►B

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1998 AL COMISIEI

din 5 noiembrie 2015

de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 299 14.11.2015, p. 1)

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2426 AL COMISIEI din 18 decembrie 2015

  L 334

5

22.12.2015

►M2

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/815 AL COMISIEI din 12 mai 2017

  L 122

1

13.5.2017

 M3

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/837 AL COMISIEI din 17 mai 2017

  L 125

3

18.5.2017

►M4

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/55 AL COMISIEI din 9 ianuarie 2018

  L 10

5

13.1.2018

►M5

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/103 AL COMISIEI din 23 ianuarie 2019

  L 21

13

24.1.2019

1.0.1.

În lipsa unor dispoziții contrare, autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

1.0.2.

În sensul prezentului capitol, o aeronavă, un autobuz, un cărucior de bagaje sau orice alt mijloc de transport, precum și un pasaj sau o pasarelă telescopică se consideră ca fiind o parte a unui aeroport.

În sensul prezentului capitol, „bagaj securizat” înseamnă un bagaj de cală care urmează să plece, a fost supus controlului de securitate și este protejat fizic astfel încât să se prevină introducerea oricărui obiect.

1.0.3.

Fără a aduce atingere criteriilor de derogare prevăzute în partea K a anexei la Regulamentul (CE) nr. 272/2009 al Comisiei ( 1 ), autoritatea competentă poate permite aplicarea unor proceduri speciale de securitate ori a unor exceptări legate de protecția și securitatea zonelor de operațiuni aeriene din aeroporturi în zilele în care, în orice moment, nu există decât cel mult o aeronavă pentru care se efectuează încărcarea, descărcarea, îmbarcarea sau debarcarea în partea critică a zonei de securitate cu acces restricționat sau într-un aeroport care nu face obiectul punctului 1.1.3.

1.0.4.

În sensul prezentei anexe, „articole transportate de alte persoane decât pasagerii” înseamnă bunuri destinate uzului personal al persoanei care le transportă.

1.0.5.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, dacă este cazul, din Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 final a Comisiei ( 2 ) cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu li se aplică titlul VI partea a treia din tratatul respectiv.

1.1.1.1.

Demarcațiile dintre zona publică, zona de operațiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricționat, părțile critice și, dacă este cazul, zonele demarcate trebuie să fie clar identificabile în fiecare aeroport pentru a permite luarea măsurilor de securitate corespunzătoare în fiecare dintre aceste zone.

1.1.1.2.

Demarcația dintre zona publică și zona de operațiuni aeriene trebuie să fie sub forma unei obstrucții fizice, clar vizibilă publicului larg, care împiedică accesul neautorizat al persoanelor.

1.1.2.1.

Zonele de securitate cu acces restricționat includ cel puțin următoarele:

1.1.2.2.

O parte a unui aeroport este considerată ca fiind o zonă de securitate cu acces restricționat cel puțin pe parcursul perioadei în care au loc activitățile menționate la punctul 1.1.2.1.

Atunci când se stabilește o zonă de securitate cu acces restricționat, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată imediat înainte de stabilirea unei astfel de zone, pentru a se asigura în mod rezonabil că aceasta nu conține articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.2.3.

Ori de câte ori persoane neautorizate ar fi putut avea acces în zone de securitate cu acces restricționat, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată cât mai repede posibil, pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.3.1.

Se stabilesc părți critice în aeroporturile în care peste 60 de persoane dețin legitimații de aeroport care permit accesul în zonele de securitate cu acces restricționat.

1.1.3.2.

Părțile critice includ cel puțin următoarele:

O parte a unui aeroport este considerată ca fiind o parte critică cel puțin pe perioada în care au loc activitățile menționate la litera (a) sau (b).

1.1.3.3.

Atunci când se stabilește o parte critică, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată imediat înainte de stabilirea unei astfel de părți, pentru a se asigura în mod rezonabil că aceasta nu conține articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.3.4.

O examinare de securitate a părților critice care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată cât mai repede posibil pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise, ori de câte ori au avut acces la părți critice:

Se consideră că dispozițiile acestui punct sunt respectate în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate și nu se aplică în cazul în care persoanele menționate la punctele 1.3.2 și 4.1.1.7 au avut acces la părți critice.

În ceea ce privește literele (b) și (c), această dispoziție se aplică doar părților critice care sunt utilizate de bagajele de cală deja supuse controlului de securitate și/sau de pasagerii care pleacă și au fost deja supuși controlului de securitate și care nu pleacă cu aceeași aeronavă ca respectivii pasageri și membri ai echipajului.

1.2.1.1.

Accesul în zona de operațiuni aeriene poate fi autorizat numai dacă persoanele sau vehiculele au un motiv întemeiat să se afle în această zonă. Tururile de aeroport cu ghid, efectuate sub escorta unor persoane autorizate, sunt considerate a avea un motiv întemeiat.

1.2.1.2.

Pentru ca unei persoane să i se permită accesul în zona de operațiuni aeriene, aceasta trebuie să dețină o autorizație.

1.2.1.3.

Pentru ca unui vehicul să i se permită accesul în zona de operațiuni aeriene, acesta trebuie să aibă afișat un permis de acces pentru vehicule.

1.2.1.4.

Persoanele aflate în zona de operațiuni aeriene trebuie să prezinte, la cerere, autorizația pentru control.

1.2.2.1.

Accesul în zonele de securitate cu acces restricționat poate fi permis numai dacă persoanele sau vehiculele au un motiv întemeiat să se afle în aceste zone. Tururile de aeroport cu ghid, efectuate sub escorta unor persoane autorizate, sunt considerate a avea un motiv întemeiat.

1.2.2.2.

Pentru ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, aceasta trebuie să prezinte una dintre următoarele autorizații:

În mod alternativ, se poate acorda accesul după identificarea pozitivă prin intermediul verificării datelor biometrice.

1.2.2.3.

Pentru ca unui vehicul să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, acesta trebuie să aibă afișat un permis de acces pentru vehicule valabil.

1.2.2.4.

Cartea de îmbarcare sau documentul echivalent menționat la punctul 1.2.2.2 litera (a) trebuie verificată înainte ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, pentru a se asigura în mod rezonabil că respectivul document este valabil.

Legitimațiile menționate la punctul 1.2.2.2 literele (b)-(e) trebuie verificate înainte ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, pentru a se asigura în mod rezonabil că respectiva legitimație este valabilă și că persoana care o prezintă este titularul.

În cazul utilizării identificării biometrice, verificarea trebuie să asigure că persoana care intenționează să dobândească accesul în zonele de securitate cu acces restricționat deține una dintre autorizațiile enumerate la punctul 1.2.2.2 și că această autorizație este valabilă și nu a fost invalidată.

1.2.2.5.

Pentru a preveni accesul neautorizat în zonele de securitate cu acces restricționat, punctele de acces trebuie să fie controlate:

Autoritatea competentă poate defini în cadrul programului național de securitate a aviației că limitarea la o singură persoană pe rând, menționată la litera (a), nu se aplică la punctele de acces utilizate exclusiv de personalul responsabil cu aplicarea legii.

1.2.2.6.

Permisul de acces pentru vehicule trebuie verificat înainte ca unui vehicul să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, pentru a se asigura că documentul este valabil și că acesta corespunde vehiculului respectiv.

1.2.2.7.

Accesul în zonele de securitate cu acces restricționat face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

1.2.3.1.

Legitimația de membru de echipaj a unui membru de echipaj angajat de un transportator aerian din Uniune și legitimația de aeroport pot fi emise numai pentru o persoană care are o necesitate operațională și care a trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor în conformitate cu punctul 11.1.3.

1.2.3.2.

Legitimația de membru de echipaj și legitimația de aeroport se emit pentru o perioadă de maximum cinci ani.

1.2.3.3.

Legitimațiile persoanelor care nu trec cu succes de verificarea antecedentelor trebuie retrase imediat.

1.2.3.4.

Legitimația se poartă la vedere cel puțin atunci când titularul se află într-o zonă de securitate cu acces restricționat.

O persoană care nu își poartă legitimația la vedere în zonele de securitate cu acces restricționat, altele decât cele în care sunt prezenți pasageri, trebuie somată de către persoanele responsabile de aplicarea punctului 1.5.1 litera (c) și, dacă este cazul, trebuie raportată.

1.2.3.5.

Legitimația se returnează imediat entității emitente:

1.2.3.6.

Entitatea emitentă trebuie notificată imediat în cazul pierderii, al furtului sau al nereturnării unei legitimații.

1.2.3.7.

O legitimație electronică trebuie dezactivată imediat în urma returnării, a expirării, a retragerii sau a notificării pierderii, furtului sau nereturnării acesteia.

1.2.3.8.

Legitimațiile Uniunii de membru de echipaj și legitimațiile de aeroport fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

1.2.4.1.

O legitimație de membru de echipaj a unui membru de echipaj angajat de un transportator aerian din Uniune trebuie să prezinte:

1.2.5.1.

O legitimație de aeroport trebuie să prezinte:

Numele și zonele de acces pot fi înlocuite de o identificare echivalentă.

1.2.5.2.

Pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, trebuie să existe un sistem care să ofere o asigurare rezonabilă că tentativele de utilizare a legitimațiilor pierdute, furate sau nereturnate sunt detectate. La detectarea unor astfel de tentative trebuie să se ia măsuri corespunzătoare.

1.2.6.1.

Un permis de acces pentru vehicule poate fi emis numai în cazul în care s-a constatat o necesitate operațională.

1.2.6.2.

Un permis de acces pentru vehicule trebuie să fie propriu vehiculului în cauză și trebuie să prezinte:

▼M2 —————

1.2.6.3.

Un permis electronic de acces pentru vehicule trebuie:

▼M5

▼M2

Nu este necesar ca permisele electronice de acces pentru vehicule să indice zonele în care vehiculul este autorizat să aibă acces sau data expirării, cu condiția ca aceste informații să poată fi citite electronic și verificate înainte de acordarea accesului în zonele de securitate cu acces restricționat. ►M5  Permisele electronice de acces pentru vehicule trebuie să poată fi citite electronic și în zona de operațiuni aeriene. ◄

1.2.6.4.

Permisul de acces pentru vehicule trebuie afișat într-un loc vizibil ori de câte ori vehiculul se află în zona de operațiuni aeriene.

1.2.6.5.

Permisul de acces pentru vehicule se returnează imediat entității emitente:

1.2.6.6.

Entitatea emitentă trebuie notificată imediat în cazul pierderii, al furtului sau al nereturnării unui permis de acces pentru vehicule.

1.2.6.7.

Un permis electronic de acces pentru vehicule trebuie dezactivat imediat în urma returnării, a expirării sau a notificării pierderii, a furtului sau a nereturnării.

1.2.6.8.

Pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a permiselor de acces pentru vehicule, trebuie să existe un sistem care să ofere o asigurare rezonabilă că tentativele de utilizare a permiselor de acces pentru vehicule pierdute, furate sau nereturnate sunt detectate. La detectarea unor astfel de tentative trebuie să se ia măsuri corespunzătoare.

1.2.6.9.

Vehiculele care sunt utilizate numai în zona de operațiuni aeriene și care nu au permisiunea de a circula pe drumurile publice pot fi exceptate de la aplicarea punctelor 1.2.6.2-1.2.6.8, cu condiția să aibă un marcaj exterior clar care să indice faptul că sunt vehicule operaționale folosite în aeroportul respectiv.

1.2.7.1.

Membrii de echipaj, alții decât cei care dețin o legitimație de aeroport valabilă, trebuie să fie însoțiți în permanență atunci când se află în zone de securitate cu acces restricționat altele decât:

1.2.7.2.

În mod excepțional, o persoană poate fi exceptată de la respectarea cerințelor de la punctul 1.2.5.1 și a obligațiilor privind verificarea antecedentelor, cu condiția să fie însoțită în permanență atunci când se află în zone de securitate cu acces restricționat. O persoană poate fi exceptată de la cerința de a fi însoțită dacă deține o autorizație și este titulară a unei legitimații de aeroport valabile.

1.2.7.3.

Însoțitorul trebuie:

1.2.7.4.

Un vehicul poate fi exceptat de la respectarea cerințelor de la punctul 1.2.6, cu condiția să fie însoțit în permanență atunci când se află în zona de operațiuni aeriene.

1.2.7.5.

În cazul în care un pasager nu călătorește în cadrul unui contract de transport aerian care are drept rezultat emiterea unui permis de îmbarcare sau a unui permis echivalent, un membru al echipajului care însoțește acest pasager poate fi exceptat de la cerințele menționate la punctul 1.2.7.3 litera (a).

1.3.1.1.

Persoanele, altele decât pasagerii, sunt supuse controlului de securitate prin unul dintre următoarele mijloace:

▼M5

▼M5

Echipamentele SMD și SED pot fi utilizate numai ca mijloace suplimentare de control de securitate.

▼B

1.3.1.2.

În ceea ce privește controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, se aplică punctele 4.1.1.3-4.1.1.6 și 4.1.1.10-4.1.1.11.

1.3.1.3.

Câinii dresați pentru detectarea explozibililor, echipamentele ETD și echipamentele ETD în combinație cu echipamentele SED pot fi utilizate numai ca mijloace suplimentare de control de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, sau într-o alternanță imprevizibilă cu controalele manuale, controalele manuale în combinație cu echipamente SMD, poarta detectoare de metale sau scanerele de securitate.

1.3.1.4.

Articolele transportate de persoane, altele decât pasagerii, sunt supuse controlului de securitate prin unul dintre următoarele mijloace:

1.3.1.5.

În ceea ce privește controlul de securitate al articolelor transportate de alte persoane decât pasagerii, se aplică punctele 4.1.2.4-4.1.2.7 și 4.1.2.11.

1.3.1.6.

Câinii dresați pentru detectarea explozibililor și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili se pot utiliza numai ca mijloace suplimentare de control de securitate al articolelor transportate de persoane, altele decât pasagerii, sau într-o alternanță imprevizibilă cu controalele manuale, echipamentele cu raze X sau sistemele de detectare a explozibililor.

1.3.1.7.

Atunci când persoanele, altele decât pasagerii, și articolele transportate trebuie supuse controlului de securitate în mod continuu și aleatoriu, frecvența trebuie stabilită de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a riscurilor.

1.3.1.8.

Animalele utilizate pentru a răspunde unor nevoi operaționale și conduse de o persoană care poartă o legitimație de aeroport valabilă trebuie supuse unui control vizual înainte de acordarea accesului în zonele de securitate cu acces restricționat.

1.3.1.9.

Controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 a Comisiei.

1.3.2.1.

Autoritatea competentă poate permite, din motive obiective, ca persoanele, altele decât pasagerii, să fie exceptate de la controlul de securitate sau să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate, cu condiția să fie însoțite de o persoană autorizată în acest sens în conformitate cu punctul 1.2.7.3.

1.3.2.2.

Persoanele care au fost supuse controlului de securitate, altele decât pasagerii, care părăsesc temporar părțile critice pot fi exceptate de la controlul de securitate la reîntoarcere, cu condiția să fi fost ținute sub observație constantă de către persoane autorizate, într-o manieră suficientă pentru a se asigura în mod rezonabil că nu introduc articole interzise în respectivele părți critice.

1.3.2.3.

Exceptările și procedurile speciale de control de securitate fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

1.4.1.1.

Toate vehiculele trebuie examinate înainte de a intra în părți critice. După examinare și până la intrarea în părțile critice, acestea trebuie să fie protejate de orice intervenție ilicită.

1.4.1.2.

Șoferul și orice alți ocupanți ai vehiculului nu trebuie să se afle în vehicul în timpul efectuării examinării. Acestora trebuie să li se ceară să își scoată efectele personale din vehicul și să le ia cu ei pentru controlul de securitate.

1.4.1.3.

Trebuie să existe metodologii clare care să asigure caracterul aleatoriu al selectării zonelor care urmează să fie examinate.

1.4.1.4.

Vehiculele care intră în părți critice fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

1.4.2.1.

Șoferul și orice alți ocupanți ai vehiculului nu trebuie să se afle în vehicul în timpul efectuării examinării. Acestora trebuie să li se ceară să își scoată efectele personale din vehicul și să le ia cu ei pentru controlul de securitate.

1.4.2.2.

Trebuie să existe metodologii clare care să asigure caracterul aleatoriu al selectării vehiculelor și a zonelor care urmează să fie examinate.

1.4.2.3.

Vehiculele care intră în zone de securitate cu acces restricționat, altele decât părți critice, fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

1.4.3.1.

Un control manual constă în verificarea manuală completă a zonelor selectate, inclusiv a conținutului acestora, pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise.

1.4.3.2.

Următoarele metode pot fi utilizate numai ca mijloace suplimentare de examinare:

1.4.3.3.

Metodele de examinare fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

1.4.4.1.

Autoritatea competentă, din motive obiective, poate permite ca vehiculele să fie exceptate de la examinare sau să fie supuse unor proceduri speciale de examinare, cu condiția ca respectivele vehicule să fie însoțite de o persoană autorizată în acest sens în conformitate cu punctul 1.2.7.3.

1.4.4.2.

Exceptările și procedurile speciale de examinare fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

1.5.1.

Trebuie efectuate activități de supraveghere sau de patrulare pentru a monitoriza:

1.5.2.

Frecvența și mijloacele cu care se efectuează activitățile de supraveghere și de patrulare trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscurilor și trebuie aprobate de autoritatea competentă. Acestea trebuie să ia în considerare următoarele:

La cerere, părțile din evaluarea riscurilor care se referă la frecvența și mijloacele de supraveghere și de patrulare trebuie puse la dispoziție în scris în scopul monitorizării conformității.

1.5.3.

Activitățile de supraveghere și de patrulare trebuie să fie impredictibile. Valabilitatea legitimațiilor trebuie să fie verificată în mod aleatoriu.

1.5.4.

Trebuie să existe măsuri menite atât să descurajeze trecerea ilicită a persoanelor prin punctele de control de securitate, cât și, dacă o astfel de încălcare s-a produs, să asigure că încălcarea și repercusiunile acesteia sunt soluționate și rectificate prompt.

1.6.1.

Persoanelor, altele decât pasagerii, li se interzice introducerea în zonele de securitate cu acces restricționat a articolelor enumerate în apendicele 1-A.

1.6.2.

Se poate acorda o exceptare de la punctul 1.6.1, cu condiția ca persoana să fie autorizată să transporte articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat în vederea îndeplinirii unor sarcini esențiale pentru exploatarea instalațiilor aeroportuare sau a aeronavelor ori pentru îndeplinirea atribuțiilor în timpul zborului.

1.6.3.

Pentru a permite stabilirii unei legături între persoana autorizată să transporte unul sau mai multe articole enumerate în apendicele 1-A și articolul transportat:

1.6.4.

Stabilirea acestei legături trebuie să aibă loc înainte de a se permite persoanei respective să introducă articolul (articolele) în cauză în zonele de securitate cu acces restricționat și la solicitarea persoanelor care efectuează activități de supraveghere sau de patrulare în temeiul punctului 1.5.1 litera (c).

1.6.5.

Articolele enumerate în apendicele 1-A pot fi depozitate în zonele de securitate cu acces restricționat dacă sunt păstrate în condiții de siguranță. Articolele enumerate la literele (c), (d) și (e) din apendicele 4-C pot fi depozitate în zonele de securitate cu acces restricționat cu condiția să nu fie accesibile pasagerilor.

3.0.1.

În lipsa unor dispoziții contrare, un transportator aerian trebuie să asigure aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol în ceea ce privește aeronavele sale.

3.0.2.

Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește securitatea aeronavelor sunt enumerate în apendicele 3-B.

3.0.3.

Nu este necesar ca o aeronavă să fie supusă unui control de securitate. Aceasta trebuie să fie supusă unei examinări de securitate în conformitate cu punctul 3.1.

3.0.4.

Un transportator aerian trebuie, la cerere, să fie notificat de operatorul aeroportului dacă o aeronavă care îi aparține se află sau nu într-o parte critică. Atunci când acest lucru nu este clar, se va presupune că aeronava se află într-o parte, alta decât una critică.

3.0.5.

Atunci când o zonă nu mai este considerată parte critică din cauza unei modificări a statutului de securitate, aeroportul trebuie să informeze în acest sens transportatorii care sunt afectați.

3.0.6.

Lista articolelor interzise pentru examinarea de securitate a interiorului unei aeronave este aceeași cu cea prevăzută în apendicele 1-A. Dispozitivele explozibile și incendiare asamblate sunt considerate articole interzise pentru examinarea de securitate a exteriorului unei aeronave.

3.0.7.

În sensul prezentului capitol, „panouri și trape de deservire a aeronavei” înseamnă punctele și compartimentele de acces extern ale aeronavei, care au mânere externe sau panouri rabatabile externe și care sunt utilizate în mod curent pentru furnizarea serviciilor de handling la sol al aeronavelor.

3.0.8.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și din Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 a Comisiei cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu li se aplică partea a treia titlul VI din tratatul respectiv.

3.1.1.1.

O aeronavă trebuie supusă unei examinări de securitate ori de câte ori există motive să se creadă că ar fi putut avea acces la ea persoane neautorizate.

3.1.1.2.

O examinare de securitate a unei aeronave constă în examinarea zonelor definite ale unei aeronave care sunt prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

3.1.1.3.

O aeronavă care sosește într-o parte critică dinspre o țară terță neinclusă în apendicele 3-B trebuie supusă unei examinări de securitate în orice moment după debarcarea pasagerilor din zona ce urmează a fi examinată și/sau după descărcarea calei.

3.1.1.4.

O aeronavă care sosește dintr-un stat membru în care a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 3-B se consideră a fi o aeronavă care sosește dintr-o țară terță.

3.1.1.5.

Cazurile în care se realizează o examinare de securitate a unei aeronave fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

3.2.1.1.

Indiferent de locul în care o aeronavă este parcată într-un aeroport, fiecare dintre ușile sale exterioare trebuie protejată împotriva accesului neautorizat prin una dintre următoarele măsuri:

3.2.1.2.

Punctul 3.2.1.1 nu se aplică în cazul unei aeronave care este parcată într-un hangar încuiat sau protejat în orice alt mod împotriva accesului neautorizat.

3.2.2.1.

În cazul în care ușile externe sunt închise, iar aeronava se află într-o parte, alta decât o parte critică, fiecare ușă externă trebuie, de asemenea:

Litera (a) nu se aplică în cazul unei uși accesibile persoanelor de la sol.

3.2.2.2.

În cazul în care mijloacele de acces se îndepărtează de la ușile care nu sunt accesibile persoanelor de la sol, acestea trebuie plasate suficient de departe de aeronavă, astfel încât să se prevină în mod rezonabil accesul.

3.2.2.3.

În cazul în care ușile externe sunt încuiate, numai persoanele care au o necesitate operațională trebuie să fie în măsură să descuie aceste uși.

3.2.2.4.

În cazul în care ușile externe sunt monitorizate, monitorizarea trebuie să asigure că accesul neautorizat la aeronavă este imediat detectat.

3.2.2.5.

Protecția aeronavelor care au ușile externe închise și se află într-o parte, alta decât una critică, face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

4.0.1.

În lipsa unor dispoziții contrare, autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

4.0.2.

Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește pasagerii și bagajele de mână sunt enumerate în apendicele 4-B.

4.0.3.

Pasagerii și bagajele lor de mână care sosesc dintr-un stat membru în care aeronava a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 4-B sau dintr-un aeroport al Uniunii, în cazul în care statul membru în cauză a derogat de la standardele de bază comune, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009, se consideră a fi pasageri și bagaje de mână care sosesc dintr-o țară terță, cu excepția cazului în care există confirmarea că acești pasageri și bagajele lor de mână au fost supuse controlului de securitate în conformitate cu prezentul capitol.

4.0.4.

În sensul prezentei anexe:

4.0.5.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, dacă este cazul, din Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu li se aplică titlul VI partea a treia din tratatul respectiv.

4.0.6.

Pasagerii și bagajele lor de mână care sosesc dintr-un aeroport al Uniunii, în cazul în care statul membru în cauză a derogat de la standardele de bază comune, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009, se consideră a fi pasageri și bagaje de mână care sosesc dintr-o țară terță, cu excepția cazului în care există confirmarea că acești pasageri și bagajele lor de mână au fost supuse controlului de securitate în conformitate cu prezentul capitol.

4.1.1.1.

Înainte de efectuarea controlului de securitate, paltoanele și jachetele trebuie scoase, acestea fiind supuse controlului de securitate ca bagaje de mână. Operatorul care efectuează controlul îi poate solicita pasagerului să înlăture și alte elemente de îmbrăcăminte și/sau alte obiecte, dacă este cazul.

4.1.1.2.

Pasagerii sunt supuși controlului de securitate prin utilizarea a cel puțin uneia dintre următoarele metode:

▼M5

▼M5

▼B

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă pasagerul are asupra sa articole interzise, i se interzice pasagerului în cauză accesul în zonele de securitate cu acces restricționat sau acesta este supus din nou controlului de securitate până când operatorul respectiv consideră că rezultatul este satisfăcător.

4.1.1.3.

Atunci când se efectuează un control manual, acesta se face astfel încât să se asigure în mod rezonabil că persoana nu are asupra sa articole interzise.

4.1.1.4.

Atunci când alarma porții detectoare de metale se declanșează, trebuie stabilită cauza care a produs alarma.

4.1.1.5.

Detectoarele portabile de metale pot fi utilizate numai ca mijloc suplimentar de control de securitate. Acestea nu trebuie să înlocuiască necesitatea efectuării unui control manual.

4.1.1.6.

În cazul în care se permite transportarea unui animal viu în cabina unei aeronave, acesta trebuie supus controlului de securitate fie ca pasager, fie ca bagaj de mână.

4.1.1.7.

Autoritatea competentă poate stabili categorii de pasageri care, din motive obiective, trebuie să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile stabilite.

4.1.1.8.

Controlul de securitate al pasagerilor face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

4.1.1.9.

Câinii dresați pentru detectarea explozibililor, echipamentele ETD, echipamentele SMD și echipamentele SED pot fi utilizate numai ca mijloace suplimentare de control de securitate.

4.1.1.10.

În cazul în care pentru controlul de securitate al pasagerilor se folosește un scaner de securitate cu examinator uman, așa cum este definit la punctul 12.11.1 paragraful al doilea, trebuie respectate următoarele condiții minime:

Literele (a) și (d) se aplică și în cazul scanerelor de securitate cu detectare automată a amenințărilor.

Pasagerii au dreptul de a refuza să se supună controlului efectuat cu un scaner de securitate. În acest caz, pasagerul este supus controlului de securitate printr-o metodă alternativă care include cel puțin un control manual, în conformitate cu apendicele 4-A la Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005. Atunci când alarma scanerului de securitate se declanșează, trebuie stabilită cauza care a produs alarma.

Înainte de a fi supus controlului cu scanerul de securitate, pasagerul este informat în legătură cu tehnologia utilizată, condițiile de utilizare a acesteia și posibilitatea de a refuza controlul efectuat cu un scaner de securitate.

4.1.1.11.

Pot fi utilizate echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD) în combinație cu detectoare portabile de metale (HHMD) numai în cazurile în care operatorul care efectuează controlul de securitate consideră că un control manual al unei anumite părți a persoanei este ineficient și/sau nedorit.

4.1.2.1.

Înainte de efectuarea controlului de securitate, computerele portabile și alte aparate electrice de mari dimensiuni trebuie să fie scoase din bagajele de mână și supuse controlului de securitate separat, cu excepția cazului în care bagajele de mână urmează să fie supuse controlului de securitate cu sisteme de detectare a explozibililor (EDS) care respectă standardul C2 sau mai ridicat.

4.1.2.2.

Entitatea responsabilă din toate aeroporturile trebuie să supună controlului de securitate, la intrarea în zona de securitate cu acces restricționat, cel puțin lichidele, aerosolii și gelurile obținute pe un aeroport sau la bordul unei aeronave, care sunt sigilate într-o pungă STEB, în interiorul căreia se află, poziționată în mod vizibil, dovada satisfăcătoare a achiziționării din zona de operațiuni aeriene a unui aeroport sau la bordul unei aeronave, precum și lichidele, aerosolii și gelurile care urmează să fie folosite pe durata călătoriei în scop medical sau care răspund unei necesități dietetice speciale, inclusiv alimentele pentru bebeluși.

Înainte de efectuarea controlului de securitate, lichidele, aerosolii și gelurile trebuie scoase din bagajele de mână și trebuie supuse controlului de securitate separat de celelalte articole din bagajele de mână, cu excepția cazului în care echipamentul utilizat pentru efectuarea controlului de securitate al bagajelor de mână permite și controlul de securitate al mai multor recipiente închise, conținând lichide, aerosoli și geluri, aflate în bagaje.

Atunci când lichidele, aerosolii și gelurile au fost scoase din bagajul de mână, pasagerul trebuie să prezinte:

Autoritățile competente, companiile aeriene și aeroporturile trebuie să furnizeze pasagerilor informații adecvate în ceea ce privește controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor practicat la aeroporturile lor.

4.1.2.3.

Bagajele de mână sunt supuse controlului de securitate prin utilizarea a cel puțin uneia dintre următoarele metode:

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă bagajul de mână conține sau nu articole interzise, bagajul de mână trebuie să fie respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

4.1.2.4.

Un control manual al bagajului de mână constă în verificarea manuală a bagajului, inclusiv a conținutului acestuia, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că acesta nu conține articole interzise.

4.1.2.5.

Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, fiecare imagine trebuie să fie văzută de operatorul care efectuează controlul de securitate sau analizată de un program informatic care permite îndepărtarea automată a bagajelor care nu conțin articole interzise (auto clear software – ACS).

4.1.2.6.

Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, trebuie stabilită cauza tuturor semnalelor de alarmă într-un mod satisfăcător pentru operatorul care efectuează controlul de securitate, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că nu se introduc articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat sau la bordul aeronavelor.

4.1.2.7.

Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, trebuie să se scoată din bagaj orice articol a cărui densitate împiedică operatorul care efectuează controlul de securitate să analizeze conținutul bagajului de mână. Bagajul trebuie supus din nou controlului de securitate, iar articolul în cauză trebuie supus controlului de securitate separat ca bagaj de mână.

4.1.2.8.

Orice bagaj în care se constată prezența unui aparat electric de mari dimensiuni trebuie supus din nou controlului de securitate după îndepărtarea respectivului aparat, iar aparatul electric trebuie supus controlului de securitate separat, cu excepția cazului în care bagajul de mână a fost supus controlului de securitate cu echipamente EDS care respectă standardul C2 sau mai ridicat.

4.1.2.9.

Câinii dresați pentru detectarea explozibililor și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili se pot utiliza numai ca mijloace suplimentare de control de securitate.

4.1.2.10.

Autoritatea competentă poate stabili categorii de bagaje de mână care, din motive obiective, pot fi supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile stabilite.

4.1.2.11.

Persoanele care efectuează controlul de securitate al bagajelor de mână cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioadă, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puțin 10 minute. Această cerință se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.

Trebuie să existe un supraveghetor responsabil de operatorii care efectuează controlul de securitate al bagajelor de mână, pentru a se asigura o componență optimă a echipei, calitatea muncii, pregătirea, asistența și evaluarea.

4.1.2.12.

Controlul de securitate al bagajelor de mână face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

4.1.3.1.

Lichidele, aerosolii și gelurile transportate de pasageri pot fi exceptate de la controlul de securitate cu echipamente LEDS la intrarea într-o zonă de securitate cu acces restricționat numai dacă sunt ambalate în recipiente individuale cu capacitatea de maximum 100 de mililitri sau echivalent și se află într-o singură pungă de plastic transparentă resigilabilă cu capacitatea de maximum 1 litru, în care articolele conținute încap confortabil și care este complet închisă.

4.1.3.3.

Autoritatea competentă poate stabili categorii de lichide, aerosoli și geluri care, din motive obiective, trebuie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile stabilite.

4.1.3.4.

Controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 a Comisiei.

4.3.1.

Un transportator aerian trebuie să fie notificat în prealabil în scris de către autoritatea competentă cu privire la intenția de a îmbarca un pasager potențial perturbator la bordul unei aeronave care aparține respectivului transportator.

4.3.2.

Notificarea trebuie să conțină următoarele informații:

Transportatorul aerian trebuie să pună aceste informații la dispoziția pilotului comandant înainte de îmbarcarea pasagerilor în aeronavă.

4.3.3.

Autoritatea competentă trebuie să se asigure că persoanele aflate în detenție sau sub efectul unei hotărâri judecătorești sunt întotdeauna escortate.

4.4.1.

Pasagerilor li se interzice introducerea în zonele de securitate cu acces restricționat sau la bordul unei aeronave a articolelor enumerate în apendicele 4-C.

4.4.2.

O exceptare de la punctul 4.4.1 poate fi acordată în următoarele condiții:

Aceste articole trebuie apoi plasate în condiții de securitate la bordul aeronavei.

4.4.3.

Transportatorul aerian trebuie să se asigură că pasagerii sunt informați cu privire la articolele interzise enumerate în apendicele 4-C înainte de încheierea procedurii de înregistrare.

(a)

–

dispozitive care pot fi sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave prin lansarea de proiectile, inclusiv:

(b)

–

dispozitive concepute special pentru a paraliza sau a imobiliza, inclusiv:

(c)

–

obiecte cu vârful ascuțit sau cu muchia ascuțită care pot fi utilizate pentru a cauza vătămări grave, inclusiv:

(d)

–

unelte care pot fi utilizate atât pentru a cauza vătămări grave, cât și pentru a pune în pericol siguranța aeronavei, inclusiv:

(e)

–

obiecte care pot fi utilizate pentru a cauza vătămări grave atunci când sunt folosite pentru a lovi, inclusiv:

(f)

–

substanțe și dispozitive explozive și incendiare care pot sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave sau a pune în pericol siguranța aeronavei, inclusiv:

5.0.1.

În lipsa unor dispoziții contrare, autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

5.0.2.

Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește bagajele de cală sunt enumerate în apendicele 5-A.

5.0.3.

Bagajele de cală care sosesc dintr-un stat membru în care aeronava a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 5-A sau dintr-un aeroport al Uniunii, în cazul în care statul membru în cauză a derogat de la standardele de bază comune, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009, se consideră a fi bagaje de cală care sosesc dintr-o țară terță, cu excepția cazului în care există confirmarea că bagajele de cală au fost supuse controlului de securitate în conformitate cu prezentul capitol.

5.0.4.

În sensul prezentului capitol, „bagaj securizat” înseamnă un bagaj de cală care urmează să plece, a fost supus controlului de securitate și este protejat fizic astfel încât să se prevină introducerea oricărui obiect.

5.0.5.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, dacă este cazul, din Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu li se aplică titlul VI partea a treia din tratatul respectiv.

5.0.6.

Bagajele de cală care sosesc dintr-un aeroport al Uniunii, în cazul în care statul membru în cauză a derogat de la standardele de bază comune, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009, se consideră a fi bagaje de cală care sosesc dintr-o țară terță, cu excepția cazului în care există confirmarea că bagajele de cală au fost supuse controlului de securitate în conformitate cu prezentul capitol.

5.1.1.

Pentru controlul de securitate al bagajelor se cală se utilizează, separat sau combinate, următoarele metode:

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă bagajul de cală conține sau nu articole interzise, bagajul de cală trebuie să fie respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

5.1.2.

Un control manual constă în verificarea manuală completă a bagajului, inclusiv a conținutului acestuia, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că acesta nu conține articole interzise.

5.1.3.

Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, existența oricărui obiect a cărui densitate diminuează capacitatea operatorului echipamentului de a analiza conținutul bagajului va avea drept rezultat supunerea acestuia unei alte metode de control de securitate.

5.1.4.

Controlul de securitate cu ajutorul unui echipament de detectare a urmelor de explozibili (ETD) constă în analiza unor eșantioane prelevate din interiorul și exteriorul bagajului, precum și din conținutul acestuia. Conținutul bagajului poate fi, de asemenea, supus unui control manual.

5.1.5.

Autoritatea competentă poate stabili categorii de bagaje de cală care, din motive obiective, trebuie să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile stabilite.

5.1.6.

Controlul de securitate al bagajelor de cală face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

5.1.7.

Persoanele care efectuează controlul de securitate al bagajelor de cală cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioadă, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puțin 10 minute. Această cerință se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.

Trebuie să existe un supraveghetor responsabil de operatorii care efectuează controlul de securitate al bagajelor de cală, pentru a se asigura o componență optimă a echipei, calitatea muncii, pregătirea, asistența și evaluarea.

5.2.1.

Pasagerilor nu li se poate permite accesul la bagajele de cală care au fost supuse controlului de securitate decât dacă respectivele bagaje de cală le aparțin și dacă sunt supravegheați astfel încât să se asigure că:

5.2.2.

Bagajele de cală care nu au fost protejate împotriva intervențiilor neautorizate trebuie supuse din nou controlului de securitate.

5.2.3.

Protecția bagajelor de cală face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

5.3.1.1.

În timpul procesului de îmbarcare, transportatorii aerieni trebuie să se asigure că fiecare pasager prezintă o carte de îmbarcare valabilă sau un document echivalent care corespunde bagajului de cală care a fost înregistrat.

5.3.1.2.

Transportatorii aerieni trebuie să asigure existența unei proceduri de identificare a bagajelor de cală ale pasagerilor care nu s-au îmbarcat sau care au părăsit aeronava înainte de plecare.

5.3.1.3.

În cazul în care un pasager nu este prezent la bordul aeronavei, bagajul de cală corespunzător cărții sale de îmbarcare sau documentului echivalent se consideră a fi neînsoțit.

5.3.1.4.

Transportatorii aerieni trebuie să se asigure că fiecare bagaj de cală neînsoțit este clar identificabil ca fiind autorizat pentru transportul aerian.

5.3.2.1.

Motivul pentru care un bagaj a devenit neînsoțit trebuie înregistrat înainte de încărcarea acestuia în aeronavă, cu excepția cazului în care se aplică măsurile de securitate menționate la punctul 5.3.3

5.3.2.2.

Dispoziții detaliate suplimentare cu privire la factorii independenți de voința pasagerilor sunt prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

5.3.3.1.

Bagajele de cală neînsoțite care nu fac obiectul punctului 5.3.2 trebuie să fie supuse controlului de securitate efectuat prin utilizarea uneia dintre metodele indicate la punctul 5.1.1 și, dacă este cazul, se aplică cerințele suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

5.3.3.2.

Bagajele de cală care devin bagaje neînsoțite din cauza unor factori diferiți de cei menționați la punctul 5.3.2.2 trebuie scoase din aeronavă și supuse din nou controlului de securitate, înainte de a fi reîncărcate.

5.3.3.3.

Dispoziții detaliate suplimentare cu privire la măsurile de securitate adecvate pentru bagajele de cală neînsoțite sunt prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

5.4.1.

Pasagerilor trebuie să li se interzică să transporte în bagajele de cală articolele enumerate în apendicele 5-B.

5.4.2.

O exceptare de la punctul 5.4.1 poate fi acordată în următoarele condiții:

5.4.3.

Transportatorul aerian trebuie să se asigure că pasagerii sunt informați cu privire la articolele interzise enumerate în apendicele 5-B în orice moment înainte de încheierea procedurii de înregistrare.

6.0.1.

Autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea definită în prezentul capitol trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

6.0.2.

Dispozitivele explozibile și incendiare asamblate care nu sunt transportate în conformitate cu normele de siguranță aplicabile sunt considerate articole interzise în expedierile de mărfuri și poștă.

6.0.3.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, dacă este cazul, din Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu li se aplică titlul VI partea a treia din tratatul respectiv.

6.1.1.

Toate mărfurile și poșta trebuie supuse controlului de securitate de către un agent abilitat înainte de a fi încărcate la bordul unei aeronave, cu excepția cazului în care:

6.1.2.

Atunci când există orice motiv să se creadă că o expediere căreia i s-au aplicat măsuri de securitate a făcut obiectul unei violări a integrității sau nu a fost protejată împotriva intervențiilor neautorizate după momentul aplicării măsurilor de securitate respective, aceasta trebuie supusă controlului de securitate de către un agent abilitat înainte de încărcarea la bordul unei aeronave. Expedierile care par să fi făcut obiectul unei violări a integrității sau care sunt în alt mod suspecte trebuie tratate ca mărfuri sau poștă cu risc ridicat (high risk cargo or mail – HRCM) în conformitate cu punctul 6.7.

6.1.3.

O persoană cu drept de acces neînsoțit la mărfurile destinate transportului aerian identificabile sau la poșta destinată transportului aerian identificabilă cărora li s-au aplicat măsurile de securitate necesare trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor sau printr-o verificare înainte de angajare în conformitate cu punctul 11.1.

6.2.1.1.

La efectuarea controlului de securitate al mărfurilor sau al poștei:

6.2.1.2.

Atunci când operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate fi sigur, în mod rezonabil, că expedierea nu conține articole interzise, expedierea în cauză este respinsă sau este supusă din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

6.2.1.3.

Controlul de securitate al mărfurilor și al poștei face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

6.2.1.4.

Persoanele care efectuează controlul de securitate al mărfurilor cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioadă, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puțin 10 minute. Această cerință se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.

6.2.1.5.

Mărfurile și poșta sunt supuse controlului de securitate efectuat prin cel puțin una dintre următoarele metode în conformitate cu apendicele 6-J:

▼M2 —————

▼B

6.2.1.6.

Cu acordul autorității competente și cu condiția notificării Comisiei, pot fi aplicate alte măsuri de securitate adecvate numai în cazul în care, din cauza naturii expedierii, nu este posibilă utilizarea niciunuia dintre celelalte mijloace sau metode indicate la punctul 6.2.1.5.

6.3.1.1.

Agenții abilitați trebuie să fie aprobați de autoritatea competentă.

Aprobarea ca agent abilitat se acordă pentru un anumit punct de lucru.

Orice entitate care aplică măsurile de securitate menționate la punctul 6.3.2 trebuie să fie aprobată ca agent abilitat. Sunt incluși furnizorii terți de logistică responsabili de servicii integrate de antrepozitare și transport, transportatorii aerieni și agenții de handling.

Un agent abilitat poate subcontracta una sau mai multe dintre următoarele:

6.3.1.2.

Pentru aprobarea agenților abilitați se aplică următoarea procedură:

Solicitantul trebuie să prezinte autorității competente în cauză un program de securitate. Programul trebuie să descrie metodele și procedurile de urmat de către agent pentru a se conforma cerințelor din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia. Programul trebuie să descrie și modul în care agentul urmează să monitorizeze respectarea acestor metode și proceduri. Programul de securitate al unui transportator aerian care descrie metodele și procedurile de urmat de către respectivul transportator aerian pentru a se conforma cerințelor din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia se consideră a îndeplini cerința privind programul de securitate al unui agent abilitat.

Solicitantul trebuie, de asemenea, să prezinte „Declarația-angajament – agent abilitat” care este prezentată în apendicele 6-A. Această declarație trebuie semnată de reprezentantul legal al solicitantului sau de către persoana responsabilă cu securitatea.

Declarația semnată rămâne în păstrarea autorității competente în cauză;

Cu excepția cerințelor prevăzute la punctul 6.2, o examinare a punctului de lucru al solicitantului de către autoritatea vamală competentă, în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei ( 4 ), se consideră verificare la fața locului, dacă ea a avut loc cu maximum trei ani înainte de data la care solicitantul cere aprobarea ca agent abilitat. Certificatul AEO și evaluarea relevantă a autorităților vamale se pun la dispoziție de către solicitant pentru verificări ulterioare;

Dacă autoritatea competentă consideră că informațiile furnizate în temeiul literelor (a) și (b) nu sunt satisfăcătoare, motivele sale trebuie notificate prompt entității care solicită aprobarea ca agent abilitat;

6.3.1.3.

Un agent abilitat trebuie să desemneze cel puțin o persoană la fiecare punct de lucru care să fie responsabilă de aplicarea programului de securitate transmis. Această persoană trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor în conformitate cu punctul 11.1.

6.3.1.4.

Un agent abilitat trebuie să fie revalidat la intervale regulate care nu pot depăși cinci ani. Revalidarea trebuie să includă efectuarea unei verificări la fața locului pentru a se evalua dacă agentul abilitat respectă în continuare cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia.

O inspecție efectuată în spațiile de lucru ale agentului abilitat de către autoritatea competentă în conformitate cu programul său național de control al calității poate fi considerată drept verificare la fața locului, cu condiția să acopere toate cerințele necesare pentru aprobare.

Cu excepția cerințelor prevăzute la punctul 6.2, o examinare a punctului de lucru al agentului abilitat de către autoritatea vamală competentă în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se consideră verificare la fața locului.

6.3.1.5.

În cazul în care consideră că agentul abilitat nu mai respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de agent abilitat pentru punctul sau punctele de lucru indicate.

Dacă entitatea nu mai este titular al unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 sau dacă acest certificat AEO este suspendat din cauza neconformității cu articolul 14k din respectivul regulament, autoritatea competentă ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că agentul abilitat respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

Entitatea comunică autorității competente orice modificări legate de certificatul său AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Imediat după retragere și, în orice caz, în termen de 24 de ore, autoritatea competentă trebuie să se asigure că modificarea de statut a fostului agent abilitat este înregistrată în „baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare”.

6.3.1.6.

Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica măsuri mai stricte în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, un agent abilitat aprobat în conformitate cu punctul 6.3 din prezenta anexă trebuie să fie recunoscut în toate statele membre.

6.3.1.7.

Cerințele de la punctul 6.3.1, cu excepția celor de la punctul 6.3.1.2 litera (d), nu se aplică în cazul în care autoritatea competentă însăși urmează să fie aprobată ca agent abilitat.

6.3.1.8.

Autoritatea competentă trebuie să pună la dispoziția autorității vamale orice informații privind statutul unui agent abilitat care ar putea fi relevante în privința deținerii unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Aceste informații includ informații referitoare la noi aprobări ale agenților abilitați, la retragerea statutului de agent abilitat, la revalidarea și verificările acestora, la planificările de verificare și la rezultatele acestor evaluări.

Modalitățile acestui schimb de informații se stabilesc între autoritatea competentă și autoritățile vamale naționale.

6.3.2.1.

Atunci când acceptă expedieri, un agent abilitat trebuie să stabilească dacă entitatea de la care primește expedierile este un agent abilitat, un expeditor cunoscut, un expeditor cu cont sau nu deține niciunul dintre aceste statute.

6.3.2.2.

Agentul abilitat sau transportatorul aerian trebuie să solicite persoanei care efectuează livrarea oricăror expedieri să prezinte cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere sau un alt document cu fotografia sa, care a fost eliberat sau este recunoscut de autoritatea națională. Documentul respectiv trebuie utilizat pentru a stabili identitatea persoanei care efectuează livrarea expedierilor.

6.3.2.3.

Agentul abilitat trebuie să se asigure că expedierile cărora nu le-au fost aplicate anterior toate măsurile de securitate necesare sunt:

Litera (b) se poate aplica doar dacă expeditorul nu poate prevedea faptul că expedierea va fi efectuată pe cale aeriană.

6.3.2.4.

După aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctele 6.3.2.1-6.3.2.3 din prezenta anexă și la punctul 6.3 din anexa la Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 a Comisiei, agentul abilitat asigură protecția mărfurilor și a poștei în conformitate cu punctul 6.6.

6.3.2.5.

După aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctele 6.3.2.1-6.3.2.4, agentul abilitat se asigură că orice expediere încredințată unui transportator aerian sau unui alt agent abilitat este însoțită de documentația corespunzătoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian, fie a unei declarații separate, în format electronic sau pe suport de hârtie.

6.3.2.6.

Documentația menționată la punctul 6.3.2.5 trebuie să fie disponibilă pentru inspecția de către autoritatea competentă în orice moment înainte de încărcarea expedierii în aeronavă și pe toată durata zborului sau timp de 24 de ore, dacă această durată este mai mare, și trebuie să conțină toate informațiile următoare:

▼M2

▼B

Un agent abilitat care încredințează expedieri unui alt agent abilitat sau transportator aerian poate decide, de asemenea, să transmită doar informațiile necesare în conformitate cu literele (a)-(e) și (g) și să păstreze informațiile necesare în conformitate cu litera (f) pe durata zborului sau a zborurilor, ori timp de 24 de ore, dacă această perioadă este mai mare.

6.3.2.7.

În cazul expedierilor consolidate, cerințele de la punctele 6.3.2.5 și 6.3.2.6 sunt considerate îndeplinite dacă:

Litera (a) nu se aplică expedierilor consolidate care sunt întotdeauna supuse controlului de securitate sau exceptate de la acesta în conformitate cu punctul 6.2.1 literele (d) și (e) din Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 dacă agentul abilitat atribuie expedierii consolidate un cod unic de identificare și indică statutul de securitate și un singur motiv pentru care a fost emis acest statut de securitate.

6.3.2.8.

Atunci când acceptă expedieri cărora nu le-au fost aplicate în prealabil toate măsurile de securitate necesare, agentul abilitat poate alege, de asemenea, să nu aplice măsurile de securitate menționate la punctul 6.3.2, ci să predea expedierile unui alt agent abilitat care să asigure aplicarea acestor măsuri de securitate.

6.3.2.9.

Un agent abilitat trebuie să se asigure că toți membrii personalului care aplică măsuri de securitate sunt recrutați și pregătiți în conformitate cu cerințele capitolului 11 și că toți membrii personalului care au acces la mărfurile/poșta identificabile ca mărfuri/poștă destinate transportului aerian cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare au fost recrutați și au urmat o pregătire de conștientizare în materie de securitate în conformitate cu cerințele capitolului 11.

Măsurile de securitate care trebuie aplicate de un agent abilitat fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.

6.4.1.1.

Expeditorii cunoscuți trebuie să fie aprobați de autoritatea competentă.

Aprobarea ca expeditor cunoscut se acordă pentru un anumit punct de lucru.

6.4.1.2.

Pentru aprobarea expeditorilor cunoscuți se aplică următoarea procedură:

▼M2

Solicitantul trebuie să prezinte autorității competente în cauză un program de securitate. Programul trebuie să descrie metodele și procedurile de urmat de către expeditor pentru a se conforma cerințelor din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia. Programul trebuie să descrie și modul în care conformitatea cu aceste metode și proceduri urmează să fie monitorizată de către expeditorul însuși.

Solicitantului i se vor furniza „Ghidul pentru expeditori cunoscuți” care figurează în apendicele 6-B și „Lista de verificare pentru validarea expeditorilor cunoscuți” care figurează în apendicele 6-C;

Pentru a evalua dacă solicitantul respectă aceste cerințe, autoritatea competentă sau validatorul UE de securitate a aviației care acționează în numele acesteia trebuie să utilizeze „Lista de verificare pentru validarea expeditorilor cunoscuți” care figurează în apendicele 6-C. Această listă de verificare include o declarație-angajament care trebuie semnată de reprezentantul legal al solicitantului sau de persoana responsabilă cu securitatea la punctul de lucru.

Odată completată lista de verificare pentru validare, informațiile conținute în aceasta trebuie tratate ca informații clasificate.

Declarația semnată rămâne în păstrarea autorității competente în cauză sau rămâne în păstrarea validatorului UE de securitate a aviație, care o pune la dispoziția autorității competente în cauză;

▼B

Certificatul AEO și evaluarea relevantă a autorităților vamale se pun la dispoziție de către solicitant pentru verificări ulterioare.

Declarația semnată rămâne în păstrarea autorității competente în cauză sau a validatorului UE de securitate a aviației, care, la cererea autorității competente în cauză, pune declarația la dispoziția acesteia;

Dacă autoritatea competentă consideră că informațiile furnizate în temeiul literelor (a) și (b) sau (a) și (c), după caz, nu sunt satisfăcătoare, motivele sale trebuie notificate prompt entității care solicită aprobarea ca expeditor cunoscut;

6.4.1.3.

Un expeditor cunoscut trebuie să desemneze cel puțin o persoană la fiecare punct de lucru responsabilă de aplicarea și supravegherea aplicării măsurilor de securitate în respectivul punct de lucru. Această persoană trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor în conformitate cu punctul 11.1.

6.4.1.4.

Un expeditor cunoscut trebuie să fie revalidat la intervale regulate care nu pot depăși cinci ani. Revalidarea trebuie să includă efectuarea unei verificări la fața locului pentru a se evalua dacă expeditorul cunoscut respectă în continuare cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia.

O inspecție efectuată în spațiile de lucru ale expeditorului cunoscut de către autoritatea competentă în conformitate cu programul său național de control al calității poate fi considerată drept verificare la fața locului, cu condiția să acopere toate zonele indicate în lista de verificare din apendicele 6-C.

O examinare a punctului de lucru al expeditorului cunoscut de către autoritatea vamală competentă în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se consideră verificare la fața locului.

6.4.1.5.

În cazul în care consideră că expeditorul cunoscut nu mai respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de expeditor cunoscut pentru punctul sau punctele de lucru indicate.

Dacă entitatea nu mai este titular al unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 sau dacă acest certificat AEO este suspendat din cauza neconformității cu articolul 14k din respectivul regulament, autoritatea competentă ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că expeditorul cunoscut respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

Entitatea comunică autorității competente orice modificări legate de certificatul său AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Imediat după retragere și, în orice caz, în termen de 24 de ore, autoritatea competentă trebuie să se asigure că modificarea de statut a expeditorului este înregistrată în „baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare”.

6.4.1.6.

Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica măsuri mai stricte în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, un expeditor cunoscut aprobat în conformitate cu punctul 6.4 din prezenta anexă trebuie să fie recunoscut în toate statele membre.

▼M2 —————

▼B

6.4.1.7.

Autoritatea competentă trebuie să pună la dispoziția autorității vamale orice informații privind statutul unui expeditor cunoscut care ar putea fi relevante în privința deținerii unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Aceste informații includ informații referitoare la noi aprobări ale expeditorilor cunoscuți, la retragerea statutului de expeditor cunoscut, la revalidarea și verificările acestora, la planurile de verificare și la rezultatele acestor evaluări.

Modalitățile acestui schimb de informații se stabilesc între autoritatea competentă și autoritățile vamale naționale.

6.4.2.1.

Un expeditor cunoscut trebuie să se asigure că:

În cazul în care, dintr-un motiv oarecare, aceste măsuri de securitate nu au fost aplicate unei expedieri sau în cazul în care expedierea nu a fost realizată de expeditorul cunoscut pentru propriul său cont, expeditorul cunoscut trebuie să indice clar acest lucru agentului abilitat, astfel încât punctul 6.3.2.3 să poată fi aplicat.

6.4.2.2.

Expeditorul cunoscut trebuie să accepte că expedierile cărora nu le-au fost aplicate măsurile de securitate adecvate sunt supuse controlului de securitate în conformitate cu punctul 6.2.1.

6.5.1.

Agentul abilitat trebuie să păstreze o bază de date care să cuprindă următoarele informații cu privire la orice expeditor cu cont pe care l-a desemnat înainte de 1 iunie 2017:

În cazul în care expeditorul cu cont este titularul unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, numărul certificatului AEO trebuie păstrat în baza de date menționată la primul paragraf.

Baza de date trebuie să fie disponibilă pentru a fi inspectată de autoritatea competentă.

6.5.2

Dacă nu există nicio activitate legată de mișcări de mărfuri sau poștă pe calea aerului în contul unui expeditor cu cont într-o perioadă de doi ani, statutul de expeditor cu cont al acestuia expiră.

6.5.3

În cazul în care autoritatea competentă sau agentul abilitat nu mai are convingerea că expeditorul cu cont respectă instrucțiunile din apendicele 6-D, agentul abilitat trebuie să retragă imediat statutul de expeditor cu cont. Statutul de expeditor cu cont desemnat de un agent abilitat expiră la 30 iunie 2021.

6.5.4

În cazul în care, dintr-un motiv oarecare, măsurile de securitate indicate în „Instrucțiunile de securitate a aviației pentru expeditorii cu cont” nu au fost aplicate unei expedieri sau în cazul în care expedierea nu a fost realizată de expeditorul cu cont pentru propriul său cont, expeditorul cu cont trebuie să indice clar acest lucru agentului abilitat, astfel încât punctul 6.3.2.3 să poată fi aplicat.

6.6.1.1.

Pentru a se asigura că expedierile cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare sunt protejate împotriva intervențiilor neautorizate în timpul transportului:

Declarația semnată rămâne în păstrarea agentului abilitat, a expeditorului cunoscut sau a expeditorului cu cont în numele căruia se realizează transportul. La cerere, o copie a declarației semnate trebuie să fie pusă de asemenea la dispoziția agentului abilitat sau a transportatorului aerian care primește expedierea sau a autorității competente în cauză.

Ca alternativă la litera (c), transportatorul rutier de mărfuri poate să prezinte agentului abilitat, expeditorului cunoscut sau expeditorului cu cont căruia îi furnizează serviciul de transport dovada faptului că a fost certificat sau aprobat de o autoritate competentă.

Această dovadă trebuie să îndeplinească cerințele din apendicele 6-E, iar agentul abilitat, expeditorul cunoscut sau expeditorul cu cont în cauză trebuie să păstreze copii ale acesteia. La cerere, o copie trebuie, de asemenea, să fie pusă la dispoziția agentului abilitat sau a transportatorului aerian care primește expedierea ori la dispoziția altei autorități competente.

6.6.1.2.

Punctul 6.6.1.1 literele (b) și (c) nu se aplică în timpul transportului în zona de operațiuni aeriene.

6.6.2.1.

Expedierile de mărfuri și poștă care se află într-o parte critică trebuie să fie considerate ca fiind protejate împotriva intervențiilor neautorizate.

6.6.2.2.

Expedierile de mărfuri și poștă care se află în alte părți decât într-o parte critică a unei zone de securitate cu acces restricționat trebuie protejate împotriva intervențiilor neautorizate până în momentul predării către un alt agent abilitat sau transportator aerian. Expedierile trebuie plasate în acele părți ale spațiului de lucru al agentului abilitat care sunt supuse unui control al accesului sau, dacă sunt plasate în afara unor astfel de părți, se consideră ca fiind protejate împotriva intervențiilor neautorizate dacă:

6.8.1.1.

Orice transportator aerian care transportă mărfuri sau poștă dintr-un aeroport al unei țări terțe neincluse în apendicele 6-Fi sau 6-Fii pentru transfer, tranzit sau descărcare în orice aeroport care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 300/2008 este desemnat ca „transportator aerian de marfă sau poștă care operează în Uniune dintr-un aeroport aflat într-o țară terță” (ACC3) de una dintre următoarele autorități, după caz:

6.8.1.2.

Desemnarea unui transportator aerian ca ACC3 în ceea ce privește operațiunile sale cu mărfuri și poștă de la un aeroport pentru care este necesară desemnarea ACC3 (denumite în continuare „operațiuni relevante cu mărfuri”) se face pe baza:

6.8.1.3.

Autoritatea competentă atribuie transportatorului ACC3 desemnat un cod alfanumeric unic de identificare în formatul standard, care identifică transportatorul aerian și aeroportul din țara terță pentru care transportatorul aerian a fost desemnat să transporte mărfuri sau poștă înspre Uniune.

6.8.1.4.

Desemnarea este valabilă de la data la care autoritatea competentă a introdus detaliile transportatorului ACC3 în baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare, pentru o perioadă maximă de cinci ani.

6.8.1.5.

Un transportator ACC3 care figurează în baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare este recunoscut în toate statele membre pentru toate operațiunile cu originea în aeroportul din țara terță și destinația în Uniune.

6.8.2.1.

Validarea UE de securitate a aviației în ceea ce privește operațiunile cu mărfuri relevante ale unui transportator aerian constă în:

6.8.2.2.

Această verificare a implementării din cadrul validării UE de securitate a aviației se face la fața locului, la unul dintre următoarele niveluri:

În cazul în care validarea UE de securitate a aviației stabilește ulterior neimplementarea unuia sau mai multora dintre obiectivele din lista de verificare prevăzută în apendicele 6-C3, autoritatea competentă nu trebuie să desemneze transportatorul aerian ca ACC3 pentru operațiunile cu mărfuri relevante fără dovada aplicării de către transportatorul aerian a unor măsuri de remediere a deficienței identificate.

6.8.2.3.

Autoritatea competentă poate accepta raportul de validare UE a securității aviației al unei entități dintr-o țară terță sau al unui alt ACC3 în vederea desemnării ca ACC3, în cazurile în care acea entitate sau ACC3 efectuează întreaga operațiune de expediere de marfă, inclusiv încărcarea în cala aeronavei, în numele ACC3 solicitant, iar raportul UE de validare a securității aviației acoperă toate aceste activități.

6.8.2.4.

Validarea UE de securitate a aviației se înregistrează într-un raport de validare care cuprinde cel puțin declarația-angajament prevăzută în apendicele 6-H1, lista de verificare prevăzută în apendicele 6-C3 și o declarație a validatorului UE de securitate a aviației prevăzută în apendicele 11-A. Validatorul UE de securitate a aviației trebuie să depună raportul de validare la autoritatea competentă și să furnizeze o copie transportatorului aerian validat.

6.8.3.1.

Transportatorul ACC3 se asigură că toate mărfurile și poșta transportate pentru transfer, tranzit sau descărcare într-un aeroport al Uniunii sunt supuse controlului de securitate, cu excepția cazului în care:

Litera (c) se aplică până la 30 iunie 2021.

6.8.3.2.

Mărfurile și poșta transportate către Uniune trebuie supuse controlului de securitate utilizând unul dintre mijloacele sau una dintre metodele menționate la punctul 6.2.1, la un standard suficient pentru a garanta, în mod rezonabil, faptul că nu conțin articole interzise.

6.8.3.3.

Transportatorul ACC3 se asigură că, în ceea ce privește:

6.8.3.4.

Atunci când încredințează unui alt transportator ACC3 sau agent RA3 expedieri care au fost supuse măsurilor de securitate necesare, transportatorul ACC3, agentul RA3 sau expeditorul KC3 trebuie să indice în documentele însoțitoare codul alfanumeric unic de identificare primit de la autoritatea competentă care face desemnarea.

6.8.3.5.

Atunci când acceptă orice expedieri, un transportator ACC3 sau un agent RA3 trebuie să stabilească dacă transportatorul aerian sau entitatea de la care primește expedierile este un alt transportator ACC3, agent RA3 sau expeditor KC3, prin următoarele mijloace:

În cazul în care codul de identificare nu este indicat în documentele însoțitoare sau în cazul în care transportatorul aerian sau entitatea care efectuează livrarea expedierilor nu apare ca fiind activă în baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare, se consideră că nu s-au aplicat în prealabil măsuri de securitate, iar respectivele expedieri trebuie supuse controlului de securitate de către transportatorul ACC3 sau de către un alt agent RA3 validat UE în materie de securitate înainte de a fi încărcate pe aeronavă.

6.8.3.6.

După efectuarea controalelor de securitate menționate la punctele 6.8.3.1-6.8.3.5, transportatorul ACC3 sau agentul abilitat validat UE în materie de securitate a aviației (RA3) care acționează în numele acestuia trebuie să se asigure că în documentele însoțitoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian sau a unui document poștal echivalent, fie într-o declarație separată, în format electronic sau în scris, sunt indicate cel puțin:

▼M5

▼M2

▼M5

În cazul consolidărilor, transportatorul ACC3 sau agentul abilitat validat UE în materie de securitate a aviației (RA3) care a efectuat consolidarea reține informațiile solicitate mai sus, pentru fiecare expediere individuală, cel puțin până la momentul estimat al sosirii la primul aeroport din Uniunea Europeană sau timp de 24 de ore, dacă această perioadă este mai mare.

▼M2

6.8.3.7.

În lipsa unui agent abilitat dintr-o țară terță menționat la punctul 6.8.3.6 litera (b), declarația privind statutul de securitate poate fi emisă de transportatorul ACC3 sau de transportatorul aerian care sosește dintr-o țară terță inclusă în apendicele 6-Fi sau 6-Fii.

6.8.3.8.

Expedierile aflate în tranzit sau în transfer care sosesc dintr-o țară terță enumerată în apendicele 6-I ale căror documente însoțitoare nu respectă dispozițiile de la punctul 6.8.3.6 sunt tratate în conformitate cu capitolul 6.7 înainte de următorul zbor.

6.8.3.9.

Expedierile aflate în tranzit sau în transfer care sosesc dintr-o țară terță care nu este enumerată în apendicele 6-I ale căror documente însoțitoare nu respectă dispozițiile de la punctul 6.8.3.6 sunt tratate în conformitate cu capitolul 6.2 înainte de următorul zbor. Documentele însoțitoare ale expedierilor care sosesc dintr-o țară terță enumerată în apendicele 6-F trebuie să fie în conformitate cel puțin cu sistemul declarațiilor de securitate a expedierii al OACI.

6.8.4.1.

Entitățile din țări terțe care fac parte sau care intenționează să facă parte din lanțul de aprovizionare al unui transportator aerian cu statut de transportator ACC3 pot fi desemnate drept „agent abilitat dintr-o țară terță” (RA3) sau „expeditor cunoscut dintr-o țară terță” (KC3).

6.8.4.2.

Pentru a obține desemnarea, entitatea trebuie să adreseze cererea:

Autoritatea competentă care primește cererea trebuie să înceapă procesul de desemnare sau să convină cu autoritatea competentă a unui alt stat membru asupra delegării acestui proces, luând în considerare cooperarea în domeniul politic și/sau aeronautic.

6.8.4.3.

Înainte de desemnare, trebuie să se confirme eligibilitatea de a obține statutul de RA3 sau de KC3 în conformitate cu punctul 6.8.4.1.

6.8.4.4.

Desemnarea unei entități drept agent RA3 sau expeditor KC3 în ceea ce privește operațiunile sale cu mărfuri și poștă (denumite în continuare „operațiuni relevante cu mărfuri”) se face pe baza următoarelor elemente:

6.8.4.5.

Autoritatea competentă atribuie agentului RA3 sau expeditorului KC3 desemnat un cod alfanumeric unic de identificare în formatul standard, care identifică entitatea și aeroportul din țara terță pentru care a fost desemnată să implementeze dispozițiile privind securitatea mărfurilor și a poștei destinate transportului aerian către Uniune.

6.8.4.6.

Desemnarea este valabilă de la data la care autoritatea competentă a introdus detaliile entității respective în baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare, pentru o perioadă maximă de trei ani.

6.8.4.7.

O entitate care figurează drept RA3 sau KC3 în baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare este recunoscută în toate statele membre pentru operațiunile efectuate în legătură cu mărfurile sau poșta transportate de un ACC3 din aeroportul țării terțe către Uniune.

6.8.4.8.

Desemnările de agenți RA3 și de expeditori KC3 emise înainte de 1 iunie 2017 expiră la cinci ani de la emitere sau la 31 martie 2020, dacă această dată survine prima.

6.8.4.9.

La cererea autorității competente care le-a acordat aprobarea, validatorii UE de securitate a aviației trebuie să pună la dispoziție detaliile incluse în partea 1 a listei de verificare prevăzute în apendicele 6-C2 sau în apendicele 6-C4, după caz, pentru fiecare entitate pe care au desemnat-o, în vederea stabilirii unei liste consolidate a entităților desemnate de validatorii UE de securitate a aviației.

6.8.5.1.

Pentru a fi desemnate ca agent abilitat sau expeditor cunoscut validat UE în materie de securitate a aviației, entitățile din țările terțe trebuie să fie validate în conformitate cu una dintre următoarele două opțiuni:

Raportul de validare trebuie să conțină, în cazul agenților abilitați din țări terțe, declarația-angajament prevăzută în apendicele 6-H2 și lista de verificare prevăzută în apendicele 6-C2, iar în cazul expeditorilor cunoscuți din țări terțe, declarația-angajament prevăzută în apendicele 6-H3 și lista de verificare prevăzută în apendicele 6-C4. Raportul de validare include și o declarație a validatorului UE de securitate a aviației prevăzută în apendicele 11-A.

6.8.5.2.

Odată finalizată validarea UE de securitate a aviației în conformitate cu punctul 6.8.5.1 litera (b), validatorul UE de securitate a aviației trebuie să prezinte raportul de validare autorității competente și să furnizeze o copie entității validate.

6.8.5.3.

O activitate de monitorizare a conformării efectuată de autoritatea competentă a unui stat membru sau de Comisie poate fi considerată drept validare UE de securitate a aviației, cu condiția să acopere toate domeniile indicate în lista de verificare prevăzută în apendicele 6-C2 sau 6-C4, după caz.

6.8.5.4.

Transportatorul ACC3 trebuie să mențină o bază de date care să furnizeze cel puțin următoarele informații în privința fiecărui agent abilitat sau expeditor cunoscut care a fost supus validării UE de securitate a aviației în conformitate cu punctul 6.8.5.1 și de la care acceptă direct mărfuri sau poștă în vederea transportării către Uniune:

Acolo unde este cazul, baza de date trebuie să cuprindă informațiile de mai sus pentru fiecare expeditor cu cont sub răspunderea transportatorului ACC3, în conformitate cu punctul 6.8.3.1 litera (c), de la care respectivul transportator ACC3 acceptă mărfuri sau poștă în mod direct în vederea transportării către Uniune.

Baza de date trebuie să fie disponibilă pentru a fi inspectată de transportatorul ACC3.

O astfel de bază de date poate fi menținută și de alte entități validate UE în materie de securitate a aviației.

6.8.5.5.

O entitate transportatoare de mărfuri sau poștă care exploatează o rețea de puncte de lucru în țări terțe poate obține o singură desemnare ca agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației pentru toate punctele de lucru ale rețelei, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

Pentru a menține desemnarea ca agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației pentru toate punctele de lucru din rețea nevalidate până la 30 iunie 2018 cel târziu, pe parcursul fiecărui an ulterior anului de desemnare, trebuie să fie supuse unei validări UE în materie de securitate a aviației cel puțin alte două puncte de lucru ale rețelei, sau alte 20 % dintre acestea, dacă această valoare este mai mare, de la care transportul de mărfuri sau poștă este livrat către punctul sau punctele de lucru menționate la subpunctul (i), până când toate punctele de lucru sunt validate.

Un validator UE în materie de securitate a aviației stabilește foaia de parcurs care determină, în mod aleatoriu, ordinea punctelor de lucru care urmează să fie validate în fiecare an. Foaia de parcurs este stabilită în mod independent de entitatea care exploatează rețeaua și nu poate fi modificată de către respectiva entitate. Această foaie de parcurs constituie o parte integrantă a raportului de validare pe baza căruia rețeaua este desemnată ca agent abilitat dintr-o țară terță validat UE.

Odată ce a fost supus unei validări UE în materie de securitate a aviației, un punct de lucru al rețelei este considerat agent abilitat dintr-o țară terță în conformitate cu punctul 6.8.4.2.

6.8.5.6.

Dacă în urma validării UE în materie de securitate a aviației a unui punct de lucru din rețea menționat la punctul 6.8.5.5 litera (c) subpunctul (ii) rezultă că punctul de lucru nu a respectat obiectivele menționate în lista de verificare din apendicele 6-C2, mărfurile și poșta din respectivul punct de lucru trebuie supuse controlului de securitate într-un punct de lucru desemnat drept agent abilitat dintr-o țară terță în conformitate cu punctul 6.8.4.2, până când o validare UE în materie de securitate a aviației confirmă respectarea obiectivelor din lista de verificare.

6.8.5.7.

Punctele 6.8.5.5 și 6.8.5.6 expiră la 30 iunie 2018.