This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02018R1999-20231120
Regulation (EU) 2018/1999 of the European Parliament and of the Council of 11 December 2018 on the Governance of the Energy Union and Climate Action, amending Regulations (EC) No 663/2009 and (EC) No 715/2009 of the European Parliament and of the Council, Directives 94/22/EC, 98/70/EC, 2009/31/EC, 2009/73/EC, 2010/31/EU, 2012/27/EU and 2013/30/EU of the European Parliament and of the Council, Council Directives 2009/119/EC and (EU) 2015/652 and repealing Regulation (EU) No 525/2013 of the European Parliament and of the Council (Text with EEA relevance)
Consolidated text: Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)
Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)
In force
02018R1999 — RO — 20.11.2023 — 006.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL (UE) 2018/1999 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 328 21.12.2018, p. 1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
DECIZIA (UE) 2019/504 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 19 martie 2019 |
L 85I |
66 |
27.3.2019 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2021/1119 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 30 iunie 2021 |
L 243 |
1 |
9.7.2021 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2023/839 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 19 aprilie 2023 |
L 107 |
1 |
21.4.2023 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2023/857 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 19 aprilie 2023 |
L 111 |
1 |
26.4.2023 |
|
|
DIRECTIVA (UE) 2023/2413 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 18 octombrie 2023 |
L |
1 |
31.10.2023 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2018/1999 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 11 decembrie 2018
privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
CAPITOLUL 1
Dispoziții generale
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
Prezentul regulament stabilește un mecanism de guvernanță pentru:
punerea în aplicare a unor strategii și măsuri, coerente cu Acordul de la Paris, concepute pentru a îndeplini obiectivele uniunii energetice și angajamentele pe termen lung asumate de Uniune în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră, în special obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), și, pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030;
stimularea cooperării dintre statele membre, inclusiv la nivel regional, dacă este cazul, pentru a îndeplini obiectivele uniunii energetice;
asigurarea unei raportări actuale, transparente, exacte, coerente, comparabile și complete din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris;
realizarea unei contribuții la sporirea securității normative și a securității investitorilor și realizarea unei contribuții la exploatarea deplină a oportunităților de dezvoltare economică, stimulare a investițiilor, creare de locuri de muncă și coeziune socială.
Mecanismul de guvernanță se bazează pe strategii pe termen lung, pe planuri naționale integrate privind energia și clima care acoperă perioade de zece ani începând cu perioada 2021-2030, pe rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima corespunzătoare, prezentate de statele membre, și pe măsurile de monitorizare integrate ale Comisiei. Mecanismul de guvernanță îi asigură publicului oportunități efective de a participa la elaborarea respectivelor planuri naționale și a respectivelor strategii pe termen lung. El conține un proces structurat, transparent și iterativ între Comisie și statele membre, în vederea finalizării planurilor naționale integrate privind energia și clima și a punerii în aplicare ulterioare a acestora, inclusiv în ceea ce privește cooperarea regională și acțiunea corespunzătoare a Comisiei.
Prezentul regulament se aplică celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, care sunt strâns legate între ele și se consolidează reciproc:
securitatea energetică;
piața internă a energiei;
eficiența energetică;
decarbonizarea; și
cercetarea, inovarea și competitivitatea.
Articolul 2
Definiții
Se aplică următoarele definiții:
„politici și măsuri” înseamnă toate instrumentele care contribuie la îndeplinirea obiectivelor planurilor naționale integrate privind energia și clima și/sau la punerea în aplicare a angajamentelor asumate în temeiul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (b) din CCONUSC, care le pot include pe cele care nu au ca obiectiv principal limitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau modificarea sistemului energetic;
„politici și măsuri existente” înseamnă politici și măsuri puse în aplicare și politici și măsuri adoptate;
„politici și măsuri puse în aplicare” înseamnă politici și măsuri pentru care, la data prezentării planului național integrat privind energia și clima sau a raportului național intermediar integrat privind energia și clima, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situații: legislația națională sau europeană direct aplicabilă este în vigoare, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane;
„politici și măsuri adoptate” înseamnă politici și măsuri pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului național integrat privind energia și clima sau a raportului național intermediar integrat privind energia și clima și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare;
„politici și măsuri planificate” înseamnă opțiuni aflate în discuție care au o șansă reală de a fi adoptate și puse în aplicare după data prezentării planului național integrat privind energia și clima sau a raportului național intermediar integrat privind energia și clima;
„sistem pentru politici, măsuri și prognoze” înseamnă un sistem de măsuri instituționale, juridice și procedurale stabilit în vederea raportării politicilor și a măsurilor, precum și a prognozelor referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră și la sistemul energetic, printre altele astfel cum se impune la articolul 39;
„prognoze” înseamnă previziuni referitoare la emisiile antropice de către surse și la absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră sau referitoare la evoluțiile sistemului energetic, inclusiv cel puțin estimări cantitative pentru o succesiune de șase ani viitori care se termină cu 0 sau cu 5, imediat următori anului de raportare;
„prognoze fără măsuri” înseamnă prognoze referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți ale gazelor cu efect de seră, care exclud efectele tuturor politicilor și măsurilor planificate, adoptate sau puse în aplicare după anul ales drept începutul prognozei respective;
„prognoze cu măsuri” înseamnă prognoze referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră, care cuprind efectele, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau evoluțiile sistemului energetic, ale politicilor și măsurilor adoptate și puse în aplicare;
„prognoze cu măsuri suplimentare” înseamnă prognoze referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră sau referitoare la evoluții ale sistemului energetic, care cuprind efectele, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ale politicilor și măsurilor adoptate și puse în aplicare pentru atenuarea schimbărilor climatice sau pentru îndeplinirea obiectivelor energetice, precum și ale politicilor și măsurilor planificate în acest scop;
„obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030” înseamnă obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în 2030 menționate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119, obiectivul obligatoriu al Uniunii în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030, stabilit la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, obiectivul la nivelul Uniunii de îmbunătățire a eficienței energetice în 2030 menționat la articolul 4 alineatul (1) din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ) și obiectivul de 15 % privind interconectarea electrică pentru 2030 sau orice obiective ulterioare convenite în acest sens de Consiliul European sau de Parlamentul European și de Consiliu pentru anul 2030;
„sistem național de inventariere” înseamnă un sistem de măsuri instituționale, juridice și procedurale stabilite într-un stat membru pentru estimarea emisiilor antropice de către surse și a absorbțiilor de către absorbanți ale gazelor cu efect de seră, precum și pentru raportarea și arhivarea informațiilor referitoare la inventar;
„indicator” înseamnă un factor sau o variabilă cantitativ(ă) sau calitativ(ă) care contribuie la o mai bună înțelegere a evoluției punerii în aplicare;
„indicatori-cheie” înseamnă indicatorii progreselor înregistrate în ceea ce privește cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, propuși de Comisie;
„corecții tehnice” înseamnă ajustările aduse estimărilor din cadrul inventarului național al gazelor cu efect de seră, care sunt efectuate în contextul revizuirii desfășurate în temeiul articolului 38, atunci când datele de inventar transmise sunt incomplete sau sunt elaborate într-un mod neconform cu normele sau cu orientările internaționale sau ale Uniunii relevante, și care sunt destinate a înlocui estimări transmise inițial;
„asigurarea calității” înseamnă un sistem planificat de proceduri de revizuire care să garanteze îndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor și raportarea celor mai bune estimări și informații posibile pentru a sprijini eficacitatea programului de control al calității și pentru a asista statele membre;
„controlul calității” înseamnă un sistem de activități tehnice de rutină pentru măsurarea și controlul calității informațiilor și a estimărilor compilate cu scopul de a asigura integritatea, corectitudinea și integralitatea datelor, de a identifica și a rezolva erorile și omisiunile, de a documenta și a arhiva datele și alte materiale folosite și de a înregistra toate activitățile de asigurare a calității;
„principiul” eficiența energetică înainte de toate„” înseamnă că în planificarea energetică și în deciziile de politici și de investiții se ține seama în mod strict de măsurile alternative rentabile privind eficiența energetică, care să eficientizeze cererea și oferta de energie, în special prin economiile de energie la nivelul utilizării finale rentabile din punct de vedere al costurilor, prin inițiative de participare activă a cererii și prin eficientizarea conversiei, transportului și a distribuției de energie, fiind îndeplinite totodată obiectivele deciziilor respective;
„Planul SET” înseamnă Planul strategic privind tehnologiile energetice, astfel cum este stabilit în Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2015 intitulată „Către un Plan strategic integrat privind tehnologiile energetice (SET): Accelerarea transformării sistemului energetic european”;
„eforturi timpurii” înseamnă:
în contextul determinării unui posibil decalaj între obiectivul Uniunii pe 2030 privind energia din surse regenerabile și contribuțiile colective ale statelor membre, realizarea de către un stat membru a unei ponderi a energiei din surse regenerabile peste nivelul obiectivului său național obligatoriu pentru 2020, astfel cum se prevede în anexa I la Directiva (UE) 2018/2001 sau realizarea din timp de către un stat membru a unor progrese în vederea îndeplinirii obiectivului său național obligatoriu pentru 2020;
în contextul recomandărilor Comisiei bazate pe evaluarea efectuată în temeiul articolului 29 alineatul (1) litera (b) cu privire la energia din surse regenerabile, realizarea timpurie de către un stat membru a contribuției sale la obiectivul obligatoriu al Uniunii în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030, stabilit la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, măsurată în raport cu punctele sale naționale de referință privind energia din surse regenerabile;
„cooperare regională” înseamnă cooperarea între două sau mai multe state membre angajate într-un parteneriat care acoperă una sau mai multe dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
„energie din surse regenerabile” sau „energie regenerabilă” înseamnă energie din surse regenerabile sau energie regenerabilă în sensul definiției de la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001;
„consum final brut de energie” înseamnă consum final brut de energie în sensul definiției de la articolul 2 punctul 4 din Directiva (UE) 2018/2001;
„schemă de sprijin” înseamnă schemă de sprijin în sensul definiției de la articolul 2 punctul 5 din Directiva (UE) 2018/2001;
„retehnologizare” înseamnă retehnologizare în sensul definiției de la articolul 2 punctul 10 din Directiva (UE) 2018/2001;
„comunitate de energie din surse regenerabile” înseamnă o comunitate de energie din surse regenerabile astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Directiva (UE) 2018/2001;
„încălzire centralizată” sau „răcire centralizată” înseamnă încălzire centralizată sau răcire centralizată în sensul definiției de la articolul 2 punctul 19 din Directiva (UE) 2018/2001;
„deșeuri” înseamnă deșeuri în sensul definiției de la articolul 2 punctul 23 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biomasă” înseamnă biomasă în sensul definiției de la articolul 2 punctul 24 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biomasă agricolă” înseamnă biomasă agricolă în sensul definiției de la articolul 2 punctul 25 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biomasă forestieră” înseamnă biomasă forestieră în sensul definiției de la articolul 2 punctul 26 din Directiva (UE) 2018/2001;
„combustibili din biomasă” înseamnă combustibili din biomasă în sensul definiției de la articolul 2 punctul 27 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biogaz” înseamnă biogaz în sensul definiției de la articolul 2 punctul 28 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biolichide” înseamnă biolichide în sensul definiției de la articolul 2 punctul 32 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biocombustibili” înseamnă biocombustibili în sensul definiției de la articolul 2 punctul 33 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biocombustibili avansați” înseamnă biocombustibili avansați în sensul definiției de la articolul 2 punctul 34 din Directiva (UE) 2018/2001;
„combustibili pe bază de carbon reciclat” înseamnă combustibili pe bază de carbon reciclat în sensul definiției de la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2018/2001;
„culturi bogate în amidon” înseamnă culturi bogate în amidon în sensul definiției de la articolul 2 punctul 39 din Directiva (UE) 2018/2001;
„culturi alimentare și furajere” înseamnă culturi alimentare și furajere în sensul definiției de la articolul 2 punctul 40 din Directiva (UE) 2018/2001;
„materiale ligno-celulozice” înseamnă materiale ligno-celulozice în sensul definiției de la articolul 2 punctul 41 din Directiva (UE) 2018/2001;
„reziduu” înseamnă reziduu în sensul definiției de la articolul 2 punctul 43 din Directiva (UE) 2018/2001;
„consum de energie primară” înseamnă consum de energie primară în sensul definiției de la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2012/27/UE;
„consum de energie finală” înseamnă consumul final de energie în sensul definiției de la articolul 2 punctul 3 din Directiva 2012/27/UE;
„eficiență energetică” înseamnă eficiență energetică în sensul definiției de la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2012/27/UE;
„economii de energie” înseamnă economii de energie în sensul definiției de la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2012/27/UE;
„îmbunătățirea eficienței energetice” înseamnă îmbunătățirea eficienței energetice în sensul definiției de la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2012/27/UE;
„serviciu energetic” înseamnă serviciu energetic în sensul definiției de la articolul 2 punctul 7 din Directiva 2012/27/UE;
„suprafață totală utilă” înseamnă suprafață totală utilă în sensul definiției de la articolul 2 punctul 10 din Directiva 2012/27/UE;
„sistem de gestionare a energiei” înseamnă sistem de gestionare a energiei în sensul definiției de la articolul 2 punctul 11 din Directiva 2012/27/UE;
„parte obligată” înseamnă parte obligată în sensul definiției de la articolul 2 punctul 14 din Directiva 2012/27/UE;
„autoritate publică de punere în aplicare” înseamnă autoritate publică de punere în aplicare în sensul definiției de la articolul 2 punctul 17 din Directiva 2012/27/UE;
„acțiune individuală” înseamnă acțiune individuală în sensul definiției de la articolul 2 punctul 19 din Directiva 2012/27/UE;
„distribuitor de energie” înseamnă distribuitor de energie în sensul definiției de la articolul 2 punctul 20 din Directiva 2012/27/UE;
„operator de distribuție” înseamnă operator de distribuție în sensul definiției de la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2009/72/CE și de la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2009/73/CE;
„furnizor de energie” înseamnă furnizor de energie în sensul definiției de la articolul 2 punctul 22 din Directiva 2012/27/UE;
„furnizor de servicii energetice” înseamnă furnizor de servicii energetice în sensul definiției de la articolul 2 punctul 24 din Directiva 2012/27/UE;
„contract de performanță energetică” înseamnă contract de performanță energetică în sensul definiției de la articolul 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE;
„cogenerare” înseamnă cogenerare în sensul definiției de la articolul 2 punctul 30 din Directiva 2012/27/UE;
„clădire” înseamnă o clădire în sensul definiției de la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2010/31/UE;
„clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero” înseamnă clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero în sensul definiției de la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2010/31/UE;
„pompă de căldură” înseamnă pompă de căldură în sensul definiției de la articolul 2 punctul 18 din Directiva 2010/31/UE;
„combustibili fosili” înseamnă surse de energie neregenerabile pe bază de carbon, cum ar fi combustibili solizi, gaze naturale și petrol;
„sistem de informații geografice” înseamnă un sistem informatic care permite captarea, stocarea, analizarea și afișarea informațiilor georeferențiate;
„cerere cu informații geospațiale” înseamnă un formular electronic de cerere care include o aplicație informatică bazată pe un sistem de informații geografice care le permite beneficiarilor să declare, prin situarea în spațiu, parcelele agricole ale exploatației și suprafețele neagricole pentru care solicită plăți.
CAPITOLUL 2
Planurile naționale integrate privind energia și clima
Articolul 3
Planurile naționale integrate privind energia și clima
Planurile naționale integrate privind energia și clima sunt compuse din următoarele secțiuni principale:
o prezentare generală a procesului urmat pentru stabilirea planului național integrat privind energia și clima, constând într-un rezumat, o descriere a consultării și implicării publice a părților interesate și a rezultatelor acestora, precum și a cooperării regionale cu alte state membre în procesul de elaborare a planului, astfel cum se stabilește la articolele 10, 11 și 12 și în partea 1 secțiunea A punctul 1 din anexa I;
o descriere a obiectivelor și a contribuțiilor naționale referitoare la dimensiunile uniunii energetice, astfel cum se prevede la articolul 4 și în anexa I;
o descriere a politicilor și a măsurilor planificate în raport cu obiectivele și contribuțiile corespunzătoare stabilite la litera (b), precum și o prezentare generală a investițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor și a contribuțiilor corespunzătoare;
o descriere a situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, precum și prognozele legate de obiectivele menționate la litera (b) în raport cu politicile și cu măsurile deja existente;
dacă este cazul, o descriere a obstacolelor și barierelor normative și de altă natură în calea realizării obiectivelor sau a contribuțiilor legate de energia din surse regenerabile și eficiența energetică;
o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru realizarea obiectivelor menționate la litera (b) de la prezentul alineat, inclusiv a coerenței lor cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119, cu obiectivele pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris și cu strategiile pe termen lung menționate la articolul 15 din prezentul regulament;
o evaluare generală a impactului politicilor și măsurilor planificate asupra competitivității legate de cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzute în anexa III la prezentul regulament, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică ale statului membru pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE și cu anexa V la aceasta.
În ceea ce privește planurile naționale integrate privind energia și clima, statele membre:
limitează complexitatea administrativă și costurile pentru toate părțile interesate vizate;
iau în considerare interacțiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, în special principiul „eficiența energetică înainte de toate”;
utilizează date și ipoteze consecvente și solide la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni, acolo unde este cazul;
evaluează numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ținând seama de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul național respectiv, politicile sociale și alte politici pertinente existente, precum și îndrumarea orientativă a Comisiei privind indicatorii pertinenți pentru sărăcia energetică.
În cazul în care un stat membru constată, în temeiul literei (d) de la primul paragraf, că are un număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcie energetică, pe baza evaluării sale a datelor ce pot fi verificate, acesta include în planul său un obiectiv orientativ național pentru reducerea sărăciei energetice. Statele membre în cauză prezintă în planurile lor naționale integrate privind energia și clima politicile și măsurile care au ca scop eliminarea sărăciei energetice, dacă aceasta există, inclusiv măsurile de politică socială și alte programe naționale pertinente.
Articolul 4
Obiectivele și contribuțiile naționale pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
Fiecare stat membru stabilește, în planul său național integrat privind energia și clima, următoarele obiective și contribuții principale, astfel cum sunt specificate în secțiunea A punctul 2 din anexa I:
referitor la dimensiunea „decarbonizare”:
referitor la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră și pentru a contribui la realizarea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii:
obiectivul național obligatoriu al statului membru privind emisiile de gaze cu efect de seră și limitele anuale naționale obligatorii în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842;
angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841;
dacă este cazul, realizarea obiectivelor uniunii energetice și a angajamentelor pe termen lung ale Uniunii privind reducerea gazelor cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective de adaptare;
referitor la energia din surse regenerabile:
În vederea realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030, stabilit la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, o contribuție la respectivul obiectiv în ceea ce privește ponderea ce revine statului membru a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030, cu o traiectorie orientativă pentru această contribuție începând din anul 2021. Până în 2022, traiectoria orientativă trebuie să ajungă la un punct de referință de cel puțin 18 % din creșterea totală a ponderii energiei din surse regenerabile între obiectivul național obligatoriu pentru 2020 al statului membru respectiv și contribuția sa la obiectivul pentru 2030. Până în 2025, traiectoria orientativă trebuie să ajungă la un punct de referință de cel puțin 43 % din creșterea totală a ponderii energiei din surse regenerabile între obiectivul național obligatoriu pentru 2020 al statului membru respectiv și contribuția sa la obiectivul pentru 2030. Până în 2027, traiectoria orientativă trebuie să ajungă la un punct de referință de cel puțin 65 % din creșterea totală a ponderii energiei din surse regenerabile între obiectivul național obligatoriu pentru 2020 al statului membru respectiv și contribuția sa la obiectivul pentru 2030.
Până în 2030, traiectoria orientativă trebuie să ajungă cel puțin la nivelul contribuției planificate a statului membru. Dacă un stat membru estimează că își va depăși obiectivul național obligatoriu pentru 2020, traiectoria sa orientativă poate începe la nivelul prevăzut a fi atins. Traiectoriile orientative ale statelor membre constituie împreună punctele de referință ale Uniunii în 2022, în 2025 și în 2027 și obiectivul obligatoriu al Uniunii în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030, stabilit la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001. Pe lângă contribuția sa la obiectivul Uniunii și traiectoria sa orientativă în sensul prezentului regulament, un stat membru poate să indice niveluri mai ambițioase în cadrul politicilor naționale;
referitor la dimensiunea „eficiență energetică”:
contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficiența energetică de cel puțin 32,5 % în 2030, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2012/27/UE, bazată fie pe consumul de energie primară sau finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică.
Statele membre își exprimă contribuția ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2030, cu o traiectorie orientativă pentru contribuția respectivă începând din 2021. Ele explică metodologia pe care au utilizat-o și factorii de conversie folosiți;
cantitatea cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care trebuie realizate în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b), privind obligațiile de economisire a energiei, din Directiva 2012/27/UE;
etapele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, foaia de parcurs cu indicatori ai progresului măsurabili, stabiliți la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii și contribuțiile la obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică în temeiul Directivei 2012/27/UE, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE;
suprafața totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care trebuie realizate în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 5 din Directiva 2012/27/UE referitor la rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice;
referitor la dimensiunea „securitate energetică”:
obiectivele naționale în ceea ce privește:
referitor la dimensiunea „piața internă a energiei”:
nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice spre care tinde statul membru în 2030, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice de cel puțin 15 % pentru 2030, cu o strategie în care nivelul începând din 2021 este stabilit în strânsă cooperare cu statele membre afectate, ținând seama de obiectivul de 10 % privind interconectarea prevăzut pentru 2020 și de indicatorii gradului de urgență al măsurilor necesare pe baza diferențelor de preț de pe piața angro, a capacității nominale de transport a interconexiunilor în raport cu vârful de sarcină și a puterii instalate de producere din surse regenerabile, astfel cum se prevede în partea 1 secțiunea A punctul 2.4.1 din anexa I. Fiecare interconexiune nouă face obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic și de mediu și este implementată numai în cazul în care beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile;
proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului și, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum: creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special prin politici și măsuri legate de stabilirea prețului pe baza condițiilor de piață, cu respectarea legislației aplicabile; integrarea și cuplarea piețelor, cu scopul de a spori capacitatea comercializabilă a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare și semnalele de preț în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele, precum și alte obiective naționale legate de piața internă a energiei, astfel cum se prevede în partea 1 secțiunea A punctul 2.4.3 din anexa I;
referitor la dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”:
obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și, dacă sunt disponibile date, inovarea și cercetarea privată legată de uniunea energetică, inclusiv, dacă este cazul, un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele; reflectarea priorităților strategiei pentru uniunea energetică și, după caz, ale Planului SET. La stabilirea obiectivelor și a contribuțiilor sale, statul membru poate să se bazeze pe strategiile sau planurile naționale existente care sunt compatibile cu legislația Uniunii;
dacă sunt disponibile, obiectivele naționale pentru 2050 referitoare la promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă.
Articolul 5
Procesul de stabilire a contribuțiilor statelor membre în domeniul energiei regenerabile
La stabilirea contribuției privind propria pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 și în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul 2, fiecare stat membru ia în considerare toate următoarele elemente:
măsurile prevăzute de Directiva (UE) 2018/2001;
măsurile adoptate în vederea realizării obiectivului în materie de eficiență energetică adoptat în temeiul Directivei 2012/27/UE;
orice altă măsură existentă de promovare a energiei din surse regenerabile în cadrul statului membru și, dacă este cazul, la nivelul Uniunii;
obiectivul național obligatoriu pentru 2020 privind energia din surse regenerabile în consumul final brut de energie, prevăzut în anexa I la Directiva (UE) 2018/2001;
toate circumstanțele relevante care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie, cum ar fi:
distribuția echitabilă a instalațiilor în întreaga Uniune;
condițiile economice și potențialul economic, inclusiv PIB-ul pe cap de locuitor;
potențialul instalării rentabile a surselor regenerabile de energie;
constrângerile geografice, de mediu și naturale, inclusiv cele din zonele și regiunile care nu sunt interconectate;
nivelul de interconectare a rețelelor electrice între statele membre;
alte împrejurări pertinente, în special eforturile timpurii.
În ceea ce privește litera (e) de la primul paragraf, fiecare stat membru indică în planul său național integrat privind energia și clima circumstanțele care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie de care a ținut cont.
Articolul 6
Procesul de stabilire a contribuțiilor statelor membre în domeniul eficienței energetice
În plus, fiecare stat membru ține seama de:
măsurile prevăzute de Directiva (UE) 2012/27/UE;
alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statului membru și la nivelul Uniunii.
La stabilirea contribuției menționate la alineatul (1), fiecare stat membru poate ține seama de circumstanțele interne care afectează consumul de energie primară și finală, precum:
potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;
evoluția și previziunea produsului intern brut;
schimbările înregistrate la nivelul importurilor și exporturilor de energie;
schimbarea mixului energetic și dezvoltarea captării și stocării dioxidului de carbon; și
acțiuni timpurii.
În legătură cu primul paragraf, fiecare stat membru indică în planul său național integrat privind energia și clima care sunt circumstanțele pertinente care afectează consumul de energie primară și finală dacă de care a ținut seama, după caz.
Articolul 7
Politicile și măsurile naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
În propriile planuri naționale integrate privind energia și clima, statele membre descriu, în conformitate cu anexa I, principalele politici și măsuri existente și planificate pentru a realiza în special obiectivele stabilite în planurile naționale, inclusiv, dacă este cazul, măsuri referitoare la cooperarea regională și finanțarea adecvată la nivel național și regional, inclusiv mobilizarea programelor și instrumentelor Uniunii.
Statele membre realizează o prezentare generală a investițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor și contribuțiilor incluse în planurile naționale, precum și o evaluare generală a surselor pentru aceste investiții.
Articolul 8
Baza analitică a planurilor naționale integrate privind energia și clima
În cadrul propriilor planuri naționale integrate privind energia și clima, statele membre își descriu evaluarea la nivel național și, dacă este cazul, regional privind:
impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru durata planului și pentru o durată de zece ani care urmează ultimului an vizat de plan, în contextul politicilor și măsurilor sau al grupurilor de măsuri planificate, inclusiv o comparație cu prognozele bazate pe politicile și măsurile sau grupurile de măsuri existente menționate la alineatul (1);
impactul la nivel macroeconomic și, în măsura în care este posibil, la nivelul sănătății, social, precum și asupra mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor sau al grupurilor de măsuri planificate menționate la articolul 7 și specificate mai detaliat în anexa I, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu prognozele bazate pe politicile și măsurile sau grupurile de măsuri existente menționate la alineatul (1) din prezentul articol. Metodologia utilizată pentru a evalua acest impact se publică;
interacțiunile dintre politicile și măsurile sau grupurile de măsuri existente și cele planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile sau grupurile de măsuri existente și cele planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Prognozele referitoare la siguranța alimentării cu energie, la infrastructură și la integrarea pieței se corelează cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică;
modul în care politicile și măsurile existente și cele planificate vor atrage investițiile necesare pentru punerea lor în aplicare;
modul în care politicile și măsurile existente și cele planificate contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119.
Articolul 9
Proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima
Comisia evaluează proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima și poate formula recomandări specifice adresate fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 34, cu cel puțin șase luni înainte de termenul pentru prezentarea respectivelor planuri naționale integrate privind energia și clima. Aceste recomandări pot viza în special:
nivelul de ambiție al obiectivelor și contribuțiilor în vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, precum și nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice spre care tinde statul membru pentru 2030 potrivit articolului 4 litera (d), ținând seama în mod corespunzător de circumstanțele relevante care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie și consumul de energie, astfel cum sunt indicate de statul membru în cauză în proiectul de plan național integrat privind energia și clima și de indicatorii gradului de urgență a măsurilor de asigurare a interconectivității prevăzuți în partea 1 secțiunea A punctul 2.4.1 din anexa I;
politicile și măsurile legate de obiectivele la nivelul statelor membre și al Uniunii, precum și alte politici și măsuri cu o potențială relevanță transfrontalieră;
orice politică și măsură suplimentară ce ar putea fi necesară în cadrul planurilor naționale integrate privind energia și clima;
consecvența și interacțiunile dintre politicile și măsurile existente și cele planificate incluse în planul național integrat privind energia și clima din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice;
coerența măsurilor de finanțare relevante, inclusiv partea corespunzătoare a veniturilor generate în urma licitării certificatelor EU ETS în temeiul Directivei 2003/87/CE care sunt utilizate pentru exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, sprijinul din partea Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii, cum ar fi instrumentele politicii agricole comune, politicile și măsurile, în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor, a obiectivelor și a bugetelor statelor membre stabilite în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841.
Articolul 10
Consultarea publică
Fără a aduce atingere niciunei alte cerințe legislative a Uniunii, fiecare stat membru se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa la elaborarea proiectului de plan național integrat privind energia și clima (în ceea ce privește planurile pentru perioada 2021-2030, la elaborarea planului final cu mult înainte de adoptarea acestuia), precum și la elaborarea strategiilor pe termen lung menționate la articolul 15. Fiecare stat membru anexează la aceste documente prezentate Comisiei un rezumat al opiniilor publicului sau al opiniilor provizorii. În măsura în care se aplică Directiva 2001/42/CE, consultările efectuate în privința proiectului în conformitate cu directiva în cauză sunt considerate a îndeplini obligațiile de consultare a publicului prevăzute de prezentul regulament.
Fiecare stat membru se asigură că publicul este informat. Fiecare stat membru stabilește termene rezonabile prin care acordă publicului timp suficient pentru a se informa, a participa și a-și exprima opiniile.
La punerea în aplicare a prezentului articol, fiecare stat membru reduce complexitatea administrativă.
Articolul 11
Dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei
Fiecare stat membru instituie un dialog pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei, în conformitate cu normele interne, în cadrul căruia autoritățile locale, organizațiile societății civile, comunitatea de afaceri, investitorii și alte părți interesate vizate, precum și publicul larg pot participa activ și discuta despre îndeplinirea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 și despre diferitele scenarii preconizate pentru politicile privind energia și clima, inclusiv pentru cele pe termen lung, și pot analiza progresele realizate, cu excepția cazului în care au deja o structură care îndeplinește această funcție. În cadrul acestui dialog pot fi discutate planurile naționale integrate privind energia și clima.
Articolul 12
Cooperarea regională
Articolul 13
Evaluarea planurilor naționale integrate privind energia și clima
Pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima și a actualizărilor acestora notificate în temeiul articolelor 3 și 14, Comisia evaluează, în special, dacă:
obiectivele și contribuțiile sunt suficiente pentru realizarea în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice și, în special pentru prima perioadă de zece ani, a obiectivelor cadrului de politici al Uniunii privind clima și energia pentru 2030;
planurile respectă cerințele de la articolele 3-12, iar statele membre au ținut seama în mod corespunzător de recomandările Comisiei emise în temeiul articolului 34.
Articolul 14
Actualizarea planului național integrat privind energia și clima
CAPITOLUL 3
Strategii pe termen lung
Articolul 15
Strategii pe termen lung
În vederea realizării obiectivelor globale privind clima menționate la alineatul (3), Comisia adoptă până la 1 aprilie 2019 o propunere de strategie a Uniunii pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris, ținând seama de proiectele de planuri naționale integrate ale statelor membre privind energia și clima. Strategia pe termen lung menționată la prezentul alineat conține o analiză ce vizează cel puțin:
diverse scenarii privind contribuția Uniunii la obiectivele prezentate la alineatul (3), inclusiv un scenariu pentru realizarea în cadrul Uniunii, până în 2050, a nivelului zero în ceea ce privește emisiile nete de gaze cu efect de seră și, ulterior, a unui nivel negativ de emisii;
implicațiile pe care le au scenariile menționate la litera (a) pentru bugetul de carbon rămas la nivel mondial și la nivelul Uniunii, pentru a contribui la o dezbatere privind eficiența din punctul de vedere al costurilor, eficacitatea și echitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Strategiile pe termen lung ale statelor membre și cea a Uniunii contribuie la:
îndeplinirea angajamentelor Uniunii și ale statelor membre, asumate în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris, de a reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră, de a spori absorbțiile de către absorbanți și de a promova sporirea cantității de dioxid de carbon sechestrat;
îndeplinirea obiectivului din cadrul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de limitare a acestei creșteri a temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale;
realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119, în contextul reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și al sporirii absorbției de către absorbanți necesare, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), pentru a reduce în mod eficient din punctul de vedere al costurilor emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii și a spori absorbțiile de către absorbanți în scopul îndeplinirii obiectivului pe termen lung privind temperatura prevăzut în Acordul de la Paris, pentru a realiza în cadrul Uniunii un echilibru între emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră și, după caz, pentru a înregistra ulterior un bilanț negativ al emisiilor;
un sistem energetic în cadrul Uniunii foarte eficient în ceea ce privește consumul de energie și bazat în foarte mare măsură pe surse de energie regenerabile.
Strategiile pe termen lung ale statelor membre ar trebui să conțină elementele prevăzute în anexa IV. De asemenea, strategiile pe termen lung ale statelor membre și cea a Uniunii vizează:
reducerea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea absorbțiilor de către absorbanți;
reducerea emisiilor și sporirea absorbțiilor în sectoare individuale, inclusiv în sectorul energiei electrice, sectorul industriei, sectorul transporturilor, sectorul încălzirii și răcirii și sectorul construcțiilor (rezidențial și terțiar), sectorul agricol, sectorul deșeurilor și sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura);
progresele preconizate în ceea ce privește trecerea la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, inclusiv intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, intensitatea CO2 a produsului intern brut, estimările aferente privind investițiile pe termen lung și strategiile aferente în materie de cercetare, dezvoltare și inovare;
în măsura în care este posibil, efectul socioeconomic preconizat al măsurilor de decarbonizare, inclusiv aspectele ce țin de dezvoltarea macroeconomică și socială, riscurile și beneficiile pentru sănătate și protecția mediului;
legăturile cu alte obiective, planificări și alte politici, măsuri și investiții pe termen lung la nivel național.
Articolul 16
Plan strategic privind metanul
Dat fiind potențialul ridicat de încălzire globală și durata de viață relativ scurtă în atmosferă a metanului, Comisia analizează implicațiile pentru punerea în practică de politici și măsuri în vederea reducerii impactului pe termen scurt și mediu al emisiilor de metan asupra emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Luând în considerare obiectivele economiei circulare, după caz, Comisia analizează opțiunile de politică pentru a aborda rapid problema emisiilor de metan și prezintă un plan strategic al Uniunii privind metanul, ca parte integrantă a strategiei pe termen lung a Uniunii menționate la articolul 15.
CAPITOLUL 4
Raportare
Articolul 17
Rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima
Raportul național intermediar integrat privind energia și clima include următoarele elemente:
informații cu privire la progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor, inclusiv a obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119, și a contribuțiilor stabilite în planul național integrat privind energia și clima, precum și în direcția finanțării și punerii în aplicare a politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea acestora, inclusiv o analiză a investițiilor efective în raport cu ipotezele inițiale privind investițiile;
dacă este cazul, informații cu privire la progresele înregistrate în direcția stabilirii dialogului menționat la articolul 11;
informațiile menționate la articolele 20-25 și, dacă este cazul, actualizările referitoare la politici și la măsuri, în conformitate cu articolele respective;
informații cu privire la adaptare în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul 1;
în măsura posibilului, cuantificarea impactului politicilor și măsurilor din planul național integrat privind energia și clima în ceea ce privește calitatea aerului și emisiile de poluanți atmosferici.
Uniunea și statele membre prezintă secretariatului CCONUSC rapoarte bienale în conformitate cu Decizia 2/CP.17 a Conferinței părților la CCONUSC, precum și comunicări naționale în conformitate cu articolul 12 din CCONUSC.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (6).
Dacă un stat membru vizat decide să nu dea curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare, acesta prezintă o justificare.
Articolul 18
Raportarea integrată cu privire la politicile și măsurile în domeniul gazelor cu efect de seră și cu privire la prognoze
Până la 15 martie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, statele membre prezintă Comisiei informații cu privire la:
propriile politici și măsuri sau grupuri de măsuri naționale, astfel cum se prevede în anexa VI; și
propriile prognoze naționale referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră, defalcate pe gazele sau grupele de gaze (hidrofluorocarburi și perfluorocarburi) enumerate în anexa V partea 2. Prognozele naționale țin seama de toate politicile și măsurile adoptate la nivelul Uniunii și cuprind informațiile stabilite în anexa VII.
Articolul 19
Raportarea integrată cu privire la acțiunile naționale de adaptare, la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare și la veniturile din licitații
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (6).
Articolul 20
Raportarea integrată cu privire la energia din surse regenerabile
Statele membre includ în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima informațiile:
cu privire la punerea în aplicare a următoarelor traiectorii și obiective:
traiectoria națională orientativă privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru perioada 2021-2030;
traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală pentru perioada 2021-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor;
traiectoriile estimate pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep și puterea totală instalată planificată per tehnologie și per sector în MW;
traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri); pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;
dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv cele sectoriale și pe termen lung (cum ar fi ponderea energiei electrice produse din biomasă fără utilizarea căldurii, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunitățile de energie din surse regenerabile și de autoconsumatorii de energie din surse regenerabile), energia recuperată din nămolul obținut în urma epurării apelor uzate;
cu privire la punerea în aplicare a următoarelor politici și măsuri:
politici și măsuri puse în aplicare, adoptate și planificate pentru realizarea contribuției naționale la obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030, indicat la articolul 4 litera (a) punctul 2 din prezentul regulament, inclusiv măsurile specifice pe sector și pe tehnologie, împreună cu o revizuire specifică a punerii în aplicare a măsurilor prevăzute la articolele 23-28 din Directiva (UE) 2018/2001;
dacă sunt disponibile, măsurile specifice de cooperare regională;
fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, măsurile specifice privind sprijinul financiar, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii, pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor;
dacă este cazul, evaluarea sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile pe care statele membre trebuie să o efectueze în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001;
măsurile specifice pentru îndeplinirea cerințelor de la articolele 15-18 din Directiva (UE) 2018/2001;
dacă este cazul, măsuri specifice pentru a evalua, a asigura transparența și a reduce nevoia de capacitate obligatorie de funcționare („must-run”) care poate duce la reducerea energiei din surse regenerabile;
un rezumat al politicilor și măsurilor prevăzute de cadrul favorabil pe care statele membre au obligația de a-l institui în conformitate cu articolul 21 alineatul (6) și cu articolul 22 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie din surse regenerabile și a comunităților de energie din surse regenerabile;
măsurile care promovează utilizarea energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, ținând seama de disponibilitatea biomasei, inclusiv a biomasei durabile, precum și măsurile pentru asigurarea durabilității biomasei produse și utilizate;
măsurile introduse pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și al transporturilor;
politicile și măsurile care facilitează utilizarea contractelor de achiziție de energie electrică;
stabilite în partea 1 din anexa IX.
Articolul 21
Raportarea integrată cu privire la eficiența energetică
Statele membre includ în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima informații:
cu privire la punerea în aplicare a următoarelor traiectorii și obiective naționale:
traiectoria orientativă a consumului anual de energie primară și finală în perioada 2021-2030, drept contribuția națională în materie de economii de energie la realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030, inclusiv metodologia aferentă;
etapele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și contribuțiile la obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică în temeiul Directivei 2012/27/UE în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE;
după caz, o actualizare a altor obiective naționale stabilite în planul național;
cu privire la punerea în aplicare a următoarelor politici și măsuri:
politicile, măsurile și programele puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a realiza contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030, precum și alte obiective menționate la articolul 6, inclusiv măsurile și instrumentele planificate (inclusiv de natură financiară) pentru a promova performanța energetică a clădirilor, măsurile de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și energie electrică, precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice;
dacă este cazul, instrumentele bazate pe condițiile de piață care stimulează creșterile de eficiență energetică, inclusiv taxele și certificatele legate de energie, dar fără a se limita la acestea;
schema națională de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsurile alternative în temeiul articolelor 7a și 7b din Directiva 2012/27/UE și în conformitate cu anexa III la prezentul regulament;
strategiile de renovare pe termen lung în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE;
politicile și măsurile de promovarea serviciilor energetice în sectorul public și măsurile de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică;
cooperarea regională în domeniul eficienței energetice, dacă este cazul;
fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în domeniul eficienței energetice la nivel național, dacă este cazul;
stabilite în partea 2 din anexa IX.
Articolul 22
Raportarea integrată cu privire la securitatea energetică
Statele membre includ în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima informații cu privire la punerea în aplicare:
a obiectivelor naționale privind diversificarea surselor de energie și a aprovizionării cu energie;
dacă este cazul, a obiectivelor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe;
a obiectivelor naționale privind dezvoltarea capacității de a face față diminuării sau întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie, inclusiv gaz și energie electrică;
a obiectivelor naționale privind creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii și stocarea energiei;
a politicilor și măsurilor puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (a)-(d);
a cooperării regionale în vederea punerii în aplicare a obiectivelor și politicilor menționate la literele (a)-(d);
fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, a măsurilor de finanțare, inclusiv a sprijinului acordat de Uniune și a utilizării fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul.
Articolul 23
Raportarea integrată cu privire la piața internă a energiei
Statele membre includ în rapoartele lor naționale intermediare integrate privind energia și clima informații cu privire la punerea în aplicare a următoarelor obiective și măsuri:
nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice pentru 2030 de cel puțin 15 % și indicatorii prevăzuți în partea 1 secțiunea A punctul 2.4.1 din anexa I, precum și măsurile de punere în aplicare a strategiei pentru atingerea acestui nivel, inclusiv cele legate de acordarea autorizațiilor;
proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
dacă este cazul, principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor de interes comun, inclusiv proiectele de infrastructură care implică țări terțe și, în măsura posibilului, o evaluare generală a compatibilității lor cu obiectivele uniunii energetice, precum și contribuția la aceste obiective;
obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, integrarea și cuplarea piețelor, cu scopul de a spori capacitatea comercializabilă a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, semnalele de preț în timp real;
dacă este cazul, obiectivele și măsurile naționale legate de participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participare activă a cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei;
dacă este cazul, obiectivele și măsurile naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente;
măsurile în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic;
politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (a)-(g);
cooperarea regională în vederea punerii în aplicare a obiectivelor și politicilor menționate la literele (a)-(h);
fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, măsurile de finanțare la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în domeniul pieței interne a energiei, inclusiv pentru obiectivul de interconectare a rețelelor electrice, dacă este cazul;
măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv introducerea cuplării piețelor intrazilnice și a piețelor de echilibrare transfrontaliere.
Articolul 24
Raportarea integrată cu privire la sărăcia energetică
În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (3) litera (d) al doilea paragraf, statul membru în cauză include în raportul său național intermediar integrat privind energia și clima:
informații cu privire la progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului național orientativ de a reduce numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică; și
informații cantitative privind numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică și, dacă sunt disponibile, informații privind politicile și măsurile care abordează sărăcia energetică.
Comisia comunică informațiile transmise de către statele membre în temeiul prezentului articol Observatorului european al sărăciei energetice.
Articolul 25
Raportarea integrată cu privire la cercetare, inovare și competitivitate
Statele membre includ în rapoartele lor naționale intermediare integrate privind energia și clima informații cu privire la punerea în aplicare a următoarelor obiective și măsuri:
dacă este cazul, obiectivele și politicile naționale care transpun într-un context național obiectivele și politicile Planului SET;
obiectivele naționale privind cheltuielile publice și, dacă sunt disponibile, cheltuielile private totale pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și îmbunătățirea performanțelor;
dacă este cazul, obiectivele naționale, inclusiv obiectivele pe termen lung pentru 2050, privind utilizarea tehnologiilor de decarbonizare a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, dacă este cazul, privind infrastructura aferentă de transport, de utilizare și de stocare a dioxidului de carbon;
obiectivele naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili;
politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (b) și (c);
cooperarea cu alte state membre pentru punerea în aplicare a obiectivelor și politicilor menționate la literele (b)-(d), inclusiv coordonarea politicilor și a măsurilor în contextul Planului SET, cum ar fi alinierea programelor de cercetare și a programelor comune;
măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul.
Articolul 26
Raportarea anuală
Până la 15 martie 2021 și, ulterior, în fiecare an (anul X), statele membre raportează Comisiei:
informațiile menționate la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2009/119/CE;
informațiile menționate în punctul 3 din anexa IX la Directiva 2013/30/UE, în conformitate cu articolul 25 din aceeași directivă.
În sensul prezentului alineat, pe baza inventarelor armonizate de gaze cu efect de seră prezentate de statele membre sau, dacă un stat membru nu și-a prezentat inventarele armonizate de gaze cu efect de seră până la data respectivă, pe baza propriilor estimări, Comisia compilează anual un inventar armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii. Comisia pune aceste informații la dispoziția publicului în fiecare an până la data de 30 septembrie.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 pentru:
a modifica partea 2 din anexa V prin adăugarea sau eliminarea unor substanțe în/din lista gazelor cu efect de seră, în conformitate cu deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris;
a completa prezentul regulament prin adoptarea de valori pentru potențialele de încălzire globală și prin specificarea orientărilor în materie de inventariere aplicabile în conformitate cu deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris;
a modifica partea 3 din anexa V pentru a actualiza lista categoriilor în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii.
Atunci când propune aceste acte de punere în aplicare, Comisia ia în considerare calendarele aferente CCONUSC sau Acordului de la Paris pentru monitorizarea și raportarea informațiilor respective, precum și deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris pentru a asigura respectarea de către Uniune a obligațiilor de raportare care îi revin în calitate de parte la CCONUSC și la Acordul de la Paris. Actele de punere în aplicare respective precizează, de asemenea, calendarele pentru cooperarea și coordonarea dintre Comisie și statele membre în vederea întocmirii raportului de inventariere a gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (6).
Articolul 27
Raportarea cu privire la obiectivele pentru 2020
Până la 30 aprilie 2022, fiecare stat membru raportează Comisiei cu privire la îndeplinirea obiectivului său național în materie de eficiență energetică pentru 2020 stabilit în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE, prin furnizarea informațiilor prevăzute în partea 2 din anexa IX la prezentul regulament, și cu privire la îndeplinirea obiectivelor naționale globale privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, după cum se prevede în anexa I la Directiva 2009/28/CE, în versiunea în vigoare la 31 decembrie 2020, prin furnizarea următoarelor informații:
ponderea sectorială (sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor) și globală a energiei din surse regenerabile în 2020;
măsurile luate pentru a îndeplini obiectivele naționale privind energia din surse regenerabile pentru 2020, inclusiv măsurile legate de schemele de sprijin, garanțiile de origine și simplificarea procedurilor administrative;
ponderea energiei din biocombustibili și biolichide produse din culturi de cereale și din alte culturi bogate în amidon, de plante zaharoase și de plante oleaginoase în consumul de energie în transporturi;
ponderea energiei din biocombustibili și biogaze produși din materii prime și utilizați în transporturi și a altor combustibili enumerați în partea A din anexa IX la Directiva 2009/28/CE, în versiunea în vigoare la 31 decembrie 2020, în consumul de energie în transporturi.
Articolul 28
Platforma electronică
CAPITOLUL 5
Evaluare globală a progreselor și a măsurilor de politică luate pentru a asigura realizarea obiectivelor Uniunii – monitorizare de către Comisie
Articolul 29
Evaluarea progreselor
Până la 31 octombrie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează, în special pe baza rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima, a altor informații raportate în temeiul prezentului regulament, a indicatorilor și a statisticilor și datelor europene, dacă sunt disponibile:
progresele realizate la nivelul Uniunii în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, inclusiv, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030, în special în vederea evitării oricărei lacune în ceea ce privește obiectivele Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică;
progresele realizate de fiecare stat membru în direcția îndeplinirii propriilor obiective, inclusiv a obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119, și contribuții și în direcția punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor stabilite în planul său național integrat privind energia și clima;
impactul general al activităților de aviație asupra climei globale, inclusiv în urma altor efecte sau emisii decât cele de CO2, pe baza datelor privind emisiile furnizate de statele membre în temeiul articolului 26, îmbunătățind respectiva evaluare prin trimitere la progresele științifice și la datele privind traficul aerian, după caz;
impactul general al politicilor și măsurilor planurilor naționale integrate privind energia și clima asupra funcționării măsurilor de politică ale Uniunii privind clima și energia;
impactul general al politicilor și măsurilor incluse în planurile naționale integrate privind energia și clima asupra funcționării sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și asupra echilibrului dintre cererea și oferta de certificate de emisii pe piața europeană a carbonului.
În cadrul evaluării sale, Comisia întreprinde următoarele acțiuni:
analizează măsura în care a fost atins reperul Uniunii de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020;
evaluează măsura în care progresele statelor membre indică faptul că Uniunea în ansamblul său este în grafic pentru a putea să atingă nivelul consumului de energie în 2030 menționat la primul paragraf, ținând seama de evaluarea informațiilor furnizate de statele membre în cadrul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima;
utilizează rezultatele obținute din exercițiile de modelare în ceea ce privește tendințele viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii și la nivel național și utilizează alte analize complementare;
ține seama în mod corespunzător de circumstanțele relevante care afectează consumul de energie primară și finală indicat de statele membre în planurile lor naționale integrate privind energia și clima, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2).
Până la 31 octombrie 2021 și, ulterior, în fiecare an, Comisia evaluează, îndeosebi pe baza informațiilor raportate în temeiul prezentului regulament, dacă Uniunea și statele sale membre au înregistrat progrese suficiente în direcția îndeplinirii următoarelor cerințe:
angajamentele asumate în temeiul articolului 4 din CCONUSC și al articolului 3 din Acordul de la Paris, astfel cum au fost stabilite în deciziile adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților la CCONUSC care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris;
obligațiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/842 și la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841;
obiectivele stabilite în planul național integrat privind energia și clima în vederea realizării obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani, în vederea atingerii obiectivelor privind energia și clima pentru 2030.
Articolul 30
Neconcordanțele cu obiectivele generale ale uniunii energetice și cu obiectivele asumate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842
Articolul 31
Reacții la nivelul insuficient de ambiție al planurilor naționale integrate privind energia și clima
Dacă apare un decalaj între obiectivul Uniunii pentru 2030 și suma contribuțiilor naționale în domeniul eficienței energetice, Comisia evaluează, în special, circumstanțele relevante enumerate la articolul 6 alineatul (2), informațiile furnizate de statele membre în planurile lor naționale integrate privind energia și clima, rezultatele obținute din exercițiile de modelare în ceea ce privește tendințele viitoare ale consumului de energie și alte analize complementare, după caz.
Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentului articol și în unicul scop de a evalua dacă apare un decalaj între obiectivul Uniunii pentru 2030 și contribuțiile colective ale statelor membre, Comisia emite, în cadrul evaluării sale, o ipoteză privind contribuția națională a statelor membre care nu au transmis proiectele lor de plan național integrat privind energia și clima în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).
În ipoteza sa, în domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia ține seama de obiectivul național obligatoriu al statului membru pentru 2020 astfel cum este stabilit în anexa I la Directiva (UE) 2018/2001, de rezultatele obținute din exercițiile de modelare în ceea ce privește dezvoltarea energiei din surse regenerabile și de rezultatele formulei prevăzute în anexa II la prezentul regulament. În domeniul eficienței energetice, Comisia ține seama de exercițiile de modelare în ceea ce privește tendințele viitoare ale consumului de energie și de alte analize complementare, după caz.
La evaluarea contribuțiilor legate de energia din surse regenerabile, pe baza formulei stabilite în anexa II, Comisia ține seama de orice eventual impact negativ asupra siguranței alimentării cu energie și asupra stabilității rețelei în sistemele energetice mici sau izolate sau în sistemele statelor membre în care pot rezulta consecințe semnificative din cauza schimbării zonei sincrone.
La evaluarea contribuțiilor legate de eficiența energetică, Comisia ține seama de eventualul impact asupra funcționării sistemului energetic și asupra stabilității rețelei în statele membre în care pot rezulta consecințe semnificative din cauza schimbării zonei sincrone.
Articolul 32
Reacții la progresele insuficiente în direcția atingerii obiectivelor Uniunii privind energia și clima
În recomandările sale în domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia ia în considerare circumstanțele relevante indicate de statul membru în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf. De asemenea, Comisia ia în considerare proiectele privind energia din surse regenerabile pentru care a fost luată o decizie finală de investiții, cu condiția ca aceste proiecte să devină operaționale în perioada 2021-2030 și să aibă un impact semnificativ asupra contribuției naționale a unui stat membru.
În recomandările sale în domeniul eficienței energetice, Comisia ține seama în mod corespunzător de criteriile obiective enumerate la articolul 6 alineatul (1) literele (a) și (b) și de circumstanțele naționale relevante indicate de statul membru în conformitate cu articolul 6 alineatul (2).
În domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia evaluează dacă măsurile naționale prevăzute la alineatul (3) sunt suficiente pentru a atinge obiectivele Uniunii privind energia din surse regenerabile. În cazul în care măsurile naționale sunt insuficiente, Comisia propune, după caz, măsuri și își exercită competențele la nivelul Uniunii în plus față de aceste recomandări, pentru a asigura, în special, atingerea obiectivului Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030.
În domeniul eficienței energetice, Comisia, după caz, propune măsuri și își exercită competențele la nivelul Uniunii în plus față de aceste recomandări, pentru a asigura, în special, atingerea obiectivului Uniunii privind eficiența energetică pentru 2030.
În domeniul eficienței energetice, aceste măsuri suplimentare pot, în special, să îmbunătățească eficiența energetică:
a clădirilor, în conformitate cu Directivele 2010/31/UE și 2012/27/UE; și
a transporturilor.
Dacă, în domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia, pe baza evaluării sale în temeiul articolului 29 alineatele (1) și (2), ajunge la concluzia că unul sau mai multe dintre punctele de referință ale traiectoriei orientative a Uniunii pentru 2022, 2025 și 2027 menționate la articolul 29 alineatul (2) nu au fost atinse, statele membre care nu au atins unul sau mai multe dintre punctele lor naționale de referință în 2022, 2025 și 2027, astfel cum sunt menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2, se asigură că sunt puse în aplicare măsuri suplimentare în termen de un an de la data la care s-a primit evaluarea Comisiei pentru a elimina decalajul față de punctul lor de referință național, ca de exemplu:
măsuri naționale de sporire a utilizării energiei din surse regenerabile;
ajustarea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, prevăzută la articolul 23 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001;
ajustarea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, prevăzută la articolul 25 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001;
efectuarea unei plăți financiare voluntare către mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile instituit la nivelul Uniunii, care contribuie la proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile și este gestionat direct sau indirect de Comisie, astfel cum se prevede la articolul 33;
utilizarea mecanismelor de cooperare prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001.
Astfel de măsuri țin seama de observațiile Comisiei, astfel cum se prevede la alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul articol. Statele membre în cauză includ aceste măsuri în cadrul raportului lor național intermediar integrat privind energia și clima.
Se consideră că statele membre care îndeplinesc obligația de a elimina decalajul față de ponderea de referință respectă, pe parcursul întregii perioade în care s-a produs decalajul, obligațiile stabilite la primul paragraf prima teză din prezentul alineat și la articolul 3 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001.
În sensul alineatului (3) primul paragraf litera (d) din prezentul articol, statele membre pot utiliza propriile venituri din certificatele anuale de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE.
Articolul 33
Mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile
Fără a aduce atingere alineatului (1) din prezentul articol, mecanismul de finanțare contribuie la cadrul favorabil în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001 cu scopul de a sprijini utilizarea energiei din surse regenerabile în întreaga Uniune, indiferent dacă există un decalaj față de traiectoria orientativă a Uniunii. În acest scop:
plățile din partea statelor membre menționate la articolul 32 pot fi completate din surse suplimentare, ca de exemplu fonduri ale Uniunii, contribuții ale sectorului privat sau plăți suplimentare din partea statelor membre cu scopul de a contribui la realizarea obiectivului Uniunii;
mecanismul de finanțare poate, printre altele, oferi sprijin sub forma unor împrumuturi cu dobânzi reduse sau a unor granturi sau a unei combinații dintre acestea două și poate sprijini, printre altele, proiecte comune între statele membre în conformitate cu articolul 9 din Directiva (UE) 2018/2001 și participarea statelor membre la proiectele comune cu țări terțe menționate la articolul 11 din respectiva directivă.
Comisia, asistată de Comitetul uniunii energetice menționat la articolul 44 alineatul (1) litera (b), poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili dispozițiile necesare pentru înființarea și funcționarea mecanismului de finanțare, în special:
metodologia de calculare a nivelului maxim al primei pentru fiecare ofertă;
modelul procedurii de ofertare care urmează să fie aplicat, inclusiv condițiile de realizare și sancțiunile aferente;
metodologia de calculare a plăților din partea statelor membre și a beneficiilor statistice care rezultă pentru statele membre care contribuie;
cerințele minime pentru participarea statelor membre, ținând seama de necesitatea de a asigura atât continuitatea mecanismului prin intermediul unei durate suficiente a plăților din partea statelor membre, cât și un maxim de flexibilitate pentru participarea statelor membre;
dispoziții care asigură participarea și/sau aprobarea statelor membre gazdă și, dacă este necesar, dispoziții referitoare la costurile de sistem suplimentare.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (6).
Articolul 34
Recomandări ale Comisiei adresate statelor membre
În cazul în care, în prezentul regulament, se face trimitere la prezentul articol, se aplică următoarele principii:
statul membru în cauză ține seama de recomandare în mod corespunzător, într-un spirit de solidaritate între statele membre și Uniune și între statele membre;
statul membru stabilește, în raportul său național intermediar integrat privind energia și clima întocmit în anul următor anului în care a fost emisă recomandarea, modul în care a ținut seama de recomandare în mod corespunzător. Dacă statul membru în cauză decide să nu dea curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare, acesta prezintă motivele sale;
recomandările ar trebui să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.
Articolul 35
Raport privind starea uniunii energetice
Raportul privind starea uniunii energetice include următoarele elemente:
evaluarea efectuată în temeiul articolului 29;
dacă este cazul, recomandările formulate în temeiul articolului 34;
raportul privind funcționarea pieței carbonului menționat la articolul 10 alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE, inclusiv informații cu privire la aplicarea directivei respective în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din directiva respectivă;
la fiecare doi ani, începând din 2023, un raport privind durabilitatea bioenergiei la nivelul Uniunii, cuprinzând informațiile specificate în anexa X;
la fiecare doi ani, un raport privind schemele voluntare pentru care Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolului 30 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001, cuprinzând informațiile specificate în anexa XI la prezentul regulament;
un raport intermediar general privind aplicarea Directivei 2009/72/CE;
un raport intermediar general privind aplicarea Directivei 2009/73/CE, în temeiul articolului 52 din directiva respectivă;
un raport intermediar general privind schemele de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsurile de politică alternative astfel cum sunt menționate la articolele 7a și 7b din Directiva 2012/27/UE;
la fiecare doi ani, un raport intermediar general privind renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, în conformitate cu foile de parcurs stabilite în strategiile de renovare pe termen lung pe care fiecare stat membru le elaborează în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE;
la fiecare patru ani, un raport intermediar general privind creșterea de către statele membre a numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Directiva 2010/31/UE;
un raport intermediar general privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește crearea unei piețe a energiei complete și operaționale;
calitatea reală a combustibililor în diferitele state membre și acoperirea geografică a combustibililor cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg pentru a oferi o imagine de ansamblu a datelor referitoare la calitatea combustibililor în diferitele state membre, raportate în temeiul Directivei 98/70/CE;
un raport intermediar privind competitivitatea;
progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili;
alte aspecte relevante pentru punerea în aplicare a uniunii energetice, inclusiv sprijinul public și privat;
până la 31 octombrie 2019 și, ulterior, la fiecare patru ani, o evaluare a punerii în aplicare a Directivei 2009/31/CE.
Articolul 36
Monitorizarea mecanismului de guvernanță
În contextul stării uniunii energetice, astfel cum se menționează la articolul 35, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la punerea în aplicare a planurilor naționale integrate privind energia și clima. Parlamentul European și Consiliul abordează, în fiecare an, progresele realizate de uniunea energetică în privința tuturor dimensiunilor legate de politicile privind energia și clima.
CAPITOLUL 6
Sistemele Uniunii și sistemele naționale pentru emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră
Articolul 37
Sistemele de inventariere ale Uniunii și sistemele de inventariere naționale
În cazul în care, în cursul verificării inițiale efectuate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol, Comisia constată o diferență între media anuală a absorbțiilor nete din anii menționați la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/841 raportată de orice stat membru în 2020 și 2023 sau în transmiterea ulterioară a inventarului de gaze cu efect de seră care este mai mare de 500 kt CO2 echivalent, Comisia verifică:
transparența, exactitatea, coerența, comparabilitatea și caracterul complet al informațiilor prezentate; și
că raportarea LULUCF este efectuată în conformitate cu documentația care cuprinde orientările CCONUSC sau cu normele Uniunii.
Comisia pune la dispoziția publicului rezultatele verificării respective.
La propunerea acestor acte de punere în aplicare, Comisia ia în considerare toate deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (6).
Articolul 38
Revizuirea inventarelor
►M3 Revizuirea cuprinzătoare menționată la alineatele (1) și (1a) include: ◄
controale pentru a verifica transparența, exactitatea, coerența, comparabilitatea și caracterul complet al informațiilor prezentate;
controale pentru a identifica situațiile în care datele din inventar nu sunt elaborate în conformitate cu documentația care cuprinde orientările CCONUSC sau cu normele Uniunii;
controale pentru a identifica situațiile în care contabilizarea LULUCF nu este efectuată în conformitate cu documentația care cuprinde orientările CCONUSC sau cu normele Uniunii; și
dacă este cazul, calcularea corecțiilor tehnice necesare rezultate, în consultare cu statele membre.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (6).
Articolul 39
Sistemele Uniunii și sistemele naționale pentru politici, măsuri și prognoze
Atunci când propune aceste acte de punere în aplicare, Comisia ia în considerare deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris, inclusiv cerințele de raportare convenite la nivel internațional, precum și calendarele de monitorizare și de raportare a informațiilor respective.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (6).
Articolul 40
Crearea și operarea registrelor
CAPITOLUL 7
Cooperare și sprijin
Articolul 41
Cooperarea dintre statele membre și Uniune
Statele membre cooperează și se coordonează pe deplin între ele și cu Uniunea în ceea ce privește obligațiile în temeiul prezentului regulament, în special cu privire la:
procesul de elaborare, de adoptare, de notificare și de evaluare a planurilor naționale integrate privind energia și clima în temeiul articolelor 9-13;
procesul de elaborare, de adoptare, de notificare și de evaluare a rapoartelor naționale integrate privind energia și clima în temeiul articolului 17 și a raportării anuale în temeiul articolului 26;
procesul legat de recomandările Comisiei și abordarea respectivelor recomandări în temeiul articolului 9 alineatele (2) și (3), al articolului 17 alineatul (6), al articolului 30 alineatul (1), al articolului 31 alineatul (1) și al articolului 32 alineatele (1) și (2);
compilarea inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii și întocmirea raportului Uniunii privind inventarul de gaze cu efect de seră, în temeiul articolului 26 alineatul (4);
elaborarea comunicării naționale a Uniunii în temeiul articolului 12 din CCONUSC și a raportului bienal al Uniunii în temeiul Deciziei 2/CP.17 sau al deciziilor ulterioare relevante adoptate de organismele CCONUSC;
procedurile de revizuire și de conformitate în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris, în conformitate cu orice decizie aplicabilă în temeiul CCONUSC, precum și procedura Uniunii de revizuire a inventarelor de gaze cu efect de seră ale statelor membre menționată la articolul 38;
orice modificări în urma procesului de revizuire menționat la articolul 38 sau orice alte modificări ale inventarelor sau ale rapoartelor privind inventarele prezentate sau care urmează să fie prezentate secretariatului CCONUSC;
compilarea inventarului armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în temeiul articolului 26 alineatul (2).
Articolul 42
Rolul Agenției Europene de Mediu
Agenția Europeană de Mediu asistă Comisia în activitățile acesteia în ceea ce privește dimensiunile „decarbonizare” și „eficiență energetică”, pentru a se conforma articolelor 15-21, 26, 28, 29, 35, 37, 38, 39 și 41, în conformitate cu programul său de lucru anual. Această activitate include, după necesități, asistență pentru:
compilarea informațiilor raportate de statele membre cu privire la politici și la măsuri, precum și cu privire la prognoze;
efectuarea procedurilor de asigurare a calității și de control al calității în legătură cu informațiile raportate de statele membre cu privire la prognoze, precum și cu privire la politici și la măsuri;
elaborarea de estimări sau completarea celor puse la dispoziția Comisiei pentru datele referitoare la prognozele care nu sunt raportate de statele membre;
compilarea datelor, ori de câte ori sunt disponibile pentru a fi preluate din statisticile europene și adecvate în ceea ce privește actualitatea, necesare pentru raportul privind starea uniunii energetice elaborat de Comisie și transmis Parlamentului European și Consiliului;
difuzarea informațiilor colectate în temeiul prezentului regulament, inclusiv menținerea și actualizarea unei baze de date cu privire la politicile și măsurile de atenuare ale statelor membre și a platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice, vulnerabilitățile și adaptarea la schimbările climatice;
efectuarea procedurilor de asigurare a calității și de control al calității în vederea întocmirii inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii;
compilarea inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii și elaborarea raportului Uniunii privind inventarul de gaze cu efect de seră;
elaborarea de estimări pentru datele care nu sunt raportate în inventarele naționale de gaze cu efect de seră;
efectuarea revizuirii menționate la articolul 38;
compilarea inventarului armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii.
CAPITOLUL 8
Dispoziții finale
Articolul 43
Exercitarea delegării de competențe
Articolul 44
Comitetele
Comisia este asistată de:
un Comitet privind schimbările climatice, în ceea ce privește punerea în aplicare a aspectelor menționate la articolul 19 alineatul (5), articolul 26 alineatul (7), articolul 37 alineatul (6), articolul 38 alineatul (3) și articolul 39 alineatul (3); și
un Comitet al uniunii energetice, în ceea ce privește punerea în aplicare a aspectelor menționate la articolul 17 alineatul (4) și la articolul 33 alineatul (4).
Articolul 45
Revizuire
În termen de șase luni de la realizarea fiecărei evaluări la nivel global convenite în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la funcționarea prezentului regulament, la contribuția sa la guvernanța uniunii energetice, la contribuția sa la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris, la progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor privind clima și energia pentru 2030 și a obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119, la îndeplinirea obiectivelor suplimentare privind uniunea energetică și la conformitatea dispozițiilor în materie de planificare, de raportare și de monitorizare stabilite în prezentul regulament cu alte acte legislative ale Uniunii sau decizii legate de CCONUSC sau de Acordul de la Paris. Rapoartele Comisiei pot fi însoțite de propuneri legislative, dacă este cazul.
Articolul 46
Modificări ale Directivei 94/22/CE
Directiva 94/22/CE se modifică după cum urmează:
La articolul 8, alineatul (2) se elimină.
Articolul 9 se elimină.
Articolul 47
Modificări aduse Directivei 98/70/CE
Directiva 98/70/CE se modifică după cum urmează:
Articolul 7a se modifică după cum urmează:
la alineatul (1) al treilea paragraf, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) volumul total al fiecărui tip de carburant sau de energie furnizat; și”;
la alineatul (2), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
La articolul 8, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 48
Modificări ale Directivei 2009/31/CE
Directiva 2009/31/CE se modifică după cum urmează:
La articolul 27, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„La fiecare patru ani, statele membre înaintează Comisiei un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, inclusiv registrul menționat la articolul 25 alineatul (1) litera (b). Primul raport se transmite Comisiei până la 30 iunie 2011. Raportul se întocmește pe baza unui chestionar sau a unei prezentări generale adoptate de Comisie sub formă de acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (2). Chestionarul sau prezentarea generală se trimit statelor membre cu cel puțin șase luni înainte de termenul de depunere a raportului.”
La articolul 38, alineatul (1) se elimină.
Articolul 49
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 663/2009
Regulamentul (CE) nr. 663/2009 se modifică după cum urmează:
La articolul 27, alineatele (1) și (3) se elimină.
Articolul 28 se elimină.
Articolul 50
Modificare adusă Regulamentului (CE) nr. 715/2009
În Regulamentul (CE) nr. 715/2009, articolul 29 se elimină.
Articolul 51
Modificări aduse Directivei 2009/73/CE
Directiva 2009/73/CE se modifică după cum urmează:
Articolul 5 se elimină.
Articolul 52 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 52
Raportare
Comisia monitorizează și examinează aplicarea prezentei directive și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport intermediar general, ca anexă la raportul privind starea uniunii energetice menționat la articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului ( *1 ).
Articolul 52
Modificare adusă Directivei 2009/119/CE a Consiliului
La articolul 6 din Directiva 2009/119/CE, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 53
Modificări aduse Directivei 2010/31/UE
Directiva 2010/31/UE se modifică după cum urmează:
Articolul 2a se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
se adaugă următorul alineat:
La articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf, teza „Raportul poate fi inclus în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE” se elimină.
La articolul 9, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
La articolul 10, alineatele (2) și (3) se elimină.
La articolul 14 alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Respectivul raport se transmite Comisiei în cadrul planurilor naționale integrate privind energia și clima ale statelor membre, menționate la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999”
La articolul 15 alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Respectivul raport se transmite Comisiei în cadrul planurilor naționale integrate privind energia și clima ale statelor membre, menționate la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999.”
Articolul 54
Modificări aduse Directivei 2012/27/UE
Directiva 2012/27/UE se modifică după cum urmează:
Articolul 4 se elimină.
La articolul 18 alineatul (1), litera (e) se elimină.
Articolul 24 se modifică după cum urmează:
alineatele (1), (3), (4) și (11) se elimină;
alineatul (2) se elimină.
Anexa XIV se elimină.
Articolul 55
Modificare adusă Directivei 2013/30/UE
La articolul 25 din Directiva 2013/30/UE, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 56
Modificări aduse Directivei (UE) 2015/652
Directiva (UE) 2015/652 se modifică după cum urmează:
La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
În partea 2 din anexa I, punctul 1 litera (h) și punctele 2, 3, 4 și 7 se elimină.
Anexa III se modifică după cum urmează:
punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„1. Statele membre prezintă un raport cu privire la datele enumerate la punctul 3. Datele respective trebuie să fie raportate pentru toți carburanții și pentru toate formele de energie introduse pe piață în fiecare stat membru. În cazul în care se amestecă mai mulți biocarburanți cu combustibili fosili, trebuie să fie furnizate datele pentru fiecare biocarburant.”;
la punctul 3, literele (e) și (f) se elimină.
Anexa IV se modifică după cum urmează:
următoarele modele pentru raportarea informațiilor privind coerența datelor raportate se elimină:
în formatul notelor, punctele 8 și 9 se elimină.
Articolul 57
Abrogare
Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se abrogă începând cu 1 ianuarie 2021, sub rezerva dispozițiilor tranzitorii prevăzute la articolul 58 din prezentul regulament, cu excepția articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, care se abrogă începând cu 24 decembrie 2018. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XIII.
Articolul 58
Dispoziții tranzitorii
Prin derogare de la articolul 57 din prezentul regulament, articolul 7 și articolul 17 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare rapoartelor care conțin datele necesare în temeiul respectivelor articole pentru anii 2018, 2019 și 2020.
Articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare în ceea ce privește a doua perioadă de angajament în temeiul protocolului de la Kyoto.
Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare revizuirii datelor inventarelor de gaze cu efect de seră pentru anii 2018, 2019 și 2020.
Articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare prezentării raportului necesar în temeiul articolului respectiv.
Pentru a asigura coerența și certitudinea juridică, niciun element al prezentului regulament nu împiedică aplicarea derogărilor prevăzute în legislația sectorială corespunzătoare a Uniunii în domeniul energiei electrice și al pregătirii pentru riscuri legate de energia electrică.
Articolul 59
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 40, articolul 53 alineatele (2), (3) și (4), articolul 54 alineatul (3) litera (a), articolul 54 alineatul (4) și articolul 55 se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
CADRUL GENERAL PENTRU PLANURILE NAȚIONALE INTEGRATE PRIVIND ENERGIA ȘI CLIMA
Partea 1
Cadrul general
SECȚIUNEA A: PLANUL NAȚIONAL
1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI
1.1. Rezumat
Contextul politic, economic, social și de mediu al planului
Strategia referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
Tabel recapitulativ cu principalele obiective, politici și măsuri ale planului
1.2. Prezentare generală a situației actuale a politicii
Sistemul energetic al Uniunii și cel național și contextul de politică al planului național
Politicile actuale privind energia și clima și măsuri referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
Aspecte-cheie cu importanță transfrontalieră
Structura administrativă de punere în aplicare a politicilor naționale privind energia și clima
1.3. Consultări și implicarea entităților naționale și de la nivelul Uniunii, precum și rezultatul acestora
Implicarea Parlamentului național
Implicarea autorităților locale și regionale
Consultări cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, și angajarea societății civile și a publicului larg
Consultări cu alte state membre
Procesul iterativ cu Comisia
1.4. Cooperarea regională în decursul elaborării planului
Elementele care fac obiectul unor planificări comune sau coordonate cu alte state membre
Explicarea modului în care planul ia în considerare cooperarea regională
2. OBIECTIVE NAȚIONALE
2.1. Dimensiunea „decarbonizare”
2.1.1. Emisiile și absorbțiile de GES ( 5 )
Elementele prevăzute la articolul 4 litera (a) punctul 1
Dacă este cazul, alte obiective naționale care sunt consecvente cu Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung existente. Dacă este cazul, în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea angajamentului general al Uniunii de reducere a emisiilor de GES, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective de adaptare, dacă sunt disponibile
2.1.2. Energia din surse regenerabile
Elementele prevăzute la articolul 4 litera (a) punctul 2
Traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală în perioada 2021-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și al răcirii și în sectorul transporturilor
Traiectoriile estimate, defalcate per tehnologie de energie din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să le folosească pentru a obține traiectoriile sectoriale și traiectoria globală pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut total de energie preconizat per tehnologie și per sector, în Mtep, și puterea totală instalată planificată (împărțită în putere nouă și repowering) per tehnologie și per sector, în MW
Traiectoriile estimate privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică și transporturi, și privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și pe proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei sale și impactul asupra absorbantului LULUCF
Dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (de exemplu, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunități de energie din surse regenerabile și de autoconsumatori de energie din surse regenerabile, energia recuperată din nămolul obținut în urma epurării apelor uzate)
2.2. Dimensiunea „eficiență energetică”
Elementele prevăzute la articolul 4 litera (b)
Etapele orientative pentru 2030, 2040 și 2050, indicatorii măsurabili ai progresului stabiliți la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii, precum și contribuțiile acestora la obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică, astfel cum sunt menționate în foile de parcurs stabilite în cadrul strategiilor de renovare pe termen lung pentru parcul național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE
Dacă este cazul, alte obiective naționale, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale, precum și obiectivele naționale în domenii precum eficiența energetică în sectorul transporturilor și în ceea ce privește încălzirea și răcirea
2.3. Dimensiunea „securitate energetică”
Elementele prevăzute la articolul 4 litera (c)
Obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea: gradului de diversitate a surselor de energie și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie din țări terțe pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale
Dacă este cazul, obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale
Obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii și stocarea energiei
2.4. Dimensiunea „piața internă a energiei”
2.4.1. Interconectivitatea rețelelor electrice
Nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice în 2030 spre care tinde statul membru, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice pentru 2030 de cel puțin 15 %, cu o strategie cu nivelul începând din 2021, definită în strânsă cooperare cu statele membre afectate, ținând seama de obiectivul de 10 % de interconectare prevăzut pentru 2020 și de următorii indicatori ai gradului de urgență a măsurilor:
Diferențele de preț pe piața angro ce depășesc un prag orientativ de 2 EUR/MWh între statele membre, regiuni sau zone de ofertare;
Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30 % din vârful de sarcină;
Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30 % din puterea instalată de producere a energiei din surse regenerabile.
Fiecare interconexiune nouă face obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic și de mediu și este implementată numai în cazul în care beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile
2.4.2. Infrastructura de transport al energiei
Proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului și, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale strategiei pentru uniunea energetică
Dacă este cazul, principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor de interes comun (PIC) ( 6 )
2.4.3. Integrarea piețelor
Obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special, referitoare la promovarea unor prețuri la energia electrică stabilite în mod competitiv în conformitate cu legislația sectorială relevantă, integrarea și cuplarea piețelor, având drept scop sporirea capacității comercializabile a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, precum și semnalele de preț în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
Dacă este cazul, obiectivele naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participarea activă a cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele de energie, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
Dacă este cazul, obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente
Obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic, precum și referitoare la flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
Dacă este cazul, obiectivele naționale privind protecția consumatorilor de energie și îmbunătățirea competitivității sectorului de energie cu amănuntul
2.4.4. Sărăcia energetică
Dacă este cazul, obiectivele naționale în ceea ce privește sărăcia energetică, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
2.5. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”
Obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și, dacă sunt disponibile, privind inovarea și cercetarea privată legată de uniunea energetică, inclusiv, dacă este cazul, un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
Dacă sunt disponibile, obiectivele naționale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă și, dacă este cazul, obiectivele naționale, inclusiv obiectivele pe termen lung (2050), pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, dacă este cazul, pentru infrastructura aferentă de transport și stocare a dioxidului de carbon
Dacă este cazul, obiectivele naționale în ceea ce privește competitivitatea
3. POLITICI ȘI MĂSURI
3.1. Dimensiunea „decarbonizare”
3.1.1. Emisiile și absorbțiile de GES
Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivului stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, menționat la punctul 2.1.1 din prezenta secțiune, și politicile și măsurile pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/841, acoperind toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele pentru sporirea absorbțiilor, în vederea îndeplinirii obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119
Dacă este cazul, cooperarea regională în acest domeniu
Fără a aduce atingere aplicabilității normelor privind ajutoarele de stat, măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul
3.1.2. Energia din surse regenerabile
Politicile și măsurile pentru a realiza contribuția națională la obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și traiectoriile menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2 și, dacă este cazul sau dacă sunt disponibile, elementele menționate la punctul 2.1.2 din prezenta anexă, inclusiv măsuri specifice sectoarelor și tehnologiilor ( 7 )
Dacă sunt relevante, măsurile specifice pentru cooperarea regională, precum și, opțional, excedentul estimat de producție de energie din surse regenerabile care ar putea fi transferat către alte state membre pentru a realiza contribuția națională și traiectoriile menționate la punctul 2.1.2
Măsurile specifice privind sprijinul financiar, dacă este cazul, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii, pentru promovarea producției și utilizării de energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor
Dacă este cazul, evaluarea sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile pe care statele membre trebuie să îl ofere în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001
Măsurile specifice pentru introducerea unuia sau mai multor puncte de contact, raționalizarea procedurilor administrative, furnizarea de informații și de formare și facilitarea utilizării contractelor de achiziție de energie electrică
Rezumatul politicilor și măsurilor prevăzute de cadrul favorabil pe care statele membre le-au instituit în temeiul articolului 21 alineatul (6) și al articolului 22 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie și a comunităților de energie din surse regenerabile
Evaluarea necesității de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată produse din surse regenerabile
Dacă este cazul, măsuri specifice pentru promovarea utilizării energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, ținând seama de:
3.1.3. Alte elemente ale dimensiunii
Dacă este cazul, politicile și măsurile naționale care afectează sectorul EU ETS și evaluarea complementarității și a impactului asupra schemei EU ETS
Politicile și măsurile pentru atingerea altor obiective naționale, dacă este cazul
Politicile și măsurile pentru obținerea mobilității cu emisii scăzute (inclusiv electrificarea transporturilor)
Dacă este cazul, politicile naționale, calendarele și măsurile planificate pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili
3.2. Dimensiunea „eficiență energetică”
Politicile, măsurile și programele planificate pentru atingerea contribuțiilor orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective menționate la punctul 2.2, inclusiv măsurile și instrumentele (inclusiv de natură financiară) planificate pentru a promova performanța energetică a clădirilor, în special în ceea ce privește următoarele:
Schemele naționale de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsurile de politică alternative în temeiul articolelor 7a și 7b și al articolului 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE și care trebuie elaborate în conformitate cu anexa III la prezentul regulament
Strategia de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private ( 8 ), inclusiv politicile, măsurile și acțiunile de stimulare a renovării aprofundate rentabile și politicile și acțiunile care vizează segmentele cele mai puțin performante ale parcului național de clădiri, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE
Descrierea politicilor și a măsurilor de promovare a serviciilor energetice în sectorul public și a măsurilor de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică ( 9 )
Alte politici, măsuri și programe planificate pentru atingerea contribuției orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la punctul 2.2 [de exemplu măsuri de promovare a rolului de exemplu al clădirilor publice și al achizițiilor publice eficiente din punct de vedere energetic, măsuri de promovare a auditurilor energetice și a sistemelor de gestionare a energiei ( 10 ), măsuri privind formarea și informarea consumatorilor ( 11 ), precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice ( 12 )]
Dacă este cazul, o descriere a politicilor și a măsurilor de promovare a rolului comunităților locale de energie în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor prevăzute la punctele i, ii, iii și iv
Descrierea măsurilor pentru dezvoltarea unor măsuri de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și pentru energie electrică ( 13 )
Cooperarea regională în acest domeniu, dacă este cazul
Măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în domeniu, la nivel național
3.3. Dimensiunea „securitate energetică” ( 14 )
Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.3 ( 15 )
Cooperarea regională în acest domeniu
Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii
3.4. Dimensiunea „piața internă a energiei” ( 16 )
3.4.1. Infrastructura pentru energie electrică
Politicile și măsurile pentru atingerea nivelului-țintă de interconectivitate, astfel cum este menționat la articolul 4 litera (d)
Cooperarea regională în acest domeniu ( 17 )
Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii
3.4.2. Infrastructura de transport al energiei
Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.4.2, inclusiv, dacă este cazul, măsurile specifice pentru a permite realizarea de proiecte de interes comun (PIC) și de alte proiecte de infrastructură importante
Cooperarea regională în acest domeniu ( 18 )
Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii
3.4.3. Integrarea piețelor
Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.4.3
Măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, cum sunt rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv introducerea cuplării piețelor intrazilnice și a piețelor de echilibrare transfrontaliere
Dacă este cazul, măsurile de asigurare a participării nediscriminatorii a energiei din surse regenerabile, a participării active a cererii și a stocării, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei
Politicile și măsurile pentru protejarea consumatorilor, în special a consumatorilor vulnerabili și, dacă este cazul, a celor afectați de sărăcia energetică, și pentru îmbunătățirea competitivității și a contestabilității pieței energiei cu amănuntul
Descrierea măsurilor pentru permiterea și dezvoltarea participării active a cererii, inclusiv a celor referitoare la tarife care să sprijine o stabilire dinamică a prețurilor ( 19 )
3.4.4. Sărăcia energetică
Dacă este cazul, politicile și măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite la punctul 2.4.4
3.5. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”
Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.5
Dacă este cazul, cooperarea cu alte state membre în acest domeniu, inclusiv, după caz, informații privind modul în care obiectivele și politicile Planului SET sunt transpuse în context național
Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii
SECȚIUNEA B: BAZA ANALITICĂ ( 20 )
4. SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PROGNOZE ÎN CONTEXTUL POLITICILOR ȘI MĂSURILOR EXISTENTE ( 21 ), ( 22 )
4.1. Evoluția prognozată a principalilor factori exogeni care influențează sistemul energetic și evoluțiile emisiilor de GES
Previziuni macroeconomice (PIB și creșterea populației)
Modificări sectoriale care sunt preconizate să aibă un impact asupra sistemului energetic și a emisiilor de GES
Tendințele energetice globale, prețurile combustibililor fosili la nivel internațional, prețul dioxidului de carbon în cadrul EU ETS
Evoluții ale costului tehnologiilor
4.2. Dimensiunea „decarbonizare”
4.2.1. Emisii și absorbții de GES
Tendințe în ceea ce privește emisiile și absorbțiile actuale de GES în sectoarele EU ETS, al partajării eforturilor și al LULUCF și în diferite sectoare energetice
Prognoze referitoare la evoluțiile sectoriale în contextul politicilor și măsurilor naționale și ale Uniunii existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)
4.2.2. Energie din surse regenerabile
Ponderea actuală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie și în diferite sectoare (încălzire și răcire, energie electrică și transporturi), precum și per tehnologie în fiecare dintre aceste sectoare
Prognoze orientative referitoare la evoluția în contextul politicilor existente pentru anul 2030 (cu o perspectivă pentru anul 2040)
4.3. Dimensiunea „eficiență energetică”
Consumul actual de energie primară și finală în cadrul economiei și per sector (inclusiv industrie, rezidențial, servicii și transporturi)
Potențialul actual de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii și răcirii centralizate eficiente ( 23 )
Prognoze care țin seama de politicile, măsurile și programele existente în materie de eficiență energetică descrise la punctul 1.2. subpunctul (ii) pentru consumul de energie primară și finală, pentru fiecare sector în parte, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030) ( 24 )
Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor minime de performanță energetică rezultate din calculele naționale, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2010/31/UE
4.4. Dimensiunea „securitate energetică”
Mixul energetic actual, resursele interne de energie, dependența de importuri, inclusiv riscurile relevante
Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)
4.5. Dimensiunea „piața internă a energiei”
4.5.1. Interconectivitatea rețelelor electrice
Nivelul actual de interconectare și principalele interconexiuni ( 25 )
Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea interconexiunilor (inclusiv pentru anul 2030) ( 26 )
4.5.2. Infrastructura de transport al energiei
Caracteristicile esențiale ale infrastructurii de transport existente pentru energia electrică și gaz ( 27 )
Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea rețelelor cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030) ( 28 )
4.5.3. Piețele energiei electrice și gazului, prețurile la energie
Situația actuală a piețelor energiei electrice și gazului, inclusiv prețurile la energie
Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)
4.6. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”
Situația actuală a sectorului tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon și, în măsura în care este posibil, poziția acestuia pe piața mondială (această analiză se va realiza la nivelul Uniunii sau la nivel mondial)
Nivelul actual al cheltuielilor publice și, dacă sunt disponibile, al celor private pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, numărul actual de brevete și numărul actual de cercetători
Defalcarea elementelor prețului curent care formează principalele trei componente ale prețului (energie, rețea, taxe/impozite)
Descrierea subvențiilor pentru energie, inclusiv pentru combustibilii fosili
5. EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR ȘI MĂSURILOR PLANIFICATE ( 29 )
5.1. Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 referitoare la sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de GES, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente (conform descrierii din secțiunea 4).
Prognoze referitoare la evoluția sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de GES, precum și, dacă este relevant, a emisiilor de poluanți atmosferici în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 în temeiul politicilor și măsurilor planificate, cel puțin până la zece ani după perioada vizată de plan (inclusiv pentru ultimul an al perioadei vizate de plan), inclusiv politici și măsuri relevante ale Uniunii.
Evaluarea interacțiunilor între politici (între politicile și măsurile existente și planificate în cadrul unei dimensiuni de politică și între politicile și măsurile existente și cele planificate din diferite dimensiuni), cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, în special pentru a permite o înțelegere solidă a impactului politicilor în materie de eficiență energetică/ de economisire a energiei asupra dimensionării sistemului energetic și pentru a reduce riscul de investiții irecuperabile în ceea ce privește aprovizionarea cu energie
Evaluarea interacțiunilor dintre politicile și măsurile existente și cele planificate, precum și a interacțiunilor dintre politicile și măsurile respective și măsurile de politică ale Uniunii privind clima și energia
5.2. Impactul la nivel macroeconomic și, în măsura în care este posibil, asupra sănătății, a mediului, a ocupării forței de muncă și a educației, a competențelor, precum și la nivel social, inclusiv aspectele referitoare la tranziția echitabilă (în ceea ce privește costurile și beneficiile, precum și rentabilitatea) ale politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente
5.3. Prezentarea generală a investițiilor necesare
fluxurile de investiții existente și ipotezele privind investițiile anticipate legate de politicile și măsurile planificate
factorii de risc sau barierele la nivelul sectorului sau al pieței în contextul național sau regional
analiza sprijinului sau a resurselor suplimentare din fonduri publice necesare remedierii lacunelor identificate la punctul (ii)
5.4. Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 asupra altor state membre și asupra cooperării regionale, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente
Impactul asupra sistemului energetic din statele membre învecinate și din alte state membre din regiune, în măsura posibilului
Impactul asupra prețurilor la energie, a utilităților și a integrării pieței energiei
Dacă este cazul, impactul asupra cooperării regionale
5.5. Contribuția politicilor și a măsurilor planificate la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119
Partea 2
Lista parametrilor și a variabilelor care trebuie raportate în secțiunea B a planurilor naționale ( 30 ) ( 31 ) ( 32 ) ( 33 )
Parametrii, variabilele, bilanțurile energetice și indicatorii care urmează trebuie raportați în secțiunea B „Baza analitică” a planurilor naționale, dacă sunt utilizați:
1. Parametri și variabile de ordin general
Populație [milioane]
PIB [milioane EUR]
Valoarea adăugată brută la nivel sectorial (inclusiv sectoarele industriale principale, sectorul construcțiilor, sectorul serviciilor și sectorul agriculturii) [milioane EUR]
Numărul de gospodării [mii]
Dimensiunea gospodăriilor [locuitori/gospodărie]
Venitul disponibil al gospodăriilor [EUR]
Numărul de călători-kilometri: toate modurile, și anume defalcate în transport rutier (separat pentru automobile și autobuze/autocare, dacă este posibil), feroviar, aerian și navigație internă (în cazurile în care este relevant) [milioane călători-km]
Tone-kilometri în transportul de marfă: toate modurile, cu excepția transporturilor maritime internaționale, și anume defalcate în transport rutier, feroviar, aerian și navigație internă (căi navigabile interioare și transport maritim național) [milioane t-km]
Prețurile de import pentru petrol, gaz și cărbune la nivel internațional [EUR/GJ sau EUR/tep] pe baza recomandărilor Comisiei
Prețul dioxidului de carbon în cadrul EU ETS [EUR/EUA] pe baza recomandărilor Comisiei
Ipoteze privind cursul de schimb în EUR și în USD (dacă este cazul) [EUR/monedă și USD/monedă]
Numărul de grade-zile pentru încălzire (Heating Degree Days – HDD)
Numărul de grade-zile pentru răcire (Cooling Degree Days – CDD)
Ipotezele de cost al tehnologiei utilizate în cadrul modelării, pentru principalele tehnologii relevante
2. Indicatori și bilanțuri energetice
2.1. Aprovizionarea cu energie
Producția internă pe tip de combustibil (toate produsele energetice care sunt produse în cantități semnificative) [ktep]
Importuri nete pe tip de combustibil (inclusiv energie electrică și separat pe importuri nete din interiorul și din afara UE) [ktep]
Dependența de importuri din țări terțe [%]
Principalele surse (țări) de import pentru principalii vectori energetici (inclusiv gaz și energie electrică)
Consumul intern brut pe sursă de tip de combustibil (inclusiv combustibili solizi, toate produsele energetice: cărbune, țiței și produse petroliere, gaz natural, energie nucleară, energie electrică, energie termică derivată, energie din surse regenerabile, deșeuri) [ktep]
2.2. Energie electrică și energie termică
Producția brută de energie electrică [GWh]
Producția brută de energie electrică per combustibil (toate produsele energetice) [GWh]
Ponderea cogenerării de energie termică și de energie electrică în totalul producției de energie electrică și de energie termică [%]
Capacitatea de producție a energiei electrice per sursă, inclusiv dezafectări și noi investiții [MW]
Producerea de energie termică de către centralele termice
Producerea de energie termică de către centralele de cogenerare, inclusiv căldura reziduală industrială
Capacitățile de interconectare transfrontaliere pentru gaz și pentru energie electrică [definiție pentru energia electrică în concordanță cu rezultatele discuțiilor aflate în curs pe baza obiectivului de interconectare de 15 %] și ratele lor de utilizare prognozate
2.3. Sectorul transformării
Intrări de combustibil pentru producerea de energie termică (inclusiv combustibili solizi, petrol, gaz) [ktep]
Intrări de combustibil pentru alte procese de conversie [ktep]
2.4. Consumul de energie
Consumul de energie primară și finală [ktep]
Consumul de energie finală per sector [inclusiv industrial, rezidențial, terțiar, al agriculturii și al transporturilor (defalcat între transportul de călători și cel de marfă, dacă sunt disponibile date)] [ktep]
Consumul de energie finală per combustibil (toate produsele energetice) [ktep]
Consumul neenergetic final [ktep]
Intensitatea energetică primară la nivelul economiei în ansamblu (consumul de energie primară per PIB [tep/EUR])
Intensitatea energetică finală per sector [inclusiv industrial, rezidențial, terțiar și al transporturilor (defalcat între transportul de călători și cel de marfă, dacă sunt disponibile date)]
2.5. Prețuri
Prețurile la energie electrică pe tip de sector utilizator (rezidențial, industrial, terțiar)
Prețurile cu amănuntul ale combustibililor la nivel național (inclusiv impozitele, pe sursă și pe sector) [EUR/ktep]
2.6. Investiții
Costurile investițiilor în sectoarele transformării, furnizării, transportului și distribuției energiei
2.7. Surse regenerabile
Consumul final brut de energie din surse regenerabile și ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și per sector (energie electrică, încălzire și răcire, transporturi) și per tehnologie
Producția de energie electrică și de energie termică din surse regenerabile în clădiri; aceasta trebuie să includă, dacă sunt disponibile, date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată și introdusă în rețea de sistemele solare fotovoltaice, sistemele termice solare, biomasă, pompele de căldură, sistemele geotermale, precum și de toate celelalte sisteme descentralizate de energie din surse regenerabile
După caz, alte traiectorii naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (ponderea biocombustibililor avansați și de origine alimentară, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, precum și energia din surse regenerabile produsă de orașe și de comunități de energie din surse regenerabile.
3. Indicatori privind emisiile și absorbțiile de GES
Emisiile de GES pe sector de politică (EU ETS, partajarea eforturilor și LULUCF)
Emisiile de GES pe sector IPCC și pe gaz (acolo unde este cazul, defalcate în EU ETS și sectoarele vizate de partajarea eforturilor) [tCO2eq]
Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon la nivelul economiei în ansamblu [tCO2eq/PIB]
Indicatori privind emisiile de CO2
Intensitatea GES la nivelul producției interne de energie electrică și energie termică [tCO2eq/MWh]
Intensitatea GES la nivelul consumului de energie finală per sector [tCO2eq/tep]
Parametri privind alte emisii decât cele de CO2
Zootehnie: vaci de lapte [1 000 de capete], alte bovine în afara vacilor de lapte [1 000 de capete], ovine [1 000 de capete], porcine [1 000 de capete], păsări de curte [1 000 de capete]
Aportul de azot rezultat din aplicarea de îngrășăminte sintetice [kt azot]
Aportul de azot rezultat din aplicarea de dejecții animaliere [kt azot]
Azotul fixat prin culturi fixatoare de azot [kt azot]
Azotul din reziduurile de culturi agricole care rămân în sol [kt azot]
Suprafața de soluri organice cultivate [hectare]
Generarea de deșeuri municipale solide (DMS)
Deșeurile municipale solide (DMS) care ajung în depozitele de deșeuri
Procentul de CH4 recuperat din cantitatea totală de CH4 generată de depozitele de deșeuri [%]
ANEXA II
CONTRIBUȚIILE NAȚIONALE LA PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE ÎN CONSUMUL FINAL BRUT DE ENERGIE DIN 2030
1. Următoarea formulă orientativă reprezintă criteriile obiective menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (e) punctele (i)-(v), fiecare exprimat în puncte procentuale:
obiectivul național obligatoriu al statului membru pentru 2020 stabilit în coloana a treia a tabelului din anexa I la Directiva (UE) 2018/2001;
o contribuție forfetară (Cforfetar);
o contribuție bazată pe PIB-ul pe cap de locuitor (CPIB);
o contribuție bazată pe potențial (Cpotențial);
o contribuție care reflectă nivelul de interconectare al statului membru (Cinterco).
2. Cforfetar este același pentru fiecare stat membru în parte. Cforfetar al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.
3. CPIB se alocă între statele membre pe baza indicelui Eurostat privind PIB-ul pe cap de locuitor raportat la media Uniunii în perioada 2013-2017, exprimat ca standard al puterii de cumpărare, unde indicele pentru fiecare stat membru în parte este limitat la 150 % din media Uniunii. CPIB al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.
4. Cpotențial se alocă între statele membre pe baza diferenței dintre ponderea SRE a unui stat membru în 2030 astfel cum este indicată în scenariul PRIMES și obiectivul său obligatoriu pentru 2020. Cpotențial al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.
5. CInterco se alocă între statele membre pe baza unui indice al cotei de interconectare electrică raportat la media Uniunii în 2017, măsurat în ceea ce privește puterea de transfer netă în raport cu puterea totală instalată, unde indicele cotei de interconectare pentru fiecare stat membru în parte este limitat la 150 % din media Uniunii. CInterco al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 10 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.
ANEXA III
NOTIFICAREA MĂSURILOR ȘI A METODOLOGIILOR STATELOR MEMBRE PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A ARTICOLULUI 7 DIN DIRECTIVA 2012/27/UE
Statele membre notifică Comisiei metodologia lor detaliată propusă în conformitate cu punctul 5 din anexa V la Directiva 2012/27/UE pentru operarea schemelor de obligații în materie de eficiență energetică și a măsurilor de politică alternative menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) din directiva respectivă.
1. Calcularea nivelului cerinței de economisire a energiei care trebuie îndeplinit pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, arătând modul în care sunt luate în considerare următoarele elemente:
consumul anual de energie finală, calculat ca medie pe perioada cea mai recentă de trei ani care precedă data de 1 ianuarie 2019 [în ktep];
cantitatea totală cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care trebuie realizate [în ktep], în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2012/27/UE;
datele utilizate la calculul consumului de energie finală și sursele acestor date, inclusiv justificarea utilizării surselor statistice alternative și a oricăror diferențe dintre cantitățile rezultate (dacă se folosesc alte surse decât Eurostat);
2. Statele membre care decid să utilizeze oricare dintre posibilitățile prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2012/27/UE notifică și calculul nivelului cerinței de economisire a energiei care trebuie atins pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, arătând modul în care sunt luate în considerare și următoarele elemente:
rata lor anuală de economisire;
baza lor de calcul și energia utilizată în transporturi, în total sau parțial, care a fost exclusă din calcul [în ktep];
cantitatea calculată cumulată de economii de energie pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030 [înainte de aplicarea opțiunilor menționate la articolul 7 alineatul (4) literele (b)-(g) din Directiva 2012/27/UE] [în ktep];
aplicarea opțiunilor menționate la articolul 7 alineatul (4) literele (b)-(g) din Directiva 2012/27/UE:
consumul de energie finală utilizată în activitățile industriale [în ktep] enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, care a fost exclus din calcul în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (b) din Directiva 2012/27/UE;
cantitatea economiilor de energie [în ktep] realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura de încălzire și răcire centralizată eficientă, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2012/27/UE;
cantitatea economiilor de energie [în ktep] rezultate din acțiuni individuale nou puse în aplicare începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (d) din Directiva 2012/27/UE;
cantitatea economiilor de energie [în ktep] care decurg din măsurile de politică, cu condiția să se poată demonstra că aceste măsuri de politică au drept rezultat acțiuni individuale efectuate după 1 ianuarie 2018 și până la 31 decembrie 2020, care asigură economii după 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (e) din Directiva 2012/27/UE;
cantitatea energiei produse [în ktep] pe sau în clădirile pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică ce promovează instalarea de noi tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (f) din Directiva 2012/27/UE;
cantitatea de economii de energie [în ktep] care depășesc cantitatea cumulată de economii de energie obligatorii pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, pe care statele membre o iau în calcul pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2012/27/UE;
cantitatea cumulată totală de economii de energie [după aplicarea opțiunilor menționate la articolul 7 alineatul (4) literele (b)-(g) din Directiva 2012/27/UE].
3. Măsuri de politică în vederea îndeplinirii cerinței de economisire menționate la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE:
3.1. Schemele de obligații în materie de eficiență energetică menționate la articolul 7a din Directiva 2012/27/UE:
descrierea schemei de obligații în materie de eficiență energetică;
cantitatea cumulată și anuală preconizată a economiilor și durata perioadei (perioadelor) de obligație;
părțile obligate și responsabilitățile acestora;
sectoarele țintă;
acțiunile eligibile prevăzute în cadrul măsurii;
informații cu privire la aplicarea următoarelor dispoziții din Directiva 2012/27/UE:
dacă este cazul, acțiuni specifice, ponderea economiilor care trebuie realizate în gospodăriile afectate de sărăcia energetică, în conformitate cu articolul 7 alineatul (11);
economiile realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe în conformitate cu articolul 7a alineatul (6) litera (a);
„constituirea de rezerve și împrumuturile” în conformitate cu articolul 7a alineatul (6) litera (b);
după caz, informații privind tranzacționarea economiilor de energie.
3.2 Măsurile alternative menționate la articolul 7b și la articolul 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE (cu excepția impozitării):
tipul de măsură de politică;
scurtă descriere a măsurii de politică, inclusiv caracteristicile de concepție, pentru fiecare măsură de politică notificată;
cantitatea totală cumulată și anuală preconizată a economiilor pentru fiecare măsură și/sau cantitatea de economii de energie în raport cu orice perioade intermediare;
autoritățile publice responsabile cu punerea în aplicare, părțile participante sau părțile mandatate și responsabilitățile acestora în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii sau a măsurilor de politică;
sectoarele țintă;
acțiunile eligibile prevăzute în cadrul măsurii;
dacă este cazul, măsuri de politică sau acțiuni individuale specifice care vizează sărăcia energetică.
3.3 Informații cu privire la măsurile de impozitare:
scurtă descriere a măsurii de impozitare;
durata măsurii de impozitare;
autoritatea publică de punere în aplicare;
cantitatea cumulată și anuală preconizată a economiilor pentru fiecare măsură;
sectoarele-țintă și segmentul de contribuabili;
metodologia de calcul, inclusiv ce elasticități ale prețurilor sunt utilizate și cum au fost stabilite, în conformitate cu punctul 4 din anexa V la Directiva 2012/27/UE.
4. Metodologia de calcul pentru măsurile notificate în temeiul articolelor 7a și 7b și a articolului 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE (cu excepția măsurilor de impozitare):
metodele de măsurare utilizate, menționate în punctul 1 din anexa V la Directiva 2012/27/UE;
metoda de exprimare a economiilor de energie (economiile de energie primară sau finală);
duratele de viață ale măsurilor, rata de scădere a economiilor în timp și abordarea utilizată pentru a ține seama de durata de viață a economiilor;
scurtă descriere a metodologiei de calcul, inclusiv a modului în care se asigură adiționalitatea și importanța economiilor și ce metodologii și criterii de referință sunt folosite pentru economiile preconizate și gradate;
informații cu privire la modul în care sunt abordate posibilele suprapuneri între măsuri și acțiunile individuale pentru a se evita dubla contorizare a economiilor de energie;
după caz, variațiile climatice și abordarea utilizată.
5. Monitorizare și verificare
scurtă descriere a sistemului de monitorizare și de verificare și a procesului de verificare;
autoritatea publică de punere în aplicare și principalele responsabilități ale acesteia în ceea ce privește sistemul de monitorizare și de verificare în legătură cu schema de obligații în materie de eficiență energetică sau măsurile alternative;
independența monitorizării și a verificării față de părțile obligate, participante sau mandatate;
o parte semnificativă din punct de vedere statistic a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, precum și proporțiile și criteriile utilizate pentru a defini și a selecta un eșantion reprezentativ;
obligațiile de raportare ale părților obligate (economiile de energie realizate de fiecare parte obligată sau de fiecare subcategorie de părți obligate, precum și economiile totale realizate în cadrul schemei);
publicarea economiilor de energie realizate (în fiecare an) în cadrul schemei de obligații în materie de eficiență energetică și al măsurilor alternative;
informații despre dreptul statelor membre privind sancțiunile care trebuie aplicate în caz de neconformitate;
informații privind măsurile de politică prevăzute în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare.
ANEXA IV
CADRUL GENERAL PENTRU STRATEGIILE PE TERMEN LUNG
1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIILOR
|
1.1. |
Rezumat |
|
1.2. |
Contextul juridic și contextul politicii |
|
1.3. |
Consultarea publică |
2. CONȚINUT
2.1. REDUCERILE TOTALE ALE EMISIILOR DE GES ȘI SPORIREA ABSORBȚIILOR DE CĂTRE ABSORBANȚI
|
2.1.1. |
Reducerile preconizate ale emisiilor și sporirea absorbțiilor până în 2050 |
|
2.1.2. |
Obiectivul național pentru 2030 și, dacă există, după 2030 și etapele orientative pentru 2040 și 2050 |
|
2.1.3. |
Politici și măsuri de adaptare |
2.2. ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE
|
2.2.1 |
În măsura în care este fezabil, ponderea estimată probabilă a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală până în 2050 |
2.3. EFICIENȚA ENERGETICĂ
|
2.3.1. |
În măsura în care este fezabil, consumul estimat probabil de energie până în 2050 |
2.4. CONȚINUT LEGAT ÎN MOD SPECIFIC DE SECTOR
2.4.1. Sistemul energetic
|
2.4.1.1. |
Traiectoria sau intervalul vizat sau probabil al emisiilor în viitor |
|
2.4.1.2. |
Descrierea generală a principalilor factori care contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice, a flexibilității cererii și a consumului de energie, precum și evoluția acestora din 2021 și ulterior |
2.4.2. Industria
|
2.4.2.1. |
Reducerile preconizate ale emisiilor în funcție de sector și cererea preconizată de energie |
|
2.4.2.2. |
Viziunea de ansamblu asupra politicilor, măsurilor și planurilor existente pentru decarbonizare, descrise la partea 1 secțiunea A punctul 2.1 din anexa I |
2.4.3. Transport
|
2.4.3.1. |
Emisiile și sursele de energie preconizate, defalcate în funcție de tipul de transport (de exemplu transportul cu autoturisme și camionete, transportul rutier cu vehicule grele, transportul maritim, transportul aerian, transportul feroviar) |
|
2.4.3.2. |
Opțiunile în materie de decarbonizare |
2.4.4. Agricultura și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF)
|
2.4.4.1. |
În măsura în care este fezabil, emisiile preconizate defalcat pe surse și pe fiecare tip de GES |
|
2.4.4.2. |
Opțiunile de reducere a emisiilor avute în vedere |
|
2.4.4.3. |
Legăturile cu politicile agricole și de dezvoltare rurală |
3. FINANȚARE
|
3.1. |
Estimări privind investițiile necesare |
|
3.2. |
Politicile și măsurile privind activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare conexe |
4. EVALUAREA DE IMPACT A ASPECTELOR SOCIOECONOMICE
5. ANEXE (dacă este necesar)
|
5.1. |
Detalii privind modelarea (inclusiv ipotezele) și/sau analize, indicatori etc. |
ANEXA V
INFORMAȚII PRIVIND INVENTARELE DE GES
Partea 1
Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 26 alineatul (3):
emisiile antropice de GES enumerate în partea 2 din prezenta anexă și emisiile antropice de GES menționate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842 pentru anul X-2;
datele cu privire la emisiile antropice de monoxid de carbon (CO), de dioxid de sulf (SO2), de oxizi de azot (NOx) și de compuși organici volatili, consecvente cu datele raportate deja în temeiul articolului 8 din Directiva (UE) 2016/2284 pentru anul X-2;
emisiile antropice de GES în funcție de surse și absorbțiile de CO2 în funcție de absorbanții care rezultă din LULUCF, pentru anul X-2, în conformitate cu metodologiile specificate în partea 3 din prezenta anexă. Aceste date trebuie să fie de asemenea relevante pentru raportul de conformitate în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/841;
orice modificări ale informațiilor menționate la literele (a), (b) și (c) referitoare la anii cuprinși între anul sau perioada de referință relevantă și anul X-3, indicând motivele respectivelor modificări;
informații privind indicatorii, conform celor stabilite în partea 4 din prezenta anexă, pentru anul X-2;
informații sintetizate privind transferurile încheiate în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2018/842 și al articolelor 12 și 13 din Regulamentul (UE) 2018/841, pentru anul X-1;
informații cu privire la măsurile luate în vederea îmbunătățirii estimărilor referitoare la inventare, în special în domenii de inventar care au făcut obiectul unor modificări sau recomandări în urma evaluărilor de către experți;
alocarea reală sau estimată a emisiilor verificate raportate de operatorii de instalații în temeiul Directivei 2003/87/CE către categoriile de surse din inventarul național al GES și raportul dintre aceste emisii verificate și totalul emisiilor de GES raportate în cadrul respectivelor categorii de surse, pentru anul X-2;
în cazurile în care este relevant, rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce privește consecvența emisiilor raportate în inventarele de GES, pentru anul X-2, cu emisiile verificate raportate în temeiul Directivei 2003/87/CE;
în cazurile în care este relevant, rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce privește consecvența datelor folosite pentru estimarea emisiilor în pregătirea inventarelor de GES, pentru anul X-2, cu:
datele folosite la întocmirea inventarelor de poluanți atmosferici în temeiul Directivei (UE) 2016/2284;
datele raportate în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 și al anexei VII la respectivul regulament;
datele privind energia raportate în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 și al anexei B la respectivul regulament;
o descriere a modificărilor aduse sistemului național de inventariere, dacă există;
o descriere a modificărilor aduse registrului național, dacă există;
informații cu privire la planurile de asigurare a calității și de control al calității, o evaluare generală a gradului de incertitudine, o evaluare generală a gradului de exhaustivitate și orice alte elemente ale raportului privind inventarul național al GES necesare pentru pregătirea raportului privind inventarul GES la nivelul Uniunii;
informații cu privire la:
intențiile statului membru de a utiliza mecanismele de flexibilitate menționate la articolul 5 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE) 2018/842, inclusiv, dacă este posibil, informații privind cantitățile, tipul de transfer și gama de prețuri estimată;
utilizarea veniturilor menționate la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/842;
intențiile statului membru de a utiliza mecanismul de flexibilitate menționat la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.
Un stat membru poate solicita să îi fie acordată de către Comisie o derogare de la primul paragraf litera (c) pentru a aplica o metodologie diferită de cea specificată în partea 3 din prezenta anexă, în cazul în care îmbunătățirea necesară a metodologiei nu poate fi realizată în timp util pentru a fi luată în considerare la inventarele GES pentru perioada 2021-2030 sau în cazul în care costul îmbunătățirii metodologiei ar fi disproporționat de mare în raport cu beneficiile aduse de aplicarea unei astfel de metodologii în vederea îmbunătățirii contabilizării emisiilor și absorbțiilor din cauza importanței reduse a emisiilor și a absorbțiilor din rezervoarele de carbon în cauză. Statele membre care doresc să beneficieze de această derogare transmit Comisiei o cerere motivată până la 31 decembrie 2020, indicând termenul până la care ar putea fi pusă în aplicare îmbunătățirea metodologiei, sau metodologia alternativă propusă, sau ambele, precum și o evaluare a impactului potențial asupra exactității contabilizării. Comisia poate solicita transmiterea de informații suplimentare într-un termen rezonabil specificat. În cazul în care Comisia consideră că cererea este întemeiată, aceasta acordă derogarea. În cazul în care Comisia respinge cererea, aceasta își motivează decizia.
Partea 2
GES vizate sunt:
Hidrofluorocarburi (HFC-uri):
Perfluorocarburi (PFC-uri):
Partea 3
Metodologii pentru monitorizarea și raportarea în sectorul LULUCF
Pentru monitorizarea și raportarea în sectorul LULUCF, statele membre utilizează date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Comisia oferă sprijin și asistență adecvate statelor membre pentru a asigura coerența și transparența datelor colectate. Statele membre sunt încurajate să exploreze sinergiile și oportunitățile de consolidare a raportării cu alte domenii de politică relevante și să depună eforturi pentru a realiza inventare ale gazelor cu efect de seră care să permită interoperabilitatea cu bazele de date electronice și cu sistemele de informații geografice relevante, inclusiv:
un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor pe terenuri cu stocuri mari de carbon, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001;
un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul protecției, definit ca teren care se încadrează în una sau mai multe dintre următoarele categorii:
un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul refacerii, definit ca teren care se încadrează în una sau mai multe dintre următoarele categorii:
un sistem de monitorizare a următoarelor unități privind destinația terenurilor cu risc climatic ridicat:
un sistem de monitorizare a stocurilor de carbon din sol, utilizând, printre altele, seturile de date anuale furnizate de Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor (LUCAS).
Inventarul gazelor cu efect de seră trebuie să permită schimbul și integrarea de date între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice, pentru a facilita comparabilitatea și accesibilitatea publică a acestora.
Pentru perioada 2021-2025, statele membre utilizează cel puțin metodologii de nivel 1 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale GES, cu excepția unui rezervor de carbon care reprezintă cel puțin 25 % din emisiile sau absorbțiile dintr-o categorie de surse sau de absorbanți ce constituie o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de GES al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, tendința înregistrată la nivelul emisiilor și al absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de destinație a terenurilor, caz în care sunt utilizate cel puțin metodologiile de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES.
Începând cu prezentarea inventarului gazelor cu efect de seră din 2028, statele membre utilizează cel puțin metodologiile de nivelul 2 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale de GES, în timp ce statele membre, cât mai curând posibil și cel târziu începând cu prezentarea inventarului gazelor cu efect de seră din 2030, aplică metodologia de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (a), în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (b) și (c) și în zone cu unități privind destinația terenurilor cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (d).
În pofida paragrafului anterior, în cazul în care o zonă din oricare dintre categoriile enumerate la literele (a)-(d) reprezintă mai puțin de 1 % din suprafața de teren gestionat raportată de statul membru, statele membre utilizează cel puțin metodologiile de nivelul 2 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES.
Partea 4
Indicatori de inventar
|
Denumirea indicatorului |
Indicator |
|
TRANSFORMARE B0 |
Emisii specifice de CO2 ale centralelor electrice publice și ale autoproducătorilor, t/TJ Emisiile de CO2 generate de centralele termice publice și ale autoproducătorilor, kt împărțite la toate produsele — producția centralelor termice publice și ale autoproducătorilor, PJ |
|
TRANSFORMARE E0 |
Emisii specifice de CO2 ale centralelor autoproducătorilor, t/TJ Emisiile de CO2 generate de autoproducători, kt împărțite la toate produsele, producția centralelor termice ale autoproducătorilor, PJ |
|
INDUSTRIE A1.1 |
Intensitatea totală a emisiilor de CO2 – industria siderurgică, t/milioane EUR Emisiile totale de CO2 din industria siderurgică, kt împărțite la valoarea adăugată brută – industria siderurgică |
|
INDUSTRIE A1.2 |
Intensitatea emisiilor de CO2 legate de energie — industria chimică, t/milioane EUR Emisiile de CO2 legate de energie din industria chimică, kt împărțite la valoarea adăugată brută – industria chimică |
|
INDUSTRIE A1.3 |
Intensitatea emisiilor de CO2 legate de energie — industria sticlei, a ceramicii și a materialelor de construcții, t/milioane EUR Emisiile de CO2 legate de energie din industria sticlei, a ceramicii și a materialelor de construcții, kt împărțite la valoarea adăugată brută – industria sticlei, a ceramicii și a materialelor de construcții |
|
INDUSTRIE A1.4 |
Intensitatea emisiilor de CO2 legate de energie — industria alimentară, a băuturilor și a tutunului, t/milioane EUR Emisiile de CO2 legate de energie din industria alimentară, a băuturilor și a tutunului, kt împărțite la valoarea adăugată brută – industria alimentară, a băuturilor și a tutunului, milioane EUR (EC95) |
|
INDUSTRIE A1.5 |
Intensitatea emisiilor de CO2 legate de energie — industria hârtiei și industria poligrafică, t/milioane EUR, Emisiile de CO2 legate de energie din industria hârtiei și din industria poligrafică, kt - valoare adăugată brută — industria hârtiei și industria poligrafică, milioane EUR (EC95) |
|
GOSPODĂRII A0 |
Emisiile specifice de CO2 ale gospodăriilor provenite din încălzirea spațiilor, t/m2 Emisiile de CO2 ale gospodăriilor provenite din încălzirea spațiilor, împărțite la suprafața locuințelor ocupate permanent, milioane m2 |
|
SERVICII B0 |
Emisiile specifice de CO2 ale sectorului comercial și instituțional provenite din încălzirea spațiilor, kg/m2 Emisiile de CO2 provenite din încălzirea spațiilor în sectorul comercial și instituțional, kt împărțite la suprafața clădirilor de servicii, milioane m2 |
|
TRANSPORTURI B0 |
Emisiile specifice de CO2 legate de consumul de motorină al autoturismelor, g/100 km |
|
TRANSPORTURI B0 |
Emisii specifice de CO2 legate de consumul de benzină al autoturismelor, g/100 km |
ANEXA VI
INFORMAȚII PRIVIND POLITICILE ȘI MĂSURILE ÎN DOMENIUL EMISIILOR DE GES
Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 18:
o descriere a sistemului național de raportare privind politicile și măsurile, sau grupurile de măsuri, precum și de raportare a prognozelor referitoare la emisiile antropice de către surse și la absorbțiile de către absorbanți ale GES în temeiul articolului 39 alineatul (1) sau informații cu privire la orice modificare adusă sistemului respectiv dacă a fost deja prezentată o astfel de descriere;
actualizări relevante pentru strategiile pe termen lung menționate la articolul 15 și progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor respective;
informații cu privire la politicile și la măsurile sau grupurile de măsuri naționale, precum și cu privire la punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor sau grupurilor de măsuri ale Uniunii care limitează sau reduc emisiile de către surse ori sporesc gradul de absorbție de către absorbanți ale GES, prezentate sectorial și organizate pe gazele sau grupurile de gaze (HFC-uri și PFC-uri) enumerate în partea 2 din anexa V. Informațiile respective fac trimitere la politicile naționale sau ale Uniunii aplicabile și relevante și includ:
obiectivul politicii sau al măsurii și o scurtă descriere a politicii sau a măsurii;
tipul de instrument de politică;
stadiul punerii în aplicare a politicii sau a măsurii ori a grupului de măsuri;
indicatori utilizați pentru monitorizarea și evaluarea progreselor în timp;
dacă sunt disponibile, estimări cantitative privind efectele asupra emisiilor de către surse și a absorbțiilor de către absorbanți ale GES, defalcate în:
estimări disponibile privind costurile și beneficiile preconizate ale politicilor și măsurilor, precum și estimări privind costurile și beneficiile realizate ale politicilor și măsurilor;
toate trimiterile existente la evaluările costurilor și efectelor politicilor și măsurilor naționale, la informațiile privind punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor Uniunii care limitează sau reduc emisiile de către surse sau sporesc absorbțiile de către absorbanți ale GES, precum și la rapoartele tehnice care stau la baza acestora;
o evaluare a contribuției politicii sau a măsurii la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 și la realizarea strategiei pe termen lung menționată la articolul 15 din prezentul regulament;
informații cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de măsuri naționale suplimentare planificate care sunt avute în vedere pentru limitarea emisiilor de GES dincolo de angajamentele statelor membre asumate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 și al Regulamentului (UE) 2018/841;
informații privind legăturile dintre diferitele politici și măsuri sau grupuri de măsuri raportate în temeiul literei (c) și modul în care aceste politici și măsuri sau grupuri de măsuri contribuie la diferite scenarii de prognoze.
ANEXA VII
INFORMAȚII REFERITOARE LA PROGNOZELE ÎN DOMENIUL EMISIILOR DE GES
Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 18:
prognozele fără măsuri, atunci când sunt disponibile, prognozele cu măsuri și, dacă sunt disponibile, prognozele cu măsuri suplimentare;
prognozele totale referitoare la GES și estimări separate privind emisiile de GES prognozate pentru sursele de emisii reglementate de Directiva 2003/87/CE și de Regulamentul (UE) 2018/842 și prognozele referitoare la emisii de către surse și la absorbții de către absorbanți în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841;
impactul politicilor și al măsurilor identificate în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (a). În cazul în care astfel de politici și măsuri nu sunt incluse, acest fapt trebuie menționat și explicat în mod clar;
rezultatele analizei de sensibilitate realizate pentru prognoze și informații cu privire la modelele și la parametrii utilizați;
toate trimiterile relevante la evaluarea și la rapoartele tehnice care stau la baza prognozelor menționate la articolul 18 alineatul (4).
ANEXA VIII
INFORMAȚII PRIVIND ACȚIUNILE NAȚIONALE DE ADAPTARE, SPRIJINUL FINANCIAR ȘI TEHNOLOGIC ACORDAT ȚĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE ȘI VENITURILE DIN LICITAȚII
Partea 1
Raportarea cu privire la acțiunile de adaptare
Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 19 alineatul (1):
principalele obiective și cadrul instituțional pentru adaptare;
prognozele referitoare la schimbările climatice, inclusiv condițiile meteorologice extreme, efectele schimbărilor climatice, evaluarea vulnerabilității și a riscurilor legate de schimbările climatice și principalele pericole climatice;
capacitatea de adaptare;
planurile și strategiile de adaptare;
cadrul de monitorizare și de evaluare;
progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare, inclusiv bunele practici și schimbările aduse guvernanței.
Partea 2
Raportarea cu privire la sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare
Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 19 alineatul (3):
informații privind sprijinul financiar angajat și acordat țărilor în curs de dezvoltare pentru anul X-1, inclusiv:
informații cantitative privind resursele financiare publice și mobilizate de statul membru. Informațiile privind fluxurile financiare trebuie să fie bazate pe așa-numiții „markeri Rio” privind sprijinul pentru atenuarea schimbărilor climatice și sprijinul pentru adaptarea la schimbările climatice, precum și alte sisteme de urmărire introduse de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE;
informații metodologice calitative care explică metoda folosită pentru a calcula informațiile cantitative, inclusiv o explicație a metodologiei de cuantificare a datelor și, acolo unde este cazul, alte informații privind definițiile și metodologiile folosite pentru determinarea cifrelor, în special pentru informațiile raportate cu privire la fluxurile financiare;
informațiile disponibile cu privire la activitățile statelor membre legate de proiectele de transfer tehnologic și de proiectele de consolidare a capacităților, finanțate din fonduri publice, pentru țările în curs de dezvoltare, în temeiul CCONUSC, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităților a fost folosit(ă) pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice sau pentru adaptarea la acestea, țara beneficiară, cuantumul sprijinului acordat, dacă este posibil, și tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităților;
informații disponibile pentru anul X și pentru anii următorii cu privire la activitățile de furnizare a sprijinului planificate, inclusiv informații cu privire la activitățile planificate legate de proiecte de transfer tehnologic și de proiecte de consolidare a capacităților, finanțate din fonduri publice, pentru țările în curs de dezvoltare, în temeiul CCONUSC, și cu privire la tehnologiile care urmează să fie transferate și la proiectele de consolidare a capacităților, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităților este destinat(ă) pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice sau pentru adaptarea la acestea, țara beneficiară, cuantumul sprijinului acordat, dacă este posibil, și tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităților.
Partea 3
Raportarea cu privire la veniturile obținute din licitații
Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 19 alineatul (2):
informații cu privire la folosirea, în decursul anului X-1, a veniturilor generate de statul membru prin licitarea certificatelor în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, inclusiv informații privind veniturile de acest gen care au fost folosite pentru unul sau mai multe dintre scopurile specificate la articolul 10 alineatul (3) din directiva respectivă sau echivalentul în valoare financiară al acestor venituri, precum și măsurile luate în temeiul articolului respectiv;
informații cu privire la folosirea, conform deciziei statului membru, a tuturor veniturilor generate de statul membru prin licitarea certificatelor pentru aviație în temeiul articolului 3d alineatul (1) sau (2) din Directiva 2003/87/CE; aceste informații se furnizează în conformitate cu articolul 3d alineatul (4) din directiva respectivă;
Veniturile generate din licitații și neplătite la momentul în care un stat membru prezintă Comisiei un raport în temeiul articolului 19 alineatul (2) sunt cuantificate și raportate în rapoartele pentru anii următori.
ANEXA IX
OBLIGAȚII DE RAPORTARE SUPLIMENTARE
Partea 1
Obligații de raportare suplimentare în domeniul energiei din surse regenerabile
Trebuie incluse următoarele informații suplimentare, cu excepția cazului în care se prevede altfel, în conformitate cu articolul 20 litera (c):
funcționarea sistemului de garanții de origine pentru energie electrică, gaz și încălzire și răcire din surse regenerabile de energie, nivelurile de eliberare și de anulare a garanțiilor de origine și consumul anual național de energie din surse regenerabile rezultat, precum și măsurile luate pentru a se asigura fiabilitatea sistemului și protecția sa împotriva fraudelor;
cantitățile de biocombustibili, biogaze, combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, combustibili pe bază de carbon reciclat și de energie electrică din surse regenerabile consumate în sectorul transporturilor și, dacă este relevant, performanța lor din punctul de vedere al economisirii gazelor cu efect de seră, făcând distincția între combustibilii produși din diferite tipuri de culturi alimentare sau furajere și fiecare tip de materie primă enumerată în anexa IX la Directiva (UE) 2018/2001;
evoluțiile în ceea ce privește disponibilitatea, originea și utilizarea resurselor de biomasă în scopuri energetice;
modificările survenite în ceea ce privește prețurile produselor și destinația terenurilor în cadrul statului membru asociate cu intensificarea utilizării biomasei și a altor forme de energie din surse regenerabile pe teritoriul său;
excedentul de producție de energie din surse regenerabile estimat care ar putea fi transferat către alte state membre astfel încât acestea să respecte articolul 3 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001 și să realizeze contribuțiile și traiectoriile naționale menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2 din prezentul regulament;
dacă este cazul, cererea estimată de energie din surse regenerabile care trebuie satisfăcută altfel decât prin producție internă până în 2030, inclusiv materia primă de biomasă importată;
evoluția tehnologică și utilizarea biocombustibililor produși din materiile prime enumerate în anexa IX la Directiva (UE) 2018/2001;
dacă sunt disponibile date, impactul estimat al producției sau utilizării de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă asupra biodiversității, a resurselor de apă, a disponibilității și calității apei, a calității solurilor și a aerului în cadrul statului membru;
cazurile observate de fraudă în lanțul de custodie al biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă;
informații privind modul în care s-a estimat ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile utilizate la producerea de energie și ce măsuri au fost luate pentru a îmbunătăți și a verifica aceste estimări;
producția de energie electrică și de energie termică din surse regenerabile în clădiri, inclusiv date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată și introdusă în rețea de sistemele solare fotovoltaice, sistemele termice solare, biomasă, pompele de căldură, sistemele geotermale, precum și orice alte sisteme descentralizate de energie din surse regenerabile;
dacă este cazul, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, precum și energia din surse regenerabile produsă de orașe și de comunități de energie din surse regenerabile;
oferta primară de biomasă solidă [în 1 000 m3, cu excepția punctului 1 litera (b) subpunctul (iii), care se exprimă în tone]
biomasa forestieră utilizată pentru producerea de energie (producție internă și import)
biomasa primară de origine forestieră utilizată direct pentru producerea de energie
dacă sunt disponibile date, crengi și vârfuri de copaci (raportarea este voluntară)
dacă este cazul, buturugi (raportarea este voluntară)
lemn rotund (defalcat în lemn rotund industrial și lemn de foc)
dacă este cazul, coproduse ale industriei forestiere utilizate direct pentru energie
dacă este cazul, scoarță
așchii, rumeguș și alte particule de lemn
dacă este cazul, leșie neagră și ulei de tal brut
dacă este cazul, lemn post-consum utilizat direct pentru producerea de energie
combustibil pe bază de lemn prelucrat, produs din materii prime care nu se regăsesc la punctul 1 litera (a), (b) sau (c):
dacă este cazul, cărbune de lemn
pelete din lemn și brichete din lemn
dacă sunt disponibile date, biomasa agricolă utilizată pentru producerea de energie (producție internă, import și export)
culturi energetice pentru energie electrică sau energie termică (inclusiv speciile forestiere cu ciclu scurt de producție)
reziduuri de culturi agricole pentru energie electrică sau energie termică
dacă sunt disponibile date, biomasa din deșeuri organice pentru producerea de energie (producție internă, import și export)
fracția organică din deșeurile industriale
fracția organică din deșeurile municipale
nămoluri reziduale
consumul de energie finală din biomasă solidă (cantitatea de biomasă solidă utilizată pentru producerea de energie în următoarele sectoare):
sectorul energetic
energie electrică
producerea combinată de energie electrică și de energie termică
energie termică
sectorul industrial, la nivel intern (energie electrică, CHP și energie termică consumate și autoproduse)
consumul final direct în sectorul rezidențial
altele
Partea 2
Obligații de raportare suplimentare în domeniul eficienței energetice
În domeniul eficienței energetice, trebuie incluse următoarele informații suplimentare în temeiul articolului 21 litera (c):
principalele politici, măsuri, măsuri de finanțare și programe legislative și nelegislative puse în aplicare în anul X-2 și X-1 (X fiind anul în care trebuie prezentat raportul) pentru îndeplinirea obiectivelor menționate articolului 4 litera (b), care promovează piețele de servicii energetice și îmbunătățesc performanța energetică a clădirilor, măsuri pentru utilizarea potențialului de eficiență energetică al infrastructurii de energie electrică și de gaz și al încălzirii și răcirii, pentru îmbunătățirea informării și a categorisirii, alte măsuri de promovare a eficienței energetice;
cantitatea cumulată a economiilor de energie obținute prin articolul 7 din Directiva 2012/27/UE în anii X-3 și X-2;
cantitatea economiilor realizate prin măsuri de politică ce vizează reducerea sărăciei energetice, în conformitate cu articolul 7 alineatul (11) din Directiva 2012/27/UE;
dacă este cazul, cantitatea de economii realizate în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2012/27/UE;
progresul din fiecare sector și motivele pentru care consumul de energie a rămas stabil sau a crescut în anul X-3 și X-2 în sectoarele cu consum de energie finală;
suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 250 m2 deținute și ocupate de administrația centrală a statului membru care, la data de 1 ianuarie a anului X-2 și X-1, nu îndeplineau cerințele privind performanța energetică menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE;
suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația centrală a statului membru care a fost renovată în anul X-3 și X-2, menționată la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE, sau cantitatea de economii de energie în clădirile eligibile deținute și ocupate de administrația centrală a statului membru, menționată la articolul 5 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE;
numărul auditurilor energetice efectuate în anul X-3 și X-2. În plus, numărul total estimat de întreprinderi mari de pe teritoriul statului membru cărora li se aplică articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE și numărul auditurilor energetice efectuate în întreprinderile respective în anul X-3 și X-2;
factorul de energie primară național aplicat pentru energia electrică și o justificare dacă acesta este diferit de coeficientul implicit menționat în nota de subsol (3) din anexa IV la Directiva 2012/27/UE;
numărul și suprafața clădirilor noi și renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero în anul X-2 și X-1, prevăzute la articolul 9 din Directiva 2010/31/UE, pe baza unor eșantioane statistice, dacă este necesar;
linkul de internet către site-ul web unde poate fi accesată lista sau interfața furnizorilor de servicii energetice menționată la articolul 18 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2012/27/UE.
ANEXA X
RAPORT PRIVIND DURABILITATEA BIOENERGIEI LA NIVELUL UNIUNII
Raportul privind durabilitatea bioenergiei în UE referitor la energia produsă din biomasă, care urmează să fie adoptat la fiecare doi ani de către Comisie împreună cu raportul privind starea uniunii energetice în temeiul articolului 35 alineatul (2) litera (d), conține cel puțin următoarele informații:
beneficiile și costurile relative pentru mediu ale diferiților biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, efectele politicilor Uniunii privind importurile asupra acestora, implicațiile în ceea ce privește siguranța alimentării cu energie și metodele de realizare a unei abordări echilibrate între producția internă și importuri;
impactul producției și al utilizării biomasei asupra durabilității în Uniune și în țările terțe, inclusiv impactul asupra biodiversității;
date și analiză privind disponibilitatea și cererea de biomasă actuale și prognozate, inclusiv impactul creșterii cererii de biomasă asupra sectoarelor care utilizează biomasă;
evoluția tehnologică și utilizarea biocombustibililor produși din materiile prime enumerate în anexa IX la Directiva (UE) 2018/2001 și o evaluare a disponibilității furajelor și a concurenței pentru resurse, ținând seama de principiile economiei circulare și de ierarhia deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE;
informații privind rezultatele disponibile ale cercetărilor științifice referitoare la schimbarea indirectă a destinației terenurilor în legătură cu toate căile de producție, precum și o analiză a acestor rezultate, însoțite de o evaluare privind posibilitatea îngustării intervalului de incertitudine identificat în analiza care stă la baza estimărilor privind emisiile legate de schimbarea indirectă a destinației terenurilor, precum și posibilitatea luării în calcul a impactului politicilor Uniunii, cum ar fi politicile privind mediul, clima și politica agricolă;
în ceea ce privește atât țările terțe, cât și statele membre care reprezintă o sursă semnificativă de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă consumați în Uniune, informații privind măsurile naționale luate pentru a respecta criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a GES prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) și (10) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru protecția solului, a apelor și a aerului; și
informații agregate din baza de date menționată la articolul 28 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001.
În rapoartele sale cu privire la reducerea emisiilor de GES datorate utilizării biomasei, Comisia utilizează cantitățile raportate de statele membre în conformitate cu anexa IX partea 1 litera (b) din prezentul regulament, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate legate de schimbarea indirectă a destinației terenurilor, precum și intervalul aferent derivat din analiza de sensibilitate stabilită în anexa VIII la Directiva (UE) 2018/2001. Comisia pune la dispoziția publicului datele referitoare la valorile medii provizorii ale emisiilor estimate legate de schimbarea indirectă a destinației terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza de sensibilitate. În plus, Comisia evaluează dacă și în ce mod s-ar modifica estimarea privind reducerile directe ale emisiilor în cazul în care coprodusele ar fi luate în calcul folosind metoda substituției.
ANEXA XI
SCHEME VOLUNTARE CU PRIVIRE LA CARE COMISIA A ADOPTAT O DECIZIE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 30 ALINEATUL (4) DIN DIRECTIVA (UE) 2018/2001
Raportul privind schemele voluntare cu privire la care Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolul 30 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001, care urmează să fie adoptat la fiecare doi ani de către Comisie împreună cu raportul privind starea uniunii energetice în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament, conține evaluarea de către Comisie a cel puțin următoarelor elemente:
independența, modalitatea de efectuare și frecvența auditurilor, atât în legătură cu cele exprimate în privința acestor aspecte în documentația referitoare la schemă, în momentul în care schema în cauză a fost aprobată de Comisie, cât și în legătură cu bunele practici din cadrul industriei;
disponibilitatea și transparența aplicării metodelor de identificare și de tratare a neconformității, precum și experiența în legătură cu acestea, acordând o atenție deosebită tratării situațiilor sau acuzațiilor de nereguli grave din partea membrilor schemei;
transparența, în special în legătură cu accesibilitatea schemei, disponibilitatea traducerilor în limbile aplicabile ale țărilor și regiunilor din care provin materiile prime, accesibilitatea unei liste a operatorilor certificați și a certificatelor relevante, precum și accesibilitatea rapoartelor auditorilor;
implicarea părților interesate, în special în ceea ce privește consultarea comunităților indigene și locale înainte de a lua decizii în decursul elaborării și reexaminării schemei, precum și în decursul auditurilor, și răspunsul la contribuțiile acestora;
robustețea generală a schemei, în special sub aspectul normelor privind acreditarea, calificarea și independența auditorilor și a organismelor aferente schemei;
dacă sunt disponibile, actualizările schemei în funcție de piață, cantitatea de materii prime și de biocombustibili certificată, clasificată pe țara de origine și pe tip, numărul de participanți;
ușurința și eficacitatea punerii în aplicare a unui sistem de urmărire a probelor de conformitate cu criteriile de durabilitate pe care le oferă schema membrilor săi, acest sistem fiind destinat să servească drept mijloc de prevenire a activităților frauduloase, în special în vederea depistării, a tratării și a urmăririi ulterioare a suspiciunilor de fraudă și a altor nereguli și, după caz, numărul cazurilor de fraudă sau de nereguli depistate;
posibilitatea autorizării unor entități pentru recunoașterea și monitorizarea organismelor de certificare;
criteriile de recunoaștere sau de acreditare a organismelor de certificare;
normele privind modul în care trebuie să se desfășoare monitorizarea organismelor de certificare;
modalități de a facilita sau de a îmbunătăți promovarea bunelor practici.
ANEXA XII
SISTEME NAȚIONALE DE INVENTARIERE
Informațiile menționate la articolul 37 includ următoarele:
datele și metodele raportate pentru activități și instalații în temeiul Directivei 2003/87/CE în scopul întocmirii inventarelor naționale ale GES, pentru a asigura coerența între emisiile de GES raportate în temeiul EU ETS și cele din inventarele naționale ale GES;
datele colectate prin intermediul sistemelor de raportare cu privire la gazele fluorurate din sectoarele relevante, stabilite în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 în scopul întocmirii inventarelor naționale ale GES;
emisiile, datele și metodologiile care stau la baza acestora, raportate de instalații în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 în scopul întocmirii inventarelor naționale ale GES;
datele raportate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1099/2008;
datele colectate prin monitorizarea geografică a terenurilor în contextul programelor și studiilor existente ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor) și programul Copernicus.
ANEXA XIII
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
|
Regulamentul (UE) nr. 525/2013 |
Prezentul regulament |
|
Articolul 1 |
Articolul 1 alineatul (1) |
|
Articolul 2 |
— |
|
Articolul 3 |
— |
|
Articolul 4 |
Articolul 15 |
|
Articolul 5 |
Articolul 37 alineatele (1), (2) și (6); anexa XII |
|
Articolul 6 |
Articolul 37 alineatele (3) și (7) |
|
Articolul 7 |
Articolul 26 alineatele (3), (4) (6) și (7); anexa V |
|
Articolul 8 |
Articolul 26 alineatele (2) și (7) |
|
Articolul 9 |
Articolul 37 alineatele (4) și (5) |
|
Articolul 10 |
Articolul 40 |
|
Articolul 11 |
— |
|
Articolul 12 |
Articolul 39 |
|
Articolul 13 |
Articolul 18 alineatul (1) litera (a) și articolul 18 alineatele (3) și (4); anexa VI |
|
Articolul 14 |
Articolul 18 alineatul (1) litera (b) și articolul 18 alineatele (2), (3) și (4); anexa VII |
|
Articolul 15 |
Articolul 19 alineatul (1); anexa VIII partea 1 |
|
Articolul 16 |
Articolul 19 alineatul (3) și anexa VIII partea 2 |
|
Articolul 17 |
Articolul 19 alineatele (2), (4) și (5); anexa VIII partea 3 |
|
Articolul 18 |
Articolul 17 alineatul (2) al doilea paragraf |
|
Articolul 19 |
— |
|
Articolul 20 |
— |
|
Articolul 21 |
Articolul 29 alineatul (1) litera (c) și articolul 29 alineatele (5) și (7) |
|
Articolul 22 |
— |
|
Articolul 23 |
Articolul 41 alineatul (1) literele (d), (e), (f), (g) și (h) |
|
Articolul 24 |
Articolul 42 |
|
Articolul 25 |
— |
|
Articolul 26 |
Articolul 44 alineatul (1) litera (a) și articolul 44 alineatele (2), (3) și (6) |
|
Articolul 27 |
— |
|
Articolul 28 |
Articolul 57 |
|
Articolul 29 |
— |
( 1 ) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
( 2 ) Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (JO L 231, 20.9.2023, p. 1).
( 3 ) Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).
( 4 ) Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (JO L 198, 28.7.2017, p. 1).
( *1 ) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).”
( *2 ) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).”
( *3 ) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).”
( 5 ) Trebuie să se asigure consecvența cu strategiile pe termen lung, în temeiul articolului 15.
( 6 ) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
( 7 ) La planificarea acestor măsuri, statele membre iau în considerare sfârșitul duratei de viață a instalațiilor existente și potențialul de repowering.
( 8 ) În conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE.
( 9 ) În conformitate cu articolul 18 din Directiva 2012/27/UE.
( 10 ) În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2012/27/UE.
( 11 ) În conformitate cu articolele 12 și 17 din Directiva 2012/27/UE.
( 12 ) În conformitate cu articolul 19 din Directiva 2012/27/UE.
( 13 ) În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Directiva 2012/27/UE.
( 14 ) Politicile și măsurile trebuie să reflecte principiul „eficiența energetică înainte de toate”.
( 15 ) Trebuie să se asigure consecvența cu planurile de acțiune preventive și cu planurile de urgență în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (JO L 280, 28.10.2017, p. 1), precum și cu planurile de pregătire pentru riscuri în temeiul Regulamentului (UE) 2018/2001 [propus prin COM(2016) 862 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE].
( 16 ) Politicile și măsurile trebuie să reflecte principiul „eficiența energetică pe primul loc”.
( 17 ) În afara grupurilor regionale pentru proiecte de interes comun, instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 347/2013.
( 18 ) În afara grupurilor regionale pentru proiecte de interes comun, instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 347/2013.
( 19 ) În conformitate cu articolul 15 alineatul (8) din Directiva 2012/27/UE.
( 20 ) A se vedea partea 2 pentru o listă detaliată a parametrilor și a variabilelor care trebuie raportate în secțiunea B a planului.
( 21 ) Situația actuală trebuie să reflecte data prezentării planului național (sau cea mai recentă dată disponibilă). Politicile și măsurile existente cuprind politici și măsuri puse în aplicare și adoptate. Politicile și măsurile adoptate sunt cele pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului național și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare. Politicile și măsurile puse în aplicare sunt cele pentru care, la data prezentării planului național integrat privind energia și clima sau a raportului național intermediar integrat privind energia și clima, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situații: legislația națională sau europeană direct aplicabilă este în vigoare, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane.
( 22 ) Selectarea factorilor exogeni se poate baza pe ipotezele formulate în scenariul de referință al UE pentru 2016 sau în alte scenarii de politică ulterioare pentru aceleași variabile. În plus, rezultatele specifice ale statelor membre din scenariul de referință al UE pentru 2016, precum și rezultatele scenariilor de politică ulterioare ar putea constitui, de asemenea, o sursă utilă de informații pentru elaborarea prognozelor naționale în contextul politicilor și măsurilor existente și a evaluărilor de impact.
( 23 ) În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE.
( 24 ) Această prognoză statu-quo de referință constituie baza obiectivului privind consumul de energie primară și finală pentru 2030 care este descris la punctul 2.3 și a factorilor de conversie.
( 25 ) Cu referire la prezentări generale ale infrastructurii de transport existente realizate de operatorii de transport și de sistem (OTS).
( 26 ) Cu referire la planurile naționale de dezvoltare a rețelelor și la planurile regionale de investiții ale OTS.
( 27 ) Cu referire la prezentări generale ale infrastructurii de transport existente realizate de OTS.
( 28 ) Cu referire la planurile naționale de dezvoltare a rețelelor și la planurile regionale de investiții ale OTS.
( 29 ) Politicile și măsurile planificate sunt opțiuni aflate în discuție care au o șansă reală de a fi adoptate și puse în aplicare după data prezentării planului național. Prin urmare, prognozele rezultate în temeiul punctului 5.1. subpunctul (i) includ nu numai politici și măsuri puse în aplicare și adoptate (prognoze în contextul politicilor și măsurilor existente), ci și politici și măsuri planificate.
( 30 ) Pentru planul referitor la perioada 2021-2030: pentru fiecare parametru/variabilă din listă se raportează, atât în secțiunea 4, cât și în secțiunea 5, tendințele în perioada 2005-2040 (2005-2050, dacă este cazul), inclusiv pentru anul 2030, în intervale de cinci ani. Trebuie indicat un parametru bazat pe ipoteze exogene în raport cu rezultatele modelării.
( 31 ) În măsura posibilului, datele și prognozele raportate trebuie să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele și metodologia EUROSTAT utilizate pentru raportarea statisticilor europene în actele legislative sectoriale relevante, deoarece statisticile europene constituie sursa primară a datelor statistice utilizate pentru raportare și monitorizare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene.
( 32 ) Notă: toate prognozele se realizează pe baza prețurilor constante (prețuri din 2016 utilizate ca an de referință).
( 33 ) Comisia va furniza recomandări privind parametrii esențiali pentru prognoze, referitori cel puțin la prețurile de import pentru petrol, gaz și cărbune, precum și la prețurile dioxidului de carbon în cadrul EU ETS.
( 34 ) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
( 35 ) Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).
( 36 ) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
( 37 ) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
( 38 ) Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).
( 39 ) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).