19.3.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 75/4

---

CONVENȚIE PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONAL CU SPECII ALE FAUNEI ȘI FLOREI SĂLBATICE PE CALE DE DISPARIȚIE

Semnată la Washington, D.C., la 3 martie 1973

Modificată la Bonn, la 22 iunie 1979

Modificată la Gaborone, la 30 aprilie 1983

STATELE CONTRACTANTE,

RECUNOSCÂND că fauna și flora sălbatică, în numeroasele lor forme de o mare frumusețe și varietate, sunt o parte de neînlocuit a sistemelor naturale ale Pământului, care trebuie protejată în beneficiul actualei generații și al celor care vor urma;

CONȘTIENTE DE valoarea din ce în ce mai mare a faunei și florei sălbatice din punct de vedere estetic, științific, cultural, recreațional și economic;

RECUNOSCÂND că popoarele și statele sunt și trebuie să fie cei mai buni apărători ai faunei și florei lor sălbatice;

RECUNOSCÂND, pe lângă acestea, că o cooperare internațională este esențială pentru protecția anumitor specii de faună și floră sălbatică împotriva exploatării excesive prin intermediul comerțului internațional;

CONVINSE DE necesitatea urgentă de a lua măsuri adecvate în acest sens,

AU CONVENIT URMĂTOARELE:

Articolul I

Definiții

În sensul prezentei convenții, cu excepția cazului în care contextul impune o altă interpretare:

(a)	„specie” înseamnă orice specie, subspecie sau populație separată din punct de vedere geografic a acestora;

(b)

„exemplar” înseamnă: (i) orice plantă sau animal, viu sau mort; (ii) în cazul unui animal: pentru speciile incluse în apendicele I și II, orice parte a animalului sau orice produs obținut din acesta, care este ușor de recunoscut, și, pentru speciile incluse în apendicele III, orice parte a animalului sau orice produs obținut din acesta, care este ușor de recunoscut și este specificat în apendicele III pentru specia respectivă; și (iii) în cazul unei plante: pentru speciile incluse în apendicele I, orice parte a plantei sau orice produs obținut din aceasta, care este ușor de recunoscut, și, pentru speciile incluse în apendicele II și III, orice parte a plantei sau orice produs obținut din aceasta, care este ușor de recunoscut și este specificat în apendicele II și III pentru specia respectivă;

(c)	„comerț” înseamnă export, reexport, import și introducere în proveniență din ape marine;

(d)	„reexport” înseamnă exportul unui exemplar care a fost importat anterior;

(e)	„introducere în proveniență din ape marine” înseamnă transportul într-un stat al unor exemplare din orice specie, care au fost capturate în mediul marin aflat în afara jurisdicției statelor;

(f)	„autoritate științifică” înseamnă o autoritate științifică națională desemnată în conformitate cu articolul IX;

(g)	„autoritate de gestionare” înseamnă o autoritate de gestionare națională desemnată în conformitate cu articolul IX;

(h)	„parte” înseamnă un stat pentru care prezenta convenție a intrat în vigoare.

Articolul II

Principii fundamentale

(1)   Apendicele I include toate speciile amenințate cu dispariția care sunt sau pot fi afectate ca urmare a comerțului. Comerțul cu exemplare din aceste specii trebuie supus unei reglementări deosebit de stricte pentru a nu pune și mai mult în pericol supraviețuirea speciilor respective și trebuie autorizat numai în circumstanțe excepționale.

(2)   Apendicele II include:

(a)	toate speciile care, chiar dacă nu sunt neapărat amenințate în prezent cu dispariția, pot ajunge în această situație dacă comerțul cu exemplare din speciile respective nu este supus unei reglementări mai stricte pentru a evita o utilizare incompatibilă cu supraviețuirea lor; și

(b)	alte specii care trebuie supuse reglementării, astfel încât comerțul cu exemplare din anumite specii menționate la litera (a) din prezentul alineat să poată face obiectul unui control eficace.

(3)   Apendicele III include toate speciile identificate de oricare dintre părți ca fiind supuse reglementării în jurisdicția sa cu scopul de a preveni sau a restricționa exploatarea și ca necesitând cooperarea altor părți în materie de control al comerțului.

(4)   Părțile nu permit comerțul cu exemplare din speciile incluse în apendicele I, II și III, decât dacă acesta respectă dispozițiile prezentei convenții.

Articolul III

Reglementarea comerțului cu exemplare din speciile incluse în apendicele I

(1)   Orice formă de comerț cu exemplare din speciile incluse în apendicele I trebuie să respecte dispozițiile prezentului articol.

(2)   Pentru exportul unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele I este necesar să se elibereze și să se prezinte în prealabil un permis de export. Permisul de export se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	o autoritate științifică din statul exportator a confirmat că exportul respectiv nu afectează supraviețuirea speciei implicate;

(b)	o autoritate de gestionare din statul exportator deține dovezi satisfăcătoare că exemplarul nu a fost obținut încălcând legile statului respectiv privind protecția faunei și florei;

(c)	o autoritate de gestionare din statul exportator deține dovezi satisfăcătoare că orice exemplar viu va fi pregătit și transportat astfel încât să se reducă la minimum riscurile de rănire, afectare a sănătății sau aplicare de rele tratamente; și

(d)	o autoritate de gestionare din statul exportator deține dovezi satisfăcătoare că a fost eliberat un permis de import pentru exemplarul respectiv.

(3)   Pentru importul unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele I este necesar să se elibereze și să se prezinte în prealabil un permis de import și un permis de export sau un certificat de reexport. Permisul de import se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	o autoritate științifică din statul importator a confirmat că importul nu afectează supraviețuirea speciei implicate;

(b)	o autoritate științifică din statul importator deține dovezi satisfăcătoare că destinatarul propus al exemplarului viu este dotat corespunzător pentru a găzdui și îngriji acest exemplar; și

(c)	o autoritate de gestionare din statul importator deține dovezi satisfăcătoare că exemplarul nu va fi utilizat în principal în scopuri comerciale.

(4)   Pentru reexportul unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele I este necesar să se elibereze și să se prezinte în prealabil un certificat de reexport. Certificatul de reexport se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	o autoritate de gestionare din statul reexportator deține dovezi satisfăcătoare că exemplarul a fost importat în statul respectiv cu respectarea dispozițiilor prezentei convenții;

(b)	o autoritate de gestionare din statul reexportator deține dovezi satisfăcătoare că orice exemplar viu va fi pregătit și transportat astfel încât să se reducă la minimum riscurile de rănire, afectare a sănătății sau aplicare de rele tratamente; și

(c)	o autoritate de gestionare din statul reexportator deține dovezi satisfăcătoare că a fost eliberat un permis de import pentru orice exemplar viu.

(5)   Pentru introducerea în proveniență din ape marine a unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele I este necesar ca o autoritate de gestionare din statul de introducere să elibereze în prealabil un certificat. Certificatul se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	o autoritate științifică din statul de introducere confirmă că introducerea nu afectează supraviețuirea speciei implicate;

(b)	o autoritate de gestionare din statul de introducere deține dovezi satisfăcătoare că destinatarul propus al exemplarului viu este dotat corespunzător pentru a găzdui și îngriji acest exemplar; și

(c)	o autoritate de gestionare din statul de introducere deține dovezi satisfăcătoare că exemplarul nu va fi utilizat în principal în scopuri comerciale.

Articolul IV

Reglementarea comerțului cu exemplare din speciile incluse în apendicele II

(1)   Orice formă de comerț cu exemplare din speciile incluse în apendicele II trebuie să respecte dispozițiile prezentului articol.

(2)   Pentru exportul unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele II este necesar să se elibereze și să se prezinte în prealabil un permis de export. Permisul de export se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	o autoritate științifică din statul exportator a confirmat că exportul respectiv nu afectează supraviețuirea speciei implicate;

(b)	o autoritate de gestionare din statul exportator deține dovezi satisfăcătoare că exemplarul nu a fost obținut încălcând legile statului respectiv privind protecția faunei și florei; și

(c)	o autoritate de gestionare din statul exportator deține dovezi satisfăcătoare că orice exemplar viu va fi pregătit și transportat astfel încât să se reducă la minimum riscurile de rănire, afectare a sănătății sau aplicare de rele tratamente.

(3)   Câte o autoritate științifică din fiecare parte monitorizează atât permisele de export eliberate de statul respectiv pentru exemplarele din speciile incluse în apendicele II, cât și exporturile efective ale unor astfel de exemplare. Ori de câte ori o autoritate științifică stabilește că exportul exemplarelor dintr-una din aceste specii trebuie limitat pentru a menține specia respectivă, în toată aria sa de distribuție, la un nivel corespunzător cu rolul său în ecosistemele în care trăiește și mult peste nivelul la care aceasta ar putea deveni eligibilă pentru includere în apendicele I, autoritatea științifică recomandă autorității de gestionare competente măsurile adecvate pentru a limita eliberarea permiselor de export pentru exemplarele din specia respectivă.

(4)   Pentru importul unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele II este necesar să se prezinte în prealabil un permis de export sau un certificat de reexport.

(5)   Pentru reexportul unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele II este necesar să se elibereze și să se prezinte în prealabil un certificat de reexport. Certificatul de reexport se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	o autoritate de gestionare din statul reexportator deține dovezi satisfăcătoare că exemplarul a fost importat în statul respectiv cu respectarea dispozițiilor prezentei convenții; și

(b)	o autoritate de gestionare din statul reexportator deține dovezi satisfăcătoare că orice exemplar viu va fi pregătit și transportat astfel încât să se reducă la minimum riscurile de rănire, afectare a sănătății sau aplicare de rele tratamente.

(6)   Pentru introducerea în proveniență din ape marine a unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele II este necesar ca o autoritate de gestionare din statul de introducere să elibereze în prealabil un certificat. Certificatul se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	o autoritate științifică din statul de introducere confirmă faptul că introducerea nu afectează supraviețuirea speciei implicate; și

(b)	o autoritate de gestionare din statul de introducere deține dovezi satisfăcătoare că orice exemplar viu va fi tratat astfel încât să se reducă la minimum riscurile de rănire, afectare a sănătății sau aplicare de rele tratamente.

(7)   Certificatele menționate la alineatul (6) din prezentul articol pot fi eliberate la recomandarea unei autorități științifice, emisă după consultarea cu alte autorități științifice naționale sau, după caz, cu autorități științifice internaționale, pentru perioade care nu depășesc un an pentru numărul total de exemplare care urmează să fie introduse în perioadele respective.

Articolul V

Reglementarea comerțului cu exemplare din speciile incluse în apendicele III

(1)   Orice formă de comerț cu exemplare din speciile incluse în apendicele III trebuie să respecte dispozițiile prezentului articol.

(2)   Pentru exportul unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele III dintr-un stat care a inclus specia respectivă în apendicele III este necesar să se elibereze și să se prezinte în prealabil un permis de export. Permisul de export se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	o autoritate de gestionare din statul exportator deține dovezi satisfăcătoare că exemplarul nu a fost obținut încălcând legile statului respectiv privind protecția faunei și florei; și

(b)	o autoritate de gestionare din statul exportator deține dovezi satisfăcătoare că orice exemplar viu va fi pregătit și transportat astfel încât să se reducă la minimum riscurile de rănire, afectare a sănătății sau aplicare de rele tratamente.

(3)   Pentru importul unui exemplar dintr-o specie inclusă în apendicele III este necesar, cu excepția cazurilor în care se aplică alineatul (4) din prezentul articol, să se prezinte în prealabil un certificat de origine și, dacă importul se efectuează dintr-un stat care a inclus specia respectivă în apendicele III, un permis de export.

(4)   În caz de reexport, statul importator acceptă drept dovadă a respectării dispozițiilor prezentei convenții în ceea ce privește exemplarul în cauză un certificat eliberat de autoritatea de gestionare din statul reexportator care atestă că exemplarul a fost prelucrat în statul respectiv sau este reexportat.

Articolul VI

Permise și certificate

(1)   Permisele și certificatele eliberate în temeiul dispozițiilor articolelor III, IV și V trebuie să respecte dispozițiile prezentului articol.

(2)   Un permis de export trebuie să conțină informațiile specificate în modelul care figurează în apendicele IV și poate fi utilizat pentru export numai într-o perioadă de șase luni de la data eliberării.

(3)   Fiecare permis sau certificat trebuie să conțină titlul prezentei convenții, numele și o ștampilă de identificare a autorității de gestionare care l-a eliberat, precum și un număr de control atribuit de autoritatea de gestionare.

(4)   Toate copiile permisului sau ale certificatului eliberat de o autoritate de gestionare trebuie să fie marcate în mod clar ca atare și nu pot fi utilizate în locul originalului, decât în măsura în care copia respectivă permite acest lucru în mod expres.

(5)   Pentru fiecare transport de exemplare este necesar un permis sau un certificat separat.

(6)   O autoritate de gestionare din statul care importă un specimen anulează și reține permisul de export sau certificatul de reexport, precum și orice permis de import aferent, prezentat pentru importul exemplarului respectiv.

(7)   Dacă este adecvat și fezabil, o autoritate de gestionare poate aplica pe orice exemplar o marcă pentru identificarea acestuia. În acest sens, prin „marcă” se înțelege orice amprentă indelebilă, sigiliu de plumb sau alte mijloace adecvate de identificare a exemplarului, concepute astfel încât imitarea de către persoane neautorizate să fie cât mai dificilă.

Articolul VII

Excepții și alte dispoziții speciale legate de comerț

(1)   Dispozițiile articolelor III, IV și V nu se aplică în cazul tranzitului sau al transbordării exemplarelor pe teritoriul unei părți, atât timp cât acestea rămân sub control vamal.

(2)   Dacă o autoritate de gestionare din statul exportator sau reexportator deține dovezi satisfăcătoare că un exemplar a fost achiziționat înainte să i se aplice dispozițiile prezentei convenții, dispozițiile articolelor III, IV și V nu se aplică exemplarului respectiv dacă autoritatea de gestionare eliberează un certificat în acest scop.

(3)   Dispozițiile articolelor III, IV și V nu se aplică exemplarelor care sunt efecte personale sau domestice. Această excepție nu se aplică:

(a)	în cazul exemplarelor dintr-o specie inclusă în apendicele I, dacă au fost achiziționate de proprietar în afara statului în care își are reședința obișnuită și sunt importate în statul respectiv; sau

(b)

în cazul exemplarelor dintr-o specie inclusă în apendicele II: (i) dacă au fost achiziționate de proprietar în afara statului în care își are reședința obișnuită, și anume în statul în care a avut loc scoaterea din sălbăticie; (ii) dacă sunt importate în statul în care proprietarul își are reședința obișnuită; și (iii) dacă statul în care a avut loc scoaterea din sălbăticie solicită eliberarea permiselor de export înainte de efectuarea exportului unor astfel de exemplare;

în afară de cazul în care o autoritate de gestionare deține dovezi satisfăcătoare că exemplarele au fost achiziționate înainte să li se aplice dispozițiile prezentei convenții.

(4)   Exemplarele dintr-o specie de animale inclusă în apendicele I care sunt crescute în captivitate în scopuri comerciale sau exemplarele dintr-o specie de plante inclusă în apendicele I care sunt propagate în mod artificial în scopuri comerciale sunt considerate exemplare din specii incluse în apendicele II.

(5)   Dacă o autoritate de gestionare din statul exportator deține dovezi satisfăcătoare că un exemplar dintr-o specie de animale a fost crescut în captivitate sau că un exemplar dintr-o specie de plante a fost propagat în mod artificial sau că exemplarul este o parte dintr-un astfel de animal sau dintr-o astfel de plantă sau a fost obținut din acestea, în locul permiselor sau al certificatelor solicitate la articolele III, IV sau V va fi acceptat un certificat eliberat în acest scop de autoritatea de gestionare respectivă.

(6)   Dispozițiile articolelor III, IV și V nu se aplică împrumutului, donației sau schimbului care are loc în scopuri necomerciale între oameni de știință sau instituții științifice înregistrate de o autoritate de gestionare a statului în care își au reședința sau sediul, de exemplare de ierbar, de alte exemplare de muzeu conservate, uscate sau în incluziuni și de material vegetal viu, care poartă o etichetă eliberată sau aprobată de o autoritate de gestionare.

(7)   O autoritate de gestionare a unui stat poate acorda o derogare de la cerințele articolelor III, IV și V și poate permite deplasarea fără permise sau certificate a exemplarelor aparținând unei grădini zoologice itinerante, unui circ, unei menajerii, unei expoziții de plante sau unei alte expoziții itinerante, cu condiția ca:

(a)	exportatorul sau importatorul să comunice datele complete privind aceste exemplare autorității de gestionare respective;

(b)	exemplarele să facă parte din categoria specificată la alineatul (2) sau din categoria specificată la alineatul (5) din prezentul articol; și

(c)	autoritatea de gestionare să dețină dovezi satisfăcătoare că orice specimen viu va fi transportat și îngrijit astfel încât să se reducă la minimum riscurile de rănire, afectare a sănătății sau aplicare de rele tratamente.

Articolul VIII

Măsuri pe care trebuie să le ia părțile

(1)   Părțile iau măsuri adecvate pentru a impune aplicarea dispozițiilor prezentei convenții și a interzice comerțul cu exemplare efectuat cu încălcarea acesteia. Aceste măsuri includ:

(a)	incriminarea comerțului cu astfel de exemplare sau a posesiei acestora sau a ambelor; și

(b)	dispunerea confiscării sau a returnării către statul exportator a acestor exemplare.

(2)   Pe lângă măsurile luate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, atunci când consideră necesar, orice parte poate prevedea o metodă de rambursare internă a cheltuielilor suportate în urma confiscării unui exemplar comercializat cu încălcarea măsurilor luate în temeiul prezentei convenții.

(3)   În măsura în care este posibil, părțile se asigură că exemplarele trec, într-un interval de timp minim, prin toate formalitățile impuse comerțului. Pentru a facilita această trecere, o parte poate desemna porturi de ieșire și porturi de intrare în care exemplarele trebuie prezentate pentru formalitățile vamale. Părțile se asigură, de asemenea, că toate exemplarele vii sunt îngrijite corespunzător în cursul perioadelor de tranzit, staționare sau transport, astfel încât să se reducă la minimum riscurile de rănire, afectare a sănătății sau aplicare de rele tratamente.

(4)   În cazul în care un exemplar viu este confiscat ca urmare a aplicării măsurilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol:

(a)	exemplarul este încredințat unei autorități de gestionare din statul care a efectuat confiscarea;

(b)	după consultare cu statul exportator, autoritatea de gestionare returnează exemplarul statului exportator pe cheltuiala acestui stat sau îl încredințează unui centru de salvare sau unei alte entități pe care o consideră adecvată și conformă cu scopurile prezentei convenții; și

(c)

autoritatea de gestionare poate cere avizul unei autorități științifice sau, ori de câte ori consideră că este recomandabil, poate consulta secretariatul pentru a facilita luarea deciziei prevăzute la litera (b) din prezentul alineat, inclusiv alegerea unui centru de salvare sau a unei alte entități.

(5)   Centrul de salvare menționat la alineatul (4) din prezentul articol înseamnă o instituție desemnată de o autoritate de gestionare pentru a îngriji exemplarele vii, în special pe cele confiscate.

(6)   Fiecare parte ține un registru al comerțului cu exemplare din speciile incluse în apendicele I, II și III, în care sunt înscrise:

(a)	numele și adresele exportatorilor și importatorilor; și

(b)	numărul și tipul permiselor și certificatelor eliberate; statele cu care a avut loc un astfel de comerț; numerele sau cantitățile și tipurile de exemplare, numele speciilor astfel cum sunt menționate în apendicele I, II și III și, după caz, mărimea și sexul exemplarelor respective.

(7)   Fiecare parte întocmește rapoarte periodice privind punerea în aplicare a prezentei convenții și transmite secretariatului:

(a)	un raport anual conținând rezumatul informațiilor specificate la alineatul (6) litera (b) din prezentul articol; și

(b)	un raport bianual privind măsurile legislative, de reglementare și administrative luate pentru a impune aplicarea dispozițiilor prezentei convenții.

(8)   Informațiile menționate la alineatul (7) din prezentul articol sunt puse la dispoziția publicului, dacă acest lucru nu este incompatibil cu legislația părții în cauză.

Articolul IX

Autorități de gestionare și autorități științifice

(1)   În scopul prezentei convenții, fiecare parte desemnează:

(a)	una sau mai multe autorități de gestionare competente pentru a elibera permise sau certificate în numele părții; și

(b)	una sau mai multe autorități științifice.

(2)   Un stat care depune un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare informează, la momentul respectiv, guvernul depozitar cu privire la numele și adresa autorității de gestionare autorizate să comunice cu celelalte părți și cu secretariatul.

(3)   Orice modificări ale desemnărilor sau autorizărilor prevăzute de prezentul articol sunt comunicate de către partea în cauză secretariatului, pentru transmitere către toate celelalte părți.

(4)   La cererea secretariatului sau a autorității de gestionare a unei alte părți, autoritatea de gestionare menționată la alineatul (2) din prezentul articol comunică acestora amprentele ștampilelor, ale sigiliilor sau ale altor dispozitive utilizate pentru a autentifica permisele sau certificatele.

Articolul X

Comerțul cu state care nu sunt părți la convenție

Dacă exportul sau reexportul se efectuează către un stat care nu este parte la prezenta convenție sau dacă importul se efectuează dintr-un astfel de stat, o documentație comparabilă emisă de autoritățile competente din statul respectiv, care este substanțial conformă cu cerințele prevăzute de prezenta convenție pentru permise și certificate, poate fi acceptată în locul acestora de către orice parte.

Articolul XI

Conferința părților

(1)   Secretariatul organizează o reuniune a Conferinței părților cel târziu la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții.

(2)   Ulterior, secretariatul convoacă reuniuni ordinare cel puțin o dată la doi ani, cu excepția cazului în care conferința decide altfel, și reuniuni extraordinare în orice moment, la solicitarea scrisă a cel puțin o treime din părți.

(3)   La reuniunile ordinare sau extraordinare, părțile examinează punerea în aplicare a prezentei convenții și pot:

(a)	să introducă dispozițiile necesare pentru a permite secretariatului să-și îndeplinească îndatoririle și să adopte dispoziții financiare;

(b)	să ia în considerare și să adopte amendamente la apendicele I și II în conformitate cu articolul XV;

(c)	să analizeze progresele înregistrate în ceea ce privește refacerea și conservarea speciilor incluse în apendicele I, II și III;

(d)	să primească și să examineze rapoartele prezentate de secretariat sau de părți; și

(e)	după caz, să facă recomandări pentru creșterea eficacității prezentei convenții.

(4)   La fiecare reuniune ordinară, părțile pot stabili data și locul în care se va organiza următoarea reuniune ordinară în conformitate cu dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol.

(5)   La orice reuniune, părțile pot stabili și adopta reguli de procedură pentru reuniunea respectivă.

(6)   Organizația Națiunilor Unite, agențiile sale specializate și Agenția Internațională pentru Energie Atomică, dar și orice stat care nu este parte la convenție, pot fi reprezentate la reuniunile conferinței de către observatori care au drept de participare, dar nu au drept de vot.

(7)   Cu excepția cazului în care cel puțin o treime din părțile prezente obiectează, este admis orice organism sau agenție din următoarele categorii, calificat tehnic în domeniul protecției, conservării sau gestionării faunei și florei sălbatice și care a informat secretariatul despre dorința sa de a fi reprezentat la conferință prin observatori:

(a)	agențiile sau organismele internaționale, guvernamentale sau neguvernamentale, și agențiile și organismele guvernamentale naționale; și

(b)	agențiile sau organismele neguvernamentale naționale care au primit în acest scop aprobarea statului în care își au sediul.

Odată admiși, acești observatori au drept de participare, dar nu au drept de vot.

Articolul XII

Secretariatul

(1)   La intrarea în vigoare a prezentei convenții, directorul executiv al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu înființează un secretariat. În măsura și în modul în care consideră că este necesar, acesta poate fi asistat de agențiile și organismele internaționale sau naționale, interguvernamentale sau neguvernamentale, adecvate, calificate tehnic în domeniul protecției, conservării sau gestionării faunei și florei sălbatice.

(2)   Funcțiile secretariatului sunt:

(a)	organizarea reuniunilor părților și furnizarea serviciilor aferente;

(b)	îndeplinirea funcțiilor încredințate în temeiul articolelor XV și XVI ale prezentei convenții;

(c)

efectuarea studiilor științifice și tehnice, conform programelor autorizate de conferința părților, care vor contribui la punerea în aplicare a prezentei convenții, inclusiv a studiilor referitoare la normele privind pregătirea și transportul corespunzător al exemplarelor vii și mijloacele de identificare a exemplarelor;

(d)	examinarea rapoartelor părților și solicitarea de la părți a informațiilor suplimentare în legătură cu acestea pe care le consideră necesare pentru a asigura punerea în aplicare a prezentei convenții;

(e)	atragerea atenției părților asupra oricărui aspect legat de obiectivele prezentei convenții;

(f)	publicarea periodică și distribuirea către părți a edițiilor curente ale apendicelor I, II și III, împreună cu orice informații care facilitează identificarea exemplarelor din speciile incluse în apendicele respective;

(g)	elaborarea rapoartelor anuale către părți privind activitatea sa și punerea în aplicare a prezentei convenții, precum și a altor rapoarte solicitate la reuniunile părților;

(h)	emiterea de recomandări pentru îndeplinirea obiectivelor și punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei convenții, inclusiv pentru schimbul de informații de natură științifică sau tehnică;

(i)	îndeplinirea oricăror altor funcții încredințate de părți.

Articolul XIII

Măsuri internaționale

(1)   Dacă, în urma informațiilor primite, secretariatul ajunge la concluzia că o specie inclusă în apendicele I sau II este afectată negativ de comerțul cu exemplare din specia respectivă sau că dispozițiile prezentei convenții nu sunt puse efectiv în aplicare, acesta comunică informațiile respective autorității de gestionare autorizate a părții sau părților în cauză.

(2)   Atunci când o parte primește comunicarea indicată la alineatul (1) din prezentul articol, aceasta informează cât mai curând posibil secretariatul cu privire la orice fapte relevante, în măsura în care îi permite legislația sa, și, după caz, propune o măsură de remediere. Dacă partea consideră că este cazul să se efectueze o anchetă, aceasta poate fi desfășurată de una sau mai multe persoane autorizate în mod expres de partea respectivă.

(3)   Informațiile furnizate de parte sau rezultate din ancheta menționată la alineatul (2) din prezentul articol sunt examinate la următoarea conferință a părților, care poate face recomandările pe care le consideră adecvate.

Articolul XIV

Efectele asupra legislației interne și convențiilor internaționale

(1)   Dispozițiile prezentei convenții nu afectează în niciun fel dreptul părților de a adopta:

(a)	măsuri interne mai stricte referitoare la condițiile privind comerțul, capturarea, posesia sau transportul exemplarelor din speciile incluse în apendicele I, II și III sau de interzicere completă a acestor activități; sau

(b)	măsuri interne de restricționare sau de interzicere a comerțului, capturării, posesiei sau transportului speciilor care nu sunt incluse în apendicele I, II sau III.

(2)   Dispozițiile prezentei convenții nu afectează în niciun fel dispozițiile măsurilor interne sau obligațiile părților decurgând din orice tratat, convenție sau acord internațional privind alte aspecte ale comerțului, capturării, posesiei sau transportului de exemplare, care este în vigoare sau care poate intra în vigoare ulterior pentru orice parte, și nici măsurile privind formalitățile vamale, sănătatea publică și zonele de carantină pentru animale sau plante.

(3)   Dispozițiile prezentei convenții nu afectează în niciun fel dispozițiile sau obligațiile decurgând din orice tratat, convenție sau acord internațional încheiat sau care poate fi încheiat între state și care creează o uniune sau un acord comercial regional ce stabilește sau menține un control vamal extern comun și înlătură controlul vamal între părți, în măsura în care acestea privesc comerțul dintre statele membre ale uniunii sau ale acordului respectiv.

(4)   Un stat care este parte la prezența convenție și la orice alt tratat, convenție sau acord internațional, în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei convenții și care acordă protecție speciilor marine incluse în apendicele II, este eliberat de obligațiile impuse în temeiul prezentei convenții în ceea ce privește comerțul cu exemplare din speciile incluse în apendicele II, care sunt capturate de nave înmatriculate în statul în cauză, conform dispozițiilor tratatului, convenției sau acordului internațional respectiv.

(5)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor III, IV și V, pentru orice export al unui exemplar capturat în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol este necesar numai un certificat eliberat de o autoritate de gestionare din statul de introducere, care să ateste că exemplarul a fost capturat în conformitate cu dispozițiile tratatului, convenției sau acordului internațional respectiv.

(6)   Nicio dispoziție a prezentei convenții nu aduce atingere codificării și elaborării dreptului mării de către Conferința Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării convocată în temeiul Rezoluției 2750 C (XXV) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și nici revendicărilor și opiniilor juridice prezente sau viitoare ale oricărui stat privind dreptul mării, precum și natura și întinderea jurisdicției statului de coastă și a statului de pavilion.

Articolul XV

Amendamente la apendicele I și II

(1)   Următoarele dispoziții se aplică în ceea ce privește amendamentele la apendicele I și II, la reuniunile Conferinței părților:

(a)

Orice parte poate propune un amendament la apendicele I sau II pentru a fi examinat la următoarea reuniune. Textul amendamentului propus se comunică secretariatului cu cel puțin 150 de zile înainte de reuniune. Secretariatul consultă celelalte părți și organismele interesate cu privire la amendament în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (2) literele (b) și (c) din prezentul articol și comunică răspunsul tuturor părților cu cel puțin 30 de zile înainte de reuniune.

(b)

Amendamentele se adoptă cu o majoritate de două treimi din părțile prezente și care votează. În acest sens, „părți prezente și care votează” înseamnă părțile prezente care își exercită dreptul de vot printr-un vot afirmativ sau negativ. Părțile care se abțin de la vot nu sunt numărate în cadrul celor două treimi necesare pentru adoptarea unui amendament.

(c)	Amendamentele adoptate la o reuniune intră în vigoare după 90 de zile de la reuniunea respectivă pentru toate părțile, cu excepția celor care formulează o rezervă în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol.

(2)   Următoarele dispoziții se aplică în ceea ce privește amendamentele la apendicele I și II, în perioadele dintre reuniunile Conferinței părților:

(a)	Orice parte poate propune un amendament la apendicele I sau II pentru a fi examinat în perioadele dintre reuniuni prin intermediul procedurilor de vot prin corespondență stabilite în prezentul alineat.

(b)

Pentru speciile marine, secretariatul comunică părților amendamentul propus imediat după primirea textului acestuia. Secretariatul consultă, de asemenea, organismele interguvernamentale care au o atribuție în ceea ce privește speciile respective, în special pentru a obține datele științifice pe care aceste organisme le pot furniza și a asigura coordonarea cu orice măsuri de conservare aplicate de organismele respective. Secretariatul comunică părților opiniile exprimate și datele furnizate de aceste organisme, precum și propriile constatări și recomandări, cât mai curând posibil.

(c)	Pentru alte specii decât cele marine, secretariatul comunică părților amendamentul propus imediat după primirea textului acestuia și, cât mai curând posibil după aceea, propriile recomandări.

(d)

În termen de 60 de zile de la data la care secretariatul a comunicat părților recomandările sale în conformitate cu litera (b) sau (c) din prezentul alineat, orice parte poate transmite secretariatului observații cu privire la amendamentul propus, împreună cu date și informații științifice relevante.

(e)	Secretariatul comunică părților cât mai curând posibil răspunsurile primite, împreună cu propriile recomandări.

(f)

Dacă secretariatul nu primește nicio obiecție la amendamentul propus în termen de 30 de zile de la data la care răspunsurile și recomandările au fost comunicate în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat, amendamentul intră în vigoare după 90 de zile pentru toate părțile, cu excepția celor care formulează o rezervă în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol.

(g)	Dacă secretariatul primește o obiecție de la una dintre părți, amendamentul propus este supus unui vot prin corespondență în conformitate cu dispozițiile literelor (h), (i) și (j) din prezentul alineat.

(h)	Secretariatul comunică părților faptul că a primit o notificare a unei obiecții.

(i)

Cu excepția cazului în care secretariatul primește voturi pentru, împotrivă sau abțineri de la cel puțin o jumătate dintre părți în termen de 60 de zile de la data notificării prevăzute la litera (h) din prezentul alineat, amendamentul propus este introdus pe agenda următoarei reuniuni a conferinței pentru examinare suplimentară.

(j)	Dacă sunt primite voturi de la o jumătate dintre părți, amendamentul se adoptă cu o majoritate de două treimi din părțile care au exprimat un vot afirmativ sau negativ.

(k)	Secretariatul comunică tuturor părților rezultatul votului.

(l)	Dacă amendamentul propus este adoptat, acesta intră în vigoare pentru toate părțile, cu excepția celor care au formulat o rezervă în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, după 90 de zile de la data la care secretariatul comunică acceptarea sa.

(3)   În perioada de 90 de zile prevăzută la alineatul (1) litera (c) sau la alineatul (2) litera (l) din prezentul articol, orice parte poate formula o rezervă față de amendament, prin notificare scrisă către guvernul depozitar. Până la retragerea unei astfel de rezerve, partea este tratată ca stat care, în ceea ce privește comerțul cu specia respectivă, nu este parte la prezenta convenție.

Articolul XVI

Apendicele III și amendamentele la acesta

(1)   Orice parte poate depune oricând la secretariat o listă de specii identificate ca fiind supuse reglementării în jurisdicția sa în scopul menționat la alineatul (3) de la articolul II. Apendicele III cuprinde numele părților care indică specii în vederea includerii în acest apendice, denumirile științifice ale speciilor indicate, precum și orice părți ale animalelor sau ale plantelor în cauză sau orice produse obținute din acestea, care sunt specificate pentru speciile respective în sensul articolului I litera (b).

(2)   Fiecare listă depusă în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) din prezentul articol este comunicată părților de către secretariat cât mai curând posibil după primirea sa. Lista intră în vigoare ca parte a apendicelui III după 90 de zile de la data acestei comunicări. În orice moment după comunicarea listei respective, orice parte poate formula o rezervă în legătură cu orice specie sau cu orice părți sau produse derivate, prin notificare scrisă către guvernul depozitar, și, până la retragerea unei astfel de rezerve, statul este tratat ca nefiind parte la prezenta convenție, în ceea ce privește comerțul cu specia, partea sau produsul respectiv.

(3)   Partea care a indicat o specie în vederea includerii în apendicele III poate retrage specia respectivă în orice moment, prin notificare către secretariat; acesta comunică retragerea tuturor părților. Retragerea intră în vigoare după 30 de zile de la data comunicării respective.

(4)   Orice parte care depune o listă în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) din prezentul articol transmite secretariatului o copie a tuturor legilor și reglementărilor interne aplicabile în domeniul protecției speciilor respective, împreună cu orice interpretări pe care partea le consideră adecvate sau pe care secretariatul le solicită. Atât timp cât aceste specii sunt incluse în apendicele III, partea transmite orice amendamente la legile și reglementările respective sau orice interpretări ale acestora, pe măsură ce sunt adoptate.

Articolul XVII

Amendamente la convenție

(1)   Secretariatul convoacă o reuniune extraordinară a Conferinței părților la solicitarea scrisă a cel puțin o treime din părți, pentru a examina și a adopta amendamente la prezenta convenție. Amendamentele respective se adoptă cu o majoritate de două treimi din părțile prezente și care votează. În acest sens, „părți prezente și care votează” înseamnă părțile prezente care își exercită dreptul de vot printr-un vot afirmativ sau negativ. Părțile care se abțin de la vot nu sunt numărate în cadrul celor două treimi necesare pentru adoptarea unui amendament.

(2)   Textul oricărui amendament propus este comunicat de secretariat tuturor părților cu cel puțin 90 de zile înainte de reuniune.

(3)   Un amendament intră în vigoare pentru părțile care l-au acceptat la 60 de zile după ce două treimi din părți au depus un instrument de acceptare a amendamentului la guvernul depozitar. Ulterior, amendamentul intră în vigoare pentru orice altă parte la 60 de zile după ce partea respectivă depune instrumentul de acceptare a amendamentului.

Articolul XVIII

Soluționarea diferendelor

(1)   Orice diferend apărut între două sau mai multe părți în legătură cu interpretarea sau aplicarea dispozițiilor prezentei convenții face obiectul negocierii între părțile implicate.

(2)   Dacă diferendul nu poate fi soluționat în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, părțile pot, prin consens mutual, să supună diferendul la arbitraj, în special la Curtea permanentă de arbitraj de la Haga; părțile care supun diferendul la arbitraj sunt obligate să respecte decizia de arbitraj.

Articolul XIX

Semnătura

Prezenta convenție este deschisă pentru semnare la Washington, până la 30 aprilie 1973, și, ulterior, la Berna, până la 31 decembrie 1974.

Articolul XX

Ratificarea, acceptarea, aprobarea

Prezenta convenție este supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare se depun la guvernul Confederației Elvețiene, care este guvernul depozitar.

Articolul XXI

Aderare

(1)   Prezenta convenție este deschisă pentru aderare pe o perioadă nedefinită. Instrumentele de aderare se depun la guvernul depozitar.

(2)   Prezenta convenție este deschisă pentru aderarea organizațiilor de integrare economică regională constituite de state suverane, care au competențe de negociere, încheiere și punere în aplicare a acordurilor internaționale în domenii care le-au fost transferate de statele lor membre și care sunt acoperite de prezenta convenție.

(3)   În instrumentele lor de aderare, aceste organizații trebuie să declare sfera competenței lor în chestiunile guvernate de convenție. De asemenea, organizațiile respective trebuie să informeze guvernul depozitar în legătură cu orice modificare semnificativă a sferei competenței lor. Notificările organizațiilor de integrare economică regională cu privire la competența lor în chestiunile guvernate de prezenta convenție și la modificările acesteia sunt distribuite părților de către guvernul depozitar.

(4)   În chestiuni care intră în competența lor, organizațiile de integrare economică regională exercită drepturile și îndeplinesc obligațiile pe care prezenta convenție le atribuie statelor lor membre care sunt părți la convenție. În astfel de cazuri, statele membre ale organizațiilor nu sunt îndrituite să exercite aceste drepturi în mod individual.

(5)   În domeniile lor de competență, organizațiile de integrare economică regională își exercită dreptul de vot, dispunând de un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părți la convenție. Aceste organizații nu își exercită dreptul de vot dacă statele lor membre își exercită propriul drept de vot și viceversa.

(6)   Orice trimitere la o „parte” în sensul articolului 1 litera (h) din prezenta convenție, la „stat/state” sau la „stat parte/state părți” la convenție se înțelege ca incluzând o trimitere la orice organizație de integrare economică regională care are competențe de negociere, încheiere și aplicare a acordurilor internaționale în domeniile acoperite de prezenta convenție.

Articolul XXII

Intrare în vigoare

(1)   Prezenta convenție intră în vigoare după 90 de zile de la data depunerii la guvernul depozitar a celui de al zecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

(2)   Pentru fiecare stat care ratifică, acceptă sau aprobă prezenta convenție sau care aderă la aceasta după depunerea celui de al zecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, prezenta convenție intră în vigoare după 90 de zile de la depunerea de către statul respectiv a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

Articolul XXIII

Rezerve

(1)   Dispozițiile prezentei convenții nu pot face obiectul rezervelor generale. Rezervele specifice pot fi formulate în conformitate cu dispozițiile prezentului articol și ale articolelor XV și XVI.

(2)   La depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, orice stat poate formula o rezervă specifică în legătură cu:

(a)	orice specii incluse în apendicele I, II sau III; sau

(b)	orice părți sau produse derivate precizate pentru o specie inclusă în apendicele III.

(3)   Până în momentul în care își retrage rezerva depusă în temeiul dispozițiilor din prezentul articol, partea va fi tratată ca stat care nu este parte la prezenta convenție în ceea ce privește comerțul cu speciile, părțile sau produsele derivate indicate în rezerva respectivă.

Articolul XXIV

Denunțare

Orice parte poate denunța în orice moment prezenta convenție, prin notificare scrisă către guvernul depozitar. Denunțarea devine efectivă după douăsprezece luni de la data la care guvernul depozitar a primit notificarea.

Articolul XXV

Depozitar

(1)   Originalul prezentei convenții în limbile chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă, fiecare versiune fiind în egală măsură autentică, se depune la guvernul depozitar, care transmite copii certificate ale acestuia tuturor statelor care au semnat convenția sau care au depus instrumente de aderare la aceasta.

(2)   Guvernul depozitar informează toate statele semnatare și aderente, precum și secretariatul, cu privire la semnături, depunerea de instrumente de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, intrarea în vigoare a prezentei convenții, amendamentele la aceasta, formularea și retragerea rezervelor și notificările de denunțare.

(3)   Imediat după intrarea în vigoare a prezentei convenții, guvernul depozitar trimite o copie certificată a acesteia Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, pentru înregistrare și publicare în conformitate cu articolul 102 din Carta Națiunilor Unite.

---