului în cauză originar din RPC a cunoscut o scădere mai accentuată în aceeași perioadă. De la 11 % în cursul perioade de anchetă inițială a scăzut la 3 % la începutul perioadei analizate și la mai puțin de 2 % în 2001. A crescut apoi în cursul perioadei de anchetă, fără să atingă totuși 2 %. În conformitate cu explicațiile de la considerentul 46 de mai sus, importurile recente din RPC au fost efectuate în proporție de peste 90 % în regim de perfecționare activă, ceea ce dovedește că majoritatea glifosatului chinez importat este de fapt reexportat, fiind greu de vândut în Comunitate din cauza măsurilor. În cursul perioadei analizate, importurile din RPC efectuate în regim de perfecționare activă nu au încetat să crească, trecând de la aproximativ 60 % din totalul importurilor în 1999 la peste 90 % în cursul perioadei de anchetă, în detrimentul importurilor pentru care drepturile sunt achitate. Exportatorii chinezi au înregistrat o diminuare netă a cotei lor de piață din cauza măsurilor în vigoare, dar rămân la fel de prezenți pe piața Comunității. Evoluția importurilor din RPC și cota de piață deținută de această țară în cursul perioadei analizate sunt expuse în tabelul de mai jos, cifrele fiind exprimate sub formă de indici, cu 1999 ca an de referință.

Tabelul 2

Importurile din RPC

(59)

Deoarece importurile comunitare de glifosat formulat originar din RPC erau neglijabile, iar importurile de sare de glifosat inexistente în cursul perioadei de anchetă, evoluția prețurilor a fost determinată numai pe baza prețurilor glifosatului acid. Această informație se bazează pe cifrele Eurostat. Prețul importurilor de glifosat acid 95 % originar din RPC, exprimat în euro/kg înainte de aplicarea dreptului antidumping, nu a încetat să scadă, trecând de la 3,50 euro în 1999 la 2,80 euro în cursul perioadei de anchetă, ceea ce reprezintă o scădere globală de 20 %. Datele sunt detaliate în continuare.

Tabelul 3

Prețurile practicate de RPC

(60)

Din motivele prevăzute la considerentul 59, evaluarea subcotării prețurilor se bazează numai pe prețurile glifosatului acid. Deoarece acidul importat din RPC este acid 95 % glifosat, iar cel vândut de către producătorii comunitari pe piața Comunității se prezintă sub formă de turtă umedă cu conținut de glifosat de 84 %, prețurile glifosatului sub formă de turte umede a fost convertit în echivalent acid 95 % pentru a permite o comparație corectă. O astfel de conversie este posibilă, din moment ce singura diferență esențială între cele două produse este conținutul în apă mai ridicat al turtelor umede. De asemenea, prețul glifosatului chinez a fost bazat pe informațiile comunicate în cursul anchetei de către producătorul exportator care a cooperat. Prețurile la frontiera comunitară, cu drepturile vamale incluse, dar fără drepturile antidumping, practicate în cursul perioadei de anchetă arată existența unei marje de subcotare de 20-30 %, ceea ce arată că, fără măsuri, prețurile pe piața comunitară ar fi expuse presiunii scăderii exersate de glifosatul chinez la preț mai mic. Având în vedere nivelul drepturilor antidumping existente (48 %), prețul după vămuire al glifosatului originar din RPC depășea cu 10 până la 20 % prețul de vânzare practicat de industria comunitară. Ar trebui, totuși, menționat că, în conformitate cu considerentele 119 și 120, o marjă de subcotare a prețurilor de peste 80 % a fost stabilită, înainte de vămuire, pentru vânzările de glifosat originar din RPC în cursul perioadei de anchetă.

(61)

În conformitate cu considerentul 71 de mai jos, un producător comunitar a importat cantități importante de glifosat formulat de la societăți legate stabilite în țări terțe. Produsul importat este un produs formulat nonstandard de mare valoare ale cărui prețuri de import sunt, ca și prețurile de revânzare, net superioare prețurilor principalelor produse formulate produse și vândute de industria comunitară în Comunitate. Prin urmare, aceste importuri nu au contribuit la scăderea prețurilor pe piața comunitară.

(62)

Cifrele referitoare la importuri menționate mai jos înglobează importurile de glifosat în regim de perfecționare activă, dar exclud importurile de glifosat efectuate de producătorul comunitar în cauză de la societăți legate din țări terțe.

Tabelul 4

Volumul importurilor din alte țări terțe și cotele de piață

(63)

Pentru a putea stabili o comparație valabilă a prețurilor importurilor de glifosat originare din țările terțe, comparația a fost efectuată pe baza glifosatului acid care reprezenta peste 90 % din importuri în cursul perioadei de anchetă.

(64)

Importurile de glifosat de la societățile care nu au legătură cu producătorii comunitari au scăzut ușor, trecând de la 3 912 tone în 1999 la 3 127 tone în cursul perioadei de anchetă. În cursul perioadei de anchetă, singurele importuri importante din alte țări decât RPC, în afara importurilor efectuate de producătorii comunitari de la societăți legate stabilite în afara Comunității, au provenit din Taiwan (a se vedea tabelul prezentat mai sus). În urma unei anchete privind eludarea măsurilor, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 163/2002, a extins dreptul la importurile produsului în cauză expediat din Malaysia sau Taiwan (indiferent că au fost sau nu declarate ca provenind din aceste țări), cu excepția produsului fabricat de câte o societate desemnată în mod expres în fiecare din aceste state. Importurile din Malaysia au scăzut substanțial după extinderea măsurilor și au fost nesemnificative în cursul perioadei de anchetă.

(65)

În cazul Taiwanului, importurile au scăzut în 2001 în cursul anchetei privind eludarea măsurilor, dar au reînceput să crească în cursul perioadei de anchetă pentru a atinge aproape 4 % din consumul comunitar. Nivelul importurilor din Taiwan rămâne cu siguranță relativ ridicat, dar trebuie reținut că nu toate importurile din această țară sunt supuse drepturilor extinse în urma reexaminării privind eludarea măsurilor. Ar trebui remarcat, de asemenea, că în cursul perioadei analizate, prețurile acestor importuri au fost cu 10-20 % mai ridicate decât prețurile importurilor din RPC fără drept antidumping și că în cursul perioadei de anchetă acestea nu subcotau prețurile industriei comunitare. Prețurile importurilor din alte țări erau foarte apropiate de cele ale industriei comunitare.

(66)

Pentru a putea efectua o comparație valabilă a anumitor indicatori de prejudiciu, a fost necesară excluderea datelor privind producătorul menționat la considerentul 52 în toate cazurile în care aceste date ar fi putut fi influențate de societățile aparținând aceluiași grup, dar stabilite în afara Comunității. Deoarece rentabilitatea activităților europene ale acestei societăți este influențată de performanțele întregului său lanț de comercializare, inclusiv sediul său central stabilit în afara Comunității, s-a considerat oportună excluderea datelor referitoare la aceasta din analiza indicatorilor de la literele (f) rentabilitatea și (h) fluxul de lichidități și capacitatea de a mobiliza capitaluri, precum și din analiza „randamentului investițiilor” de la litera (g) investițiile și randamentul investițiilor. De asemenea, deoarece societatea a rezultat din fuziunea a două entități anterior independente, nu era în măsură să comunice informații privind prețurile de vânzare și ocuparea forței de muncă pentru ansamblul perioadei analizate. Prin urmare, a trebuit să se excludă informațiile disponibile din analiza tendințelor de la literele (e) prețul de vânzare și costurile și (i) ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile. Deoarece societatea respectivă nu deține decât 15-25 % din producția comunitară a produsului în cauză, constatările menționate în continuare au fost considerate reprezentative.

(67)

Producția de glifosat a industriei comunitare s-a situat la 48 334 tone în 1999 înainte de a crește și de a culmina cu 54 575 tone în 2000, pentru a recădea apoi la 50 448 tone în cursul perioadei de anchetă, ceea ce reprezintă o creștere globală de 4 % în cursul perioadei analizate.

(68)

Capacitățile de producție au crescut cu 11 % trecând de la aproximativ 63 000 tone în 1999 la aproape 70 000 tone în cursul perioadei de anchetă. Creșterea remarcată în 2000 și 2001 se explică prin darea în folosință a instalațiilor de producție suplimentare și printr-o îmbunătățire constantă a procesului de producție.

(69)

Nivelul de utilizare a capacităților a început printr-o creștere, trecând de la 77 la 83 % în 2000, pentru a scădea pe tot parcursul anului 2001 și a atinge 72 % în cursul perioadei de anchetă, ceea ce reprezintă o scădere globală de cinci puncte procentuale în raport cu 1999. Impactul economic al scăderii nivelului de utilizare a capacităților a fost examinat, dar nu a fost constatat nici un efect marcant asupra rentabilității.

(70)

Luând în considerare creșterea vânzărilor produsului în cauză în Comunitate, nivelul de utilizare a capacităților a fost afectat de evoluția vânzărilor la export din industria comunitară, care nu au încetat să scadă în cursul perioadei analizate, trecând de la 58 % din vânzările mondiale ale industriei comunitare în 1999 la 38 % în cursul perioadei de anchetă.

(71)

Cifrele referitoare la producție și la nivelul de utilizare a capacităților pentru 2001 și 2002 au fost afectate de scăderea producției unui producător comunitar care a decis importarea anumitor produse de la societăți legate stabilite în țări terțe, decât producerea lor în Comunitate. Produsele în cauză sunt forme dezvoltate recent care presupun echipamente de producție suplimentare, care nu sunt disponibile în prezent în Comunitate. Pentru a analiza deteriorarea indicatorilor de prejudiciu în 2001 și 2002, trebuie luat în considerare elementul menționat la considerentul 61. Datele sunt detaliate în continuare.

Tabelul 5

Producția

(72)

Stocurile de glifosat au crescut cu 59 % în perioada analizată, trecând de la 9 149 tone în 1999 la 14 554 tone în cursul perioadei de anchetă. Această creștere a intervenit în special în 2001 și 2002, atestând eforturile producătorilor comunitari de a menține un nivel ridicat de utilizare a capacităților, astfel încât să acopere cheltuielile fixe ale instalațiilor, în condițiile în care piața nu era în măsură să absoarbă astfel de cantități. Datele sunt detaliate în continuare.

Tabelul 6

Stocurile

(73)

O parte din RPC a susținut că acumularea stocurilor nu poate fi imputată efectelor importurilor din RPC și că ea rezultă doar din scăderea vânzărilor industriei comunitare pe piețele de export. Ar trebui constatat în acest sens că la scăderea vânzărilor la export ale industriei comunitare a contribuit, de asemenea, concurența exersată de glifosatul chinez, importat în regim de perfecționare activă și apoi exportat.

(74)

Vânzările pe piața Comunității ale glifosatului produs de industria comunitară au crescut regulat, câștigând 48 % în perioada analizată. De la 19 945 tone în 1999 au trecut la 29 607 tone în cursul perioadei de anchetă. În mod similar, cota de piață a industriei comunitare a trecut de la 80 % în 1999 la 85 % în cursul perioadei de anchetă, după ce a atins 89 % în 2001. Scăderea cotei de piață intervenită între 2001 și 2002 rezultă din importurile de glifosat din țări terțe efectuate de un producător comunitar (considerentul 71).

Tabelul 7

Vânzările

(75)

Prețurile au fost comparate pentru produsul formulat, fiind vorba de forma de glifosat utilizată ca erbicid de către consumatorul final. De asemenea, glifosatul formulat reprezintă marea majoritate a vânzărilor, atât în ceea ce privește valoarea, cât și volumul. Pentru a asigura o comparație echitabilă a prețurilor, deoarece există pe piață diverse tipuri de glifosat formulat ale cărui prețuri pot varia considerabil, în funcție de concentrația produsului și de agentul tensioactiv utilizat, serviciile Comisiei au selectat formula cea mai utilizată, și anume o formulă standard cu un conținut de 360 g de glifosat pe litru. Respectiva formulă numită „360 standard” reprezenta aproximativ 40 % din volumul vânzărilor de glifosat ale industriei comunitare în Comunitate în cursul perioadei analizate. De asemenea, nemaifiind protejată de un brevet, este vorba de o formulă tipic importată din RPC sau fabricată din acid sau sare originare din această țară.

(76)

De asemenea, în sensul acestei comparații, glifosatul formulat produs de industria comunitară conținând agenți tensioactivi speciali concepuți pentru a face produsul mai puțin toxic a fost luat în considerare separat. Vânzările acestei formule netoxice, tot cu un conținut de 360 g de glifosat pe litru, reprezentau aproximativ 20 % din volumul vânzărilor de glifosat ale industriei comunitare în Comunitate în cursul perioadei analizate. Glifosatul acid reprezenta în mod normal în jur de 18 % din volumul vânzărilor totale de glifosat ale industriei comunitare în Comunitate în cursul perioadei analizate, restul fiind constituit din sare de glifosat și alte formulări nonstandard cu un conținut de glifosat pe litru diferit și/sau conținut de agenți tensioactivi speciali pentru îmbunătățirea eficacității sau a clasificării toxicologice.

(77)

Glifosatul acid este principalul factor de cost în producția de glifosat formulat. Acesta reprezintă aproximativ 55 % din costul total de producție al formulei 360 standard față de 45 % pentru formulele 360 netoxice.

(78)

Prețul de vânzare al glifosatului în formula 360 standard exprimată în kilograme de echivalent acid 95 % (echivalentul a 2,64 litri de produs formulat) nu a încetat să scadă, trecând de la 9,23 euro în 1999 la 7,28 euro în 2002, ceea ce corespunde unei scăderi de 21 %. Și costul de producție a scăzut cu 21 %. De la 10,37 euro în 1999 a scăzut la 8,14 euro în cursul perioadei de anchetă. Produsul nu a fost niciodată rentabil pe parcursul perioadei analizate, cu toate că diferența dintre costul de producție și prețul de vânzare a rămas relativ stabilă.

Tabelul 8

Formula 360 standard

(79)

Pentru glifosatul în formulă netoxic cu un conținut de 360 g glifosat pe litru, prețul de vânzare, exprimat în kilogram de echivalent acid 95 % (echivalentul a 2,64 litri de produs formulat), nu a încetat să scadă, reducându-se cu 12 % între 1999 și 2002. Costul de producție a scăzut, de asemenea, între 1999 și 2001, înainte de a crește în cursul perioadei de anchetă. Pe parcursul întregii perioade s-a diminuat cu 22 %. Creșterea costului de producție observată în cursul perioadei de anchetă rezultă din scăderea nivelului de utilizare a capacităților. Rentabilitatea acestui produs a crescut în cursul perioadei analizate.

Tabelul 9

Formula 360 netoxică

(80)

Tabelul prezentat în continuare arată prețul de vânzare și costul de producție medii ponderate la toate formele de glifosat adunate, și anume sare, acid și toate tipurile de produse formulate. Prețul de vânzare și costul de producție par să fi crescut în 2001. Cauza este o modificare a gamei de produse vândute pe piața Comunității, mai precis industria comunitară a vândut pe această piață mai puține produse de valoare redusă sub formă de acid sau de sare.

Tabelul 10

Toate produsele adunate

(81)

Rentabilitatea generală a activităților industriei comunitare referitoare la glifosat s-a deteriorat, trecând de la 4,2 % în 1999 la – 2,6 % în cursul perioadei de anchetă. Rentabilitatea a fost stabilită pentru toate formele de glifosat produse și vândute de industria comunitară în Comunitate. Glifosatul importat și revândut, astfel cum se menționează la considerentul 71, nu a fost luat în calcul.

(82)

O parte chineză a susținut că produsul importat și revândut ar fi trebuit luat în considerare în evaluarea rentabilității globale. În acest sens, ar trebui menționat că aceste produse au fost excluse pe drept, deoarece nu contribuiau la rentabilitatea producției și a vânzărilor industriei comunitare în Comunitate. Argumentul a fost deci respins.

(83)

Rentabilitatea generală a fost, de asemenea, afectată de gama de produse vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Industria comunitară preconiza abandonarea formulelor „standard” vândute în pierdere din cauza presiunii exersate de către importurile la preț mic provenite, în special, din RPC și Taiwan în profitul produselor mai elaborate de valoare crescută, precum formulele netoxice. Cu toate acestea, în cursul perioadei de anchetă, vânzările produselor de valoare crescută fabricate în Comunitate au scăzut din cauza scăderii cererii acestor produse, ceea ce a afectat rentabilitatea generală. Cifrele referitoare la rentabilitate sunt prezentate în tabelul 11.

(84)

Glifosatul este, de asemenea, vândut în Comunitate de către importatorii/formulatori. Aceste vânzări, care se referă aproape exclusiv la formula 360 standard, care este cel mai vândut produs, sunt în concurență directă cu vânzările aceluiași produs efectuate de industria comunitară. Acest glifosat este cumpărat sub formă de acid sau de sare de la producătorii comunitari, în special, dar mai este importat și din țări terțe. Vânzările realizate de industria comunitară pentru a satisface cererea de această formulă standard nu sunt rentabile, dar, cu toate acestea, sunt necesare, deoarece contribuie la acoperirea cheltuielilor fixe, permițând menținerea nivelului de utilizare a capacităților.

Tabelul 11

Rentabilitatea

(85)

Investițiile în glifosat au scăzut brusc cu aproximativ 15 până la 18 % după 1999. Ar trebui precizat că investițiile care au dus la creșterea capacităților intervenită în 2001 au fost făcute în mare parte înainte de 1999. Nici o investiție importantă nu a fost planificată sau realizată în restul perioadei analizate. Datele sunt detaliate în continuare.

Tabelul 12

Investițiile

(86)

Fluxurile de lichidități ale industriei comunitare s-au deteriorat între 1999 și perioada de anchetă, atât în valoare absolută cât și în procent din cifra de afaceri. Această scădere corespunde degradării rentabilității generale observate în perioada analizată.

Tabelul 13

Fluxul de lichidități

(87)

Capitalurile au crescut fie la bursă, fie chiar în interiorul societății. Investițiile și, în anumite cazuri, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (C-D) au fost limitate în ultimii ani, reflectând o scădere a rentabilității vânzărilor de glifosat. Absența investițiilor importante începând din 2000 este confirmată de cifrele indicate la considerentul 85.

(88)

Din motivul expus la considerentul 66, producătorul comunitar menționat la considerentul 52 nu era în măsură să comunice cifre comparabile pentru ansamblul perioadei analizate, astfel că au trebuit excluse informațiile disponibile referitoare la acesta, pentru a asigura coerența analizei tendințelor.

(89)

Ocuparea forței de muncă a scăzut în perioada analizată, numărul muncitorilor scăzând cu 20 %, pentru a trece de la 1 017 în 1999 la 808 în cursul perioadei de anchetă. Această diminuare reflectă scăderea producției intervenită în 2001 și 2002, dar și creșterea generală a productivității măsurate în producție pe muncitor. În 2002, productivitatea a scăzut în principal din cauza scăderii nivelului de utilizare a capacităților evocate la considerentul 71. Creșterea costurilor salariale pe muncitor rezultă din negocierile colective sectoriale.

(90)

O parte chineză a afirmat că scăderea ocupării forței de muncă rezultă mai degrabă din eficacitatea crescută, decât din prejudiciu. Cu toate acestea, deși s-a admis că și creșterea eficienței a contribuit, așa cum reiese din considerentul 89, scăderea ocupării forței de muncă decurge într-o mare măsură din scăderea producției industriei comunitare.

Tabelul 14

Ocuparea forței de muncă

(91)

În ceea ce privește impactul asupra industriei comunitare al mărimii marjei de dumping (29,9 %) constatate în cursul anchetei, ar trebui precizat că, deși inferioară celei stabilite în urma anchetei inițiale (38,2 %), această marjă rămâne ridicată. Situația industriei comunitare a început să se îmbunătățească după instituirea măsurilor inițiale, dar nu s-a reabilitat complet. Ar trebui reamintit că, așa cum a stabilit ancheta menționată la considerentul 1 privind anti-absorbția măsurilor, dumpingul a crescut în continuare cu 62 %. Intensificarea dumpingului și eludarea măsurilor via Malaysia și Taiwan, așa cum s-a stabilit în ancheta privind eludarea măsurilor menționată la considerentul 1, au contribuit cu siguranță la scăderea prețurilor în Comunitate și la scăderea rentabilității industriei comunitare. În cazul în care importurile din RPC ar fi reluate la un nivel și mai ridicat, dumpingul constatat în cursul prezentei anchete ar avea un impact semnificativ asupra industriei comunitare.

(92)

Două părți chineze au reclamat că măsurile sunt ineficiente și trebuie abrogate, din moment ce în perioada lor de aplicare situația economică a industriei comunitare nu a cunoscut o îmbunătățire semnificativă. În acest sens trebuie precizat că eficacitatea măsurilor a fost redusă de presiunea constantă asupra prețurilor exersată prin scăderea prețurilor importurilor originare din RPC. Ar trebui, de asemenea, amintit că practicile de absorbție și de eludare au intervenit după instituirea măsurilor, așa cum este precizat la considerentele 1 și 45, ceea ce a limitat, de asemenea, eficacitatea lor. Ținând seama de acești factori, argumentul conform căruia trebuie abrogate măsurile nu a fost acceptat.

(93)

În urma instituirii măsurilor antidumping asupra importurilor din RPC, situația economică a industriei comunitare s-a îmbunătățit în ceea ce privește productivitatea, producția, capacitățile de producție, vânzările și cota de piață. Pentru a aprecia această îmbunătățire, trebuie luate în considerare nu numai existența măsurilor, ci și creșterea consumului de glifosat în Comunitate. Cu toate acestea, prețurile de vânzare nu au încetat să scadă antrenând o deteriorare constantă a rentabilității până la înregistrări de pierderi în cursul perioadei de anchetă. Situația a afectat fluxul de lichidități, pe când stocurile au crescut și ocuparea forței de muncă a scăzut. De asemenea, nu a fost făcută nici o investiție importantă din 2000.

(94)

O parte chineză a argumentat că situația economică deficitară a industriei comunitare se explică prin capacitățile de producție excedentare și scăderea vânzărilor la export. Argumentul este respins din cauzele expuse la considerentele 69 și 73. Prin urmare, s-a considerat că situația economică a industriei comunitare rămâne deficitară.

(95)

De la instituirea măsurilor, RPC a continuat să vândă glifosat în Comunitate la prețuri de dumping. Deși cantitatea intrată pe piața comunitară a scăzut (ceea ce se explică printre altele prin măsuri), exportatorii chinezi rămân prezenți. De asemenea, prin vânzările lor efectuate în principal în regim de perfecționare activă, aceștia continuă să exerseze o anumită presiune asupra prețurilor în Comunitate. În prezent aceștia dispun de capacități de producție neutilizate care corespund la aproximativ 40 % din consumul comunitar. Mai mult decât atât, în cazul abrogării măsurilor, ar fi capabili să exporte către Comunitate cantități importante pe care le exportă în prezent către piețe terțe mai puțin lucrative (considerentele 41 și 47). De asemenea, ar putea să expedieze pe piața comunitară cantități crescute la prețuri care, în cazul expirării măsurilor, ar antrena o puternică subcotare și scădere a prețurilor. Prețurile importurilor produsului în cauză din RPC ar subcota și prețurile de export ale altor țări terțe, cu aproximativ 10 până la 20 % în cazul Taiwanului.

(96)

O parte chineză a argumentat că volumele reduse de glifosat importate din RPC nu ar trebui să afecteze prețurile pe piața comunitară și că scăderea prețurilor în Comunitate se datorează scăderii costurilor de producție ale industriei comunitare. Argumentul este respins, deoarece s-a constatat că glifosatul este un produs de bază și că, în consecință, prezența de cantități relativ scăzute de glifosat la preț mic pe piața Comunității este suficientă pentru a afecta prețurile pieței. Acest lucru este valabil în special pentru produsul formulat standard care reprezintă aproximativ 40 % din vânzările industriei comunitare pe această piață și care este supus concurenței directe a importurilor din RPC. Din cauza scăderii prețurilor, rentabilitatea produsului formulat standard din industria comunitară a rămas negativă pe toată perioada analizată, în ciuda eforturilor depuse pentru reducerea costurilor.

(97)

O altă parte din RPC a considerat că importurile efectuate în regim de perfecționare activă nu ar fi trebuit luate în considerare în sensul evaluării prejudiciului, deoarece nu au fost vândute pe piața comunitară. În acest sens ar trebui menționat că importurile de sare de glifosat și glifosat acid efectuate în regim de perfecționare activă sunt în concurență directă cu produsele similare ale industriei comunitare atunci când este vorba de satisfacerea cererii importatorilor/formulatori privind aprovizionarea piețelor de export. Prin urmare, este corectă luarea în considerare a cantităților reprezentate de aceste importuri la evaluarea prejudiciului. De asemenea, cu toate că importurile efectuate în regim de perfecționare activă nu sunt vândute în Comunitate, prețurile lor influențează piața, importatorii/formulatori încercând să se aprovizioneze la prețul cel mai competitiv pentru a satisface în același timp cererea comunitară și cererea la export. Prin urmare, prețurile importurilor efectuate în regim de perfecționare activă au contribuit la presiunea asupra prețurilor care a atras deteriorarea rentabilității industriei comunitare pe piața Comunității și starea precară persistentă a situației sale economice. Argumentul este deci respins.

(98)

Astfel cum indică considerentul 93, industria comunitară este în prezent slăbită având în vedere în special rentabilitatea sa care nu a încetat să scadă de la instituirea măsurilor, până la înregistrarea de pierderi în cursul perioadei de anchetă și chiar de fluxuri de lichidități negative. Având în vedere cele menționate anterior, este probabil ca în caz de expunere la volume ridicate de importuri la prețuri de dumping din RPC, situația financiară deja precară a industriei comunitare să se deterioreze și mai mult și sa piardă cote de piață. Prin urmare, s-a hotărât că expirarea măsurilor ar antrena continuarea prejudiciului suferit de industria comunitară.

(99)

Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping privind glifosatul este în interesul Comunității. S-a constatat că există probabilitatea continuării dumpingului prejudiciabil. Ancheta a urmărit, de asemenea, să determine dacă există un interes superior care să contravină menținerii măsurilor și a luat în considerare și efectele pe care le-au avut în trecut drepturile asupra diferitelor interese implicate.

(100)

Ar trebui reamintit că în ancheta inițială s-a considerat că adoptarea măsurilor nu contravine intereselor Comunității. Deoarece ancheta este și o anchetă de reexaminare a expirării măsurilor, a fost examinat și impactul acestora, în special asupra utilizatorilor, consumatorilor și importatorilor/formulatorilor.

(101)

Glifosatul originar din RPC este încă oferit la valori CIF inferioare prețurilor de vânzare actuale ale producătorilor comunitari. Prin urmare, în caz de expirare a măsurilor, glifosatul originar din RPC ar câștiga cote de piață pe piața Comunității în detrimentul producătorilor comunitari sau industria comunitară ar fi constrânsă să-și diminueze și mai mult prețurile deja în scădere pentru a-și păstra cota de piață și a menține nivelul de utilizare a capacităților. În oricare din cazuri, industria comunitară ar suferi pierderi cauzate de expirarea măsurilor.

(102)

Producătorii comunitari au susținut că măsurile au fost deja absorbite sau eludate de către RPC pentru majoritatea perioadei analizate, astfel încât efectul lor corectiv a fost limitat. Absorbția și eludarea via Malaysia și Taiwan au fost confirmate și remediate de anchetele de reexaminare menționate la considerentul 1 de mai sus.

(103)

Mai mulți furnizori de materie primă și de servicii au reacționat și au afirmat că se tem ca producția comunitară și, prin urmare, cererea materiilor lor prime și a serviciilor să nu scadă în cazul expirării măsurilor.

(104)

Având în vedere cele menționate anterior, se consideră că în absența măsurilor antidumping asupra importurilor produsului în cauză originar din RPC, situația industriei comunitare s-ar agrava din cauza pierderilor financiare suplimentare cauzate de creșterea importurilor la prețuri de dumping din RPC. Cu toate că importurile din această țară au scăzut în perioada analizată, ar trebui subliniat că glifosatul poate fi considerat produs de bază. În acest caz, chiar și importurile reduse la preț de dumping pot avea repercusiuni prejudiciabile asupra industriei comunitare. Aceasta și-a crescut producția, volumele de vânzare și cota de piață în perioada analizată, dar în detrimentul rentabilității. Chiar viabilitatea ei ar fi amenințată în lipsa măsurilor de eliminare a dumpingului prejudiciabil.

(105)

Deoarece majoritatea importurilor comunitare de glifosat originar din RPC se prezintă sub formă de acid sau de sare și este revândut după formulare, prezenta procedură are în vedere industria de formulare. Unii dintre acești importatori au indicat că în prezent nu importă decât cantități foarte mici de glifosat originar din RPC, dar că ar reîncepe să importe din această țară în lipsa măsurilor.

(106)

Un importator/formulator a cooperat în totalitate cu Comisia. Acesta a contestat instituirea măsurilor susținând că o creștere a prețului principalului input i-ar reduce marja de profit asupra glifosatului formulat. Mai mulți formulatori care, deocamdată, nu importă glifosat acid originar din RPC din cauza măsurilor în vigoare au afirmat că ar reîncepe să se aprovizioneze din această țară în cazul în care măsurile expiră. Din moment ce s-a constatat că majoritatea importatorilor/formulatorilor prelucrează alte produse decât glifosatul, se consideră că, și în cazul în care măsurile ar avea ca efect oprirea scăderii prețurilor la glifosat acid, impactul lor asupra ansamblului activităților societăților în cauză ar fi limitat.

(107)

Importatorii/formulatorii prevăd că ridicarea măsurilor va antrena o scădere a prețului glifosatului lor pe piața comunitară, permițându-le să câștige cote de piață în detrimentul producătorilor comunitari. Avantajul financiar astfel obținut ar fi, cu toate acestea, limitat, deoarece importatorii/formulatorii ar fi constrânși să pună mare parte din scăderea costurilor lor asupra clienților din cauza concurenței exersate de ceilalți formulatori care importă la rândul lor glifosat chinez. Mai mult decât atât, importatorii/formulatorii nu ar trebui să obțină nici un avantaj din practicile de dumping, deoarece acestea ar da naștere unui dezechilibru față de ceilalți concurenți, și anume industria comunitară.

(108)

Din motivele menționate anterior, se consideră că profitul pe care l-ar obține industria comunitară din menținerea măsurilor primează asupra inconvenientelor minore care ar putea decurge din acestea pentru importatorii/formulatorii în cauză.

(109)

Comisia a primit observațiile unei asociații reprezentând distribuitorii și utilizatorii de substanțe agrochimice din Uniunea Europeană. Asociația respectivă a susținut că, pe piața Comunității, comportamentul producătorilor comunitari este prejudiciabil pentru distribuitorii independenți de substanțe agrochimice.

(110)

Această asociație și un importator/formulator au argumentat că piața comunitară este foarte protejată împotriva importurilor prin barierele reglementare și mai precis prin Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (8), astfel că nu mai este necesară menținerea măsurilor. Asociația și-a retras plângerea după divulgarea concluziilor. Ar trebui observat că această directivă nu se referă la protecția comercială, ci mai degrabă la protecția mediului. S-a afirmat, cu toate acestea, că obținerea informațiilor necesare pentru înregistrarea glifosatului durează și costă mult, ceea ce are un efect de descurajare asupra importatorilor/formulatorilor dornici să importe glifosat din țări terțe. Cu toate acestea, se pare că acesta nu este un obstacol serios în practică, din moment ce un anumit număr de importatori/formulatori au reușit să obțină înregistrarea în cadrul Directivei 91/414/CEE. De asemenea, importatorul/formulatorul care a cooperat a afirmat că ar importa glifosat din RPC în caz de abrogare a măsurilor. Prin urmare, se consideră că Directiva 91/414/CEE nu închide piața comunitară pentru importurile de glifosat din RPC.

(111)

Asociația a argumentat, de asemenea, că prețurile scăzute ale formulelor standard „generice” obținute de către formulatori din acid sau sare produse de un anumit producător comunitar sunt compensate de prețurile ridicate ale produselor „de marcă” echivalente vândute de același producător. S-a declarat că prețurile scăzute ale acestor produse „generice” sunt un element de descurajare care frânează intrarea pe piața comunitară a altor produse, în special a importurilor de glifosat originar din RPC. Cu toate că s-a confirmat că formulatorii cumpără acid și/sau sare la preț scăzut de la acest producător comunitar, nu se poate afirma că acesta este în măsură să obțină prețuri ridicate pentru produsele sale formulate. Așa cum este indicat la considerentul 75, producătorii comunitari, inclusiv producătorul în cauză, și-au vândut produsele formulate standard (care sunt produse de marcă) în pierdere în cursul perioadei analizate, ceea ce face puțin plauzibilă afirmația că aceștia ar fi în măsură să obțină prețuri ridicate pentru produsele lor „de marcă”.

(112)

Această asociație a mai afirmat că doi producători comunitari au creat un cartel în Comunitate, deoarece unul dintre ei pare să-și limiteze cota de piață, atunci când ar putea satisface o parte net mai mare din cererea comunitară. Ar trebui precizat în acest sens că elementele de probă comunicate în sprijinul acestei afirmații nu sunt concludente, deoarece alți factori decât existența unui cartel pot explica această situație. În primul rând, trebuie semnalat că nu doar cota de piață a respectivului producător a variat puțin în perioada analizată. Este și cazul altor producători. Apoi, se puteau obține prețuri mai ridicate de export, astfel încât faptul că societatea nu vinde mai mult în Comunitate se poate explica prin alți factori, în special eforturile depuse pentru maximizarea profiturilor pe piețele de export, mai rentabile decât piața comunitară. De asemenea, producția industriei comunitare este net superioară consumului în Comunitate, astfel încât, din punct de vedere economic, este important pentru toți fabricanții comunitari să exporte glifosat către țări terțe, pentru a atinge un nivel ridicat de utilizare a capacităților și a-și acoperi toate cheltuielile fixe. În acest context, există în prezent prea puține elemente pentru a concluziona existența unui cartel implicând restricția deliberată de cantități furnizate pe piața comunitară în detrimentul consumatorilor. În sfârșit, problema existenței sau nu a unui cartel ar trebui abordată mai degrabă în cadrul unei anchete antitrust. Cu toate acestea, până acum Comisia nu a inițiat nici o anchetă de acest fel.

(113)

Nimic nu indică, pe de altă parte, că menținerea măsurilor ar avea efecte negative asupra distribuitorilor de glifosat.

(114)

Consumatorii produsului sunt în principal agricultori. O scădere a prețului glifosatului ar avea un efect minim asupra rentabilității lor, din moment ce produsul în cauză nu constituie decât un element relativ minor din costurile lor globale. S-a stabilit că expirarea măsurilor ar antrena o creștere a marjei de profit a agricultorilor de ordinul a 0,1 %.

(115)

Din motivele menționate anterior, se consideră că profitul pe care industria comunitară l-ar obține din menținerea măsurilor ar prima asupra inconvenientelor minore care ar putea decurge pentru distribuitorii și consumatorii în cauză.

(116)

În caz de expirare a măsurilor, industria comunitară ar suferi pierderi importante din cauza scăderii prețurilor pe piața Comunității, ceea ce ar antrena fie o pierdere de cote de piață în avantajul importurilor în creștere din RPC, fie o nouă deteriorare a prețurilor sale de vânzare, în cazul în care ar încerca să-și păstreze cota de piață. Importatorii/formulatorii și-ar putea crește cota de piață, din cauza scăderii prețurilor glifosatului originar din RPC, dar, în comparație cu pierderile suferite de industria comunitară, aprovizionarea la un cost mai mic nu ar avea asupra lor decât repercusiuni economice minore, deoarece ar fi obligați să repercuteze reducerile de preț asupra clienților. Nimic nu arată că menținerea măsurilor antidumping ar putea avea consecințe negative pentru distribuitorii de glifosat. În privința utilizatorilor, deși este adevărat că în cazul abrogării măsurilor ar putea beneficia cât de puțin de o scădere a prețului, aceasta nu ar avea un impact semnificativ asupra marjei lor de profit și, în consecință, asupra activităților lor.

(117)

După cântărirea intereselor diferitelor părți în cauză, Comisia concluzionează că interesul Comunității nu se opune în mod necesar prorogării măsurilor antidumping.

(118)

Glifosatul acid a fost utilizat ca referință pentru determinarea nivelului dreptului, deoarece este baza comună a tuturor formelor de glifosat exportate din RPC și produse în Comunitate. S-a constatat că acidul reprezintă 55 % din costurile de fabricație a cantității echivalente de produs formulat 360 standard. De asemenea, acidul reprezintă peste 90 % din volumul importat din RPC în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, se consideră că un drept stabilit pe baza datelor privind glifosatul acid ar fi reprezentativă pentru diferitele forme de glifosat importate din RPC.

(119)

În sensul calculării creșterii prețului necesare pentru a elimina efectele prejudiciabile ale dumpingului, s-a considerat potrivită compararea prețurilor importurilor care fac obiectul dumpingului cu costurile de producție ale glifosatului acid din industria comunitară adunate cu o sumă suficientă pentru a obține un profit rezonabil. Ca și în ancheta inițială, Comisia a estimat că o marjă de profit de 5 % este rezonabilă, din moment ce glifosatul acid este un produs de bază teoretic vândut vrac clienților intermediari care suportă costurile suplimentare legate de formulare înainte de a-l revinde pe piață clienților finali.

(120)

Pe această bază, media ponderată a prețurilor de export CIF frontieră comunitară a acestui tip de produs în cursul perioadei de anchetă a fost comparată cu costul total mediu ponderat de producție al producătorilor comunitari crescut astfel încât să se obțină o marjă de profit de 5 %. Comparația a arătat o marjă de subcotare a prețurilor de 80 %.

(121)

Marja de prejudiciu fiind superioară marjei de dumping constatate, drepturile antidumping trebuie să fie bazate pe aceasta din urmă, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(122)

Luând în considerare cele menționate anterior, se consideră corespunzătoare fixarea drepturilor antidumping instituite în cadrul măsurilor inițiale la nivelul precizat în continuare:

(123)

Drept antidumping în vigoare pentru glifosat a fost extinsă prin Regulamentul (CE) nr. 163/2002 la importurile aceluiași produs expediat din Malaysia și Taiwan, indiferent că a fost sau nu declarat ca fiind originar din aceste țări. Deoarece dreptul antidumping calculat în cadrul prezentei reexaminări înlocuiește dreptul în vigoare, dreptul antidumping care se aplică importurilor produsului în cauză, precizată la considerentul 122, trebuie să fie extinsă la importurile de glifosat expediat din Malaysia și Taiwan, indiferent că a fost sau nu declarat ca fiind originar din aceste țări. Cei doi producători-exportatori scutiți de măsurile extinse prin Regulamentul (CE) nr. 163/2002 trebuie scutiți și de măsurile instituite prin prezentul regulament.

(124)

În conformitate cu articolul 20 din regulamentul de bază antidumping, toate părțile în cauză au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a preconizat propunerea reducerii nivelului măsurilor existente. De asemenea, le-a fost acordat un termen pentru a le permite să-și prezinte observațiile asupra informațiilor comunicate. Comentariile primite au fost luate în considerare.

(125)

Având în vedere concluziile anchetelor de reexaminare, rezultă că drepturile antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 368/98 trebuie readuse la 29,9 %, exprimate în procent din prețul net franco frontieră comunitară înainte de vămuire,