Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02012R0231-20230730

    Consolidated text: Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei din 9 martie 2012 de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/231/2023-07-30

    02012R0231 — RO — 30.07.2023 — 029.001


    Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

    ►B

    REGULAMENTUL (UE) NR. 231/2012 AL COMISIEI

    din 9 martie 2012

    de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

    (Text cu relevanță pentru SEE)

    (JO L 083 22.3.2012, p. 1)

    Astfel cum a fost modificat prin:

     

     

    Jurnalul Oficial

      NR.

    Pagina

    Data

    ►M1

    REGULAMENTUL (UE) NR. 1050/2012 AL COMISIEI din 8 noiembrie 2012

      L 310

    45

    9.11.2012

    ►M2

    REGULAMENTUL (UE) NR. 25/2013 AL COMISIEI din 16 ianuarie 2013

      L 13

    1

    17.1.2013

    ►M3

    REGULAMENTUL (UE) NR. 497/2013 AL COMISIEI din 29 mai 2013

      L 143

    20

    30.5.2013

    ►M4

    REGULAMENTUL (UE) NR. 724/2013 AL COMISIEI din 26 iulie 2013

      L 202

    11

    27.7.2013

    ►M5

    REGULAMENTUL (UE) NR. 739/2013 AL COMISIEI din 30 iulie 2013

      L 204

    35

    31.7.2013

    ►M6

    REGULAMENTUL (UE) NR. 816/2013 AL COMISIEI din 28 august 2013

      L 230

    1

    29.8.2013

    ►M7

    REGULAMENTUL (UE) NR. 817/2013 AL COMISIEI din 28 august 2013

      L 230

    7

    29.8.2013

    ►M8

    REGULAMENTUL (UE) NR. 1274/2013 AL COMISIEI din 6 decembrie 2013

      L 328

    79

    7.12.2013

    ►M9

    REGULAMENTUL (UE) NR. 264/2014 AL COMISIEI din 14 martie 2014

      L 76

    22

    15.3.2014

    ►M10

    REGULAMENTUL (UE) NR. 298/2014 AL COMISIEI din 21 martie 2014

      L 89

    36

    25.3.2014

    ►M11

    REGULAMENTUL (UE) NR. 497/2014 AL COMISIEI din 14 mai 2014

      L 143

    6

    15.5.2014

    ►M12

    REGULAMENTUL (UE) NR. 506/2014 AL COMISIEI din 15 mai 2014

      L 145

    35

    16.5.2014

    ►M13

    REGULAMENTUL (UE) NR. 685/2014 AL COMISIEI din 20 iunie 2014

      L 182

    23

    21.6.2014

    ►M14

    REGULAMENTUL (UE) NR. 923/2014 AL COMISIEI din 25 august 2014

      L 252

    11

    26.8.2014

    ►M15

    REGULAMENTUL (UE) NR. 957/2014 AL COMISIEI din 10 septembrie 2014

      L 270

    1

    11.9.2014

    ►M16

    REGULAMENTUL (UE) NR. 966/2014 AL COMISIEI din 12 septembrie 2014

      L 272

    1

    13.9.2014

    ►M17

    REGULAMENTUL (UE) 2015/463 AL COMISIEI din 19 martie 2015

      L 76

    42

    20.3.2015

    ►M18

    REGULAMENTUL (UE) 2015/649 AL COMISIEI din 24 aprilie 2015

      L 107

    17

    25.4.2015

    ►M19

    REGULAMENTUL (UE) 2015/1725 AL COMISIEI din 28 septembrie 2015

      L 252

    12

    29.9.2015

    ►M20

    REGULAMENTUL (UE) 2015/1739 AL COMISIEI din 28 septembrie 2015

      L 253

    3

    30.9.2015

    ►M21

    REGULAMENTUL (UE) 2016/1814 AL COMISIEI din 13 octombrie 2016

      L 278

    37

    14.10.2016

    ►M22

    REGULAMENTUL (UE) 2017/324 AL COMISIEI din 24 februarie 2017

      L 49

    4

    25.2.2017

    ►M23

    REGULAMENTUL (UE) 2017/1399 AL COMISIEI din 28 iulie 2017

      L 199

    8

    29.7.2017

    ►M24

    REGULAMENTUL (UE) 2018/75 AL COMISIEI din 17 ianuarie 2018

      L 13

    24

    18.1.2018

    ►M25

    REGULAMENTUL (UE) 2018/98 AL COMISIEI din 22 ianuarie 2018

      L 17

    14

    23.1.2018

    ►M26

    REGULAMENTUL (UE) 2018/681 AL COMISIEI din 4 mai 2018

      L 116

    1

    7.5.2018

    ►M27

    REGULAMENTUL (UE) 2018/1461 AL COMISIEI din 28 septembrie 2018

      L 245

    1

    1.10.2018

    ►M28

    REGULAMENTUL (UE) 2018/1462 AL COMISIEI din 28 septembrie 2018

      L 245

    6

    1.10.2018

    ►M29

    REGULAMENTUL (UE) 2018/1472 AL COMISIEI din 28 septembrie 2018

      L 247

    1

    3.10.2018

    ►M30

    REGULAMENTUL (UE) 2018/1481 AL COMISIEI din 4 octombrie 2018

      L 251

    13

    5.10.2018

    ►M31

    REGULAMENTUL (UE) 2020/763 AL COMISIEI din 9 iunie 2020

      L 182

    8

    10.6.2020

    ►M32

    REGULAMENTUL (UE) 2020/771 AL COMISIEI din 11 iunie 2020

      L 184

    25

    12.6.2020

    ►M33

    REGULAMENTUL (UE) 2021/1156 AL COMISIEI din 13 iulie 2021

      L 249

    87

    14.7.2021

    ►M34

    REGULAMENTUL (UE) 2022/650 AL COMISIEI din 20 aprilie 2022

      L 119

    65

    21.4.2022

    ►M35

    REGULAMENTUL (UE) 2022/1023 AL COMISIEI din 28 iunie 2022

      L 172

    5

    29.6.2022

    ►M36

    REGULAMENTUL (UE) 2022/1037 AL COMISIEI din 29 iunie 2022

      L 173

    52

    30.6.2022

    ►M37

    REGULAMENTUL (UE) 2022/1396 AL COMISIEI din 11 august 2022

      L 211

    182

    12.8.2022

    ►M38

    REGULAMENTUL (UE) 2022/1922 AL COMISIEI din 10 octombrie 2022

      L 264

    1

    11.10.2022

    ►M39

    REGULAMENTUL (UE) 2023/440 AL COMISIEI din 28 februarie 2023

      L 64

    4

    1.3.2023

    ►M40

    REGULAMENTUL (UE) 2023/447 AL COMISIEI din 1 martie 2023

      L 65

    16

    2.3.2023

    ►M41

    REGULAMENTUL (UE) 2023/1329 AL COMISIEI din 29 iunie 2023

      L 166

    66

    30.6.2023

    ►M42

    REGULAMENTUL (UE) 2023/1428 AL COMISIEI din 7 iulie 2023

      L 175

    6

    10.7.2023


    Rectificat prin:

    ►C1

    Rectificare, JO L 120, 8.4.2021, p.  16 (nr. 231/2012)




    ▼B

    REGULAMENTUL (UE) NR. 231/2012 AL COMISIEI

    din 9 martie 2012

    de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

    (Text cu relevanță pentru SEE)



    Articolul 1

    Specificațiile aditivilor alimentari

    Specificațiile aditivilor alimentari, inclusiv coloranții și îndulcitorii, care figurează în anexa II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

    Articolul 2

    Abrogări

    Directivele 2008/60/CE, 2008/84/CE și 2008/128/CE se abrogă începând cu 1 decembrie 2012.

    Articolul 3

    Măsuri tranzitorii

    Alimentele care conțin aditivi alimentari care au fost introduse legal pe piață înainte de 1 decembrie 2012, dar nu sunt conforme cu prezentul regulament, pot fi comercializate în continuare până la epuizarea stocurilor.

    Articolul 4

    Intrarea în vigoare

    Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Se aplică de la 1 decembrie 2012.

    Cu toate acestea, specificațiile stabilite în anexă pentru aditivii glicozide steviolice (E 960) și copolimer de metacrilat bazic (E 1205) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




    ANEXĂ

    ▼M37

    Oxidul de etilenă nu se poate utiliza la sterilizarea aditivilor alimentari.

    În aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, inclusiv în amestecurile de aditivi alimentari, nu se autorizează prezența reziduurilor de oxid de etilenă (sumă de oxid de etilenă și 2-clor-etanol, exprimată ca oxid de etilenă ( 1 )), indiferent de originea acestora, în concentrație mai mare de 0,1 mg/kg.

    ▼B

    Lacuri de aluminiu pentru utilizare în coloranți numai dacă se menționează în mod explicit.



    Definiție:

    Lacurile de aluminiu sunt preparate prin reacția coloranților care îndeplinesc criteriile de puritate stabilite în monografia de specificații corespunzătoare, cu alumina în mediu apos. Alumina este, în general, materialul neuscat, proaspăt preparat, obținut prin reacția sulfatului sau clorurii de aluminiu cu carbonatul de sodiu sau calciu, sau cu bicarbonatul sau amoniacul. După formarea lacului, produsul este filtrat, spălat cu apă și uscat. În produsul finit poate fi prezentă și alumina care nu a reacționat.

    Substanțe insolubile în HCl

    Nu mai mult de 0,5 %

    Substanțe insolubile în NaOH

    Nu mai mult de 0,5 %, numai pentru E 127 eritrozină

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % (în mediu neutru)

    Se aplică criterii de puritate specifice pentru coloranții corespunzători.

    E 100 CURCUMINĂ



    Sinonime

    Galben natural CI 3; Galben de curcuma; Diferoilmetan

    Definiție

    Curcumina se obține prin extracția cu solvent a curcumei, adică din rizomi măcinați din tulpini de Curcuma longa L. Pentru a obține pulbere concentrată de curcumină, extractul se purifică prin cristalizare. Produsul este compus în principal din curcumină; adică, principiul de colorare [1,7-bis(4-hidroxi-3-metoxifenil)hepta-1,6-dien-3,5-dionă] și cei doi derivați dezmetoxi în proporție variabilă. Pot fi prezente cantități mici de uleiuri și rășini prezente în mod natural în curcuma.

    Curcumina este folosită, de asemenea, ca lac de aluminiu; conținutul de aluminiu este mai mic de 30 %.

    Numai următorii solvenți pot fi folosiți pentru extracție: acetat de etil, acetonă, dioxid de carbon, diclormetan, n-butanol, metanol, etanol, hexan, 2-propanol.

    Nr. indicelui de culoare

    75300

    EINECS

    207-280-5

    Denumire chimică

    I  1,7-bis(4-hidroxi-3-metoxifenil)hepta-1,6-dien-3,5-dionă

    II  1-(4-hidroxifenil)-7-(4-hidroxi-3-metoxi-fenil)hepta-1,6-dien-3,5-dionă

    III  1,7-bis(4-hidroxifenil)hepta-1,6-dien-3,5-dionă

    Formulă chimică

    I  C21H20O6

    II  C20H18O5

    III  C19H16O4

    Masă moleculară

    I.  368,39

    II.  338,39

    III.  308,39

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 90 % coloranți totali

    image

    1 607 la cca. 426 nm în etanol

    Descriere

    Pulbere cristalină galben-portocalie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în etanol la cca. 426 nm

    Intervalul de topire

    179 °C-182 °C

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetat de etil

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Acetonă

    n-butanol

    Metanol

    Etanol

    Hexan

    2-Propanol

    Diclormetan: nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 101 (i) RIBOFLAVINĂ



    Sinonime

    Lactoflavină;

    Definiție

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    201-507-1

    Denumire chimică

    7,8-dimetil-10-(D-ribo-2,3,4,5-tetrahidroxipentil)benzo(g)pteridin-2,4(3H,10H)-dionă; 7,8-dimetil-10-(1′-D-ribitil)izoaloxazină

    Formulă chimică

    C17H20N4O6

    Masă moleculară

    376,37

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la substanța anhidră

    image

    328 la cca. 444 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere cristalină de culoare galbenă spre galben-portocaliu, cu miros ușor

    Identificare

    Spectrometrie

    Raportul A375/A267 este între 0,31 și 0,33

    right accolade în soluție apoasă

    Raportul A444/A267 este între 0,36 și 0,39

    Maximum în apă la cca. 375 nm

    Rotație specifică

    [α]D 20 între – 115° și – 140° în soluție de hidroxid de sodiu 0,05 N

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1,5 % (105 °C, 4 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Amine aromatice primare

    Nu mai mult de 100 mg/kg (calculate ca anilină)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M14

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    ▼B

    E 101 (ii) RIBOFLAVINĂ-5′-FOSFAT



    Sinonime

    Riboflavină-5′-fosfat de sodiu

    Definiție

    Aceste specificații se aplică riboflavinei-5′-fosfat împreună cu cantități mici de riboflavină liberă și difosfat de riboflavină.

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    204-988-6

    Denumire chimică

    Fosfat monosodic de (2R,3R,4S)-5-(3′)10′-dihidro-7′,8′-dimetil-2′,4′-dioxo-10′-benzo[γ]pteridinil)-2,3,4-trihidroxipentil; sare monosodică de ester 5′-monofosfat de riboflavină

    Formulă chimică

    Pentru forma dihidrată: C17H20N4NaO9P · 2H2O

    Pentru forma anhidră: C17H20N4NaO9P

    Masă moleculară

    514,36

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % coloranți totali calculați ca C17H20N4NaO9P.2H2O

    image

    250 la cca. 375 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere cristalină higroscopică de culoare galbenă spre portocaliu, cu miros ușor

    Identificare

    Spectrometrie

    Raportul A375/A267 este între 0,30 și 0,34

    right accolade în soluție apoasă

    Raportul A444/A267 este între 0,35 și 0,40

    Maximum în apă la cca. 375 nm

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 38° și + 42° într-o soluție de HCl 5 molar

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 8 % (100 °C, 5 ore în vid pe P2O5) pentru forma dihidrat

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 25 %

    Fosfat anorganic

    Nu mai mult de 1,0 % (calculat ca PO4 raportat la substanța anhidră)

    Substanțe colorante auxiliare

    Riboflavină (liberă): Nu mai mult de 6 %

    Difosfat de riboflavină: Nu mai mult de 6 %

    Amine aromatice primare

    Nu mai mult de 70 mg/kg (calculate ca anilină)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M14

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    ▼B

    E 102 TARTRAZINĂ



    Sinonime

    Colorant alimentar galben CI 4

    Definiție

    Tartrazina se prepară din acid 4-amino-benzensulfonic, care este diazotat utilizând acid clorhidric și nitrit de sodiu. Compusul diazoic este apoi cuplat cu acid 4,5-dihidro-5-oxo-1-(4-sulfofenil)-1H-pirazol-3-carboxilic sau cu esterul metilic, esterul etilic sau o sare a acestui acid carboxilic. Colorantul rezultat este purificat și izolat ca sare de sodiu. Tartrazina constă în principal din 5-hidroxi-1-(4-sulfonatofenil)-4-(4-sulfonatofenilazo)-H-pirazol-3-carboxilat trisodic și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore.

    Tartrazina este descrisă ca o sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    19140

    EINECS

    217-699-5

    Denumire chimică

    5-hidroxi-1-(4-sulfonatofenil)-4-(4-sulfonatofenilazo)-H-pirazol-3-carboxilat trisodic

    Formulă chimică

    C16H9N4Na3O9S2

    Masă moleculară

    534,37

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    530 la cca. 426 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere portocalie aurie sau granule

    Aspectul soluției apoase

    Galbenă

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 426 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 1,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    Acid 4-hidrazinobenzen sulfonic

    right accolade În total nu mai mult de 0,5 %

    Acid 4-aminobenzen-1-sulfonic

    Acid 5-oxo-1-(4-sulfofenil)-2-pirazolin-3-carboxilic

    Acid diazoamino-4,4’-di(benzen sulfonic)

    Acid tetrahidroxisuccinic

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 104 GALBEN DE CHINOLINĂ



    Sinonime

    Colorant alimentar galben CI 13

    Definiție

    Galbenul de chinolină se prepară prin sulfonarea 2-(2-chinolil)indan-1,3-dionei sau a unui amestec care conține aproximativ două treimi 2-(2-chinolil)indan-1,3-dionă și o treime 2-[2-(6-metilchinolil)]indan-1,3-dionă. Galbenul de chinolină constă în principal din sărurile de sodiu ale unui amestec de derivați disulfonați (în principal), monosulfonați și trisulfonați ai compusului de mai sus și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore.

    Galbenul de chinolină este descris ca o sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    47005

    EINECS

    305-897-5

    Denumire chimică

    Săruri disodice ale disulfonaților de 2-(2-chinolil) indan-1,3-dionă (component principal)

    Formulă chimică

    C18H9N Na2O8S2 (component principal)

    Masă moleculară

    477,38 (component principal)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 70 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    Galbenul de chinolină trebuie să aibă următoarea compoziție:

    Din totalul materiilor colorante prezente:

    — nu mai puțin de 80 % trebuie să fie disulfonați disodici de 2-(2-chinolil) indan-1,3-dionă

    — nu mai mult de 15 % trebuie să fie monosulfonați de sodiu de 2-(2-chinolil) indan-1,3-dionă

    — nu mai mult de 7 % trebuie să fie trisulfonat trisodic de 2-(2-chinolil) indan-1,3-dionă

    image

    865 (component principal) la cca. 411 nm în soluție apoasă de acid acetic

    Descriere

    Pulbere sau granule galbene

    Aspectul soluției apoase

    Galbenă

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în soluție apoasă de acid acetic cu pH 5 la cca. 411 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 4,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    2-metilchinolină

    right accolade În total nu mai mult de 0,5 %

    acid 2-metilchinolin sulfonic

    acid ftalic

    2,6-dimetil chinolină

    acid 2,6-dimetil chinolin sulfonic

    2-(2-chinolil)indan-1,3-dionă

    Nu mai mult de 4 mg/kg

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 110 SUNSET YELLOW FCF



    Sinonime

    Colorant alimentar galben CI 3; Galben-portocaliu S

    Definiție

    Sunset yellow FCF constă în principal din 2-hidroxi-1-(4-sulfonatofenilazo) naftalin-6-sulfonat disodic și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore. Sunset yellow FCF este fabricat prin diazotarea acidului 4-aminobenzensulfonic utilizând acid clorhidric și nitrit de sodiu sau acid sulfuric și nitrit de sodiu. Compusul diazoic este cuplat cu acid 6-hidroxi-2-naftalin-sulphonic. Colorantul este izolat ca sare de sodiu și uscat.

    Sunset yellow FCF este descris ca o sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    15985

    EINECS

    220-491-7

    Denumire chimică

    2-hidroxi-1-(4-sulfonatofenilazo) naftalin-6-sulfonat disodic

    Formulă chimică

    C16H10N2Na2O7S2

    Masă moleculară

    452,37

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    555 la cca 485 nm în soluție apoasă la pH 7

    Descriere

    Pulbere sau granule de culoare roșu-portocaliu

    Aspectul soluției apoase

    Portocalie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în apă la 485 nm la pH 7

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 5,0 %

    1-(fenilazo)-2-naftalenol (Sudan I)

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    Acid 4-aminobenzen-1-sulfonic

    right accolade În total nu mai mult de 0,5 %

    acid 3-hidroxinaftalin-2,7-disulfonic

    acid 6-hidroxinaftalin-2-sulfonic

    acid 7-hidroxinaftalin-1,3-disulfonic

    Acid diazoamino-4,4’-di(benzen sulfonic)

    Acid 6,6′-oxidi(naftalin-2-sulfonic)

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    ▼M29

    E 120 ACID CARMINIC, CARMINĂ



    Sinonime

    Roșu natural CI 4

    Definiție

    Acidul carminic se obține din extractele apoase, alcoolice apoase sau alcoolice din coșenilă, care constă în corpurile uscate ale insectelor-femele Dactylopius coccus Costa.

    Carminele sunt lacurile de aluminiu ale acidului carminic în care aluminiul și acidul carminic sunt presupuși a fi prezenți în raport molar de 1:2.

    Principiul colorant este acidul carminic. Cantități minore ale formei sale aminate, acid 4-aminocarminic pot fi, de asemenea, prezente.

    În produsele comerciale, principiul colorant și anume acidul carminic poate fi prezent în asociere cu cationi de amoniu, calciu, potasiu sau sodiu, singular sau în combinație, iar acești cationi pot fi prezenți și în exces. Produsele comerciale pot conține și material proteic derivat din insectele-sursă.

    Nr. indicelui de culoare

    75470

    Einecs

    Acid carminic: 215-023-3; carmine: 215-724-4

    Denumire chimică

    Acid 7-β-D-glucopiranozil-3,5,6,8-tetrahidroxi-1-metil-9,10-dioxoantracen-2-carboxilic (acid carminic); carmina este chelatul de aluminiu hidrat al acestui acid

    Formulă chimică

    C22H20O13 (acid carminic)

    Masă moleculară

    492,39 (acid carminic)

    Compoziție

    Conține minimum 90 % acid carminic; minimum 50 % acid carminic în chelați.

    Descriere

    Materie solidă sau sub formă de pulbere, de culoare roșie spre roșu închis

    Identificare

     

    Spectrometrie

    Acid carminic:

    Maximum în soluție apoasă de amoniac la ca. 518 nm

    Maximum în soluție clorhidrică diluată la ca. 494 nm

    E 1 %/1cm 139 la vârf de aproximativ 494 nm în acid clorhidric diluat

    Acid 4-aminocarminic:

    Maximum în soluție apoasă de amoniac la 535 nm

    Maximum în soluție clorhidrică diluată la 530 nm

    E 1 %/1cm 260 la vârf de aproximativ 535 nm în soluție apoasă de amoniac, pH 9,5

    În produsele comerciale, acidul carminic se poate diferenția de amina sa prin HPLC

    Puritate

     

    Solvenți reziduali

    Etanol:

    Metanol:

    Maximum 150 mg/kg

    Maximum 50 mg/kg

    Cenușă totală

    Acid carminic:

    Carmină:

    Maximum 5 %

    Maximum 12 %

    Proteine (N × 6,25)

    Acid carminic:

    Carmină:

    Maximum 2,2 %

    Maximum 25 %

    Acid 4-aminocarminic

    Maximum 3 % în raport cu acidul carminic

    Materie insolubilă în amoniac diluat

    Carmină: Maximum 1 %

    Arsen

    Maximum 1 mg/kg

    Plumb

    Maximum 1,5 mg/kg

    Mercur

    Maximum 0,5 mg/kg

    Cadmiu

    Maximum 0,1 mg/kg

    Criterii microbiologice

     

    Salmonella spp.

    Absente în 10 g

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant .

    ▼B

    E 122 AZORUBINĂ, CARMOIZINĂ



    Sinonime

    Colorant alimentar roșu CI 3

    Definiție

    Azorubina este alcătuită în principal din 4-hidroxi-3-(4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-1-sulfonat disodic și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore.

    Azorubina este descrisă sub formă de sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    14720

    EINECS

    222-657-4

    Denumire chimică

    4-hidroxi-3-(4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-1-sulfonat disodic

    Formulă chimică

    C20H12N2Na2O7S2

    Masă moleculară

    502,44

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    510 la cca. 516 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere sau granule de culoare roșu spre castaniu

    Aspectul soluției apoase

    Roșie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 516 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 1 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    acid 4-aminonaftalin-1-sulfonic

    right accolade În total nu mai mult de 0,5 %

    acid 4-hidroxinaftalin-1-sulfonic

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 123 AMARANT



    Sinonime

    Colorant alimentar roșu CI 9

    Definiție

    Amarantul constă în principal din 2-hidroxi-1-(4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-3,6-disulfonat trisodic și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore. Amarantul este sintetizat prin cuplarea acidului 4-amino-1-naftalinsulfonic cu acidul 3-hidroxi-2,7- naftalindisulfonic.

    Amarantul este descris sub formă de sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    16185

    EINECS

    213-022-2

    Denumire chimică

    2-hidroxi-1-(4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-3,6-disulfonat trisodic

    Formulă chimică

    C20H11N2Na3O10S3

    Masă moleculară

    604,48

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    440 la cca. 520 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere sau granule de culoare brun-roșiatică

    Aspectul soluției apoase

    Roșie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 520 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 3,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    acid 4-aminonaftalin-1-sulfonic

    right accolade În total nu mai mult de 0,5 %

    acid 3-hidroxinaftalin-2,7-disulfonic

    acid 6-hidroxinaftalin-2-sulfonic

    acid 7-hidroxinaftalin-1,3-disulfonic

    acid 7-hidroxinaftalin-1,3-6-trisulfonic

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 124 PONCEAU 4R, COȘENILĂ ROȘIE A



    Sinonime

    Colorant alimentar roșu CI 7; coccină nouă

    Definiție

    Ponceau 4R constă în principal din 2-hidroxi-1-(4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-6,8-disulfonat trisodic și din materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore. Ponceau 4R este sintetizat prin cuplarea acidului naftionic diazotat cu acidul G (acid 2-naftol-6,8- disulfonic) și prin transformarea produsului de cuplare în sare de trisodiu.

    Ponceau 4R este descrisă sub forma de sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    16255

    EINECS

    220-036-2

    Denumire chimică

    2-hidroxi-1-(4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-6,8-disulfonat trisodic

    Formulă chimică

    C20H11N2Na3O10S3

    Masă moleculară

    604,48

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 80 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    430 la cca. 505 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere sau granule de culoare roșiatică

    Aspectul soluției apoase

    Roșie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 505 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 1,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    acid 4-aminonaftalin-1-sulfonic

    right accolade În total nu mai mult de 0,5 %

    acid 7-hidroxinaftalin-1,3-disulfonic

    acid 3-hidroxinaftalin-2,7-disulfonic

    acid 6-hidroxinaftalin-2-sulfonic

    acid 7-hidroxinaftalin-1,3-6-trisulfonic

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 127 ERITROZINĂ



    Sinonime

    Colorant alimentar roșu CI 14

    Definiție

    Eritrozina constă în principal din benzoat monohidrat disodic de 2-(2,4,5,7-tetraiodo-3-oxido-6-oxoxanten-9-il) și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore. Eritrozina este sintetizată prin iodarea fluoresceinei, produs de condensare al rezorcinolului și anhidridei ftalice

    Eritrozina este descrisă sub forma de sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    45430

    EINECS

    240-474-8

    Denumire chimică

    Benzoat monohidrat disodic de 2-(2,4,5,7-tetraiodo-3-oxido-6-oxoxanten-9-il)

    Formulă chimică

    C20H6I4Na2O5 H2O

    Masă moleculară

    897,88

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 87 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu anhidră

    image

    1 100 la cca. 526 nm în soluție apoasă la pH 7

    Descriere

    Pulbere sau granule roșii

    Aspectul soluției apoase

    Roșie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în apă la 526 nm la pH 7

    Puritate

    Ioduri anorganice

    Nu mai mult de 0,1 % (calculate ca iodură de sodiu)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare (cu excepția fluoresceinei)

    Nu mai mult de 4,0 %

    Fluoresceină

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    Tri-iodorezorcinol

    Nu mai mult de 0,2 %

    Acid 2-(2,4-dihidroxi-3,5-diiodobenzoil) benzoic

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe extractibile în eter

    Pentru o soluție cu pH între 7 și 8, nu mai mult de 0,2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 129 ROȘU ALLURA AC



    Sinonime

    Colorant alimentar roșu CI 17

    Definiție

    Roșu allura AC constă în principal din 2-hidroxi-1-(2-metoxi-5-metil-4-sulfonato-fenilazo) naftalin-6-sulfonat disodic și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore. Roșu allura AC este sintetizat prin cuplarea acidului 5-amino-4-metoxi-2-toluensulfonic diazotat cu acidul 6-hidroxi-2-naftalin sulfonic

    Roșu allura AC este descris sub forma de sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    16035

    EINECS

    247-368-0

    Denumire chimică

    2-hidroxi-1-(2-metoxi-5-metil-4-sulfonatofenilazo)-naftalin-6-sulfonat disodic

    Formulă chimică

    C18H14N2Na2O8S2

    Masă moleculară

    496,42

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    540 la cca. 504 nm în soluție apoasă la pH 7

    Descriere

    Pulbere sau granule roșu închis

    Aspectul soluției apoase

    Roșie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 504 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 3,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    acid 6-hidroxi-2-naftalin sulfonic, sare de sodiu

    Nu mai mult de 0,3 %

    acid 4-amino-5-metoxi-2-metilbenzen sulfonic

    Nu mai mult de 0,2 %

    acid 6,6-oxibis (2-naftalin sulfonic), sare disodică

    Nu mai mult de 1,0 %

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Pentru o soluție cu pH 7, nu mai mult de 0,2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 131 ALBASTRU PATENT V



    Sinonime

    Colorant alimentar albastru CI 5

    Definiție

    Albastru patent V constă în principal din compuși de calciu sau sodiu de (4-[α-(4-dietilaminofenil)-5-hidroxi-2,4-disulfofenil-metiliden]2,5-ciclohexadien-1-iliden) sare internă de hidroxid de dietil amoniu și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu și/sau sulfat de calciu ca și componente principale incolore.

    Sarea de potasiu este de asemenea permisă.

    Nr. indicelui de culoare

    42051

    EINECS

    222-573-8

    Denumire chimică

    Compus de calciu sau sodiu de (4-[α-(4-dietilaminofenil)-5-hidroxi-2,4-disulfofenil-metiliden]2,5-ciclohexadien-1-iliden) sare internă de hidroxid de dietil-amoniu

    Formulă chimică

    Compus de calciu: C27H31N2O7S2Ca1/2

    Compus de sodiu: C27H31N2O7S2Na

    Masă moleculară

    Compus de calciu: 579,72

    Compus de sodiu: 582,67

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    2 000 la cca. 638 nm în soluție apoasă la pH 5

    Descriere

    Pulbere sau granule albastru închis

    Aspectul soluției apoase

    Albastră

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în apă la 638 nm cu pH 5

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 2,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    3-hidroxi-benzaldehidă

    right accolade În total nu mai mult de 0,5 %

    acid 3-hidroxi benzoic

    acid 3-hidroxi-4-sulfobenzoic

    acid N,N-dietilamino benzen sulfonic

    Leucobază

    Nu mai mult de 4,0 %

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Dintr-o soluție cu pH 5, nu mai mult de 0,2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 132 INDIGOTINĂ, CARMIN INDIGO



    Sinonime

    Colorant alimentar albastru CI 1

    Definiție

    Indigotina constă în principal dintr-un amestec de 3,3′-dioxo-2,2′-bi-indoliliden-5,5′-disulfonat disodic și 3,3′-dioxo-2,2′-bi-indoliliden-5,7′-disulfonat disodic și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore.

    Indigotina este descrisă sub formă de sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Carmin indigo este obținut prin sulfonarea indigoului. Aceasta se realizează prin încălzirea indigoului (sau a pastei de indigo) în prezența acidului sulfuric. Colorantul este izolat și supus procedurilor de purificare.

    Nr. indicelui de culoare

    73015

    EINECS

    212-728-8

    Denumire chimică

    3,3′-dioxo-2,2′-bi-indoliliden-5,5′-disulfonat disodic

    Formulă chimică

    C16H8N2Na2O8S2

    Masă moleculară

    466,36

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu;

    3,3′-dioxo-2,2′-bi-indoliliden-5,7′-disulfonat disodic: nu mai mult de 18 %

    image

    480 la cca. 610 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere sau granule albastru închis

    Aspectul soluției apoase

    Albastră

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 610 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Exclusiv 3,3′-dioxo-2,2′-bi-indoliliden-5,7′-disulfonat disodic: nu mai mult de 1,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    acid isatin-5-sulfonic

    right accolade În total nu mai mult de 0,5 %

    acid 5-sulfoantranilic

    Acid antranilic

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 133 ALBASTRU BRILIANT FCF



    Sinonime

    Colorant alimentar albastru CI 2

    Definiție

    Albastrul briliant FCF constă în principal din α-[4-(N-etil-3-sulfonatbenzilamino) fenil]-α-[4-(N-etil-3-sulfonatobenzilamino)ciclohexa-2,5-dieniliden] toluen-2-sulfonat disodic și izomerii acestuia și materii colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore.

    Albastrul briliant FCF este descris sub formă de sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    42090

    EINECS

    223-339-8

    Denumire chimică

    α-[4-(N-etil-3-sulfonatbenzilamino) fenil]-α-[4-(N-etil-3-sulfonatobenzilamino) ciclohexa-2,5-dieniliden] toluen-2-sulfonat disodic

    Formulă chimică

    C37H34N2Na2O9S3

    Masă moleculară

    792,84

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    1 630 la cca. 630 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere sau granule albastru-roșiatice

    Aspectul soluției apoase

    Albastră

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 630 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 6,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    Sumă de acizi 2-, 3- și 4-formil benzen sulfonic

    Nu mai mult de 1,5 %

    Acid 3-((etil) (4-sulfofenil) amino) metil benzen sulfonic

    Nu mai mult de 0,3 %

    Leucobază

    Nu mai mult de 5,0 %

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % la pH 7

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 140 (i) CLOROFILE



    Sinonime

    Verde natural CI 3; Clorofilă de magneziu; Feofitină de magneziu

    Definiție

    Clorofilele se obțin prin extracție cu solvent din specii de plante comestibile, iarbă, lucernă și urzică. În timpul îndepărtării ulterioare a solventului, magneziul natural coordonat poate fi îndepărtat parțial sau total din clorofile pentru a forma feofitinele corespunzătoare. Principalele materii colorante sunt feofitinele și clorofilele de magneziu. Produsul extras, din care s-a înlăturat solventul, conține alți pigmenți, cum ar fi carotenoidele, precum și uleiuri, grăsimi și ceruri provenite din materia primă. Numai următorii solvenți pot fi folosiți pentru extracție: acetonă, metil etil cetonă, diclormetan, dioxid de carbon, metanol, etanol, 2-propanol și hexan.

    Nr. indicelui de culoare

    75810

    EINECS

    Clorofile: 215-800-7, clorofila a: 207-536-6, clorofila b: 208-272-4

    Denumire chimică

    Principalele principii de colorare sunt:

    Fitil (132R,17S,18S)-3-(8-etil-132-metoxicarbonil-2,7,12,18-tetrametil-13′-oxo-3-vinil-131-132-17,18-tetrahidrociclopenta [at]-porfirin-17-il)propionat, (feofitina a), sau ca și complex de magneziu (clorofila a)

    Fitil (132R,17S,18S)-3-(8-etil-7-formil-132-metoxicarbonil-2,12,18-trimetil-13′-oxo-3-vinil-131-132-17,18-tetrahidrociclopenta[at]-porfirin-17-il)propionat, (feofitina b), sau ca și complex de magneziu (clorofila b)

    Formulă chimică

    Clorofila a (complex de magneziu): C55H72MgN4O5

    Clorofila a: C55H74N4O5

    Clorofila b (complex de magneziu): C55H70MgN4O6

    Clorofila b: C55H72N4O6

    Masă moleculară

    Clorofila a (complex de magneziu): 893,51

    Clorofila a: 871,22

    Clorofila b (complex de magneziu): 907,49

    Clorofila b: 885,20

    Compoziție

    Conținutul total de clorofile combinate și a complecșilor lor de magneziu nu este mai mic de 10 %

    image

    700 la cca. 409 nm în cloroform

    Descriere

    Solid ceros de culoare de la verde măsliniu la verde închis în funcție de conținutul de magneziu coordonat

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în cloroform la cca. 409 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetonă

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Metil etil cetonă

    Metanol

    Etanol

    2-Propanol

    Hexan

    Diclormetan:

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 140 (ii) CLOROFILINE



    Sinonime

    Verde natural CI 5; Clorofilină sodică; Clorofilină potasică

    Definiție

    Sărurile alcaline ale clorofilinelor se obțin prin saponificarea produsului de extracție cu solvent din specii de plante comestibile, iarbă, lucernă și urzică. Saponificarea îndepărtează grupările metil și fitol ester și poate să desfacă parțial nucleul ciclopentenil. Grupările acide sunt neutralizate pentru a forma săruri de potasiu și/sau sodiu.

    Numai următorii solvenți pot fi folosiți pentru extracție: acetonă, metil etil cetonă, diclormetan, dioxid de carbon, metanol, etanol, 2-propanol și hexan.

    Nr. indicelui de culoare

    75815

    EINECS

    287-483-3

    Denumire chimică

    Principalele principii de colorare în formă acidă sunt:

    — 3-(10-carboxilato-4-etil-1,3,5,8-tetrametil-9-oxo-2-vinilforbin-7-il)propionat (clorofilina a)

    — și

    — 3-(10-carboxilato-4-etil-3-formil-1,5,8-trimetil-9-oxo-2-vinilforbin-7-il)propionat (clorofilina b)

    În funcție de gradul de hidroliză, nucleul ciclopentenil poate fi desfăcut cu producerea unei a treia grupări carboxil.

    Complexele de magneziu pot, de asemenea, să fie prezente.

    Formulă chimică

    Clorofilina a (forma acidă): C34H34N4O5

    Clorofilina b (forma acidă): C34H32N4O6

    Masă moleculară

    Clorofilina a: 578,68

    Clorofilina b: 592,66

    Fiecare masă poate crește cu 18 daltoni dacă nucleul ciclopentil este desfăcut.

    Compoziție

    Conținutul total de clorofiline nu este mai mic de 95 % din proba uscată la 100 °C timp de o oră.

    image

    700 la cca. 405 nm în soluție apoasă la pH 9

    image

    140 la cca. 653 nm în soluție apoasă la pH 9

    Descriere

    Pulbere de culoare verde închis până la albastru/negru.

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în soluție apoasă de tampon fosfat la pH 9 la cca. 405 nm și cca. 653 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetonă

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Metil etil cetonă

    Metanol

    Etanol

    2-Propanol

    Hexan

    Diclormetan:

    nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 141 (i) COMPLEXE DE CUPRU ALE CLOROFILELOR



    Sinonime

    Verde natural CI 3; Clorofilă de cupru; Feofitină de cupru

    Definiție

    Clorofilele de cupru se obțin prin adăugarea unei sări de cupru substanței obținute prin extracție cu solvent din specii de plante comestibile, iarbă, lucernă și urzică. Produsul, din care solventul a fost îndepărtat, conține alți pigmenți, precum carotenoizi, grăsimi și ceruri provenite din materia primă. Principalii coloranți sunt feofitinele de cupru. Numai următorii solvenți pot fi folosiți pentru extracție: acetonă, metil etil cetonă, diclormetan, dioxid de carbon, metanol, etanol, 2-propanol și hexan.

    Nr. indicelui de culoare

    75810

    EINECS

    Clorofila de cupru a: 239-830-5; Clorofila de cupru b: 246-020-5

    Denumire chimică

    [Fitil (132R,17S,18S)-3-(8-etil-132-metoxicarbonil-2,7,12,18-tetrametil-13′-oxo-3-vinil-131-132-17,18-tetrahidrociclopenta[at]-porfirin-17-il)propionat] de cupru(II) (clorofila de cupru a)

    [Fitil (132R,17S,18S)-3-(8-etil-7-formil-132-metoxicarbonil-2,12,18-trimetil-13′-oxo-3-vinil-131-132-17,18-tetrahidrociclopenta[at]-porfirin-17-il)propionat] de cupru(II) (clorofila de cupru b)

    Formulă chimică

    Clorofila de cupru a: C55H72Cu N4O5

    Clorofila de cupru b: C55H70Cu N4O6

    Masă moleculară

    Clorofila de cupru a: 932,75

    Clorofila de cupru b: 946,73

    Compoziție

    Conținutul total de clorofile de cupru nu este mai mic de 10 %

    image

    540 la cca. 422 nm în cloroform

    image

    300 la cca. 652 nm în cloroform

    Descriere

    Solid ceros de culoare de la verde albastru la verde închis în funcție de materia primă

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în cloroform la cca. 422 nm și la cca. 652 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetonă

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Metil etil cetonă

    Metanol

    Etanol

    2-Propanol

    Hexan

    Diclormetan:

    nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Ioni de cupru

    Nu mai mult de 200 mg/kg

    Cupru total

    Nu mai mult de 8 % din totalul de feofitine de cupru

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 141 (ii) COMPLEXE DE CUPRU ALE CLOROFILINELOR



    Sinonime

    Complex de cupru al clorofilinei sodice; complex de cupru al clorofilinei potasice; verde natural CI 5

    Definiție

    Sărurile alcaline ale clorofilinelor de cupru se obțin prin adăugarea cuprului la produsul obținut prin saponificarea produsului de extracție cu solvent din specii de plante comestibile, iarbă, lucernă și urzică. saponificarea îndepărtează grupările metil și fitol ester și poate să desfacă parțial nucleul ciclopentenil. După adăugarea cuprului în clorofilina purificată, grupările acide sunt neutralizate pentru a forma săruri de potasiu și/sau sodiu.

    Numai următorii solvenți pot fi folosiți pentru extracție: acetonă, metil etil cetonă, diclormetan, dioxid de carbon, metanol, etanol, 2-propanol și hexan.

    Nr. indicelui de culoare

    75815

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Principalele principii de colorare în formă acidă sunt 3- (10-carboxilato-4-etil-1,3,5,8-tetrametil-9-oxo-2-vinilforbin-7-il)propionat, complex de cupru (clorofilina de cupru a) și 3-(10-carboxilato-4-etil-3-formil-1,5,8-trimetil-9-oxo-2-vinilforbin-7-il)propionat, complex de cupru (clorofilina de cupru b)

    Formulă chimică

    Clorofilina de cupru a (forma acidă): C34H32Cu N4O5

    Clorofilina de cupru b (forma acidă): C34H30Cu N4O6

    Masă moleculară

    Clorofilina de cupru a: 640,20

    Clorofilina de cupru b: 654,18

    Fiecare masă poate crește cu 18 daltoni dacă nucleul ciclopentil este desfăcut.

    Compoziție

    Conținutul total de clorofiline de cupru nu este mai mic de 95 % din proba uscată la 100 °C timp de o oră.

    image

    565 la cca. 405 nm în soluție apoasă de tampon fosfat la pH 7,5

    image

    145 la cca. 630 nm în soluție apoasă de tampon fosfat la pH 7,5

    Descriere

    Pulbere de culoare verde închis până la albastru/negru.

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în soluție apoasă de tampon fosfat la pH 7,5 la cca. 405 nm și la 630 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetonă

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Metil etil cetonă

    Metanol

    Etanol

    2-Propanol

    Hexan

    Diclormetan:

    nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Ioni de cupru

    Nu mai mult de 200 mg/kg

    Cupru total

    Nu mai mult de 8 % din totalul clorofilinelor de cupru

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 142 VERDE S



    Sinonime

    Colorant alimentar verde CI 4, Verde briliant BS

    Definiție

    Verdele S constă în principal din N-[4-([4-(dimetilamino) fenil][2-hidroxi-3,6-disulfo-1-naftalenil}-metilen)-2,5-ciclohexadien-1-iliden]-N-metilmetanaminiu de sodiu și substanțe colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca și componente principale incolore.

    Verdele S este descris ca o sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    44090

    EINECS

    221-409-2

    Denumire chimică

    N-[4-([4-(dimetilamino)fenil][2-hidroxi-3,6-disulfo-1-naftalenil]-metilen)-2,5-ciclohexadien-1-iliden]-N-metilmetanaminiu de sodiu; 5-[4-(dimetilamino)-α-(4-dimetiliminociclohexa-2,5-dieniliden)benzil]-6-hidroxi-7-sulfonato-naftalin-2-sulfonat de sodiu (denumire chimică alternativă).

    Formulă chimică

    C27H25N2NaO7S2

    Masă moleculară

    576,63

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 80 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    1 720 la cca. 632 nm în soluție apoasă

    Descriere

    Pulbere sau granule de culoare albastru închis sau verde închis

    Aspectul soluției apoase

    Albastră sau verde

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 632 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 1,0 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    4,4′-bis(dimetilamino)-benzhidril alcool

    Nu mai mult de 0,1 %

    4,4′-bis(dimetilamino)-benzofenonă

    Nu mai mult de 0,1 %

    acid 3-hidroxinaftalin-2,7-disulfonic

    Nu mai mult de 0,2 %

    Leucobază

    Nu mai mult de 5,0 %

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 150a CARAMEL SIMPLU



    Sinonime

    Caramel caustic

    Definiție

    Caramelul simplu se prepară prin tratament termic controlat al carbohidraților (îndulcitori nutritivi de calitate alimentară disponibili în comerț alcătuiți din monomeri precum glucoza și fructoza și/sau polimerii lor, cum ar fi siropurile de glucoză, zaharoză și/sau siropurile invertite și dextroză). Pentru favorizarea caramelizării pot fi utilizați acizi, alcali și săruri, cu excepția compușilor de amoniu și a sulfiților.

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    232-435-9

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Lichide sau solide de culoare maro închis spre negru.

    Identificare

     

    Puritate

    Colorant legat de celuloză DEAE

    Nu mai mult de 50 %

    Colorant legat de fosforil celuloză

    Nu mai mult de 50 %

    Intensitatea culorii (1)

    0,01-0,12

    Azot total

    Nu mai mult de 0,1 %

    Sulf total

    Nu mai mult de 0,2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (1)   

    Intensitatea culorii este definită ca absorbanța unei soluții apoase de caramel solid de 0,1 % (masă/volum) într-o cuvă de 1 cm la 610 nm.

    E 150b CARAMEL DE SULFIT CAUSTIC



    Sinonime

     

    Definiție

    Caramelul de sulfit caustic se prepară prin tratament termic controlat al carbohidraților (îndulcitori nutritivi de calitate alimentară disponibili în comerț alcătuiți din monomeri precum glucoza și fructoza și/sau polimerii lor, cum ar fi siropurile de glucoză, zaharoză și/sau siropurile invertite și dextroză) cu sau fără acizi sau alcali, în prezența sulfiților (acid sulfuros, sulfit de potasiu, bisulfit de potasiu, sulfit de sodiu și bisulfit de sodiu); nu se folosesc compuși de amoniu.

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    232-435-9

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Lichide sau solide de culoare maro închis spre negru.

    Identificare

     

    Puritate

    Colorant legat de celuloză DEAE

    Peste 50 %

    Intensitatea culorii (1)

    0,05-0,13

    Azot total

    Nu mai mult de 0,3 % (2)

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 0,2 % (2)

    Sulf total

    0,3-3,5 % (2)

    Sulf legat de celuloză DEAE

    Peste 40 %

    Raportul de absorbție al colorantului legat de celuloză DEAE

    19-34

    Raportul de absorbție (A 280/560)

    Mai mare de 50

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (1)   

    Intensitatea culorii este definită ca absorbanța unei soluții apoase de caramel solid de 0,1 % (masă/volum) într-o cuvă de 1 cm la 610 nm.

    (2)   

    Exprimat pe baza echivalentului de culoare, respectiv exprimat în termeni de produs cu intensitatea culorii de 0,1 unități de absorbție.

    E 150c CARAMEL AMONIACAL



    Sinonime

     

    Definiție

    Caramelul amoniacal se prepară prin tratament termic controlat al carbohidraților (îndulcitori nutritivi de calitate alimentară disponibili în comerț alcătuiți din monomeri precum glucoza și fructoza și/sau polimerii lor, cum ar fi siropurile de glucoză, zaharoză și/sau siropurile invertite și dextroză) cu sau fără acizi sau alcali, în prezența compușilor de amoniu (hidroxid de amoniu, carbonat de amoniu, bicarbonat de amoniu și fosfat de amoniu); nu se folosesc sulfiți.

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    232-435-9

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Lichide sau solide de culoare maro închis spre negru.

    Identificare

     

    Puritate

    Colorant legat de celuloză DEAE

    Nu mai mult de 50 %

    Colorant legat de fosforil celuloză

    Peste 50 %

    Intensitatea culorii (1)

    0,08-0,36

    Azot amoniacal

    Nu mai mult de 0,3 % (2)

    4-metilimidazol

    Nu mai mult de 200 mg/kg (2)

    2-acetil-4-tetrahidroxi-butilimidazol

    Nu mai mult de 10 mg/kg (2)

    Sulf total

    Nu mai mult de 0,2 % (2)

    Azot total

    0,7-3,3 % (2)

    Raportul de absorbție al colorantului legat de fosforil celuloză

    13-35

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (1)   

    Intensitatea culorii este definită ca absorbanța unei soluții apoase de caramel solid de 0,1 % (masă/volum) într-o cuvă de 1 cm la 610 nm.

    (2)   

    Exprimat pe baza echivalentului de culoare, respectiv exprimat în termeni de produs cu intensitatea culorii de 0,1 unități de absorbție.

    E 150d CARAMEL CU SULFIT DE AMONIU



    Sinonime

     

    Definiție

    Caramelul cu sulfit de amoniu se prepară prin tratament termic controlat al carbohidraților (îndulcitori nutritivi de calitate alimentară disponibili în comerț alcătuiți din monomeri precum glucoza și fructoza și/sau polimerii lor, cum ar fi siropurile de glucoză, zaharoză și/sau siropurile invertite și dextroză) cu sau fără acizi sau alcali, în prezența atât a sulfiților, cât și a compușilor de amoniu (acid sulfuros, sulfit de potasiu, bisulfit de potasiu, sulfit de sodiu, bisulfit de sodiu, hidroxid de amoniu, carbonat de amoniu, bicarbonat de amoniu, fosfat de amoniu, sulfat de amoniu, sulfit de amoniu și bisulfit de amoniu).

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    232-435-9

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Lichide sau solide de culoare maro închis spre negru.

    Identificare

     

    Puritate

    Colorant legat de celuloză DEAE

    Peste 50 %

    Intensitatea culorii (1)

    0,10-0,60

    Azot amoniacal

    Nu mai mult de 0,6 % (2)

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 0,2 % (2)

    4-metilimidazol

    Nu mai mult de 250 mg/kg (2)

    Azot total

    0,3-1,7 % (2)

    Sulf total

    0,8-2,5 % (2)

    Raportul azot/sulf din precipitatul de alcool

    0,7-2,7

    Raportul de absorbție a precipitatului de alcool (3)

    8-14

    Raportul de absorbție (A 280/560)

    Nu mai mult de 50

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (1)   

    Intensitatea culorii este definită ca absorbanța unei soluții apoase de caramel solid de 0,1 % (masă/volum) într-o cuvă de 1 cm la 610 nm.

    (2)   

    Exprimat pe baza echivalentului de culoare, respectiv exprimat în termeni de produs cu intensitatea culorii de 0,1 unități de absorbție.

    (3)   

    Raportul de absorbție a precipitatului de alcool se definește ca o absorbție a precipitatului la 280 nm împărțită la absorbția la 560 nm (cuvă de 1 cm).

    ▼M8

    E 151 NEGRU BRILIANT PN

    ▼B



    Sinonime

    Colorant alimentar negru CI 1

    ▼M8

    Definiția

    Negrul briliant PN constă în principal din 4-acetamido-5-hidroxi-6-[7-sulfonato-4-(4-sulfonatofenilazo)-1-naftilazo]naftalen-1,7-disulfonat tetrasodic și substanțe colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca principale componente incolore.

    Negrul briliant PN este descris ca o sare de sodiu.

    Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    ▼B

    Nr. indicelui de culoare

    28440

    EINECS

    219-746-5

    Denumire chimică

    4-Acetamido-5-hidroxi-6-[7-sulfonato-4-(4-sulfonatofenilazo)-1-naftilazo]naftalin-1,7-disulfonat tetrasodic

    Formulă chimică

    C28H17N5Na4O14S4

    Masă moleculară

    867,69

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 80 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu

    image

    530 la cca. 570 nm în soluție

    Descriere

    Pulbere sau granule negre

    Aspectul soluției apoase

    Neagră-albăstruie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă la cca. 570 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 4 % (raportat la conținutul de colorant)

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    Acid 4-acetamido-5-hidroxinaftalin-1,7-disulfonic

    right accolade În total nu mai mult de 0,8 %

    Acid 4-amino-5-hidroxinaftalin-1,7-disulfonic

    acid 8-aminonaftalin-2-sulfonic

    4,4′-diazoaminodi-(acid benzensulfonic)

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în mediu neutru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 153 CARBON VEGETAL



    Sinonime

    Negru vegetal

    Definiție

    Carbonul vegetal activat este produs prin carbonizarea materialelor vegetale cum ar fi lemnul, reziduurile de celuloză, turba, coaja de nucă de cocos și alte învelișuri vegetale. Carbonul activat astfel produs este măcinat de o moară cu valțuri, iar praful de carbon cu activitate înaltă rezultat este tratat cu un ciclon. Fracția fină de la ciclon este purificată prin spălare cu acid clorhidric, neutralizată și apoi uscată. Produsul rezultat este cunoscut în mod tradițional ca negru vegetal. Produsele cu o mai mare putere de colorare sunt produse din fracția fină printr-un tratament suplimentar cu ciclon sau prin măcinare suplimentară, urmate de spălare cu acid, neutralizare și uscare. Acesta constă în principal din carbon fin divizat. Carbonul vegetal poate conține mici cantități de azot, hidrogen și oxigen. Produsul poate absorbi umezeala după procesul de fabricație.

    Nr. indicelui de culoare

    77266

    EINECS

    231-153-3

    Denumire chimică

    Carbon

    Formulă chimică

    C

    Masă atomică

    12,01

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % carbon raportat la substanța anhidră și fără cenușă

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (120 °C, 4 ore)

    Descriere

    Pulbere neagră, inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă și solvenți organici

    Combustie

    Prin încălzire la roșu arde încet, fără flacără

    Puritate

    Cenușă (total)

    Nu mai mult de 4 % (temperatura de aprindere: 625 °C)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Hidrocarburi aromatice policiclice

    Benzo(a)piren mai puțin de 50 μg/kg în extractul obținut prin extracția unui gram de produs cu 10 g ciclohexan pur într-un proces de extracție continuu.

    Substanță solubilă în alcali

    Filtratul obținut prin fierberea a 2 g de probă cu 20 ml N hidroxid de sodiu și filtrare este incolor.

    E 155 BRUN HT



    Sinonime

    Colorant alimentar brun CI 3

    Definiție

    Brun HT constă în principal din 4,4′-(2,4-dihidroxi-5-hidroximetil-1,3-fenilen bisazo) di (naftalin-1-sulfonat) disodic și substanțe colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat ca principale componente incolore.

    Brun HT este descris ca sare de sodiu. Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.

    Nr. indicelui de culoare

    20285

    EINECS

    224-924-0

    Denumire chimică

    4,4′-(2,4-dihidroxi-5-hidroximetil-1,3-fenilen bisazo) di (naftalin-1-sulfonat) disodic

    Formulă chimică

    C27H18N4Na2O9S2

    Masă moleculară

    652,57

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 70 % coloranți totali calculați ca sare de sodiu.

    image

    403 la cca. 460 nm în soluție apoasă la pH 7

    Descriere

    Pulbere sau granule de culoare brun-roșiatică

    Aspectul soluției apoase

    Brună

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă de pH 7 la cca. 460 nm

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 10 % (metoda TLC)

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    acid 4-aminonaftalin-1-sulfonic

    Nu mai mult de 0,7 %

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (calculate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Nu mai mult de 0,2 % în soluție cu pH 7

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 160a (i) BETA-CAROTEN



    Sinonime

    Colorant alimentar portocaliu CI 5

    Definiție

    Aceste specificații se aplică în mod predominant la toți izomerii trans ai beta-carotenului împreună cu mici cantități de alte carotenoide. Preparatele diluate și stabilizate pot prezenta diferite proporții de izomeri trans și cis.

    Nr. indicelui de culoare

    40800

    EINECS

    230-636-6

    Denumire chimică

    Beta-caroten; beta, beta-caroten

    Formulă chimică

    C40H56

    Masă moleculară

    536,88

    Compoziție

    Nu mai puțin de 96 % coloranți totali (exprimați ca beta-caroten)

    image

    2 500 la cca. 440-457 nm în ciclohexan

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare roșie până la roșie-maronie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în ciclohexan la 453-456 nm

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Carotenoide altele decât beta-caroten: nu mai mult de 3,0 % din totalul coloranților

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 160a (ii) CAROTEN DIN PLANTE



    Sinonime

    Colorant alimentar portocaliu CI 5

    Definiție

    Carotenii vegetali se obțin prin extracția cu solvent din specii de plante comestibile, morcovi, uleiuri vegetale, iarbă, lucernă (alfalfa) și urzică.

    Principiul de colorare de bază constă în principal din carotenoide, beta-carotenul fiind predominant. Pot fi prezenți alfa- și gama-carotenul, precum și alți pigmenți. În afara pigmenților de culoare, această substanță poate conține uleiuri, grăsimi și ceruri prezente în mod natural în materia primă.

    Numai următorii solvenți pot fi folosiți pentru extracție: acetonă, metil etil cetonă, metanol, etanol, 2-propanol, hexan (1), diclormetan și dioxid de carbon.

    Nr. indicelui de culoare

    75130

    EINECS

    230-636-6

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    Beta-caroten: C40H56

    Masă moleculară

    Beta-caroten: 536,88

    Compoziție

    Conținutul de caroten (calculat ca beta-caroten) este nu mai puțin de 5 %. Pentru produsele obținute prin extragerea uleiurilor vegetale: nu mai puțin de 0,2% în grăsimi comestibile

    image

    2 500 la cca. 440-457 nm în ciclohexan

    Descriere

     

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în ciclohexan la 440-457 nm și 470-486 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetonă

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Metil etil cetonă

    Metanol

    2-Propanol

    Hexan

    Etanol

    Diclormetan

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    (1)   

    Benzen maximum 0,05 % v/v.

    E 160a (iii) BETA-CAROTEN DIN Blakeslea trispora



    Sinonime

    Colorant alimentar portocaliu CI 5

    Definiție

    Obținut printr-un proces de fermentație prin utilizarea unei culturi mixte din cele două tipuri sexuale (+) și (–) ale unor tulpini de ciupercă Blakeslea trispora. Beta-carotenul se extrage din biomasă cu acetat de etil sau acetat de izobutil, urmat de 2-propanol și cristalizare. Produsul cristalizat constă în principal din trans beta-caroten. Din cauza procesului natural de fermentație, aproximativ 3 % din produs constă într-un amestec de carotenoide, ceea ce este specific produsului.

    Nr. indicelui de culoare

    40800

    EINECS

    230-636-6

    Denumire chimică

    Beta-caroten; beta, beta-caroten

    Formulă chimică

    C40H56

    Masă moleculară

    536,88

    Compoziție

    Nu mai puțin de 96 % coloranți totali (exprimați ca beta-caroten)

    image

    2 500 la aproximativ 440-457 nm în ciclohexan

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare roșie, roșie-maronie sau purpuriu-violet (culoarea variază în funcție de solventul de extracție folosit și de condițiile de cristalizare)

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în ciclohexan la 453-456 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetat de etil

    right accolade Nu mai mult de 0,8 %, separat sau în combinație

    Etanol

    Acetat de izobutil: Nu mai mult de 1,0 %

    Propan-2-ol: Nu mai mult de 0,1 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Carotenoide altele decât beta-caroten: nu mai mult de 3,0 % din totalul coloranților

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Mucegaiuri

    Nu mai mult de 100 colonii per gram

    Drojdii

    Nu mai mult de 100 colonii per gram

    Salmonella spp.

    Absentă în 25 g

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    E 160a (iv) CAROTEN DIN ALGE



    Sinonime

    Colorant alimentar portocaliu CI 5

    ▼M8

    Definiția

    Amestecul de caroteni se poate obține și din speciile de alge Dunaliella salina. Beta-carotenul se extrage prin utilizarea unui ulei esențial. Preparatul este o suspensie de 20-30 % în ulei comestibil. Raportul de izomeri trans și cis se situează în intervalul 50/50-71/29.

    Principiul de colorare de bază constă în principal din carotenoizi, beta-carotenul fiind predominant. Pot fi prezenți alfa-carotenul, luteina, zeaxantina și beta-criptoxantina. În afara pigmenților de culoare, această substanță poate conține uleiuri, grăsimi și ceruri prezente în mod natural în materia primă.

    ▼B

    Nr. indicelui de culoare

    75130

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    Beta-caroten: C40H56

    Masă moleculară

    Beta-caroten: 536,88

    Compoziție

    Conținutul de caroten (calculat ca beta-caroten) este de minimum 20 %

    image

    2 500 la aproximativ 440-457 nm în ciclohexan

    Descriere

     

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în ciclohexan la 440-457 nm și 474-486 nm

    Puritate

    Tocoferoli naturali în ulei comestibil

    Nu mai mult de 0,3 %

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    ▼M32

    E 160b(i) ANNATTO BIXINĂ

    (I) BIXINĂ EXTRASĂ CU SOLVENȚI



    Sinonime

    Annatto B, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4

    Definiție

    Bixina extrasă cu solvenți este obținută prin extracția din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.) cu unul sau mai mulți dintre următorii solvenți de calitate alimentară: acetonă, metanol, hexan, etanol, alcool izopropilic, acetat de etil, alcool alcalin sau dioxid de carbon supercritic. Preparatul obținut poate fi acidificat, urmat de îndepărtarea solventului, uscare și măcinare.

    Bixina extrasă cu solvenți conține mai multe componente colorate; cis-bixina este principalul principiu de colorare, iar trans-bixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai bixinei ca urmare a prelucrării.

    Nr. indicelui de culoare

    75120

    Einecs

    230-248-7

    Denumire chimică

    cis-Bixină: metil (9-cis)-hidrogen-6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat

    Formulă chimică

    cis-Bixină: C25H30O4

    Masă moleculară

    394,5

    Compoziție

    Nu mai puțin de 85 % coloranți (exprimați ca bixină)

    E1 % 1cm 3090 la circa 487 nm în tetrahidrofuran și acetonă

    Descriere

    Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu

    Identificare

     

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, puțin solubilă în etanol

    Spectrometrie

    Proba în acetonă prezintă absorbanța maximă la aproximativ 425, 457 și 487 nm

    Puritate

     

    Norbixină

    nu mai mult de 5 % din totalul coloranților

    Solvenți reziduali

    Acetonă: nu mai mult de 30 mg/kg

    Metanol: nu mai mult de 50 mg/kg

    Hexan: nu mai mult de 25 mg/kg

    Etanol:

    Alcool izopropilic:

    Acetat de etil:

    nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Arsen

    nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    nu mai mult de 0,5 mg/kg

    (II) BIXINA PRELUCRATĂ ÎN SOLUȚIE APOASĂ



    Sinonime

    Annatto E, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4

    Definiție

    Bixina prelucrată în soluție apoasă se prepară prin extracția din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.), prin abraziunea semințelor în prezența apei reci, ușor alcaline. Preparatul obținut este acidificat pentru a precipita bixina, care este apoi filtrată, uscată și măcinată.

    Bixina prelucrată în soluție apoasă conține mai multe componente colorate; cis-bixina este principalul principiu de colorare, iar trans-bixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai bixinei ca urmare a prelucrării.

    Nr. indicelui de culoare

    75120

    Einecs

    230-248-7

    Denumire chimică

    cis-Bixină: metil (9-cis)-hidrogen-6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat

    Formulă chimică

    cis-Bixină: C25H30O4

    Masă moleculară

    394,5

    Compoziție

    Nu mai puțin de 25 % coloranți (exprimați ca bixină)

    E1 % 1cm 3090 la circa 487 nm în tetrahidrofuran și acetonă

    Descriere

    Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu

    Identificare

     

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, puțin solubilă în etanol

    Spectrometrie

    Proba în acetonă prezintă absorbanța maximă la aproximativ 425, 457 și 487 nm

    Puritate

     

    Norbixină

    nu mai mult de 7 % din totalul coloranților

    Arsen

    nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    nu mai mult de 0,5 mg/kg

    E 160b(ii) ANNATTO NORBIXINĂ

    (I) NORBIXINĂ EXTRASĂ CU SOLVENȚI



    Sinonime

    Annatto C, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4

    Definiție

    Norbixina extrasă cu solvenți este obținută din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.) prin spălarea cu unul sau mai mulți dintre următorii solvenți de calitate alimentară: acetonă, metanol, hexan, etanol, alcool izopropilic, acetat de etil, alcool alcalin sau dioxid de carbon supercritic, urmată de îndepărtarea solventului, cristalizare și uscare. Se adaugă o soluție alcalină apoasă la pulberea rezultată, care se încălzește apoi pentru a hidroliza colorantul și se răcește. Soluția apoasă este filtrată și acidificată pentru a precipita norbixina. Precipitatul este filtrat, spălat, uscat și măcinat pentru a obține o pulbere granulată.

    Norbixina extrasă cu solvenți conține mai multe componente colorate; cis-norbixina este principalul principiu de colorare, iar trans-norbixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai norbixinei ca urmare a prelucrării.

    Nr. indicelui de culoare

    75120

    Einecs

    208-810-8

    Denumire chimică

    cis-Norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-acid carotendioic

    Sare dipotasică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat dipotasic

    Sare disodică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat disodic

    Formulă chimică

    cis-Norbixină: C24H28O4

    Sare dipotasică de cis-norbixină: C24H26K2O4

    Sare disodică de cis-norbixină: C24H26Na2O4

    Masă moleculară

    380,5 (acid), 456,7 (sare dipotasică), 424,5 (sare disodică)

    Compoziție

    Nu mai puțin de 85 % coloranți (exprimați ca norbixină)

    E1 % 1cm 2870 la circa 482 nm în soluție de hidroxid de potasiu de 0,5 %

    Descriere

    Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu

    Identificare

     

    Solubilitate

    Solubilă în apă alcalină, puțin solubilă în etanol

    Spectrometrie

    Proba în soluția de hidroxid de potasiu de 0,5 % prezintă absorbanța maximă la aproximativ 453 nm și 482 nm

    Puritate

     

    Solvenți reziduali

    Acetonă: nu mai mult de 30 mg/kg

    Metanol: nu mai mult de 50 mg/kg

    Hexan: nu mai mult de 25 mg/kg

    Etanol:

    Alcool izopropilic:

    Acetat de etil:

    nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Arsen

    nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    nu mai mult de 0,5 mg/kg

    (II) NORBIXINĂ PRELUCRATĂ CU ALCALI, PRECIPITATĂ ÎN MEDIU ACID



    Sinonime

    Annatto F, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4

    Definiție

    Norbixina prelucrată cu alcali (precipitată în mediu acid) se prepară prin extracția din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.) cu soluție alcalină apoasă. Bixina este hidrolizată în norbixină într-o soluție alcalină fierbinte și este acidificată pentru a precipita norbixina. Precipitatul este filtrat, uscat și măcinat pentru a obține o pulbere granulată.

    Norbixina prelucrată cu alcali conține mai multe componente colorate; cis-norbixina este principalul principiu de colorare, iar trans-norbixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai norbixinei ca urmare a prelucrării.

    Nr. indicelui de culoare

    75120

    Einecs

    208-810-8

    Denumire chimică

    cis-Norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-acid carotendioic

    Sare dipotasică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat dipotasic

    Sare disodică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat disodic

    Formulă chimică

    cis-Norbixină: C24H28O4

    Sare dipotasică de cis-norbixină: C24H26K2O4

    Sare disodică de cis-norbixină: C24H26Na2O4

    Masă moleculară

    380,5 (acid), 456,7 (sare dipotasică), 424,5 (sare disodică)

    Compoziție

    Nu mai puțin de 35 % coloranți (exprimați ca norbixină)

    E1 % 1cm 2870 la circa 482 nm în soluție de hidroxid de potasiu de 0,5 %

    Descriere

    Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu

    Identificare

     

    Solubilitate

    Solubilă în apă alcalină, puțin solubilă în etanol

    Spectrometrie

    Proba în soluția de hidroxid de potasiu de 0,5 % prezintă absorbanța maximă la aproximativ 453 nm și 482 nm

    Puritate

     

    Arsen

    nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    nu mai mult de 0,5 mg/kg

    (III) NORBIXINĂ PRELUCRATĂ CU ALCALI, NEPRECIPITATĂ ÎN MEDIU ACID



    Sinonime

    Annatto G, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4

    Definiție

    Norbixina prelucrată cu alcali (neprecipitată în mediu acid) se prepară prin extracția din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.) cu soluție alcalină apoasă. Bixina este hidrolizată în norbixină într-o soluție alcalină fierbinte. Precipitatul este filtrat, uscat și măcinat pentru a obține o pulbere granulată. Principalul colorant al extractelor este mai ales sarea de potasiu sau de sodiu a norbixinei.

    Norbixină prelucrată cu alcali (neprecipitată în mediu acid) conține mai multe componente colorate; cis-norbixina este principalul principiu de colorare, iar trans-norbixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai norbixinei ca urmare a prelucrării.

    Nr. indicelui de culoare

    75120

    Einecs

    208-810-8

    Denumire chimică

    cis-Norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-acid carotendioic

    Sare dipotasică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat dipotasic

    Sare disodică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat disodic

    Formulă chimică

    cis-Norbixină: C24H28O4

    Sare dipotasică de cis-norbixină: C24H26K2O4

    Sare disodică de cis-norbixină: C24H26Na2O4

    Masă moleculară

    380,5 (acid), 456,7 (sare dipotasică), 424,5 (sare disodică)

    Compoziție

    Nu mai puțin de 15 % coloranți (exprimați ca norbixină)

    E1 % 1cm 2870 la circa 482 nm în soluție de hidroxid de potasiu de 0,5 %

    Descriere

    Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu

    Identificare

     

    Solubilitate

    Solubilă în apă alcalină, puțin solubilă în etanol

    Spectrometrie

    Proba în soluția de hidroxid de potasiu de 0,5 % prezintă absorbanța maximă la aproximativ 453 nm și 482 nm

    Puritate

     

    Arsen

    nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    nu mai mult de 0,5 mg/kg

    ▼B

    E 160c EXTRACT DE ARDEI ROȘU, CAPSANTINĂ, CAPSORUBINĂ



    Sinonime

    Oleorășină de ardei roșu

    Definiție

    Extractul de ardei roșu se obține prin extracția cu solvent din specii de ardei roșu care constau din fructe păstaie măcinate cu sau fără semințe de Capsicum annuum L. și conține principalele principii de colorare ai acestui condiment. Principalele principii de colorare sunt capsantina și capsorubina. O largă varietate de alți compuși colorați sunt prezenți.

    Numai următorii solvenți pot fi folosiți pentru extracție: metanol, etanol, acetonă, hexan, diclormetan, acetat de etil, 2-propanol și dioxid de carbon.

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    Capsantina: 207-364-1, capsorubină: 207-425-2

    Denumire chimică

    Capsantina: (3R, 3′S, 5′R)-3,3′-dihidroxi- β,κ-caroten-6-onă

    Capsorubina: (3S, 3′S, 5R, 5′R)-3,3′-dihidroxi- κ,κ-caroten-6,6′-dionă

    Formulă chimică

    Capsantina:

    C40H56O3

    Capsorubina:

    C40H56O4

    Masă moleculară

    Capsantina:

    584,85

    Capsorubina:

    600,85

    Compoziție

    Extract de ardei roșu: conține nu mai puțin de 7,0 % carotenoide

    Capsantină/capsorubină: nu mai puțin de 30 % din totalul de carotenoide

    image

    2 100 la cca. 462 nm în acetonă

    Descriere

    Lichid vâscos roșu-închis

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în acetonă la cca. 462 nm

    Reacția de culoare

    Se obține o culoare albastră intensă prin adăugarea unei picături de acid sulfuric la o picătură de probă în 2-3 picături de cloroform

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetat de etil

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Metanol

    Etanol

    Acetonă

    Hexan

    2-Propanol

    Diclormetan:

    nu mai mult de 10 mg/kg

    Capsaicină

    Nu mai mult de 250 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 160d Licopen

    (i)    Licopen sintetic



    Sinonime

    Licopen obținut prin sinteză chimică

    Definiție

    Licopenul sintetic este un amestec de izomeri geometrici de licopeni și este produs prin condensarea Wittig a intermediarilor sintetici utilizați frecvent în producția altor carotenoide utilizate în produse alimentare. Licopenul sintetic constă predominant din licopen all-trans în amestec cu 5-cis-licopen și mici cantități de alți izomeri. Preparatele comerciale de licopen destinate utilizării în produse alimentare sunt formulate ca suspensii în uleiuri comestibile sau ca pulbere dispersabilă în apă sau solubilă în apă.

    Nr. indicelui de culoare

    75125

    EINECS

    207-949-1

    Denumire chimică

    ψ,ψ-caroten, all-trans-licopen, (all-E)-licopen, (all-E)-2,6,10,14,19,23,27,31-octametil-2,6,8,10,12,14,16,18,20,22,24,26,30-dotriacontatridecaen

    Formulă chimică

    C40H56

    Masă moleculară

    536,85

    Compoziție

    Nu mai puțin de 96% licopeni totali (cel puțin 70 % licopen all-trans)

    image la 465 - 475 nm în hexan (pentru 100 % licopen all-trans pur) este 3 450

    Descriere

    Pulbere cristalină de culoare roșie

    Identificare

    Spectrofotometrie

    Absorbția maximă a soluției în hexan la aproximativ 470 nm

    Testul pentru carotenoide

    Culoarea soluției în acetonă a probei dispare după adăugări succesive de soluție de nitrit de sodiu 5 % și acid sulfuric 1N

    Solubilitate

    Insolubil în apă, liber solubil în cloroform

    Proprietățile soluției de 1 % în cloroform

    Limpede, de culoare roșu-portocaliu intens

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (40 °C, 4 ore la 20 mm Hg)

    Apo-12’-licopenal

    Nu mai mult de 0,15 %

    Oxid de trifenil fosfină

    Nu mai mult de 0,01 %

    Solvenți reziduali

    Metanol cel mult 200 mg/kg,

    Hexan, 2-propanol: Nu mai mult de 10 mg/kg din fiecare.

    Diclormetan: Nu mai mult de 10 mg/kg (numai în preparatele comerciale)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (ii)    Licopen din tomate



    Sinonime

    Galben natural 27

    Definiție

    Licopenul este obținut prin extracție cu solvent din tomate (Lycopersicon esculentum L.) urmată de îndepărtarea solventului. Pot fi utilizați numai următorii solvenți: dioxid de carbon, acetat de etil, acetonă, 2-propanol, metanol, etanol și hexan. Principalul principiu de colorare din tomate este licopenul, însă pot fi prezenți și alți pigmenți carotenoizi în cantități mici. Pe lângă pigmenții coloranți, produsul poate conține ulei, grăsimi, ceruri și componente aromatice prezente în mod natural în tomate.

    Nr. indicelui de culoare

    75125

    EINECS

    207-949-1

    Denumire chimică

    Ψ,Ψ-caroten, all-trans-licopen, (all-E)-licopen, (all-E)-2,6,10,14,19,23,27,31-octametil-2,6,8,10,12,14,16,18,20,22,24,26,30-dotriacontatridecaen

    Formulă chimică

    C40H56

    Masă moleculară

    536,85

    Compoziție

    image

    la 465 - 475 nm în hexan (pentru 100 % licopen all-trans pur) este 3 450 .

    Conține nu mai puțin de 5 % coloranți totali

    Descriere

    Lichid vâscos roșu-închis

    Identificare

    Spectrofotometrie

    Maximum în hexan la aproximativ 472 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    2-Propanol

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Hexan

    Acetonă

    Etanol

    Metanol

    Acetat de etil

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 1 %

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    (iii)    Licopen obținut din Blakeslea trispora



    Sinonime

    Galben natural 27

    Definiție

    Licopenul obținut din Blakeslea trispora este extras din biomasa fungică și purificat prin cristalizare și filtrare. Constă în principal din licopen all-trans. De asemenea, conține mici cantități de alte carotenoide. Singurii solvenți utilizați în procesul de fabricație sunt 2-propanolul și acetatul de izobutil. Preparatele comerciale de licopen destinate utilizării în produse alimentare sunt formulate ca suspensii în uleiuri comestibile sau ca pulbere dispersabilă în apă sau solubilă în apă.

    Nr. indicelui de culoare

    75125

    EINECS

    207-949-1

    Denumire chimică

    Ψ,Ψ-caroten, all-trans-licopen, (all-E)-licopen, (all-E)-2,6,10,14,19,23,27,31-octametil-2,6,8,10,12,14,16,18,20,22,24,26,30-dotriacontatridecaen

    Formulă chimică

    C40H56

    Masă moleculară

    536,85

    Compoziție

    Nu mai puțin de 95 % licopeni totali și nu mai puțin de 90 % licopen all-trans din cantitatea totală de coloranți

    image

    la 465 - 475 nm în hexan (pentru 100 % licopen all-trans pur) este 3 450

    Descriere

    Pulbere cristalină de culoare roșie

    Identificare

    Spectrofotometrie

    Absorbția maximă a soluției în hexan la aproximativ 470 nm

    Testul pentru carotenoide

    Culoarea soluției în acetonă a probei dispare după adăugări succesive de soluție de nitrit de sodiu 5 % și acid sulfuric 1N

    Solubilitate

    Insolubil în apă, liber solubil în cloroform

    Proprietățile soluției de 1 % în cloroform

    Limpede, de culoare roșu-portocaliu intens

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (40 °C, 4 ore la 20 mm Hg)

    Alte carotenoide

    Nu mai mult de 5 %

    Solvenți reziduali

    2-Propanol: Nu mai mult de 0,1 %

    Acetat de izobutil: Nu mai mult de 1,0 %

    Diclormetan: Nu mai mult de 10 mg/kg (numai în preparatele comerciale)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,3 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 160e BETA-APO-8′-CAROTENAL (C30)



    Sinonime

    Colorant alimentar portocaliu CI 6

    Definiție

    Aceste specificații se aplică în mod predominant izomerilor all-trans ai β-apo-8′-carotenal împreună cu mici cantități de alte substanțe carotenoide. Formele stabilizate și diluate sunt preparate din β-apo-8′-carotenal care respectă aceste specificații și includ soluții sau suspensii de β-apo-8′-carotenal în grăsimi sau uleiuri comestibile, emulsii sau pulberi care se dispersează în apă. Aceste preparate pot avea diferite rapoarte de izomeri cis/trans.

    Nr. indicelui de culoare

    40820

    EINECS

    214-171-6

    Denumire chimică

    β-Apo-8′-carotenal; trans-β-apo-8′caroten-aldehidă

    Formulă chimică

    C30H40O

    Masă moleculară

    416,65

    Compoziție

    Nu mai puțin de 96 % din totalul coloranților

    image

    2 640 la 460–462 nm în ciclohexan

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare violet închis cu luciu metalic

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în ciclohexan la 460–462 nm

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Carotenoide altele decât β-apo-8′-carotenal:

    nu mai mult de 3,0 % din totalul coloranților

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 161b Luteină



    Sinonime

    Amestec de carotenoide; xantofile

    Definiție

    Luteina se obține prin extracția cu solvent din specii de fructe și plante comestibile, iarbă, lucernă (alfalfa) și Tagetes erecta. Principiul de colorare de bază constă în carotenoide, predominante fiind luteina și esterii cu acizii grași ai acesteia. De asemenea, sunt prezente cantități variabile de caroteni. Luteina poate conține grăsimi, uleiuri și ceruri prezente în mod natural în materialul vegetal.

    Numai următorii solvenți pot fi folosiți pentru extracție: metanol, etanol, 2-propanol, hexan, acetonă, metil etil cetonă și dioxid de carbon.

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    204-840-0

    Denumire chimică

    3,3′-dihidroxi-d-caroten

    Formulă chimică

    C40H56O2

    Masă moleculară

    568,88

    Compoziție

    Conținut de coloranți totali nu mai puțin de 4 % calculați ca luteină

    image

    2 550 la cca. 445 nm în cloroform/etanol (10 + 90) sau în hexan/etanol/acetonă (80 + 10 + 10)

    Descriere

    Lichid maro-gălbui închis

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în cloroform/etanol (1:9) la cca. 445 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetonă

    right accolade Nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație

    Metil etil cetonă

    Metanol

    Etanol

    2-Propanol

    Hexan

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 161g CANTAXANTINĂ



    Sinonime

    Colorant alimentar portocaliu CI 8

    Definiție

    Aceste specificații se aplică în mod predominant la izomerii all-trans ai cantaxantinei împreună cu mici cantități de alte substanțe carotenoide. Formele stabilizate și diluate sunt preparate din cantaxantină care respectă aceste specificații și includ soluții sau suspensii de cantaxantină în grăsimi sau uleiuri comestibile, emulsii sau pulberi care se dispersează în apă. Aceste preparate pot avea diferite rapoarte de izomeri cis/trans.

    Nr. indicelui de culoare

    40850

    EINECS

    208-187-2

    Denumire chimică

    β-Caroten-4,4′-dionă; cantaxantină; 4,4′-dioxo-β-caroten

    Formulă chimică

    C40H52O2

    Masă moleculară

    564,86

    Compoziție

    Nu mai puțin de 96 % din totalul coloranților (exprimați ca și cantaxantină)

    image

    2 200
    left accolade

    la cca. 485 nm în cloroform

    la 468–472 nm în ciclohexan

    la 464–467 nm în eter de petrol

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare violet închis

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în cloroform la cca. 485 nm

    Maxim în ciclohexan la 468–472 nm

    Maximum în eter de petrol la 464–467 nm

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Substanțe colorante auxiliare

    Carotenoide altele decât cantaxantina: nu mai mult de 5,0 % din totalul coloranților

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 162 ROȘU DE SFECLĂ, BETANINĂ



    Sinonime

    Roșu de sfeclă

    Definiție

    Roșul de sfeclă se obține din rădăcini de soiuri de sfeclă roșie (Beta vulgaris L. var. rubra) prin presarea sfeclei zdrobite până la obținerea sucului sau prin extracția apoasă din rădăcini de sfeclă mărunțite și îmbogățire ulterioară cu principiu activ. Colorantul este compus din diferiți pigmenți care aparțin clasei betalaină. Principiul de colorare de bază constă din betacianine (roșu) în care betanina reprezintă 75–95 %. Cantități mici de betaxantină (galben) și produși de degradare a betalainelor (maro deschis) pot fi prezente.

    În afara pigmenților coloranți, sucul sau extractul conțin: zaharuri, săruri și/sau proteine conținute în mod natural de sfecla roșie. Soluția poate fi concentrată și anumite produse pot fi rafinate pentru a îndepărta cea mai mare parte a zaharurilor, sărurilor și proteinelor.

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    231-628-5

    Denumire chimică

    Acid (S-(R′, R′)-4-(2-(2-carboxi-5(β-D-glucopiranoziloxi)-2,3-dihidro-6-hidroxi-1H-indol-1-il)etenil)-2,3-dihidro-2,6-piridin-dicarboxilic; 1-(2-(2,6-dicarboxi-1,2,3,4-tetrahidro-4-piridiliden)etiliden)-5-β-D-glucopiranoziloxi)-6-hidroxiindoliu-2-carboxilat

    Formulă chimică

    Betanină: C24H26N2O13

    Masă moleculară

    550,48

    Compoziție

    Conținut de colorant roșu (exprimat ca betanină) nu mai puțin de 0,4 %

    image

    1 120 la cca. 535 nm în soluție apoasă la pH 5

    Descriere

    Lichid, pastă, pulbere sau solid roșu sau roșu închis

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în apă de pH 5 la cca. 535 nm

    Puritate

    Nitrat

    Nu mai mult de 2 g nitrat anion/g de colorant roșu (calculat plecând de la compoziție)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 163 ANTOCIANINE



    Sinonime

     

    Definiție

    Antocianinele se obțin prin macerare sau extracție cu apă sulfuroasă, apă acidificată, dioxid de carbon, metanol sau etanol din soiuri de legume și fructe comestibile, urmată de concentrare și/sau purificare, după caz. Produsul rezultat poate fi transformat în pulbere printr-un proces de uscare industrială. Antocianinele conțin componente comune din materia primă, în special antocianină, acizi organici, taninuri, zaharuri, săruri minerale, etc. dar nu în mod necesar în aceeași proporție ca în materia primă. Etanolul poate fi prezent în mod natural ca rezultat al procesului de macerare. Principiul de colorare este antocianina. Produsele sunt comercializate în funcție de capacitatea de colorare, determinată prin analiză. Conținutul de colorant nu se exprimă utilizând unități cantitative.

    Nr. indicelui de culoare

     

    EINECS

    208-438-6 (cianidină); 205-125-6 (peonidină); 208-437-0 (delfinidină); 211-403-8 (malvidină); 205-127-7 (pelargonidină); 215-849-4 (petunidină)

    Denumire chimică

    clorură de 3,3′,4′,5,7-pentahidroxi-flaviliu (cianidină)

    clorură de 3,4′,5,7-tetrahidroxi-3′-metoxiflaviliu (peonidină)

    clorură de 3,4′,5,7-tetrahidroxi-3′, 5′-dimetoxiflaviliu (malvidină)

    clorură de 3,5,7-trihidroxi-2-(3,4,5,trihidroxifenil)-1-benzopiriliu (delfinidină)

    clorură de 3,3′,4′,5,7-pentahidroxi-5′-metoxiflaviliu (petunidină)

    clorură de 3,5,7-trihidroxi-2-(4-hidroxifenil)-1-benzopiriliu (pelargonidină)

    Formulă chimică

    Cianidină: C15H11O6Cl

    Peonidină: C16H13O6Cl

    Malvidină: C17H15O7Cl

    Delfinidină: C15H11O7Cl

    Petunidină: C16H13O7Cl

    Pelargonidină: C15H11O5Cl

    Masă moleculară

    Cianidină: 322,6

    Peonidină: 336,7

    Malvidină: 366,7

    Delfinidină: 340,6

    Petunidină: 352,7

    Pelargonidină: 306,7

    Compoziție

    image

    300 pentru pigmentul pur la 515-535 nm la pH 3,0

    Descriere

    Lichid, pastă sau pulbere de culoare roșu-purpuriu cu un miros ușor caracteristic

    Identificare

    Spectrometrie

    Maximum în metanol cu concentrație de HCl de 0,01 %

    Cianidină: 535 nm

    Peonidină: 532 nm

    Malvidină: 542 nm

    Delfinidină: 546 nm

    Petunidină: 543 nm

    Pelargonidină: 530 nm

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Metanol

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Etanol

    Nu mai mult de 200 mg/kg

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 1 000 mg/kg pe procent de pigment

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 170 CARBONAT DE CALCIU



    Sinonime

    Pigment alb CI 18; cretă

    Definiție

    Carbonatul de calciu este produsul obținut din calcar sau prin precipitarea ionilor de calciu cu ioni carbonați.

    Nr. indicelui de culoare

    77220

    EINECS

    Carbonat de calciu: 207-439-9

    Calcar: 215-279-6

    Denumire chimică

    Carbonat de calciu

    Formulă chimică

    CaCO3

    Masă moleculară

    100,1

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau amorfă, inodoră și insipidă

    Identificare

    Solubilitate

    Practic insolubil în apă și alcool. Se dizolvă cu efervescență în acid acetic diluat, acid clorhidric diluat și acid azotic diluat, iar soluțiile obținute dau, după fierbere, teste pozitive pentru calciu.

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,0 % (200 °C, 4 ore)

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 0,2 %

    Magneziu și săruri alcaline

    Nu mai mult de 1 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Antimoniu (ca Sb)

    right accolade Nu mai mult de 100 mg/kg, separat sau în combinație

    Cupru (ca Cu)

    Crom (ca Cr)

    Zinc (ca Zn)

    Bariu (ca Ba)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 171 DIOXID DE TITAN



    Sinonime

    Pigment alb CI 6

    Definiție

    Dioxidul de titan constă în principal din dioxid de titan pur sub formă de anatază și/sau rutil care poate fi acoperit cu mici cantități de alumină și/sau silice pentru a îmbunătăți proprietățile tehnologice ale produsului.

    Formele anatază ale dioxidului de titan pigmentar pot fi obținute numai printr-un proces de sulfatare care creează o cantitate mare de acid sulfuric ca produs secundar. Formele rutil ale dioxidului de titan sunt, de regulă, obținute printr-un proces de clorinare.

    Anumite forme rutil de dioxid de titan sunt produse utilizând mică (cunoscută și ca silicat de potasiu și aluminiu) ca model pentru a forma structura granulară de bază. Mica este acoperită la suprafață cu dioxid de titan utilizând un proces specializat patentat.

    Dioxidul de titan rutil sub formă de granule este fabricat prin supunerea pigmentului sidefat care constă din mică acoperită cu dioxid de titaniu (rutil) unei dizolvări extractive în mediu acid urmată de o dizolvare extractivă în alcali. Prin acest proces toată mica este îndepărtată, iar produsul rezultat este o formă granulată de dioxid de titan rutil.

    Nr. indicelui de culoare

    77891

    EINECS

    236-675-5

    Denumire chimică

    Dioxid de titan

    Formulă chimică

    TiO2

    Masă moleculară

    79,88

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța fără alumină și silice

    Descriere

    Pulbere albă spre ușor colorată

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă și solvenți organici. Se dizolvă încet în acid fluorhidric și în acid sulfuric concentrat fierbinte.

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, 3 ore)

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 1 % pe o bază fără materii volatile (800 °C)

    Oxid de aluminiu și/sau dioxid de siliciu

    În total nu mai mult de 2,0 %

    Substanțe solubile în HCl 0,5 N

    Nu mai mult de 0,5 % raportat la substanța fără alumină și fără silice și, în plus, pentru produse care conțin alumină și/sau silice, nu mai mult de 1,5 % raportat la produsul vândut ca atare.

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 0,5 %

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg după extracție cu HCl 0,5 N.

    Antimoniu

    Nu mai mult de 2 mg/kg după extracție cu HCl 0,5 N.

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg după extracție cu HCl 0,5 N.

    Plumb

    Nu mai mult de 10 mg/kg după extracție cu HCl 0,5 N.

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg după extracție cu HCl 0,5 N.

    E 172 OXIZI DE FIER ȘI HIDROXIZI DE FIER



    Sinonime

    Oxid de fier galben: pigment galben CI 42 și 43

    Oxid de fier roșu: pigment roșu CI 101 și 102

    Oxid de fier negru: pigment negru CI 11

    Definiție

    Oxizii de fier și hidroxizii de fier sunt obținuți prin sinteză și constau în principal din oxizi de fier anhidri și/sau hidratați. Domeniul nuanțelor include culorile galben, roșu, maro și negru. Oxizii de fier de calitate alimentară se deosebesc de cei de calitate tehnică în principal prin niveluri reduse de contaminare cu alte metale. Aceasta se realizează prin selectarea și controlul sursei de fier și/sau prin gradul de purificare chimică în cursul procesului de fabricație.

    Nr. indicelui de culoare

    Oxid de fier galben:

    77492

    Oxid de fier roșu:

    77491

    Oxid de fier negru:

    77499

    EINECS

    Oxid de fier galben:

    257-098-5

    Oxid de fier roșu:

    215-168-2

    Oxid de fier negru:

    235-442-5

    Denumire chimică

    Oxid de fier galben: oxid feric hidratat, oxid de fier (III) hidratat

    Oxid de fier roșu: oxid feric anhidru, oxid de fier (III) anhidru

    Oxid de fier negru: oxid feros feric, oxid de fier (II, III)

    Formulă chimică

    Oxid de fier galben:

    FeO(OH) · H2O

    Oxid de fier roșu:

    Fe2O3

    Oxid de fier negru:

    FeO.Fe2O3

    Masă moleculară

    88,85:

    FeO(OH)

    159,70:

    Fe2O3

    231,55:

    FeO.Fe2O3

    Compoziție

    Galben nu mai puțin de 60 %, roșu și negru nu mai puțin de 68 % fier total, exprimat ca fier

    Descriere

    Pulbere cu tentă gălbuie, roșiatică, maronie sau neagră

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă și în solvenți organici

    Solubil în acizi minerali concentrați

    Puritate

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 1,0 %

    right accolade prin dizolvare totală

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Crom

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    Cupru

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Nichel

    Nu mai mult de 200 mg/kg

    Zinc

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    E 173 ALUMINIU



    Sinonime

    Pigment metalic CI

    Definiție

    Pulberea de aluminiu se compune din particule fine de aluminiu. Măcinarea se poate face sau nu în prezența uleiurilor vegetale comestibile și/sau a acizilor grași utilizați ca aditivi de calitate alimentară. Nu conține adaosuri de alte substanțe decât uleiuri vegetale comestibile și/sau acizi grași utilizați ca aditivi de calitate alimentară.

    Nr. indicelui de culoare

    77000

    EINECS

    231-072-3

    Denumire chimică

    Aluminiu

    Formulă chimică

    Al

    Masă atomică

    26,98

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % calculat ca Al pe bază de produs fără ulei

    Descriere

    Pulbere sau folii subțiri gri-argintii

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă și în solvenți organici. Solubil în acid clorhidric diluat.

    Testul pentru aluminiu

    O probă dizolvată în acid clorhidric diluat este se consideră test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, pentru greutate constantă)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 174 ARGINT



    Sinonime

    Argentum

    Definiție

    Nr. indicelui de culoare

    77820

    EINECS

    231-131-3

    Denumire chimică

    Argint

    Formulă chimică

    Ag

    Masă atomică

    107,87

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 % Ag

    Descriere

    Pulbere sau foi subțiri de culoare argintie

    Identificare

     

    Puritate

     

    E 175 AUR



    Sinonime

    Pigment metalic 3; Aurum

    Definiție

    Nr. indicelui de culoare

    77480

    EINECS

    231-165-9

    Denumire chimică

    Aur

    Formulă chimică

    Au

    Masă atomică

    197,0

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 90 % Au

    Descriere

    Pulbere sau foi subțiri de culoare aurie

    Identificare

     

    Puritate

    Argint

    Nu mai mult de 7 %

    right accolade după dizolvare completă

    Cupru

    Nu mai mult de 4 %

    E 180 LITOLRUBINĂ BK



    Sinonime

    Pigment Roșu CI 57; Pigment de rubin; carmin 6B

    Definiție

    Litolrubina BK conține în principal 3-hidroxi-4-(4-metil-2-sulfonatofenilazo)-2-naftalin-carboxilat de calciu și substanțe colorante auxiliare împreună cu apă, clorură de calciu și/sau sulfat de calciu ca principale componente incolore.

    Nr. indicelui de culoare

    15850:1

    EINECS

    226-109-5

    Denumire chimică

    3-hidroxi-4-(4-metil-2-sulfonatofenilazo)-2-naftalin-carboxilat de calciu

    Formulă chimică

    C18H12CaN2O6S

    Masă moleculară

    424,45

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 90 % coloranți totali

    image

    200 la cca. 442 nm în dimetilformamidă

    Descriere

    Pulbere de culoare roșie

    Identificare

    Spectrometrie

    Maxim în dimetilformamidă la cca. 442 nm

    Puritate

    Substanțe colorante auxiliare

    Nu mai mult de 0,5 %

    Compuși organici alții decât substanțe colorante:

     

    acid 2-amino-5-metilbenzensulfonic, sare de calciu

    Nu mai mult de 0,2 %

    acid 3-hidroxi-2-naftalincarboxilic, sare de calciu

    Nu mai mult de 0,4 %

    Amine aromatice primare nesulfonate

    Nu mai mult de 0,01 % (exprimate ca anilină)

    Substanțe extractibile în eter

    Pentru o soluție cu pH 7, nu mai mult de 0,2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pot fi utilizate lacuri de aluminiu ale acestui colorant.

    E 200 ACID SORBIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    203-768-7

    Denumire chimică

    Acid sorbic; Acid trans, trans-2,4-hexadienoic

    Formulă chimică

    C6H8O2

    Masă moleculară

    112,12

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Ace incolore sau pulbere albă fluidă, având un ușor miros caracteristic și care nu își modifică culoarea după încălzire timp de 90 de minute la 105 °C

    Identificare

    Interval de topire

    Între 133 °C și 135 °C, după uscare în vid timp de 4 ore într-un desicator cu acid sulfuric

    Spectrometrie

    O soluție de 2-propanol (1 la 4 000 000 ) are absorbanța maximă la 254 ± 2 nm

    Testul pentru legături duble

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă, solubil în etanol.

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,5 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 %

    Aldehide

    Nu mai mult de 0,1 % (ca formaldehidă)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 202 SORBAT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    246-376-1

    Denumire chimică

    Sorbat de potasiu; (E, E)-2,4-hexadienoat de potasiu; Sare de potasiu a acidului trans, trans 2,4-hexadienoic

    Formulă chimică

    C6H7O2K

    Masă moleculară

    150,22

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină albă care nu își modifică culoarea după încălzire timp de 90 de minute la 105 °C

    Identificare

    Intervalul de topire al acidului sorbic

    Intervalul de topire al acidului sorbic izolat prin acidificare și nerecristalizat între 133 °C și 135 °C după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru legături duble

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1,0 % (105 °C, 3 ore)

    Aciditate sau alcalinitate

    Nu mai mult de aproximativ 1,0 % (ca acid sorbic sau K2CO3)

    Aldehide

    Nu mai mult de 0,1 % calculat ca formaldehidă

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M25 —————

    ▼B

    E 210 ACID BENZOIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    200-618-2

    Denumire chimică

    Acid benzoic; Acid benzencarboxilic; Acid fenilcarboxilic

    Formulă chimică

    C7H6O2

    Masă moleculară

    122,12

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă

    Identificare

    Interval de topire

    121,5 °C -123,5 °C

    Testul de sublimare

    Test pozitiv

    Testul pentru benzoat

    Test pozitiv

    pH

    Aproximativ 4 (soluție în apă)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5% (3 ore, în prezența acidului sulfuric)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,05 %

    Compuși organici clorurați

    Nu mai mult de 0,07 % exprimat ca și clorură corespunzând la 0,3 % exprimat ca acid monoclorbenzoic

    Substanțe ușor oxidabile

    Se adaugă 1,5 ml acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzește până la punctul de fierbere și se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de probă, rotunjită la cel mai apropiat mg, în soluția încălzită și se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu sunt necesari mai mult de 0,5 ml

    Substanțe ușor carbonizabile

    O soluție rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml acid sulfuric între 94,5 și 95,5 % nu trebuie să aibă o colorație mai intensă decât cea a lichidului de referință conținând 0,2 ml clorură de cobalt TSC (1), 0,3 ml clorură ferică TSC (2), 0,1 ml sulfat de cupru TSC (3) și 4,4 ml apă.

    Acizi policiclici

    La acidificarea fracționată a unei soluții neutralizate de acid benzoic, primul precipitat nu trebuie să aibă un punct de topire diferit de cel al acidului benzoic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (1)   

    Clorură de cobalt TSC: se dizolvă aproximativ 65 g clorură de cobalt CoCl2·6H2O într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric și 975 ml de apă din care rezultă un volum total de 1 litru. Se introduc exact 5 ml din această soluție într-un balon cu fund rotund care conține 250 ml de soluție de iod, se adaugă 5 ml de peroxid de hidrogen 3%, apoi 15 ml soluție de hidroxid de sodiu 20%. Se fierbe 10 minute, se lasă să se răcească, se adaugă 2 grame de iodură de potasiu și 20 ml de acid sulfuric 25 %. După ce precipitatul este complet dizolvat, se titrează iodul eliberat cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezența amidonului TS. 1 ml de tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 23,80 mg de CoCl2·6H2O. Se ajustează volumul final al soluției prin adăugarea unei cantități suficiente de amestec de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluție conținând 59,5 mg CoCl2·6H2O/ml.

    (2)   

    Clorură ferică TSC: se dizolvă aproximativ 55 g clorură ferică într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric și 975 ml de apă din care rezultă un volum total de 1 litru. Se introduc 10 ml din această soluție într-un balon cu fund rotund care conține 250 ml soluție de iod, se adaugă 15 ml de apă și 3 g de iodură de potasiu; amestecul se lasă 15 minute. Se diluează cu 100 ml apă, apoi iodul eliberat se titrează cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezența amidonului TS. 1 ml de tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 27,03 mg de FeCl3·6H2O. Se ajustează volumul final al soluției prin adăugarea unei cantități suficiente de amestec de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluție conținând 45,0 mg de FeCl3·6H2O/ml.

    (3)   

    Sulfat de cupru TSC: se dizolvă aproximativ 65 g sulfat de cupru CuSO4·5H2O într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric și 975 ml de apă din care rezultă un volum total de 1 litru. Se introduc 10 ml din această soluție într-un balon cu fund rotund care conține 250 ml soluție de iod, se adaugă 40 ml apă, 4 ml acid acetic și 3 g iodură de potasiu. Se titrează iodul eliberat cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezența amidonului TS (*1). 1 ml de tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 24,97 mg de CuSO4·5H2O. Se ajustează volumul final al soluției prin adăugarea unei cantități suficiente de amestec de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluție conținând 62,4 mg de CuSO4·5H2O/ml.

    (*1)   

    Amidon TS: se triturează 0,5 g amidon (amidon din cartofi, porumb sau solubil) cu 5 ml de apă; la pasta ce rezultă se adaugă o cantitate suficientă de apă pentru a rezulta un volum total de 100 ml, amestecând continuu. Se fierbe câteva minute, se lasă să se răcească, se filtrează. Amidonul trebuie preparat proaspăt.

    E 211 BENZOAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    208-534-8

    Denumire chimică

    Benzoat de sodiu; sare de sodiu a acidului benzencarboxilic; sare de sodiu a acidului fenilcarboxilic

    Formulă chimică

    C7H5O2Na

    Masă moleculară

    144,11

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % C7H5O2Na, după uscare la 105 °C timp de 4 ore

    Descriere

    Pulbere cristalină sau granule albe, aproape fără miros

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, greu solubil în etanol

    Intervalul de topire al acidului benzoic

    Intervalul de topire al acidului benzoic izolat prin acidificare și nerecristalizat între 121,5 °C și 123,5 °C după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric

    Testul pentru benzoat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1,5 % (105 °C, 4 ore)

    Substanțe ușor oxidabile

    Se adaugă 1,5 ml acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzește până la punctul de fierbere și se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de probă, rotunjită la cel mai apropiat mg, în soluția încălzită și se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu sunt necesari mai mult de 0,5 ml

    Acizi policiclici

    La acidificarea fracționată a unei soluții (neutralizate) de benzoat de sodiu, primul precipitat nu trebuie să aibă un interval de topire diferit de cel al acidului benzoic

    Compuși organici clorurați

    Nu mai mult de 0,06 % exprimat ca și clorură, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic

    Aciditate sau alcalinitate

    Neutralizarea unui gram de benzoat de sodiu, în prezența fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml NaOH 0,1 N sau HCl 0,1 N

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 212 BENZOAT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    209-481-3

    Denumire chimică

    Benzoat de potasiu; sare de potasiu a acidului benzencarboxilic; sare de potasiu a acidului fenilcarboxilic

    Formulă chimică

    C7H5KO2·3H2O

    Masă moleculară

    214,27

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % de C7H5KO2, după uscare la 105 °C la greutate constantă

    Descriere

    Pulbere cristalină albă

    Identificare

    Intervalul de topire al acidului benzoic

    Intervalul de topire al acidului benzoic izolat prin acidificare și nerecristalizat între 121,5 °C și 123,5 °C după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric

    Testul pentru benzoat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 26,5 % (105 °C, 4 ore)

    Compuși organici clorurați

    Nu mai mult de 0,06 % exprimat ca și clorură, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic

    Substanțe ușor oxidabile

    Se adaugă 1,5 ml acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzește până la punctul de fierbere și se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de probă, rotunjită la cel mai apropiat mg, în soluția încălzită și se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu sunt necesari mai mult de 0,5 ml

    Substanțe ușor carbonizabile

    O soluție rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml acid sulfuric între 94,5 și 95,5 % nu trebuie să aibă o colorație mai puternică decât cea a lichidului de referință conținând 0,2 ml clorură de cobalt TSC, 0,3 ml clorură ferică TSC, 0,1 ml sulfat de cupru TSC și 4,4 ml apă

    Acizi policiclici

    La acidificarea fracționată a unei soluții (neutralizate) de benzoat de potasiu, primul precipitat nu trebuie să aibă un interval de topire diferit de cel al acidului benzoic

    Aciditate sau alcalinitate

    Neutralizarea unui gram de benzoat de potasiu, în prezența fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml NaOH 0,1 N sau HCl 0,1 N

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 213 BENZOAT DE CALCIU



    Sinonime

    Benzoat monocalcic

    Definiție

    EINECS

    218-235-4

    Denumire chimică

    Benzoat de calciu; dibenzoat de calciu

    Formulă chimică

    Anhidru:

    C14H10O4Ca

    Monohidrat:

    C14H10O4Ca·H2O

    Trihidrat:

    C14H10O4Ca·3H2O

    Masă moleculară

    Anhidru:

    282,31

    Monohidrat:

    300,32

    Trihidrat:

    336,36

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % după uscare la 105 °C

    Descriere

    Cristale albe sau incolore sau pulbere albă

    Identificare

    Intervalul de topire al acidului benzoic

    Intervalul de topire al acidului benzoic izolat prin acidificare și nerecristalizat între 121,5 °C și 123,5 °C după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric

    Testul pentru benzoat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 17,5 % (105 °C, pentru greutate constantă)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,3 %

    Compuși organici clorurați

    Nu mai mult de 0,06 % exprimat ca și clorură, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic

    Substanțe ușor oxidabile

    Se adaugă 1,5 ml acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzește până la punctul de fierbere și se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de probă, rotunjită la cel mai apropiat mg, în soluția încălzită și se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu sunt necesari mai mult de 0,5 ml

    Substanțe ușor carbonizabile

    O soluție rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml acid sulfuric între 94,5 și 95,5 % nu trebuie să aibă o colorație mai puternică decât cea a lichidului de referință conținând 0,2 ml clorură de cobalt TSC, 0,3 ml clorură ferică TSC, 0,1 ml sulfat de cupru TSC și 4,4 ml apă

    Acizi policiclici

    La acidificarea fracționată a unei soluții (neutralizate) de benzoat de calciu, primul precipitat nu trebuie să aibă un interval de topire diferit de cel al acidului benzoic

    Aciditate sau alcalinitate

    Neutralizarea unui gram de benzoat de calciu, în prezența fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml NaOH 0,1 N sau HCl 0,1 N

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 214 p-HIDROXIBENZOAT DE ETIL



    Sinonime

    Etil paraben; p-oxibenzoat de etil

    Definiție

    EINECS

    204-399-4

    Denumire chimică

    p-hidroxibenzoat de etil; Ester etilic al acidului p-hidroxibenzoic

    Formulă chimică

    C9H10O3

    Masă moleculară

    166,8

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 % după uscare timp de 2 ore la 80 °C

    Descriere

    Cristale mici, incolore, aproape inodore, sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Interval de topire

    115 °C-118 °C

    Testul pentru p-hidroxibenzoat

    Intervalul de topire al acidului p-hidroxibenzoic izolat prin acidificare și nerecristalizat: între 213 °C și 217 °C, după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric

    Testul pentru alcool

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (80 °C, 2 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,05 %

    Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic

    Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 215 SAREA DE SODIU A p-HIDROXIBENZOATULUI DE ETIL



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    252-487-6

    Denumire chimică

    Sarea de sodiu a p-hidroxibenzoatului de etil; Compus de sodiu al esterului etilic al acidului p-hidroxibenzoic

    Formulă chimică

    C9H9O3Na

    Masă moleculară

    188,8

    Compoziție

    Conținut de ester etilic al acidului p-hidroxibenzoic nu mai mic de 83 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere higroscopică albă, cristalină

    Identificare

    Interval de topire

    între 115 °C și 118 °C, după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric

    Testul pentru p-hidroxibenzoat

    Intervalul de topire al acidului p-hidroxibenzoic rezultat din probă este între 213 °C și 217 °C

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    9,9-10,3 (soluție apoasă 0,1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 5 % (prin uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric)

    Cenușă sulfatată

    Între 37 și 39 %

    Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic

    Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 218 p-HIDROXIBENZOAT DE METIL



    Sinonime

    Metil paraben; p-oxibenzoat de metil

    Definiție

    EINECS

    243-171-5

    Denumire chimică

    p-hidroxibenzoat de metil; Ester metilic al acidului p-hidroxibenzoic

    Formulă chimică

    C8H8O3

    Masă moleculară

    152,15

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % după uscare timp de 2 ore la 80 °C

    Descriere

    Cristale mici, incolore, aproape inodore, sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Interval de topire

    125 °C-128 °C

    Testul pentru p-hidroxibenzoat

    Intervalul de topire al acidului p-hidroxibenzoic rezultat din probă este între 213 °C și 217 °C după uscare timp de două ore la 80 °C

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (80 °C, 2 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,05 %

    Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic

    Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 219 SAREA DE SODIU A p-HIDROXIBENZOATULUI DE METIL



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sarea de sodiu a p-hidroxibenzoatului de metil; Compus de sodiu al esterului metilic al acidului p-hidroxibenzoic

    Formulă chimică

    C8H7O3Na

    Masă moleculară

    174,15

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere higroscopică albă

    Identificare

    Interval de topire

    Precipitatul alb format prin acidificarea cu acid clorhidric a unei soluții apoase 10 % g/v a sării de sodiu a p-hidroxibenzoatului de metil (utilizând ca indicator hârtia de turnesol) trebuie să aibă un interval de topire între 125 °C și 128 °C după spălare cu apă și uscare la 80 °C timp de 2 ore

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    9,7-10,3 (soluție 0,1% în apă fără dioxid de carbon)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 5 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Între 40 % și 44,5 % raportat la substanța anhidră

    Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic

    Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 220 DIOXID DE SULF



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-195-2

    Denumire chimică

    Dioxid de sulf; anhidrida acidului sulfuros

    Formulă chimică

    SO2

    Masă moleculară

    64,07

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 %

    Descriere

    Gaz incolor, neinflamabil, cu miros puternic, înțepător, sufocant

    Identificare

    Testul pentru substanțe sulfuroase

    Test pozitiv

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,05 % (metoda Karl Fischer)

    Reziduu nevolatil

    Nu mai mult de 0,01 %

    Trioxid de sulf

    Nu mai mult de 0,1 %

    Seleniu

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Alte gaze care nu sunt prezente în aer în mod obișnuit

    Fără urme

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 221 SULFIT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-821-4

    Denumire chimică

    Sulfit de sodiu (anhidru sau heptahidrat)

    Formulă chimică

    Anhidru:

    Na2SO3

    Heptahidrat:

    Na2SO37H2O

    Masă moleculară

    Anhidru:

    126,04

    Heptahidrat:

    252,16

    Compoziție

    Anhidru:

    Nu mai puțin de 95 % Na2SO3 și nu mai puțin 48 % SO2

    Heptahidrat:

    Nu mai puțin de 48 % Na2SO3 și nu mai puțin de 24 % SO2

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau cristale incolore

    Identificare

    Testul pentru sulfit

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    8,5-11,5 (anhidru: soluție 10 %; heptahidrat: soluție 20 %)

    Puritate

    Tiosulfat

    Nu mai mult de 0,1 % raportat la conținutul de SO2

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Seleniu

    Nu mai mult de 5 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M3

    E 222 SULFIT ACID DE SODIU

    ▼B



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-921-4

    Denumire chimică

    Bisulfit de sodiu; sulfit acid de sodiu

    Formulă chimică

    NaHSO3 în soluție apoasă

    Masă moleculară

    104,06

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 32 % g/g NaHSO3

    Descriere

    Soluție limpede, incoloră spre galben

    Identificare

    Testul pentru sulfit

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    2,5-5,5 (soluție apoasă 10 %)

    Puritate

    ▼M3

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la conținutul de SO2

    ▼B

    Seleniu

    Nu mai mult de 5 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 223 METABISULFIT DE SODIU



    Sinonime

    Pirosulfit; Pirosulfit de sodiu

    Definiție

    EINECS

    231-673-0

    Denumire chimică

    Disulfit de sodiu; Pentaoxodisulfat disodic

    Formulă chimică

    Na2S2O5

    Masă moleculară

    190,11

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % Na2S2O5 și nu mai puțin de 64 % SO2

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru sulfit

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    4,0-5,5 (soluție apoasă 10 %)

    Puritate

    Tiosulfat

    Nu mai mult de 0,1 % raportat la conținutul de SO2

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Seleniu

    Nu mai mult de 5 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 224 METABISULFIT DE POTASIU



    Sinonime

    Pirosulfit de potasiu

    Definiție

    EINECS

    240-795-3

    Denumire chimică

    Disulfit de potasiu; Pentaoxodisulfat de potasiu

    Formulă chimică

    K2S2O5

    Masă moleculară

    222,33

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 90 % K2S2O5 și nu mai puțin de 51,8 % SO2, restul fiind alcătuit aproape în întregime din sulfat de potasiu

    Descriere

    Cristale incolore sau pulbere albă cristalină

    Identificare

    Testul pentru sulfit

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Tiosulfat

    Nu mai mult de 0,1 % raportat la conținutul de SO2

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Seleniu

    Nu mai mult de 5 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 226 SULFIT DE CALCIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    218-235-4

    Denumire chimică

    Sulfit de calciu

    Formulă chimică

    CaSO3·2H2O

    Masă moleculară

    156,17

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % CaSO3·2H2O și nu mai puțin de 39 % SO2

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru sulfit

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Puritate

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Seleniu

    Nu mai mult de 5 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M8

    E 227 SULFIT ACID DE CALCIU

    ▼B



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    237-423-7

    Denumire chimică

    Bisulfit de calciu; Sulfit acid de calciu

    Formulă chimică

    Ca(HSO3)2

    Masă moleculară

    202,22

    Compoziție

    Între 6 și 8 % (g/v) dioxid de sulf și între 2,5 și 3,5 % (g/v) dioxid de calciu corespunzând la între 10 și 14 % (g/v) bisulfit de calciu [Ca(HSO3)2]

    Descriere

    Soluție apoasă limpede galben-verzuie, având un miros specific de dioxid de sulf

    Identificare

    Testul pentru sulfit

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Puritate

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Seleniu

    Nu mai mult de 5 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M8

    E 228 SULFIT ACID DE POTASIU

    ▼B



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-870-1

    Denumire chimică

    Bisulfit de potasiu; Sulfit acid de potasiu

    Formulă chimică

    KHSO3, în soluție apoasă

    Masă moleculară

    120,17

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 280 g KHSO3/litru (sau 150 g SO2/litru)

    Descriere

    Soluție apoasă limpede, incoloră

    Identificare

    Testul pentru sulfit

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Seleniu

    Nu mai mult de 5 mg/kg raportat la conținutul de SO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 234 NISINĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    Nisina constă în mai multe polipeptide înrudite produse de tulpini ale Lactococcus lactis subsp. lactis

    EINECS

    215-807-5

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    C143H230N42O37S7

    Masă moleculară

    3 354,12

    Compoziție

    Concentratul de nisină conține nu mai puțin de 900 unități per mg într-un amestec de substanțe solide din lapte degresat și un conținut minim de clorură de sodiu de 50 %

    Descriere

    Pulbere de culoare albă

    Identificare

     

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 3 % (102 °C-103 °C, pentru greutate constantă)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 235 NATAMICINĂ



    Sinonime

    Pimaricină

    Definiție

    Natamicina este un fungicid din grupul macrolidelor poliene și este produs de tulpini de Streptomyces natalensis sau de alte specii relevante

    EINECS

    231-683-5

    Denumire chimică

    Un stereoizomer de acid 22-(3-amino-3,6-dideoxi-β-D-mannopiranoziloxi)-1,3,26-trihidroxi-12-metil-10-oxo-6,11,28-trioxatriciclo[22.3.1.05,7]octacosa-8,14,16,18,20-pentaen-25-carboxilic.

    Formulă chimică

    C33H47O13N

    Masă moleculară

    665,74

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină albă spre alb crem

    Identificare

    Reacții de culoare

    La adăugarea, pe o placă cu godeuri, a câteva cristale de natamicină la o picătură de:

    acid clorhidric concentrat, apare culoarea albastră,

    acid fosforic concentrat, apare culoarea verde, care se schimbă după câteva minute în roșu palid

    Spectrometrie

    O soluție 0,0005 % g/v în 1 % acid acetic metanolic are maximuri de absorbție la aproximativ 290 nm, 303 nm și 318 nm, un umăr la aproximativ 280 nm și minimuri de absorbție la aproximativ 250 nm, 295,5 nm și 311 nm

    pH

    5,5-7,5 (soluție 1 % g/v într-un amestec neutralizat în prealabil de 20 părți dimetilformamidă și 80 părți apă)

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 250° și + 295° (o soluție de 1 % g/v în acid acetic glacial, la 20 °C și calculată în raport cu substanța uscată)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 8 % (peste P2O5 în vid la 60 °C și greutate constantă)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 100 colonii per gram

    E 239 HEXAMETILENTETRAMINĂ



    Sinonime

    Hexamină; Metenamină

    Definiție

    EINECS

    202-905-8

    Denumire chimică

    1,3,5,7-tetraazatriciclo [3.3.1.13,7]-decan, hexametilentetramină

    Formulă chimică

    C6H12N4

    Masă moleculară

    140,19

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină incoloră sau albă

    Identificare

    Testul pentru formaldehidă

    Test pozitiv

    Testul pentru amoniac

    Test pozitiv

    Punctul de sublimare:

    Aproximativ 260 °C

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (la 105 °C în vid peste P2O5 timp de 2 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,05 %

    Sulfați

    Nu mai mult de 0,005 % exprimați ca SO4

    Cloruri

    Nu mai mult de 0,005 % exprimate ca Cl

    Săruri de amoniu

    Nedetectabile

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 242 DICARBONAT DE DIMETIL



    Sinonime

    DMDC; Pirocarbonat de dimetil

    Definiție

    EINECS

    224-859-8

    Denumire chimică

    Dicarbonat de dimetil; Ester dimetilic al acidului pirocarbonic

    Formulă chimică

    C4H6O5

    Masă moleculară

    134,09

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,8 %

    Descriere

    Lichid incolor, se descompune în soluție apoasă. Este coroziv pentru piele și ochi și toxic prin inhalare și ingerare

    Identificare

    Descompunere

    După diluare teste pozitive pentru CO2 și metanol

    Punct de topire

    17 °C

    Punct de fierbere

    172 °C, cu descompunere

    Densitate la 20 °C

    Aproximativ 1,25 g/cm3

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Maximum la 1 156 și 1 832 cm–1

    Puritate

    Carbonat de dimetil

    Nu mai mult de 0,2 %

    Clor, total

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M12

    E 243 ETIL LAUROIL ARGINAT



    Sinonime

    Ester etilic de arginat lauric; ester etilic de lauramidă arginină; etil-Να-lauroil-L-arginat·HCl; LAE;

    ▼M19

    Definiție

    Substanța etil lauroil arginat este sintetizată prin esterificarea argininei cu etanol, urmată de reacția esterului cu clorura de lauroil, în mediu apos la temperatură controlată cuprinsă între 10 și 15 °C și la un pH cuprins între 6,7 și 6,9. Substanța etil lauroil arginat rezultată este recuperată sub formă de sare clorhidrat, care este filtrată și uscată.

    ▼M12

    ELINCS

    434-630-6

    Denumire chimică

    Etil-Να-dodecanoil-L-arginat·HCl

    Formulă chimică

    C20H41N4O3Cl

    Masă moleculară

    421,02

    Compoziție

    Nu mai puțin de 85 % și nu mai mult de 95 %

    Descriere

    Pulbere de culoare albă

    Identificare

     

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, etanol, propilenglicol și glicerol

    Puritate

     

    Να-lauroil-L-arginină

    Nu mai mult de 3 %

    Acid lauric

    Nu mai mult de 5 %

    Laurat de etil

    Nu mai mult de 3 %

    L-arginină·HCl

    Nu mai mult de 1 %

    Arginat de etil·2HCl

    Nu mai mult de 1 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M36

    E 246 GLICOLIPIDE



    Sinonime

     

    Definiție

    Glicolipidele prezente în mod natural se obțin printr-un proces de fermentare utilizând sușa sălbatică MUCL 53181 a ciupercii Dacryopinax spathularia (ciupercă de ureche Osmanthus dulce comestibilă). Glucoza este utilizată ca sursă de carbon. Procesul din aval fără solvenți include filtrarea și microfiltrarea pentru îndepărtarea celulelor microbiene, precipitarea și spălarea cu apă tamponată pentru purificare. Produsul este pasteurizat și uscat prin pulverizare. Procesul de producție nu modifică chimic glicolipidele și nici compoziția naturală a acestora.

    Numărul CAS

    2205009-17-0

    Denumire chimică

    Glicolipide din Dacryopinax spathularia

    Test

    Nu mai puțin de 93 % conținut total de glicolipide pe bază uscată.

    Descriere

    Pulbere de culoare bej până la maro deschis, miros caracteristic slab

    Identificare

     

    Solubilitate

    Conformă (10 g/l în apă)

    pH

    Între 5,0 și 7,0 (10 g/l în apă)

    Turbiditate

    Maximum 28 NTU (10 g/l în apă)

    Puritate

     

    Conținut de apă

    Maximum 5 % (metoda Karl Fischer)

    Proteine

    Maximum 3 % (factor N × 6,25)

    Grăsime

    Maximum 2 % (gravimetric)

    Sodiu

    Maximum 3,3 %

    Arsen

    Maximum 1 mg/kg

    Plumb

    Maximum 0,7 mg/kg

    Cadmiu

    Maximum 0,1 mg/kg

    Mercur

    Maximum 0,1 mg/kg

    Nichel

    Maximum 2 mg/kg

    Criterii microbiologice

     

    Număr total de bacterii aerobe

    Cel mult 100 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Cel mult 10 colonii per gram

    Bacterii coliforme

    Cel mult 3 MPN per gram

    Salmonella spp.

    Absentă în 25 g

    ▼B

    E 249 NITRIT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-832-4

    Denumire chimică

    Nitrit de potasiu

    Formulă chimică

    KNO2

    Masă moleculară

    85,11

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % raportat la substanța anhidră (1)

    Descriere

    Granule delicvescente, albe sau gălbui

    Identificare

    Testul pentru nitriți

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    pH

    6,0-9,0 (soluție 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 3 % (4 ore, pe silicagel)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (1)   

    Poate fi vândut doar în amestec cu sare sau un înlocuitor de sare.

    E 250 NITRIT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-555-9

    Denumire chimică

    Nitrit de sodiu

    Formulă chimică

    NaNO2

    Masă moleculară

    69,00

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97 % raportat la substanța anhidră (1)

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau aglomerări gălbui

    Identificare

    Testul pentru nitriți

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,25 % (4 ore, pe silicagel)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (1)   

    Poate fi vândut doar în amestec cu sare sau un înlocuitor de sare.

    E 251 NITRAT DE SODIU

    I.    NITRAT DE SODIU SOLID



    Sinonime

    Salpetru de Chile; Salpetru cubic

    Definiție

    EINECS

    231-554-3

    Denumire chimică

    Nitrat de sodiu

    Formulă chimică

    NaNO3

    Masă moleculară

    85,00

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină, ușor higroscopică

    Identificare

    Testul pentru nitrați

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    5,5-8,3 (soluție 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2 % (105 °C, 4 ore)

    Nitriți

    Nu mai mult de 30 mg/kg exprimați ca NaNO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    II.    NITRAT DE SODIU LICHID



    Sinonime

     

    Definiție

    Nitratul de sodiu lichid este o soluție apoasă de nitrat de sodiu rezultată direct din reacția chimică dintre hidroxidul de sodiu și acidul azotic în cantități stoechiometrice, fără cristalizare ulterioară. Formele standardizate preparate din nitratul de sodiu lichid care îndeplinesc aceste specificații pot conține acid azotic în cantități excesive, dacă acestea sunt indicate clar sau sunt menționate pe etichetă.

    EINECS

    231-554-3

    Denumire chimică

    Nitrat de sodiu

    Formulă chimică

    NaNO3

    Masă moleculară

    85,00

    Compoziție

    Conține între 33,5 % și 40,0 % NaNO3

    Descriere

    Lichid limpede, incolor

    Identificare

    Testul pentru nitrați

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    1,5-3,5

    Puritate

    Acid azotic liber

    Nu mai mult de 0,01 %

    Nitriți

    Nu mai mult de 10 mg/kg exprimați ca NaNO2

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 0,3 mg/kg

    Prezenta specificație se referă la o soluție apoasă de 35 %

    E 252 NITRAT DE POTASIU



    Sinonime

    Salpetru de Chile; Salpetru cubic

    Definiție

    EINECS

    231-818-8

    Denumire chimică

    Nitrat de potasiu

    Formulă chimică

    KNO3

    Masă moleculară

    101,11

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau cristale transparente având un gust răcoritor, sărat, înțepător

    Identificare

    Testul pentru nitrați

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    pH

    4,5-8,5 (soluție 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, 4 ore)

    Nitriți

    Nu mai mult de 20 mg/kg exprimați ca KNO2

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 260 ACID ACETIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    200-580-7

    Denumire chimică

    Acid acetic; Acid etanoic

    Formulă chimică

    C2H4O2

    Masă moleculară

    60,05

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,8 %

    Descriere

    Lichid limpede, incolor, cu miros înțepător caracteristic

    Identificare

    Punct de fierbere

    118 °C la presiune de 760 mm (coloană de mercur)

    Densitate specifică

    Aproximativ 1,049

    Testul pentru acetat

    O soluție de 1 la 3 dă teste pozitive pentru acetat

    Punct de solidificare

    Nu mai jos de 14,5 °C

    Puritate

    Reziduu nevolatil

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    Acid formic, formiați și alte substanțe oxidabile

    Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic

    Substanțe ușor oxidabile

    Se diluează 2 ml de probă într-un vas cu dop de sticlă cu 10 ml apă și se adaugă 0,1 ml de permanganat de potasiu 0,1 N. Culoarea roz nu se modifică în brun timp de 30 minute

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M2

    E 261 (i) ACETAT DE POTASIU

    ▼B



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    204-822-2

    Denumire chimică

    Acetat de potasiu

    Formulă chimică

    C2H3O2K

    Masă moleculară

    98,14

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale incolore, delicvescente sau pulbere albă cristalină, inodoră sau cu miros ușor acetic

    Identificare

    pH

    7,5-9,0 (soluție apoasă 5 %)

    Testul pentru acetat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 8 % (150 °C, 2 ore)

    Acid formic, formiați și alte substanțe oxidabile

    Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M2

    E 261 (ii) DI(ACETAT) ACID DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    Di(acetatul) acid de potasiu este un compus molecular al acetatului de potasiu cu acidul acetic

    EINECS

    224-217-7

    Denumire chimică

    Di(acetat) acid de potasiu

    Formulă chimică

    C4H7KO4

    Masă moleculară

    158,2

    Compoziție

    Conține 36-38 % acid acetic liber și 61-64 % acetat de potasiu

    Descriere

    Cristale albe

    Identificare

    pH

    4,5-5 (soluție apoasă 10 %)

    Testul pentru acetat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 1 % (metoda Karl Fischer)

    Acid formic, formiați și alte substanțe oxidabile

    Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼B

    E 262 (i) ACETAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    204-823-8

    Denumire chimică

    Acetat de sodiu

    Formulă chimică

    C2H3NaO2·nH2O (n = 0 sau 3)

    Masă moleculară

    Anhidru:

    82,03

    Trihidrat:

    136,08

    Compoziție

    Conține (atât forma anhidră, cât și forma trihidrat) nu mai puțin de 98,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Anhidru:

    Pulbere albă, inodoră, granulată, higroscopică

    Trihidrat:

    Cristale incolore, transparente sau pulbere cristalină granulată, inodoră sau cu miros ușor acetic. Eflorescent în aer cald, uscat

    Identificare

    pH

    8,0-9,5 (soluție apoasă 1 %)

    Testul pentru acetat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Anhidru:

    Nu mai mult de 2 % (120 °C, 4 ore)

    Trihidrat:

    Între 36 și 42 % (120 °C, 4 ore)

    Acid formic, formiați și alte substanțe oxidabile

    Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 262 (ii) DIACETAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    Diacetatul de sodiu este un compus molecular al acetatului de sodiu cu acidul acetic

    EINECS

    204-814-9

    Denumire chimică

    Diacetat acid de sodiu

    Formulă chimică

    C4H7NaO4·nH2O (n = 0 sau 3)

    Masă moleculară

    142,09 (anhidru)

    ▼M34

    Compoziție

    Conține între 39 și 43 % acid acetic liber și între 57 și 60 % acetat de sodiu

    ▼B

    Descriere

    Solid alb, higroscopic, cristalin cu miros acetic

    Identificare

    pH

    4,5-5,0 (soluție apoasă 10 %)

    Testul pentru acetat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 2 % (metoda Karl Fischer)

    Acid formic, formiați și alte substanțe oxidabile

    Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 263 ACETAT DE CALCIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    200-540-9

    Denumire chimică

    Acetat de calciu

    Formulă chimică

    Anhidru:

    C4H6O4Ca

    Monohidrat:

    C4H6O4Ca·H2O

    Masă moleculară

    Anhidru:

    158,17

    Monohidrat:

    176,18

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Acetatul de calciu anhidru este un solid alb, higroscopic, voluminos, cristalin, cu gust ușor amar. Poate prezenta un miros ușor de acid acetic. Monohidratul poate fi sub formă de ace, granule sau pulbere

    Identificare

    pH

    6,0-9,0 (soluție apoasă 10 %)

    Testul pentru acetat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 11 % (155 °C la greutate constantă, pentru monohidrat)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,3 %

    Acid formic, formiați și alte substanțe oxidabile

    Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 270 ACID LACTIC



    Sinonime

     

    Definiție

    Constă dintr-un amestec de acid lactic (C3H4O3) și lactat de acid lactic (C6H10O5). Se obține prin fermentarea lactică a zaharurilor sau se prepară prin sinteză.

    Acidul lactic este higroscopic și, atunci când este concentrat prin fierbere, se condensează și formează lactatul de acid lactic, care prin diluare și încălzire hidrolizează în acid lactic.

    EINECS

    200-018-0

    Denumire chimică

    Acid lactic; Acid 2-hidroxipropionic; Acid 1-hidroxietan-1-carboxilic

    Formulă chimică

    C3H6O3

    Masă moleculară

    90,08

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 76 %

    Descriere

    De la lichid siropos la solid, incolor sau gălbui, aproape inodor

    Identificare

    Testul pentru lactat

    Test pozitiv

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Sulfat

    Nu mai mult de 0,25 %

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Notă: Prezenta specificație se referă la soluție apoasă 80 %; pentru soluții apoase mai puțin concentrate, calculați valorile corespunzătoare conținutului de acid lactic al acestora

    E 280 ACID PROPIONIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    201-176-3

    Denumire chimică

    Acid propionic; Acid propanoic

    Formulă chimică

    C3H6O2

    Masă moleculară

    74,08

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 %

    Descriere

    Lichid uleios, incolor sau slab gălbui, cu miros ușor înțepător

    Identificare

    Punct de topire

    – 22 °C

    Interval de distilare

    Între 138,5 °C și 142,5 °C

    Puritate

    Reziduu nevolatil

    Nu mai mult de 0,01 % dacă se usucă la 140 °C la greutate constantă

    Aldehide

    Nu mai mult de 0,1 % exprimat ca formaldehidă

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 281 PROPIONAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    205-290-4

    Denumire chimică

    Propionat de sodiu; Propanoat de sodiu

    Formulă chimică

    C3H5O2Na

    Masă moleculară

    96,06

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % după uscare timp de 2 ore la 105 °C

    Descriere

    Pulbere albă cristalină higroscopică sau pulbere albă fină

    Identificare

    Testul pentru propionat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    7,5-10,5 (soluție apoasă 10 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 4 % (105 °C, 2 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,1 %

    Fier

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 282 PROPIONAT DE CALCIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    223-795-8

    Denumire chimică

    Propionat de calciu

    Formulă chimică

    C6H10O4Ca

    Masă moleculară

    186,22

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % după uscare timp de 2 ore la 105 °C

    Descriere

    Pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru propionat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    pH

    6,0-9,0 (soluție apoasă 10 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 4 % (105 °C, 2 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,3 %

    Fier

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    ▼M16

    Fluoruri

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    ▼B

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 283 PROPIONAT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    206-323-5

    Denumire chimică

    Propionat de potasiu; Propanoat de potasiu

    Formulă chimică

    C3H5KO2

    Masă moleculară

    112,17

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % după uscare timp de 2 ore la 105 °C

    Descriere

    Pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru propionat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 4 % (105 °C, 2 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,1 %

    Fier

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 284 ACID BORIC



    Sinonime

    Acid boracic; Acid ortoboric; Borofax

    Definiție

    EINECS

    233-139-2

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    H3BO3

    Masă moleculară

    61,84

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 %

    Descriere

    Cristale transparente sau granule albe sau pulbere, incolore, inodore; ușor onctuoase la atingere; se găsește în natură ca sasolit

    Identificare

    Punct de topire

    Aproximativ 171 °C

    Testul de ardere

    Arde cu flacără verde

    pH

    3,8-4,8 (soluție apoasă 3,3 %)

    Puritate

    Peroxizi

    Nu se colorează prin adăugarea unei soluții de KI

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 285 TETRABORAT DE SODIU (BORAX)



    Sinonime

    Borat de sodiu

    Definiție

    EINECS

    215-540-4

    Denumire chimică

    Tetraborat de sodiu; Biborat de sodiu; Piroborat de sodiu; Tetraborat anhidru

    Formulă chimică

    Na2B4O7

    Na2B4O7·10H2O

    Masă moleculară

    201,27

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere sau plăci sticloase ce devin opace prin expunerea la aer; greu solubile în apă

    Identificare

    Interval de topire

    Între 171 °C și 175 °C, cu descompunere

    Puritate

    Peroxizi

    Nu se colorează prin adăugarea unei soluții de KI

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 290 DIOXID DE CARBON



    Sinonime

    Gaz de acid carbonic; Gheață uscată (forma solidă); Anhidridă carbonică

    Definiție

    EINECS

    204-696-9

    Denumire chimică

    Dioxid de carbon

    Formulă chimică

    CO2

    Masă moleculară

    44,01

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % v/v raportat la substanța gazoasă

    Descriere

    Gaz incolor în condiții ambientale normale, cu miros ușor înțepător. Dioxidul de carbon comercial este transportat și manipulat sub formă lichidă în cilindri sub presiune, în sisteme de stocare în vrac sau în blocuri solide comprimate de „gheață uscată”. Formele solide (gheață uscată) conțin de obicei aditivi, de exemplu propilen glicol sau ulei mineral, ca lianți

    Identificare

    Formare de precipitat

    Dacă un jet de probă se trece printr-o soluție de hidroxid de bariu, se produce un precipitat alb care se dizolvă cu efervescență în acid acetic diluat

    Puritate

    Aciditate

    915 ml de gaz barbotați în 50 ml de apă proaspăt fiartă nu trebuie să facă apa mai acidă in prezența indicatorului metiloranj decât 50 ml apă proaspăt fiartă la care s-a adăugat 1 ml acid clorhidric (0,01 N)

    Substanțe reducătoare, hidrogen fosforat și sulfurat

    915 ml de gaz barbotat în 25 ml reactiv de azotat de argint amoniacal la care s-a adăugat 3 ml amoniac nu trebuie să provoace tulburarea sau închiderea la culoare a acestei soluții

    Monoxid de carbon

    Nu mai mult de 10 μl/l

    Conținut de ulei

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    E 296 ACID MALIC



    Sinonime

    Acid pomalic

    Definiție

    EINECS

    230-022-8, 210-514-9, 202-601-5

    Denumire chimică

    Acid hidroxibutandioic; Acid hidroxisuccinic

    Formulă chimică

    C4H6O5

    Masă moleculară

    134,09

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Pulbere sau granule cristaline albe sau aproape albe

    Identificare

    Interval de topire

    127 °C-132 °C

    Testul pentru malat

    Test pozitiv

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Acid fumaric

    Nu mai mult de 1,0 %

    Acid maleic

    Nu mai mult de 0,05 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 297 ACID FUMARIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    203-743-0

    Denumire chimică

    Acid trans-butendioic; Acid trans-1,2-etilen-dicarboxilic

    Formulă chimică

    C4H4O4

    Masă moleculară

    116,07

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină sau granule albe

    Identificare

    Interval de topire

    286 °C-302 °C (capilar închis, încălzire rapidă)

    Testul pentru legături duble

    Test pozitiv

    Testul pentru acid 1,2-dicarboxilic

    Test pozitiv

    pH

    3,0-3,2 (soluție 0,05 % la 25 °C)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (120 °C, 4 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Acid maleic

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 300 ACID ASCORBIC, ACID L-ASCORBIC



    Sinonime

    Acid L-xilo-ascorbic; Acid L(+)- ascorbic

    Definiție

    EINECS

    200-066-2

    Denumire chimică

    Acid L-ascorbic; Acid ascorbic; 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă; 3-ceto-L-gulofuranolactonă

    Formulă chimică

    C6H8O6

    Masă moleculară

    176,13

    Compoziție

    Conține cel puțin 99 % C6H8O6 după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric timp de 24 de ore

    Descriere

    Pulbere cristalină albă sau galben pal, inodoră

    Interval de topire

    Între 189 °C și 193 °C, cu descompunere

    Identificare

    Testul pentru acid ascorbic

    Test pozitiv

    pH

    Între 2,4 și 2,8 (soluție apoasă 2 %)

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 20,5° și + 21,5° (soluție apoasă 10 % g/v)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,4 % (în vid în prezența acidului sulfuric, timp de 24 de ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 301 ASCORBAT DE SODIU



    Sinonime

    L-ascorbat de sodiu; Sarea monosodică a acidului L-ascorbic

    Definiție

    EINECS

    205-126-1

    Denumire chimică

    Ascorbat de sodiu; L-ascorbat de sodiu; 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă enolat de sodiu; 3-ceto-L-gulofurano-lactonă enolat de sodiu

    Formulă chimică

    C6H7O6Na

    Masă moleculară

    198,11

    Compoziție

    Ascorbatul de sodiu, după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric timp de 24 de ore, conține nu mai puțin de 99 % C6H7O6Na

    Descriere

    Pulbere cristalină albă sau aproape albă, inodoră, care se închide la culoare prin expunere la lumină

    Identificare

    Testul pentru ascorbat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 6,5 și 8,0 (soluție apoasă 10 %)

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 103° și + 106° (soluție apoasă 10 % g/v)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,25 % (în vid în prezența acidului sulfuric, timp de 24 de ore)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 302 ASCORBAT DE CALCIU



    Sinonime

    Ascorbat de calciu dihidrat

    Definiție

    EINECS

    227-261-5

    Denumire chimică

    Ascorbat de calciu dihidrat; Sare de calciu a 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă dihidrat

    Formulă chimică

    C12H14O12Ca·2H2O

    Masă moleculară

    426,35

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la raportat la greutatea fără substanțe volatile

    Descriere

    Pulbere cristalină albă spre gri-gălbui pal, inodoră

    Identificare

    Testul pentru ascorbat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    pH

    Între 6,0 și 7,5 (soluție apoasă 10 %)

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 95° și + 97° (soluție apoasă 5 % g/v)

    Puritate

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Substanțe volatile

    Nu mai mult de 0,3 % determinate prin uscare la temperatura camerei timp de 24 ore într-un desicator cu acid sulfuric sau pentoxid de fosfor

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 304 (i) PALMITAT DE ASCORBIL



    Sinonime

    Palmitat de L-ascorbil

    Definiție

    EINECS

    205-305-4

    Denumire chimică

    Palmitat de ascorbil; Palmitat de L-ascorbil; 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă-6-palmitat; 6-palmitoil-3-ceto-L-gulofuranolactonă

    Formulă chimică

    C22H38O7

    Masă moleculară

    414,55

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere albă sau alb-gălbuie cu miros de citrice

    Identificare

    Interval de topire

    Între 107 °C și 117 °C

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 21° și + 24° (în soluție de metanol 5 % g/v)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2% (cuptor cu vid, 56 °C-60 °C, 1 oră)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 304 (ii) STEARAT DE ASCORBIL



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    246-944-9

    Denumire chimică

    Stearat de ascorbil; Stearat de L-ascorbil; 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă-6-stearat; 6-stearoil-3-ceto-L-gulofuranolactonă

    Formulă chimică

    C24H42O7

    Masă moleculară

    442,6

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 %

    Descriere

    Pulbere albă sau alb-gălbuie cu miros de citrice

    Identificare

    Punct de topire

    Aproximativ 116°C

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2% (cuptor cu vid, 56 °C-60 °C, 1 oră)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 306 EXTRACT BOGAT ÎN TOCOFEROL



    Sinonime

     

    Definiție

    Produs obținut prin distilarea cu vapori în vid a produselor uleioase din legume comestibile, cuprinzând tocoferoli și tocotrienoli concentrați

    Conține tocoferoli cum ar fi d-α-, d-β-, d-γ- și d-δ-tocoferoli

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    430,71 (d-α-tocoferol)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 34 % tocoferoli totali

    Descriere

    Ulei vâscos roșu maroniu spre roșu, limpede, cu miros și gust caracteristice. Poate prezenta o ușoară separare a constituenților de tip ceară în formă microcristalină

    Identificare

    Prin metoda adecvată de cromatografie gaz-lichid

     

    Rotație specifică

    [α]D 20 nu mai puțin de + 20°

    Solubilitate

    Insolubil în apă. Solubilă în etanol. Miscibil cu eter

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 307 ALFA-TOCOFEROL



    Sinonime

    dl-α-tocoferol; (all rac)-α-tocoferol

    Definiție

    EINECS

    233-466-0

    Denumire chimică

    DL-5,7,8-trimetiltocol; DL-2,5,7,8-tetrametil-2-(4′,8′,12′-trimetiltridecil)-6-cromanol

    Formulă chimică

    C29H50O2

    Masă moleculară

    430,71

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 96 %

    Descriere

    Ulei vâscos, de culoare gălbuie spre brun, aproape inodor, limpede, care se oxidează și se închide la culoare la expunere la aer sau lumină

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă, liber solubil în etanol, miscibil în eter

    Spectrofotometrie

    În etanol absolut, absorbția maximă este de aproximativ 292 nm

    Rotație specifică

    [α]D 25 0° ± 0,05° (soluție 1 la 10 în cloroform)

    Puritate

    Indice de refracție

    [n]D 20 1,503-1,507

    Absorbție specifică în etanol

    image

    (292 nm) 71-76

    (0,01 g în 200 ml de etanol absolut)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 308 GAMA-TOCOFEROL



    Sinonime

    dl-γ-tocoferol

    Definiție

    EINECS

    231-523-4

    Denumire chimică

    2,7,8-trimetil-2-(4’,8’,12’-trimetiltridecil)-6-cromanol

    Formulă chimică

    C28H48O2

    Masă moleculară

    416,69

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97 %

    Descriere

    Ulei limpede, vâscos, galben pal care oxidează și se închide la culoare prin expunere la aer sau lumină

    Identificare

    Spectrometrie

    Absorbții maxime în etanol absolut la aproximativ 298 nm și 257 nm

    Puritate

    Absorbție specifică în etanol

    image

    (298 nm) între 91 și 97

    image

    (257 nm) între 5,0 și 8,0

    Indice de refracție

    [n]D 20 1,503-1,507

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 309 DELTA-TOCOFEROL



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    204-299-0

    Denumire chimică

    2,8-dimetil-2-(4’,8’,12’-trimetiltridecil)-6-cromanol

    Formulă chimică

    C27H46O2

    Masă moleculară

    402,7

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97 %

    Descriere

    Ulei limpede, vâscos, gălbui pal sau portocaliu care se oxidează și se închide la culoare prin expunere la aer sau lumină

    Identificare

    Spectrometrie

    Absorbții maxime în etanol absolut la aproximativ 298 nm și 257 nm

    Puritate

    Absorbție specifică

    image

    în etanol

    image

    (298 nm) între 89 și 95

    image

    (257 nm) între 3,0 și 6,0

    Indice de refracție

    [n]D 20 1,500-1,504

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 310 GALAT DE PROPIL



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    204-498-2

    Denumire chimică

    Galat de propil; Esterul propilic al acidului galic; Esterul n-propilic al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic

    Formulă chimică

    C10H12O5

    Masă moleculară

    212,20

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Solid alb spre alb crem, cristalin, inodor

    Identificare

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă, liber solubil în etanol, eter și 1,2-propandiol

    Interval de topire

    Între 146 °C și 150 °C după uscare la 110 °C timp de patru ore

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (110 °C, 4 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Acid liber

    Nu mai mult de 0,5 % (ca acid galic)

    Compuși organici clorurați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (ca Cl)

    Absorbție specifică în etanol

    image

    (275 nm) nu mai puțin de 485 și nu mai mult de 520

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M30 —————

    ▼B

    E 315 ACID ERITORBIC



    Sinonime

    Acid izoascorbic; Acid D-araboascorbic

    Definiție

    EINECS

    201-928-0

    Denumire chimică

    Acid D-eritro-hex-2-enoic γ-lactonă; Acid izoascorbic; Acid D-izoascorbic

    Formulă chimică

    C6H8O6

    Masă moleculară

    176,13

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Solid cristalin alb spre gălbui, care se închide treptat la culoare la expunere la lumină

    Identificare

    Interval de topire

    Aproximativ între 164 °C și 172 °C, cu descompunere

    Testul pentru acid ascorbic/reacția de culoare

    Test pozitiv

    Rotație specifică

    [α]D 25 soluție apoasă 10 % (g/v) între – 16,5° și – 18,0°

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,4 % după uscare la presiune redusă pe silicagel timp de 3 ore

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,3 %

    Oxalați

    La o soluție de 1 g în 10 ml apă se adaugă 2 picături de acid acetic glacial și 5 ml soluție acetat de calciu 10 %. Soluția trebuie să rămână limpede

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 316 ERITORBAT DE SODIU



    Sinonime

    Izoascorbat de sodiu

    Definiție

    EINECS

    228-973-9

    Denumire chimică

    Izoascorbat de sodiu; Acid D-izoascorbic, sare de sodiu; 2,3-didehidro-D-eritro-hexono-1,4-lactonă, sare de sodiu; enolat monohidrat sodic de 3-ceto-D-gulofurano-lactonă

    Formulă chimică

    C6H7O6Na·H2O

    Masă moleculară

    216,13

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric timp de 24 de ore, exprimat pe bază de monohidrat

    Descriere

    Solid alb cristalin

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol

    Testul pentru acid ascorbic/reacția de culoare

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 5,5 și 8,0 (soluție apoasă 10 %)

    Rotație specifică

    [α]D 25 soluție apoasă 10 % (g/v) între + 95° și + 98°

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,25 % după uscare (în vid în prezența acidului sulfuric, timp de 24 de ore)

    Oxalați

    La o soluție de 1 g în 10 ml apă se adaugă 2 picături de acid acetic glacial și 5 ml soluție acetat de calciu 10 %. Soluția trebuie să rămână limpede

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 319 BUTILHIDROCHINONĂ TERȚIARĂ (TBHQ)



    Sinonime

    TBHQ

    Definiție

    EINECS

    217-752-2

    Denumire chimică

    Terț-butil-1,4-benzendiol; 2-(1,1-dimetiletil)-1,4-benzendiol

    Formulă chimică

    C10H14O2

    Masă moleculară

    166,22

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % C10H14O2

    Descriere

    Solid alb cristalin, cu miros caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    Practic insolubil în apă; solubil în etanol

    Punct de topire

    Nu mai puțin de 126,5 °C

    Compuși fenolici

    Se dizolvă aproximativ 5 mg probă în 10 ml metanol și se adaugă 10,5 ml soluție de dimetilamină (1 la 4). Rezultă o culoare roșie spre roz

    Puritate

    Terț-butil-p-benzochinonă

    Nu mai mult de 0,2 %

    2,5-di-terț-butilhidrochinonă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Hidroxichinonă

    Nu mai mult de 0,1 %

    Toluen

    Nu mai mult de 25 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 320 BUTILHIDROXIANISOL (BHA)



    Sinonime

    BHA

    Definiție

    EINECS

    246-563-8

    Denumire chimică

    3-terț-butil-4-hidroxianisol; Un amestec de 2-terț-butil-4-hidroxianisol și 3-terț-butil-4-hidroxianisol

    Formulă chimică

    C11H16O2

    Masă moleculară

    180,25

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,5 % C11H16O2 și nu mai puțin de 85 % izomer 3-terț-butil-4-hidroxianisol

    Descriere

    Solzi albi sau ușor gălbui sau solid cu aspect de ceară, cu un ușor miros aromatic

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă, liber solubil în etanol

    Interval de topire

    Între 48 °C și 63 °C

    Reacția de culoare

    Test pozitiv pentru grupările fenol

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,05 % după calcinare la 800 ± 25 °C

    Impurități fenolice

    Nu mai mult de 0,5 %

    Absorbție specifică

    image

    (290 nm) nu mai puțin de 190 și nu mai mult de 210

    image

    (228 nm) nu mai puțin de 326 și nu mai mult de 345

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 321 BUTILHIDROXITOLUEN (BHT)



    Sinonime

    BHT

    Definiție

    EINECS

    204-881-4

    Denumire chimică

    2,6-diterț-butil-p-cresol; 4-metil-2,6-diterț-butilfenol

    Formulă chimică

    C15H24O

    Masă moleculară

    220,36

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 %

    Descriere

    Solid alb, cristalin sau sub formă de solzi, inodor sau cu un ușor miros aromatic caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă și 1,2-propandiol

    Liber solubil în etanol

    Punct de topire

    La 70 °C

    Spectrometrie

    Absorbția în intervalul 230-320 nm a unui strat de 2 cm de soluție 1 la 100 000 în etanol anhidru prezintă un maxim numai la 278 nm

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,005 %

    Impurități fenolice

    Nu mai mult de 0,5 %

    Absorbție specifică în etanol

    image

    (278 nm) nu mai puțin de 81 și nu mai mult de 88

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 322 LECITINE



    Sinonime

    Fosfatide; Fosfolipide

    Definiție

    Lecitinele sunt amestecuri sau fracțiuni de fosfatide obținute prin proceduri fizice din alimente de origine animală sau vegetală; acestea includ și produse hidrolizate obținute prin utilizarea unor enzime inofensive și adecvate. Produsul final nu trebuie să prezinte niciun fel de semne de activitate reziduală a enzimelor

    Lecitinele pot fi albite ușor în mediu apos cu ajutorul peroxidului de hidrogen. Această oxidare nu trebuie să modifice chimic fosfatidele de lecitină

    EINECS

    232-307-2

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Lecitine: nu mai puțin de 60,0 % substanțe insolubile în acetonă

    Lecitine hidrolizate: nu mai puțin de 56,0 % substanțe insolubile în acetonă

    Descriere

    Lecitine: lichid, semi-lichid vâscos sau pulbere de culoare brună

    Lecitine hidrolizate: lichid vâscos sau pastă de culoare brun deschis spre brun

    Identificare

    Testul pentru colină

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfor

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Testul pentru lecitină hidrolizată

    Într-un pahar Berzelius de 800 ml se adaugă 500 ml apă (30 °C-35 °C). Apoi se adaugă încet 50 ml de probă cu amestecare continuă. Lecitina hidrolizată formează o emulsie omogenă. Lecitina nehidrolizată formează o masă distinctă de aproximativ 50 g

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,0 % (105 °C, 1 oră)

    Substanțe insolubile în toluen

    Nu mai mult de 0,3 %

    Indice de aciditate

    Lecitine: nu mai mult de 35 mg hidroxid de potasiu/g

    Lecitine hidrolizate: nu mai mult de 45 mg hidroxid de potasiu/g

    Indicele de peroxid

    Mai mic sau egal cu 10

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M35

    E 322a LECITINĂ DE OVĂZ



    Sinonime

    Ulei de ovăz fracționat

    Definiție

    Lecitina de ovăz este un ulei de ovăz fracționat, bogat în lipide polare, în principal galactolipide. Lecitina de ovăz este produsă din boabe de ovăz de calitate alimentară care sunt cernute și extrase cu ajutorul etanolului la o temperatură ridicată pentru a produce un extract lipidic brut. Acest extract brut este supus evaporării și filtrării în mai multe etape, obținându-se ulei brut de ovăz, care este separat, evaporat și filtrat pentru a produce lecitină de ovăz.

    Numai etanolul poate fi utilizat în extracție ca solvent de extracție.

    Einecs

    281-672-4

    Test

    minimum 30 % lipide polare insolubile în acetonă

    Descriere

    Lichid vâscos de culoare maro-gălbuie

    Identificare

     

    Colină

    maximum 2 g/100 g

    Fosfor

    minimum 0,5 %

    Lipide polare

    minimum 35 % g/g

    Lipide neutre

    55-65 % g/g

    Saturate

    17-20 % g/g

    Mononesaturate

    38-42 % g/g

    Polinesaturate

    38-42 % g/g

    Puritate

     

    Pierdere prin uscare

    maximum 2 %

    Substanțe insolubile în toluen

    maximum 1 % g/g

    Indice de aciditate

    maximum 30 mg KOH/g

    Indicele de peroxid

    mai puțin de 10 mEq O2/kg de grăsime

    Solvenți reziduali

    etanol: maximum 300 mg/kg

    arsen

    maximum 0,1 mg/kg

    plumb

    maximum 0,05 mg/kg

    mercur

    maximum 0,02 mg/kg

    cadmiu

    maximum 0,05 mg/kg

    Criterii microbiologice

     

    Număr de microorganisme aerobe

    maximum 1 000 CFU/g

    Drojdie

    maximum 100 CFU/g

    Mucegaiuri

    maximum 100 CFU/g

    Enterobacterii

    maximum 10 CFU/g

    Spori aerobi

    maximum 1 CFU/g

    Altele

     

    Gluten

    maximum 20 mg/kg

    ▼B

    E 325 LACTAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    200-772-0

    Denumire chimică

    Lactat de sodiu; 2-hidroxipropanoat de sodiu

    Formulă chimică

    C3H5NaO3

    Masă moleculară

    112,06 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 57 % și nu mai mult de 66 %

    Descriere

    Lichid incolor, transparent. Inodor sau cu un ușor miros caracteristic

    Identificare

    Testul pentru lactat

    Test pozitiv

    ▼M3

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    ▼B

    pH

    Între 6,5 și 7,5 (soluție apoasă 20 %)

    Puritate

    Aciditate

    Nu mai mult de 0,5 % după uscare, exprimată ca acid lactic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Substanțe reducătoare

    Nu reduce soluția Fehling

    Notă: Prezenta specificație se referă la o soluție apoasă de 60 %

    E 326 LACTAT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    213-631-3

    Denumire chimică

    Lactat de potasiu; 2-hidroxipropanoat de potasiu

    Formulă chimică

    C3H5O3K

    Masă moleculară

    128,17 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 57 % și nu mai mult de 66 %

    Descriere

    Lichid limpede ușor vâscos, aproape inodor. Inodor sau cu un ușor miros caracteristic

    Identificare

    Calcinare

    Se calcinează soluția de lactat de potasiu până la obținerea cenușii. Cenușa este alcalină, iar dacă se adaugă acid se produce efervescență

    Reacția de culoare

    Se adaugă 2 ml soluție de lactat de potasiu la 5 ml soluție de catecol în acid sulfuric 1 la 100. În zona de contact apare culoarea roșu aprins

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru lactat

    Test pozitiv

    Puritate

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aciditate

    Se dizolvă 1 g soluție de lactat de potasiu în 20 ml apă, se adaugă 3 picături de fenolftaleină TS și se titrează cu hidroxid de sodiu 0,1 N. Nu sunt necesari mai mult de 0,2 ml

    Substanțe reducătoare

    Nu reduce soluția Fehling

    Notă: Prezenta specificație se referă la o soluție apoasă de 60 %

    E 327 LACTAT DE CALCIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    212-406-7

    Denumire chimică

    Dilactat de calciu; Dilactat de calciu hidrat; acid 2-hidroxipropanoic, sare de calciu

    Formulă chimică

    (C3H5O2)2 Ca·nH2O (n = 0-5)

    Masă moleculară

    218,22 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă sau granule, aproape inodore

    Identificare

    Testul pentru lactat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubil în apă și practic insolubil în etanol

    pH

    Între 6,0 și 8,0 (soluție 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    anhidru: nu mai mult de 3,0 % (120 °C, 4 ore)

    cu 1 moleculă de apă: nu mai mult de 8,0 % (120 °C, 4 ore)

    cu 3 molecule de apă: nu mai mult de 20,0 % (120 °C, 4 ore)

    cu 4,5 molecule de apă: nu mai mult de 27,0 % (120 °C, 4 ore)

    Aciditate

    Nu mai mult de 0,5 % din substanța uscată exprimată ca acid lactic

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Substanțe reducătoare

    Nu reduce soluția Fehling

    E 330 ACID CITRIC



    Sinonime

     

    Definiție

    Acidul citric este produs din lămâie sau suc de ananas, prin fermentarea soluțiilor de carbohidrați sau alte medii adecvate utilizând Candida spp. sau tulpini netoxicogene de Aspergillus niger

    EINECS

    201-069-1

    Denumire chimică

    Acid citric; Acid 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic; Acid β-hidroxitricarbalitic

    Formulă chimică

    (a)  C6H8O7 (anhidru)

    (b)  C6H7O7Na·H2O (monohidrat)

    Masă moleculară

    (a)  192,13 (anhidru)

    (b)  210,15 (monohidrat)

    Compoziție

    Acidul citric poate fi anhidru sau poate conține 1 moleculă de apă. Acidul citric conține nu mai puțin de 99,5 % C6H8O7 calculat raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Acidul citric este un solid cristalin alb sau incolor, inodor, având un gust acid puternic. Monohidratul este eflorescent în aer uscat

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă; liber solubil în etanol; solubil în eter

    Puritate

    Conținut de apă

    Acidul citric anhidru conține nu mai mult de 0,5 % apă; acidul citric monohidrat conține nu mai mult de 8,8 % apă (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,05 % după calcinare la 800 ± 25 °C

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg, exprimați ca acid oxalic, după uscare

    Substanțe ușor carbonizabile

    Se încălzește 1 g de probă sub formă de pulbere cu 10 ml acid sulfuric minimum 98 % într-o baie de apă la 90 °C la întuneric timp de o oră. Nu trebuie să apară mai mult de o culoare brun pal (lichid etalon K)

    E 331 (i) CITRAT MONOSODIC



    Sinonime

    Citrat de sodiu monobazic

    Definiție

    EINECS

    242-734-6

    Denumire chimică

    Citrat monosodic; Sare monosodică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic

    Formulă chimică

    (a)  C6H7O7Na (anhidru)

    (b)  C6H7O7Na·H2O (monohidrat)

    Masă moleculară

    (a)  214,11 (anhidru)

    (b)  232,23 (monohidrat)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau cristale incolore

    Identificare

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 3,5 și 3,8 (soluție apoasă 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    anhidru: nu mai mult de 1,0 % (140 °C, 30 de minute)

    monohidrat: nu mai mult de 8,8 % (180 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg exprimați ca acid oxalic, după uscare

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 331 (ii) CITRAT DISODIC



    Sinonime

    Citrat de sodiu dibazic

    Definiție

    EINECS

    205-623-3

    Denumire chimică

    Citrat disodic; Sarea disodică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic; Sare disodică a acidului citric cu 1,5 molecule de apă

    Formulă chimică

    C6H6O7Na2·1,5H2O

    Masă moleculară

    263,11

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau cristale incolore

    Identificare

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 4,9 și 5,2 (soluție apoasă 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 13,0 % (180 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg exprimați ca acid oxalic, după uscare

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 331 (iii) CITRAT TRISODIC



    Sinonime

    Citrat de sodiu tribazic

    Definiție

    EINECS

    200-675-3

    Denumire chimică

    Citrat trisodic; Sare trisodică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic; Sare trisodică a acidului citric, în formă anhidră, dihidrat sau pentahidrat

    Formulă chimică

    Anhidru: C6H5O7Na3

    Hidrat: C6H5O7Na3·nH2O (n = 2 sau 5)

    Masă moleculară

    258,07 (anhidru)

    294,10 (hidrat n = 2)

    348,16 (hidrat n = 5)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau cristale incolore

    Identificare

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,5 și 9,0 (soluție apoasă 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Anhidru: nu mai mult de 1,0 % (180 °C, 18 ore)

    Dihidrat: între 10,0 și 13,0 % (180 °C, 18 ore)

    Pentahidrat: nu mai mult de 30,3 % (180 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg exprimați ca acid oxalic, după uscare

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 332 (i) CITRAT MONOPOTASIC



    Sinonime

    Citrat de potasiu monobazic

    Definiție

    EINECS

    212-753-4

    Denumire chimică

    Citrat monopotasic; Sare monopotasică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic; Sare monopotasică anhidră a acidului citric

    Formulă chimică

    C6H7O7K

    Masă moleculară

    230,21

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere granulată sau cristale transparente albe, higroscopice

    Identificare

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 3,5 și 3,8 (soluție apoasă 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1,0 % (180 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg exprimați ca acid oxalic, după uscare

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 332 (ii) CITRAT TRIPOTASIC



    Sinonime

    Citrat de potasiu tribazic

    Definiție

    EINECS

    212-755-5

    Denumire chimică

    Citrat tripotasic; Sare tripotasică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic; Sare tripotasică monohidrată a acidului citric

    Formulă chimică

    C6H5O7K3·H2O

    Masă moleculară

    324,42

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere granulată sau cristale transparente albe, higroscopice

    Identificare

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,5 și 9,0 (soluție apoasă 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6,0 % (180 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 333 (i) CITRAT MONOCALCIC



    Sinonime

    Citrat de calciu monobazic

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Citrat monocalcic; Sare monocalcică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic; Sare monocalcică monohidrată a acidului citric

    Formulă chimică

    (C6H7O7)2Ca·H2O

    Masă moleculară

    440,32

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă fină

    Identificare

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    pH

    Între 3,2 și 3,5 (soluție apoasă 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 7,0 % (180 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 30 mg/kg (numai în cazul în care este adăugat la alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Nu mai mult de 200 mg/kg (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Carbonați

    Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml acid clorhidric 2 N nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate

    E 333 (ii) CITRAT DICALCIC



    Sinonime

    Citrat de calciu dibazic

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Citrat dicalcic; Sare dicalcică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic; Sare dicalcică trihidrată a acidului citric

    Formulă chimică

    (C6H7O7)2Ca2·3H2O

    Masă moleculară

    530,42

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă fină

    Identificare

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 20,0 % (180°C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 30 mg/kg (numai în cazul în care este adăugat la alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Nu mai mult de 200 mg/kg (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Carbonați

    Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml acid clorhidric 2 N nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate

    E 333 (iii) CITRAT TRICALCIC



    Sinonime

    Citrat de calciu tribazic

    Definiție

    EINECS

    212-391-7

    Denumire chimică

    Citrat tricalcic; Sare tricalcică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic; Sare tricalcică terahidrată a acidului citric

    Formulă chimică

    (C6H6O7)2Ca3·4H2O

    Masă moleculară

    570,51

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă fină

    Identificare

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 14,0 % (180 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 30 mg/kg (numai în cazul în care este adăugat la alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Nu mai mult de 200 mg/kg (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Carbonați

    Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml acid clorhidric 2 N nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate

    E 334 ACID L(+)- TARTRIC, ACID TARTRIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    201-766-0

    Denumire chimică

    Acid L-tartric; Acid L-2,3-dihidroxibutandioic; Acid d-α,β-dihidroxisuccinic

    Formulă chimică

    C4H6O6

    Masă moleculară

    150,09

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Solid cristalin incolor sau translucid sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Interval de topire

    Între 168 °C și 170 °C

    Testul pentru tartrat

    Test pozitiv

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 11,5° și + 13,5° (soluție apoasă 20 % g/v)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (peste P2O5, 3 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 1 000 mg/kg (după calcinare la 800 ± 25 °C)

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg exprimați ca acid oxalic, după uscare

    E 335 (i) TARTRAT MONOSODIC



    Sinonime

    Sare monosodică a acidului L-(+)-tartric

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sare monosodică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic; Sare monosodică monohidrată a acidului L-(+)-tartric

    Formulă chimică

    C4H5O6Na·H2O

    Masă moleculară

    194,05

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale transparente incolore

    Identificare

    Testul pentru tartrat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 10,0 % (105 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 335 (ii) TARTRAT DISODIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    212-773-3

    Denumire chimică

    L-tartrat disodic; (+)-tartrat disodic; Sare disodică a acidului (+)-2,3-dihidroxibutandioic; Sare disodică dihidrată a acidului L-(+)-tartric

    Formulă chimică

    C4H4O6Na2·2H2O

    Masă moleculară

    230,8

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale transparente incolore

    Identificare

    Testul pentru tartrat

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Solubilitate

    1 g este insolubil în 3 ml apă. Insolubil în etanol

    pH

    Între 7,0 și 7,5 (soluție apoasă 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 17,0 % (150 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 336 (i) TARTRAT MONOPOTASIC



    Sinonime

    Tartrat de potasiu monobazic

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sare monopotasică anhidră a acidului L-(+)-tartric; Sare monopotasică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic

    Formulă chimică

    C4H5O6K

    Masă moleculară

    188,16

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau granulată

    Identificare

    Testul pentru tartrat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Punct de topire

    230 °C

    pH

    3,4 (soluție apoasă 1%)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1,0 % (105 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 336 (ii) TARTRAT DIPOTASIC



    Sinonime

    Tartrat de potasiu dibazic

    Definiție

    EINECS

    213-067-8

    Denumire chimică

    Sare dipotasică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic; Sare dipotasică cu o jumătate de moleculă de apă a acidului L-(+)-tartric

    Formulă chimică

    C4H4O6K2·½H2O

    Masă moleculară

    235,2

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau granulată

    Identificare

    Testul pentru tartrat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 9,0 (soluție apoasă 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 4,0 % (150 °C, 4 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 337 TARTRAT DE SODIU ȘI POTASIU



    Sinonime

    L-(+)-tartrat de potasiu și sodiu; Sare Rochelle; Sare Seignette

    Definiție

    EINECS

    206-156-8

    Denumire chimică

    Sare dublă de sodiu și potasiu a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic; L-(+)-tartrat de potasiu și sodiu

    Formulă chimică

    C4H4O6KNa·4H2O

    Masă moleculară

    282,23

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale incolore sau pulbere albă cristalină

    Identificare

    Testul pentru tartrat

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Solubilitate

    1 gram este solubil în 1 ml apă, insolubil în etanol

    Interval de topire

    70-80 °C

    pH

    Între 6,5 și 8,5 (soluție apoasă 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 26,0 % și nu mai puțin de 21,0 % (150 °C, 3 ore)

    Oxalați

    Nu mai mult de 100 mg/kg (exprimați ca acid oxalic, după uscare)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 338 ACID FOSFORIC



    Sinonime

    Acid ortofosforic; Acid monofosforic

    Definiție

    EINECS

    231-633-2

    Denumire chimică

    Acid fosforic

    Formulă chimică

    H3PO4

    Masă moleculară

    98,00

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 67,0 % și nu mai mult de 85,7 %. Acidul fosforic este disponibil în comerț sub formă de soluție apoasă cu concentrații variabile.

    Descriere

    Lichid limpede, incolor, vâscos

    Identificare

    Testul pentru acid

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Puritate

    Acizi volatili

    Nu mai mult de 10 mg/kg (ca acid acetic)

    Cloruri

    Nu mai mult de 200 mg/kg (exprimate ca și clor)

    Nitrați

    Nu mai mult de 5 mg/kg (ca NaNO3)

    Sulfați

    Nu mai mult de 1 500 mg/kg (ca și CaSO4)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Notă: Prezenta specificație se referă la o soluție apoasă de 75 %

    E 339 (i) FOSFAT MONOSODIC



    Sinonime

    Monofosfat monosodic; Acid monofosfat monosodic; Ortofosfat monosodic; Fosfat de sodiu monobazic; Monofosfat diacid de sodiu

    Definiție

    EINECS

    231-449-2

    Denumire chimică

    Monofosfat diacid de sodiu

    Formulă chimică

    Anhidru: NaH2PO4

    Monohidrat: NaH2PO4 · H2O

    Dihidrat: NaH2PO4 · 2H2O

    Masă moleculară

    Anhidru: 119,98

    Monohidrat: 138,00

    Dihidrat: 156,01

    Compoziție

    După uscare la 60 °C timp de o oră și apoi la 105 °C timp de patru ore, conține nu mai puțin de 97 % NaH2PO4

    Conține între 58,0 % și 60,0 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere, cristale sau granule albe, inodore, ușor delicvescente

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubilă în apă. Insolubil în etanol sau eter

    pH

    Între 4,1 și 5,0 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Sarea anhidră pierde nu mai mult de 2,0%, monohidratul nu mai mult de 15,0%, dihidratul nu mai mult de 25% (60 °C, 1 oră apoi 105 °C, 4 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța anhidră

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 339 (ii) FOSFAT DISODIC



    Sinonime

    Monofosfat disodic; Fosfat secundar de sodiu; Ortofosfat disodic

    Definiție

    EINECS

    231-448-7

    Denumire chimică

    Monofosfat acid disodic; Ortofosfat acid disodic

    Formulă chimică

    Anhidru: Na2HPO4

    Hidrat: Na2HPO4 · nH2O (n = 2, 7 sau 12)

    Masă moleculară

    141,98 (anhidru)

    Compoziție

    După uscare la 40 °C timp de trei ore și apoi la 105 °C timp de cinci ore, conține nu mai puțin de 98 % Na2HPO4

    Conține între 49 % și 51 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Fosfatul acid disodic anhidru este o pulbere albă, higroscopică, inodoră. Formele hidrat disponibile includ dihidratul: un solid alb, cristalin, inodor; heptahidratul: cristale sau pulbere granulară albe, inodore, eflorescente; și dodecahidratul: pulbere sau cristale albe, eflorescente, inodore

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    pH

    Între 8,4 și 9,6 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Sarea anhidră pierde nu mai mult de 5,0 %, dihidratul nu mai mult de 22,0 %, heptahidratul nu mai mult de 50,0 %, dodecahidratul nu mai mult de 61,0 % (40 °C, 3 ore apoi 105 °C, 5 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța anhidră

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 339 (iii) FOSFAT TRISODIC



    Sinonime

    Fosfat de sodiu; Fosfat de sodiu tribazic; Ortofosfat trisodic

    Definiție

    Fosfatul trisodic se obține din soluții apoase și cristalizează atât în formă anhidră, cât și cu 1/2, 1, 6, 8 sau 12 molecule de H2O. Dodecahidratul cristalizează întotdeauna din soluții apoase cu un exces de hidroxid de sodiu. Conține ¼ de moleculă de NaOH

    EINECS

    231-509-8

    Denumire chimică

    Monofosfat trisodic; Fosfat trisodic; Ortofosfat trisodic

    Formulă chimică

    Anhidru: Na3PO4

    Hidrat: Na3PO4 nH2O (n = 1/2, 1, 6, 8, sau 12)

    Masă moleculară

    163,94 (anhidru)

    Compoziție

    Fosfatul de sodiu anhidru și formele hidrat, cu excepția dodecahidratului, conțin nu mai puțin de 97,0 % Na3PO4, calculat în raport cu substanța uscată. Fosfatul de sodiu dodecahidrat conține nu mai puțin de 92,0 % Na3PO4 calculat în raport cu substanța calcinată

    Conține între 40,5 % și 43,5 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale, granule sau pulbere cristalină albe, inodore

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    pH

    Între 11,5 și 12,5 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Când este uscat la 120 °C timp de două ore și apoi calcinat la aproximativ 800 °C timp de 30 de minute, pierderile de greutate sunt după cum urmează: anhidru: nu mai mult de 2,0 %, monohidrat: nu mai mult de 11,0 %, dodecahidrat: între 45,0 % și 58,0 %

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța anhidră

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 340 (i) FOSFAT MONOPOTASIC



    Sinonime

    Fosfat de potasiu monobazic; Monofosfat monopotasic; Ortofosfat monopotasic

    Definiție

    EINECS

    231-913-4

    Denumire chimică

    Fosfat diacid de potasiu; Ortofosfat diacid monopotasic; Monofosfat diacid monopotasic

    Formulă chimică

    KH2PO4

    Masă moleculară

    136,09

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,0 % după uscare la 105 °C timp de patru ore

    Conține între 51,0 % și 53,0 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale inodore, incolore sau pulbere albă cristalină sau granulară

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    pH

    Între 4,2 și 4,8 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,0 % (105 °C, 4 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța anhidră

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 340 (ii) FOSFAT DIPOTASIC



    Sinonime

    Monofosfat dipotasic; Fosfat de potasiu secundar; Ortofosfat dipotasic; Fosfat de potasiu dibazic

    Definiție

    EINECS

    231-834-5

    Denumire chimică

    Monofosfat acid dipotasic; Fosfat acid dipotasic; Ortofosfat acid dipotasic

    Formulă chimică

    K2HPO4

    Masă moleculară

    174,18

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % după uscare la 105°C timp de patru ore

    Conține între 40,3 % și 41,5 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere granulară, cristale sau mase albe sau incolore; substanță delicvescentă, higroscopică

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    pH

    Între 8,7 și 9,4 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,0 % (105 °C, 4 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 % (raportat la substanța anhidră)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 340 (iii) FOSFAT TRIPOTASIC



    Sinonime

    Fosfat de potasiu tribazic; Ortofosfat tripotasic

    Definiție

    EINECS

    231-907-1

    Denumire chimică

    Monofosfat tripotasic; Fosfat tripotasic; Ortofosfat tripotasic

    Formulă chimică

    Anhidru: K3PO4

    Hidrat: K3PO4 · nH2O (n = 1 sau 3)

    Masă moleculară

    212,27 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97 % calculat în raport cu substanța calcinată

    Conține între 30,5 % și 34,0 % P2O5 raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Cristale sau granule incolore sau albe, inodore, higroscopice. Formele hidrat disponibile includ monohidratul și trihidratul

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    pH

    Între 11,5 și 12,3 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Anhidru: nu mai mult de 3,0 %; hidrat: nu mai mult de 23,0 % (determinată prin uscare la 105 °C timp de o oră și apoi calcinare la aproximativ 800 °C ± 25 °C timp de 30 de minute)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 % (raportat la substanța anhidră)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 341 (i) FOSFAT MONOCALCIC



    Sinonime

    Fosfat de calciu monobazic; Ortofosfat monocalcic

    Definiție

    EINECS

    231-837-1

    Denumire chimică

    Fosfat diacid de calciu

    Formulă chimică

    Anhidru: Ca(H2PO4)2

    Monohidrat: Ca(H2PO4)2 · H2O

    Masă moleculară

    234,05 (anhidru)

    252,08 (monohidrat)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % raportat la substanța uscată

    Conține între 55,5 % și 61,1 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere granulară sau cristale sau granule delicvescente, albe

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Conținut de CaO

    Între 23,0 % și 27,5 % (anhidru)

    Între 19,0 % și 24,8 % (monohidrat)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Anhidru: nu mai mult de 14 % (105 °C, 4 ore)

    Monohidrat: nu mai mult de 17,5 % (105 °C, 4 ore)

    Pierdere prin calcinare

    Anhidru: nu mai mult de 17,5% (după calcinare la 800 °C ± 25 °C timp de 30 de minute)

    Monohidrat: nu mai mult de 25,0 % (determinată prin uscare la 105 °C timp de o oră și apoi calcinare la 800 °C ± 25 °C timp de 30 de minute)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 70 mg/kg (numai în cazul în care este adăugat la alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Nu mai mult de 200 mg/kg (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    E 341 (ii) FOSFAT DICALCIC



    Sinonime

    Fosfat de calciu dibazic; Ortofosfat dicalcic

    Definiție

    EINECS

    231-826-1

    Denumire chimică

    Fosfat monoacid de calciu; Ortofosfat acid de calciu; Fosfat de calciu secundar

    Formulă chimică

    Anhidru: CaHPO4

    Dihidrat: CaHPO4 · 2H2O

    Masă moleculară

    136,06 (anhidru)

    172,09 (dihidrat)

    Compoziție

    Fosfatul dicalcic, după uscare la 200 °C timp de trei ore, conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult decât echivalentul a 102 % CaHPO4

    Conține între 50,0 % și 52,5 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale sau granule albe, pulbere granulară sau pulbere

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Greu solubil în apă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 8,5 % (anhidru) sau 26,5 % (dihidrat) după calcinare la 800 °C ± 25 °C timp de 30 minute

    Fluoruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 100 mg/kg pentru forma anhidră și nu mai mult de 80 mg/kg pentru forma dihidrat (numai în cazul în care este adăugat la alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Nu mai mult de 600 mg/kg pentru forma anhidră și nu mai mult de 500 mg/kg pentru forma dihidrat (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică). Se aplică până la 31 martie 2015.

    Nu mai mult de 200 mg/kg pentru forma anhidră și pentru forma dihidrat (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică). Se aplică de la 1 aprilie 2015.

    E 341 (iii) FOSFAT TRICALCIC



    Sinonime

    Fosfat de calciu tribazic; Ortofosfat de calciu; Monofosfat hidroxi pentacalcic; Hidroxiapatit de calciu

    ▼M31

    Definiție

    Fosfatul tricalcic constă într-un amestec variabil de fosfați de calciu obținuți prin neutralizarea acidului fosforic cu hidroxid de calciu sau carbonat de calciu și având compoziția aproximativă 10CaO·3P2O5·Η2O

    ▼B

    EINECS

    235-330-6 (Monofosfat hidroxi pentacalcic)

    231-840-8 (Ortofosfat de calciu)

    Denumire chimică

    Monofosfat hidroxi pentacalcic; Monofosfat tricalcic

    Formulă chimică

    Ca5(PO4)3 ·OH sau Ca3(PO4)2

    Masă moleculară

    502 sau 310

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 90 % calculat în raport cu substanța calcinată

    Conține între 38,5 % și 48,0 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă, inodoră, stabilă în aer

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Practic insolubil în apă; insolubil în etanol, solubil în acid azotic diluat și acid clorhidric diluat

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 8 % după calcinare la 800 °C ± 25 °C timp de 30 de minute

    Fluoruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 150 mg/kg (numai în cazul în care este adăugat la alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Nu mai mult de 500 mg/kg (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică). Se aplică până la 31 martie 2015

    Nu mai mult de 200 mg/kg (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică). Se aplică de la 1 aprilie 2015.

    E 343 (i) FOSFAT MONOMAGNEZIC



    Sinonime

    Fosfat diacid de magneziu; Fosfat de magneziu monobazic; Ortofosfat monomagnezic

    Definiție

    EINECS

    236-004-6

    Denumire chimică

    Monofosfat diacid monomagnezic

    Formulă chimică

    Mg(H2PO4)2 nH2O (unde n = 0-4)

    Masă moleculară

    218,30 (anhidru)

    Compoziție

    Nu mai puțin de 51,0 % după calcinare calculat ca P2O5 reportat la substanța calcinată (800 °C ± 25 °C timp de 30 de minute)

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, inodoră, puțin solubilă în apă

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Conținut de MgO

    Nu mai puțin de 21,5 % după calcinare sau raportat la substanța anhidră (105 °C, 4 ore)

    Puritate

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 343 (ii) FOSFAT DIMAGNEZIC



    Sinonime

    Fosfat acid de magneziu; Fosfat de magneziu dibazic; Ortofosfat dimagnezic; Fosfat de magneziu secundar

    Definiție

    EINECS

    231-823-5

    Denumire chimică

    Monofosfat monoacid dimagnezic

    Formulă chimică

    MgHPO4 · nH2O (unde n = 0-3)

    Masă moleculară

    120,30 (anhidru)

    Compoziție

    Nu mai puțin de 96 % după calcinare (800 °C ± 25 °C timp de 30 de minute)

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, inodoră, puțin solubilă în apă

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Conținut de MgO

    Nu mai puțin de 33,0 % calculat raportat la substanța anhidră (105 °C, 4 ore)

    Puritate

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 350 (i) MALAT DE SODIU



    Sinonime

    Sare de sodiu a acidului malic

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    DL-malat disodic; Sare disodică a acidului hidroxibutandioic

    Formulă chimică

    Hemihidrat: C4H4Na2O5 ½ H2O

    Trihidrat: C4H4Na2O5 3H2O

    Masă moleculară

    Hemihidrat: 187,05

    Trihidrat: 232,10

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă cristalină sau aglomerări

    Identificare

    Testul pentru acid 1,2-dicarboxilic

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Formare de coloranți azoici

    Pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Hemihidrat: nu mai mult de 7,0 % (130 °C, 4 ore)

    Trihidrat: 20,5 %-23,5 % (130 °C, 4 ore)

    Alcalinitate

    Nu mai mult de 0,2 % ca Na2CO3

    Acid fumaric

    Nu mai mult de 1,0 %

    Acid maleic

    Nu mai mult de 0,05 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 350 (ii) MALAT ACID DE SODIU



    Sinonime

    Sare monosodică a acidului DL-malic

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    DL-malat monosodic; 2-DL-hidroxi succinat monosodic

    Formulă chimică

    C4H5NaO5

    Masă moleculară

    156,07

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere de culoare albă

    Identificare

    Testul pentru acid 1,2-dicarboxilic

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Formare de coloranți azoici

    Pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,0 % (110 °C, 3 ore)

    Acid maleic

    Nu mai mult de 0,05 %

    Acid fumaric

    Nu mai mult de 1,0 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 351 MALAT DE POTASIU



    Sinonime

    Sare de potasiu a acidului malic

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    DL-malat dipotasic; Sare dipotasică a acidului hidroxibutandioic

    Formulă chimică

    C4H4K2O5

    Masă moleculară

    210,27

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 59,5 %

    Descriere

    Soluție apoasă incoloră sau aproape incoloră

    Identificare

    Testul pentru acid 1,2-dicarboxilic

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Formare de coloranți azoici

    Pozitiv

    Puritate

    Alcalinitate

    Nu mai mult de 0,2 % ca K2CO3

    Acid fumaric

    Nu mai mult de 1,0 %

    Acid maleic

    Nu mai mult de 0,05 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 352 (i) MALAT DE CALCIU



    Sinonime

    Sare de calciu a acidului malic

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    DL-malat de calciu; α-hidroxisuccinat de calciu; Sare de calciu a acidului hidroxibutandioic

    Formulă chimică

    C4H5CaO5

    Masă moleculară

    172,14

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere de culoare albă

    Identificare

    Testul pentru malat

    Test pozitiv

    Testul pentru acid 1,2-dicarboxilic

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Formare de coloranți azoici

    Pozitiv

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2 % (100 °C, 3 ore)

    Alcalinitate

    Nu mai mult de 0,2 % ca și CaCO3

    Acid maleic

    Nu mai mult de 0,05 %

    Acid fumaric

    Nu mai mult de 1,0 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 352 (ii) MALAT ACID DE CALCIU



    Sinonime

    Sare monocalcică a acidului DL-malic

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    DL-malat monocalcic; 2-DL-hidroxisuccinat monocalcic

    Formulă chimică

    (C4H5O5)2Ca

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere de culoare albă

    Identificare

    Testul pentru acid 1,2-dicarboxilic

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Formare de coloranți azoici

    Pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,0 % (110 °C, 3 ore)

    Acid maleic

    Nu mai mult de 0,05 %

    Acid fumaric

    Nu mai mult de 1,0 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 353 ACID METATARTRIC



    Sinonime

    Acid ditartric

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Acid metatartric

    Formulă chimică

    C4H6O6

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99,5 %

    Descriere

    Formă cristalină sau de pulbere de culoare albă sau gălbuie. Foarte delicvescent cu un ușor miros de caramel

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă și etanol

    Test de identificare

    Se pune o probă de 1 până la 10 mg din această substanță într-o eprubetă cu 2 ml acid sulfuric concentrat și 2 picături de reactiv sulfo-rezorcinol. Dacă se încălzește la 150 °C, apare o colorație violetă intensă

    Puritate

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 354 TARTRAT DE CALCIU



    Sinonime

    L-tartrat de calciu

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    L(+)-2,3-dihidroxibutandioat de calciu dihidrat

    Formulă chimică

    C4H4CaO6 · 2H2O

    Masă moleculară

    224,18

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98,0 %

    Descriere

    Pulbere cristalină fină de culoare albă sau albicioasă

    Identificare

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă. Solubilitate aproximativă 0,01 g/100 ml apă (20 °C). Greu solubil în etanol. Puțin solubil în dietil eter. Solubil în acizi

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 7,0° și + 7,4° (soluție 0,1 % în HCl 1N)

    pH

    Între 6,0 și 9,0 (suspensie 5 %)

    Puritate

    Sulfați

    Nu mai mult de 1 g/kg (ca H2SO4)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 355 ACID ADIPIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    204-673-3

    Denumire chimică

    Acid hexandioic; Acid 1,4-butandicarboxilic

    Formulă chimică

    C6H10O4

    Masă moleculară

    146,14

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,6 %

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare albă, inodore

    Identificare

    Interval de topire

    151,5-154,0 °C

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă. Liber solubil în etanol

    Puritate

    Apă

    Nu mai mult de 0,2 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 356 ADIPAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-293-5

    Denumire chimică

    Adipat de sodiu

    Formulă chimică

    C6H8Na2O4

    Masă moleculară

    190,11

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % (raportat la substanța anhidră)

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare albă, inodore

    Identificare

    Interval de topire

    151 °C-152 °C (pentru acidul adipic)

    Solubilitate

    Aproximativ 50 g/100 ml apă (20 °C)

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 3 % (Karl Fischer)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 357 ADIPAT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    242-838-1

    Denumire chimică

    Adipat de potasiu

    Formulă chimică

    C6H8K2O4

    Masă moleculară

    222,32

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % (raportat la substanța anhidră)

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare albă, inodore

    Identificare

    Interval de topire

    151 °C - 152 °C (pentru acidul adipic)

    Solubilitate

    Aproximativ 60 g/100 ml apă (20 °C)

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Apă

    Nu mai mult de 3 % (Karl Fischer)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 363 ACID SUCCINIC



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    203-740-4

    Denumire chimică

    Acid butandioic

    Formulă chimică

    C4H6O4

    Masă moleculară

    118,09

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Cristale incolore sau albe, inodore

    Identificare

    Interval de topire

    185,0 °C - 190,0 °C

    Puritate

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 0,025 % (800 °C, 15 min)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 380 CITRAT DE TRIAMONIU



    Sinonime

    Citrat de amoniu tribazic

    Definiție

    EINECS

    222-394-5

    Denumire chimică

    Sare de triamoniu a acidului 2-hidroxipropan-1,2,3-tricarboxilic

    Formulă chimică

    C6H17N3O7

    Masă moleculară

    243,22

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 %

    Descriere

    Cristale sau pulbere albă sau albicioasă

    Identificare

    Testul pentru amoniu

    Test pozitiv

    Testul pentru citrat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă

    Puritate

    Oxalați

    Nu mai mult de 0,04 % (ca acid oxalic)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 385 ETILENDIAMINOTETRAACETAT DE CALCIU DISODIC



    Sinonime

    EDTA de calciu disodic; Edetat de calciu disodic

    Definiție

    EINECS

    200-529-9

    Denumire chimică

    N,N′-1,2-etandiilbis [N-(carboximetil)-glicinat] [(4-)-O,O′,ON,ON]calciat(2)-disodic; Etilendiaminotetraacetat de calciu disodic; (etilendinitrilo)tetraacetat de calciu disodic

    Formulă chimică

    C10H12O8CaN2Na2·2H2O

    Masă moleculară

    410,31

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Granule albe, inodore, cristaline sau pulbere albă spre aproape albă, ușor higroscopică

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Activitate de chelare a ionilor metalici

    Pozitiv

    pH

    Între 6,5 și 7,5 (soluție 1 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Între 5 și 13 % (metoda Karl Fischer)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 392 EXTRACTE DE ROZMARIN



    Sinonime

    Extract de frunze de rozmarin (antioxidant)

    Definiție

    Extractele de rozmarin conțin mai multe componente, despre care s-a demonstrat că posedă funcții antioxidante. Aceste componente aparțin în principal claselor de acizi fenolici, flavonoide, diterpenoizi. Pe lângă componentele antioxidante, extractele pot conține, de asemenea, triterpeni și materii extractibile cu solvent organic definite în specificația de mai jos.

    EINECS

    283-291-9

    Denumire chimică

    Extract de rozmarin (Rosmarinus officinalis)

    Descriere

    Antioxidantul din extract de frunze de rozmarin este obținut prin extracția frunzelor de Rosmarinus officinalis prin intermediul unui sistem de solvenți autorizat pentru alimente. Extractele pot fi apoi dezodorizate și decolorate. Extractele pot fi standardizate.

    Identificare

    Compuși antioxidanți de referință: diterpeni fenolici

    Acid carnosic (C20H28O4) și carnosol (C20H26O4)

    (care conțin nu mai puțin de 90% din totalul de diterpeni fenolici)

    Materii volatile de referință

    Borneol, acetat de bornil, camfor, 1,8-cineol, verbenonă

    Densitate

    > 0,25 g/ml

    Solubilitate

    Insolubile în apă

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    < 5%

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    1 –    Extracte de rozmarin obținute din frunze de rozmarin uscate prin extracție cu acetonă.



    Descriere

    Extractele de rozmarin sunt obținute din frunze de rozmarin uscate prin extracție cu acetonă, filtrare, purificare și evaporare a solventului urmată de uscare și sitare, pentru a obține o pulbere fină sau un lichid.

    Identificare

    Conținut de compuși antioxidanți de referință

    ≥ 10 % g/g, exprimat ca total acid carnosic și carnosol

    Raport antioxidant/materii volatile

    (Total % g/g acid carnosic și carnosol) ≥ 15

    (% g/g materii volatile de referință)*

    (* exprimat ca procent de materii volatile totale în extract, măsurat prin detecție cu gazcromatografie/spectrometrie de masă, „GC/MSD”)

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Acetonă: nu mai mult de 500 mg/kg

    2 –    Extracte de rozmarin preparate prin extracția frunzelor de rozmarin uscate cu ajutorul dioxidului de carbon supercritic.



    Descriere

    Extracte de rozmarin obținute din frunze de rozmarin uscate extrase cu ajutorul dioxidului de carbon supercritic cu o cantitate mică de etanol ca agent de antrenare.

    Identificare

    Conținut de compuși antioxidanți de referință

    ≥ 13 % g/g, exprimat ca total de acid carnosic și carnosol

    Raport antioxidant/materii volatile

    (Total % g/g acid carnosic și carnosol) ≥ 15

    (% g/g materii volatile de referință)*

    (* exprimat ca procent de materii volatile totale în extract, măsurat prin detecție cu gazcromatografie/spectrometrie de masă, „GC/MSD”)

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Etanol: nu mai mult de 2%

    3 –    Extracte de rozmarin preparate din extract etanolic de rozmarin dezodorizat.



    Descriere

    Extracte de rozmarin preparate din extract etanolic de rozmarin dezodorizat. Extractele pot fi purificate suplimentar, de exemplu, prin tratament cu cărbune activ și/sau prin distilare moleculară. Extractele pot fi în suspensie în substanțe suport adecvate și autorizate sau uscate prin pulverizare.

    Identificare

    Conținut de compuși antioxidanți de referință

    ≥ 5 % m/m, exprimat ca total acid carnosic și carnosol

    Raport antioxidant/materii volatile

    (Total % g/g acid carnosic și carnosol) ≥ 15

    (% g/g materii volatile de referință)*

    (* exprimat ca procent de materii volatile totale în extract, măsurat prin detecție cu gazcromatografie/spectrometrie de masă, „GC/MSD”)

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Etanol: nu mai mult de 500 mg/kg

    4 –    Extracte de rozmarin decolorate și dezodorizate, obținute prin extracție în două faze cu hexan și etanol



    Descriere

    Extracte de rozmarin care sunt preparate dintr-un extract etanolic de rozmarin dezodorizat supus unei extracții cu hexan. Extractele pot fi purificate suplimentar, de exemplu, prin tratament cu cărbune activ și/sau prin distilare moleculară. Extractele pot fi în suspensie în substanțe suport adecvate și autorizate sau uscate prin pulverizare.

    Identificare

    Conținut de compuși antioxidanți de referință

    ≥ 5 % g/g, exprimat ca total acid carnosic și carnosol

    Raport antioxidant/materii volatile

    (Total % g/g acid carnosic și carnosol) ≥ 15

    (% g/g materii volatile de referință)*

    (* exprimat ca procent de materii volatile totale în extract, măsurat prin detecție cu gazcromatografie/spectrometrie de masă, „GC/MSD”)

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Hexan: nu mai mult de 25 mg/kg

    Etanol: nu mai mult de 500 mg/kg

    E 400 ACID ALGINIC



    Sinonime

     

    Definiție

    Glicuronoglican liniar compus în principal din unități de acid D-manuronic legate în poziția β-(1-4) și L-guluronic legate în poziția α-(1-4) sub forma unui inel piranozic. Hidrat de carbon coloidal hidrofil extras prin utilizarea unei soluții alcaline diluate din soiuri aparținând unor specii diferite de alge marine brune (Phaeophyceae)

    EINECS

    232-680-1

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    (C6H8O6)n

    Masă moleculară

    10 000 -600 000 (medie tipică)

    Compoziție

    În stare anhidră, acidul alginic degajă cel puțin 20 % și cel mult 23 % dioxid de carbon (CO2), echivalentul a cel puțin 91 % și cel mult 104,5 % acid alginic (C6H8O6)n (calculat pe baza unei greutăți echivalente de 200)

    Descriere

    Acidul alginic se prezintă sub formă de filamente, granule sau pulbere. Este de culoare albă spre brun-gălbuie și aproape inodor

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă și solvenți organici, greu solubil în soluții de carbonat de sodiu, hidroxid de sodiu și fosfat trisodic

    Testul de precipitare cu clorură de calciu

    La o soluție a probei de 0,5 % în soluție de hidroxid de sodiu 1 M, se adaugă o cincime din volumul acesteia de soluție de 2,5 % de clorură de calciu. Se formează un precipitat gelatinos voluminos. Acest test diferențiază acidul alginic de guma de acacia, carboximetilceluloza de sodiu, carboximetilamidon, caragenan, gelatină, gumă ghatti, gumă karaya, gumă din semințe de carruba, metilceluloză și gumă adragant

    Testul de precipitare cu sulfat de amoniu

    La o soluție a probei de 0,5 % în soluție de hidroxid de sodiu 1 M, se adaugă jumătate din volumul acesteia de soluție saturată de sulfat de amoniu. Nu se formează niciun precipitat. Acest test diferențiază acidul alginic de agar-agar, carboximetilceluloză de sodiu, caragenan, pectină dezesterificată, gelatină, gumă din semințe de carruba, metilceluloză și amidon

    Reacția de culoare

    Se dizolvă cât mai complet posibil 0,01 g de probă prin agitare cu 0,15 ml hidroxid de sodiu 0,1 N și se adaugă 1 ml soluție acidă de sulfat feric. În decurs de cinci minute apare o colorație roșu-vișiniu care în final virează în violet intens

    pH

    Între 2,0 și 3,5 (suspensie 3 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 4 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 8 % raportat la substanța anhidră

    Substanțe insolubile în hidroxid de sodiu (soluție 1 M)

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța anhidră

    Formaldehidă

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 500 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    E 401 ALGINAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sare de sodiu a acidului alginic

    Formulă chimică

    (C6H7NaO6)n

    Masă moleculară

    10 000 -600 000 (medie tipică)

    Compoziție

    În stare anhidră, degajă cel puțin 18 % și cel mult 21 % bioxid de carbon corespunzând la cel puțin 90,8 % și la cel mult 106,0 % alginat de sodiu (calculat pe baza unei greutăți echivalente de 222)

    Descriere

    Pulbere fibroasă sau granulară de culoare albă spre gălbuie, aproape inodoră

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid alginic

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 4 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța anhidră

    Formaldehidă

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 500 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    E 402 ALGINAT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sare de potasiu a acidului alginic

    Formulă chimică

    (C6H7KO6)n

    Masă moleculară

    10 000 -600 000 (medie tipică)

    Compoziție

    În stare anhidră, degajă cel puțin 16,5 % și cel mult 19,5 % dioxid de carbon corespunzând la cel puțin 89,2 % și la cel mult 105,5 % alginat de potasiu (calculat pe baza unei greutăți echivalente de 238)

    Descriere

    Pulbere fibroasă sau granulară de culoare albă spre gălbuie, aproape inodoră

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid alginic

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 4 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța anhidră

    Formaldehidă

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 500 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    E 403 ALGINAT DE AMONIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sare de amoniu a acidului alginic

    Formulă chimică

    (C6H11NO6)n

    Masă moleculară

    10 000 -600 000 (medie tipică)

    Compoziție

    În stare anhidră, degajă cel puțin 18 % și cel mult 21 % bioxid de carbon, corespunzând la cel puțin 88,7% și la cel mult 103,6 % alginat de amoniu (calculat pe baza unei greutăți echivalente de 217)

    Descriere

    Pulbere fibroasă sau granulară de culoare albă spre gălbuie

    Identificare

    Testul pentru amoniu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid alginic

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 4 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 7 % raportat la substanța uscată

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța anhidră

    Formaldehidă

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 500 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    E 404 ALGINAT DE CALCIU



    Sinonime

    Sare de calciu a alginatului

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sare de calciu a acidului alginic

    Formulă chimică

    (C6H7Ca1/2O6)n

    Masă moleculară

    10 000 -600 000 (medie tipică)

    Compoziție

    În stare anhidră, degajă cel puțin 18 % și cel mult 21 % bioxid de carbon corespunzând la cel puțin 89,6 % și la cel mult 104,5 % alginat de calciu (calculat pe baza unei greutăți echivalente de 219)

    Descriere

    Pulbere fibroasă sau granulară de culoare albă spre gălbuie, aproape inodoră

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid alginic

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % (105 °C, 4 ore)

    Formaldehidă

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 500 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    E 405 ALGINAT DE 1,2-PROPANDIOL



    Sinonime

    Alginat de hidroxipropil; Ester de 1,2-propandiol al acidului alginic; Alginat de propilenglicol

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Ester de 1,2-propandiol al acidului alginic; compoziție variabilă în funcție de gradul de esterificare și procentul de grupe carboxil libere și neutralizate din moleculă

    Formulă chimică

    (C9H14O7)n (esterificat)

    Masă moleculară

    10 000 -600 000 (medie tipică)

    Compoziție

    În stare anhidră, degajă cel puțin 16 % și cel mult 20 % dioxid de carbon (CO2)

    Descriere

    Pulbere fibroasă sau granulară de culoare albă spre brun-gălbuie, aproape inodoră

    Identificare

    Testul pentru 1,2-propandiol

    Test pozitiv (după hidroliză)

    Testul pentru acid alginic

    Test pozitiv (după hidroliză)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 20 % (105 °C, 4 ore)

    Conținut total de 1,2-propandiol

    Nu mai puțin de 15 % și nu mai mult de 45 %

    Conținut de 1,2-propandiol liber

    Nu mai mult de 15 %

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța anhidră

    Formaldehidă

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 500 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    E 406 AGAR–AGAR



    Sinonime

    Geloză; Kanten, ihtiocol bengalez, de Ceylon, chinezesc sau japonez; Layor Carang

    Definiție

    Agar-agarul este o polizaharidă hidrofilă coloidală care constă în principal din unități de galactoză cu o alternanță regulată a formelor L și D. În copolimer aceste hexoze sunt legate alternativ cu legături alfa-1,3 și beta-1,4. La aproximativ fiecare a zecea unitate D-galactopiranoză, una dintre grupările hidroxil este esterificată cu acid sulfuric neutralizat cu calciu, magneziu, potasiu sau sodiu. Se extrage din anumite specii de alge marine din familiile Gelidiaceae și Gracilariaceae și din alge roșii relevante din clasa Rhodophyceae

    EINECS

    232-658-1

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Concentrația limită a gelului nu trebuie să depășească 0,25 %

    Descriere

    Agar-agarul este inodor sau are un ușor miros caracteristic. Agar-agarul nemăcinat se prezintă de obicei sub formă de fascicule alcătuite din benzi subțiri, membranoase, aglutinate sau sub formă de fragmente, fulgi sau granule. Poate fi de culoare portocaliu-gălbuie deschisă, gri-gălbuie spre galben pal sau incolor. Este dur în stare umedă, casant în stare uscată. Agar-agarul sub formă de pulbere este de culoare albă spre alb-gălbui sau galben pal. Examinată la microscop în apă, pudra de agar-agar pare mai transparentă. În soluție de hidrat de cloral, agar-agar-ul sub formă de pulbere este mai transparent decât în apă, mai mult sau mai puțin granular, striat, unghiular și conține, ocazional, frustule de diatomee. Duritatea gelului poate fi standardizată prin adăugarea de dextroză și maltodextrine sau zaharoză

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă rece; solubil în apă clocotită

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 22 % (105 °C, 5 ore)

    Cenușă

    Nu mai mult de 6,5 % raportat la substanța anhidră, determinată la 550 °C

    Cenușă insolubilă în acid (insolubilă în acid clorhidric aproximativ 3N)

    Nu mai mult de 0,5 % raportat la substanța anhidră, determinată la 550 °C

    Substanțe insolubile (după agitare timp de 10 minute în apă fierbinte)

    Nu mai mult de 1,0 %

    Amidon

    Nu este detectabil prin metoda următoare: la o soluție a probei de 1:10 se adaugă câteva picături de soluție de iod. Nu se colorează în albastru

    Gelatină și alte proteine

    Se dizolvă aproximativ 1 g de agar-agar în 100 ml apă clocotită și se lasă să se răcească la aproximativ 50 °C. La 5 ml de soluție se adaugă 5 ml soluție de trinitrofenol (1 g de trinitrofenol anhidru/100 ml apă fierbinte). Nu se produce turbiditate în 10 minute

    Absorbția apei

    Se introduc 5 g de agar-agar într-un cilindru gradat de 100 ml, se completează cu apă până la semn, se amestecă și se lasă în repaus la aproximativ 25 °C timp de 24 de ore. Se toarnă conținutul cilindrului prin vată de sticlă umezită și se lasă apa să se scurgă în alt cilindru gradat de 100 ml. Se obțin cel mult 75 ml de apă

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 300 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5g

    Salmonella spp.

    Absentă în 5g

    E 407 CARAGENAN



    Sinonime

    Produsele comerciale se vând sub diferite denumiri, ca de exemplu:

    Geloză din mușchi irlandez; Eucheuman (din Eucheuma spp.); Iridophycan (din Iridaea spp.); Hypnean (din Hypnea spp.); Furcellaran sau agar-agar de Danemarca (din Furcellaria fastigiata); Caragenan (din Chondrus și Gigartina spp.)

    Definiție

    Caragenanul se obține prin extracție apoasă sau cu soluții apoase diluate de alcali din specii de alge aparținând familiilor Gigartinaceae, Solieriaceae, Hypneaceae și Furcellariaceae, familii din clasa Rhodophyceae (alge roșii).

    Caragenanul contă în principal din esterii sulfatați de potasiu, sodiu, magneziu și calciu ai galactozei și polizaharidei 3,6-anhidrogalactoză. În copolimer aceste hexoze sunt legate alternativ α-1,3 și β-1,4.

    Polizaharidele predominante din caragenan sunt desemnate ca și kappa, iota, lambda, în funcție de numărul de grupări sulfat per unitate repetitivă (de exemplu 1,2,3 sulfat). Între kappa și iota există o serie de compoziții intermediare pentru care numărul de grupări sulfat per unitate repetitivă variază între 1 și 2.

    În cadrul procesului nu se utilizează niciun precipitant organic altul decât metanol, etanol și 2-propanol.

    Denumirea de caragenan este rezervată pentru polimerii nehidrolizați și nedegradați chimic.

    Formaldehida poate fi prezentă ca impuritate accidentală până la un nivel maxim de 5 mg/kg.

    EINECS

    232-524-2

    Denumire chimică

    Esteri sulfatați de poligalactoză

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere grunjoasă spre fină, de culoare gălbuie spre incoloră, practic inodoră

    Identificare

    Testul pentru galactoză

    Test pozitiv

    Testul pentru anhidrogalactoză

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubil în apă fierbinte; insolubil în alcool pentru o diluție de 1,5%

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Nu mai mult de 0,1% metanol, etanol, 2-propanol, individual sau în combinație

    Viscozitate

    Nu mai puțin de 5 mPa.s (soluție 1,5 % la 75 °C)

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (105 °C, 4 ore)

    Sulfați

    Nu mai puțin de 15 % și nu mai mult de 40 % raportat la substanța uscată (ca SO4)

    Cenușă

    Nu mai puțin de 15 % și nu mai mult de 40 %, determinată raportat la substanța uscată la 550 °C

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 1 % raportat la substanța uscată (insolubilă în acid clorhidric 10 %)

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța uscată (insolubilă în acid sulfuric 1 % v/v)

    Caragenan cu masă moleculară mică (fracția masei moleculare sub 50 kDa)

    Nu mai mult de 5 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 300 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    E 407a ALGĂ EUCHEUMA PRELUCRATĂ



    Sinonime

    PES [acronim pentru processed eucheuma seaweed (algă Eucheuma prelucrată)]. PES obținut din Euchema cottonii este denumită în general kappa PES, iar PES din Euchema spinosum este denumită iota PES.

    Definiție

    Alga Eucheuma prelucrată se obține prin tratament alcalin (KOH) în mediu apos la temperatură înaltă a speciilor de alge Eucheuma cottonii și Eucheuma spinosum din clasa Rhodophyceae (alge roșii), urmat de spălare cu apă dulce pentru a îndepărta impuritățile și uscare. O purificare suplimentară poate fi obținută prin spălare cu un alcool. Alcoolii autorizați se limitează la metanol, etanol și 2-propanol. Produsul constă în principal din esterii sulfatați de potasiu, sodiu, magneziu și calciu ai galactozei și polizaharidei 3,6-anhidrogalactoză. Produsul mai conține până la 15 % celuloză din alge. Denumirea de algă Eucheuma prelucrată este rezervată pentru polimerul nehidrolizat și nedegradat chimic. Formaldehida poate fi prezentă până la un nivel maxim de 5 mg/kg.

    Descriere

    Pulbere grunjoasă spre fină, de culoare cafenie spre gălbuie, practic inodoră

    Identificare

    Testul pentru galactoză

    Test pozitiv

    Testul pentru anhidrogalactoză

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    În apă formează suspensii vâscoase tulburi. Insolubilă în etanol pentru o soluție de 1,5%.

    Puritate

    Solvenți reziduali

    Nu mai mult de 0,1% metanol, etanol, 2-propanol, individual sau în combinație

    Viscozitate

    Nu mai puțin de 5 mPa.s (soluție 1,5 % la 75 °C)

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (105 °C, 4 ore)

    Sulfat

    Nu mai puțin de 15 % și nu mai mult de 40 % raportat la substanța uscată (ca SO4)

    Cenușă

    Nu mai puțin de 15 % și nu mai mult de 40 %, determinată raportat la substanța uscată la 550 °C

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 1 % raportat la substanța uscată (insolubilă în acid clorhidric 10 %)

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai puțin de 8 % și nu mai mult de 15 % raportat la substanța uscată (insolubilă în acid sulfuric 1 % v/v)

    Caragenan cu masă moleculară mică (fracția masei moleculare sub 50 kDa)

    Nu mai mult de 5 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 300 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    E 410 GUMĂ DIN SEMINȚE DE CARRUBA



    Sinonime

    Gumă din semințe de roșcov; Gumă de algaroba

    Definiție

    Guma din semințe de carruba constă din endospermul măcinat al semințelor de soiuri de roșcov, Cerationia siliqua (L.) Taub. (familia Leguminosae). Constă în principal dintr-o polizaharidă hidrocoloidală cu masă moleculară mare, compusă din unități de galactopiranoză și manopiranoză unite prin legături glicozidice, care se poate descrie din punct de vedere chimic ca galactomanan

    EINECS

    232-541-5

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    50 000 -3 000 000

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 75 % galactomanan

    Descriere

    Pulbere albă spre alb-gălbuie, aproape inodoră

    Identificare

    Testul pentru galactoză

    Test pozitiv

    Testul pentru manoză

    Test pozitiv

    Examinare microscopică

    Se pune o cantitate de probă măcinată în soluție apoasă care conține 0,5 % iod și 1 % iodură de potasiu pe o lamelă de sticlă și se examinează la microscop. Guma din semințe de carruba conține celule lungi de formă tubulară, separate sau cu mici spații între ele. Conținutul acestora, de culoare brună, apare sub formă mult mai puțin regulată decât în guma de guar. Guma de guar prezintă grupuri strânse de celule cu forme de la rotund la piriform. Conținutul acestora este galben spre brun

    Solubilitate

    Solubilă în apă fierbinte, insolubilă în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 5 ore)

    Cenușă

    Nu mai mult de 1,2 %, determinată la 800 °C

    Proteine (N × 6,25)

    Nu mai mult de 7 %

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 4 %

    Amidon

    Nu este detectabil prin metoda următoare: la o soluție a probei de 1:10 se adaugă câteva picături de soluție de iod. Nu se colorează în albastru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Etanol și 2-propanol

    Nu mai mult de 1 %, individual sau în combinație

    E 412 GUMĂ DE GUAR



    Sinonime

    Gumă de Cyamopsis; Făină de guar

    Definiție

    Guma de guar constă din endospermul măcinat al semințelor de soiuri de guar, Cyamopsis tetragonolobus (L.) Taub. (familia Leguminosae). Constă în principal dintr-o polizaharidă hidrocoloidală cu masă moleculară mare, compusă din unități de galactopiranoză și manopiranoză unite prin legături glicozidice, care se poate descrie din punct de vedere chimic ca galactomanan. Pentru ajustarea vâscozității, guma poate fi hidrolizată parțial, fie prin tratament termic, fie prin tratament oxidativ ușor, alcalin sau acid.

    EINECS

    232-536-0

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    50 000 - 8 000 000

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 75 % galactomanan

    Descriere

    Pulbere de culoare albă spre alb-gălbuie, aproape inodoră

    Identificare

    Testul pentru galactoză

    Test pozitiv

    Testul pentru manoză

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubilă în apă rece

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 5 ore)

    Cenușă

    Nu mai mult de 5,5 %, determinată la 800 °C

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 7 %

    Proteine

    Nu mai mult de 10 % (factor N × 6,25)

    Amidon

    Nu este detectabil prin metoda următoare: la o soluție a probei de 1:10 se adaugă câteva picături de soluție de iod. (Nu se colorează în albastru)

    Peroxizi organici

    Nu mai mult de 0,7 mEq oxigen activ/kg de probă

    Furfural

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Pentaclorfenol

    Nu mai mult de 0,01 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 413 ADRAGANT



    Sinonime

    Gumă tragacant; Tragant

    Definiție

    Adragantul este un exsudat uscat obținut din tulpinile și ramurile soiurilor de Astragalus gummifer Labillardiere și ale altor specii asiatice de Astragalus (familia Leguminosae). Constă în principal din polizaharide cu masă moleculară mare (galactoarabani și polizaharide acide) care, prin hidroliză, formează acid galacturonic, galactoză, arabinoză, xiloză și fucoză. Pot fi prezente și cantități mici de ramnoză și glucoză (derivate din urmele de amidon și/sau celuloză)

    EINECS

    232-252-5

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    Aproximativ 800 000

    Compoziție

     

    Descriere

    Guma de adragant nemăcinată se prezintă sub formă de fragmente aplatizate, lamelate, rectilinii sau curbate, sau sub formă de bucăți împletite în spirală cu grosimea de 0,5–2,5 mm și lungimea de până la 3 cm. Este de culoare albă spre galben pal, dar unele fragmente pot avea o tentă roșiatică. Fragmentele au o textură cornoasă cu microfisuri. Este inodoră, iar soluțiile au un gust mucilaginos și insipid. Pulberea de adragant este de culoare albă spre galben pal sau brună-roz (cafeniu pal)

    Identificare

    Solubilitate

    1 g de probă în 50 ml apă se gonflează pentru a forma un mucilagiu neted, rigid, opalescent; insolubil în etanol și nu se gonflează în soluție apoasă de etanol 60 % (g/v)

    Puritate

    Testul pentru gumă karaya

    Negativ. Se fierbe 1 g în 20 ml de apă până se formează un mucilagiu. Se adaugă 5 ml acid clorhidric și se fierbe din nou amestecul timp de cinci minute. Nu se formează culoarea roz sau roșie persistentă

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 16 % (105 °C, 5 ore)

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 4 %

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 0,5 %

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    E 414 GUMĂ ARABICĂ



    Sinonime

    Gumă de acacia

    Definiție

    Guma arabică este un exsudat uscat obținut din trunchiul și ramurile soiurilor de Acacia senegal (L) Willdenow sau alte specii de Acacia strâns înrudite (familia Leguminosae). Constă în principal din polizaharide cu masă moleculară mare și săruri de calciu, magneziu și potasiu ale acestora care, prin hidroliză, formează arabinoză, galactoză, ramnoză și acid glucuronic

    EINECS

    232-519-5

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    Aproximativ 350 000

    Compoziție

     

    Descriere

    Guma arabică nemăcinată se prezintă sub formă de granule sferoidale de dimensiuni diferite sau fragmente cu muchii ascuțite, de culoare albă sau alb-gălbuie, amestecate uneori cu fragmente de culoare mai închisă. Se mai găsește și sub formă de solzi, granule, pulbere sau material uscat prin pulverizare, de culoare albă până la alb-gălbuie.

    Identificare

    Solubilitate

    1 g de probă dizolvată în 2 ml apă rece formează o soluție fluidă și este acidă la proba cu turnesol, insolubilă în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 17 % (105 °C, 5 ore) pentru forma granulară și nu mai mult de 10 % (105 °C, 4 ore) pentru substanța uscată prin pulverizare

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 4 %

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 0,5 %

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 1 %

    Amidon sau dextrină

    Se fierbe o soluție de gumă 1:50 și lasă să se răcească. La 5 ml din această soluție se adaugă o picătură de soluție de iod. Nu se produce colorarea albăstruie sau roșiatică

    Tanin

    La 10 ml soluție 1:50 se adaugă 0,1 ml soluție de clorură ferică (9 g FeCl3·6H2O completată până la 100 ml cu apă). Nu se produce colorare în negru și nici nu se formează precipitat negru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Produse de hidroliză

    Sunt absente manoza, xiloza și acidul galacturonic (determinate prin cromatografie)

    Criterii microbiologice

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    E 415 GUMĂ DE XANTAN



    Sinonime

     

    Definiție

    Guma de xantan este o polizaharidă cu greutate moleculară mare produsă prin fermentația în cultură pură a unui hidrat de carbon cu tulpini de Xanthomonas campestris, purificare prin recuperare cu etanol sau 2-propanol, uscare și măcinare. Conține D-glucoză și D-manoză ca unități de hexoză dominante, alături de acid D-glucuronic și acid piruvic și se prepară sub formă de săruri de sodiu, potasiu sau calciu. Soluțiile sale sunt neutre

    EINECS

    234-394-2

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    Aproximativ 1 000 000

    Compoziție

    Raportat la substanța uscată, degajă cel puțin 4,2 % și cel mult 5 % CO2, care corespunde la 91 % – 108 % gumă de xantan

    Descriere

    Pulbere de culoare crem

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă; Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 2,5 ore)

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 16 % raportat la substanța anhidră, determinată la 650 °C după uscare la 105 °C timp de patru ore

    Acid piruvic

    Nu mai mult de 1,5 %

    Azot

    Nu mai mult de 1,5 %

    Etanol și 2-propanol

    Nu mai mult de 500 mg/kg, separat sau în combinație

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 300 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    Xanthomonas campestris

    Celule viabile absente în 1 g

    E 416 GUMĂ KARAYA



    Sinonime

    Katilo; Kadaya; Gumă sterculia; Sterculia; Karaya, gumă Karaya; Kullo; Kuttera

    Definiție

    Guma karaya este un exsudat uscat din tulpini și ramuri de soiuri de: Sterculia urens Roxburgh și alte specii de Sterculia (familia Sterculiaceae) sau de Cochlospermum gossypium A.P. De Candolle sau alte specii de Cochlospermum (familia Bixaceae). Constă în principal din polizaharide acetilate cu masă moleculară mare care, prin hidroliză, formează galactoză, ramnoză și acid galacturonic, alături de mici cantități de acid glucuronic

    EINECS

    232-539-4

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Guma karaya se prezintă sub formă de granule de diferite dimensiuni și sub formă de fragmente neregulate cu un aspect semicristalin caracteristic. Este de culoare galben-pal spre brun-roz, translucidă și de consistență cornoasă. Guma karaya sub formă de praf este de culoare gri-pal spre brun-roz. Are un miros caracteristic de acid acetic

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în etanol

    Gonflare în soluție de etanol

    Guma karaya se gonflează în soluție de etanol 60 %, spre deosebire de alte gume

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 20 % (105 °C, 5 ore)

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 8 %

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 1 %

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 3 %

    Acizi volatili

    Nu mai puțin de 10 % (ca acid acetic)

    Amidon

    Nedetectabil

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Salmonella spp.

    Absentă în 10 g

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    E 417 GUMĂ TARA



    Definiție

    Guma tara se obține prin măcinarea endospermului semințelor de soiuri de Caesalpinia spinosa (familia Leguminosae). Constă în principal din polizaharide cu masă moleculară mare, compuse în principal din galactomanani. Principalul component constă dintr-o catenă liniară de unități de (1-4)-β-D-manopiranoză și unități de α-D-galactopiranoză unite prin legături (1-6). Raportul manoză/galactoză în guma tara este de 3:1. (În guma din semințe de carruba raportul este de 4:1, iar în guma de guar de 2:1)

    EINECS

    254-409-6

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere de culoare albă spre alb-gălbui, inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, insolubil în etanol

    Formare de gel

    La o soluție apoasă de probă se adaugă o cantitate mică de borat de sodiu. Se formează un gel

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 %

    Cenușă

    Nu mai mult de 1,5 %

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 2 %

    Proteine

    Nu mai mult de 3,5 % (factor N × 5,7)

    Amidon

    Nedetectabil

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 418 GUMĂ GELLAN



    Sinonime

     

    Definiție

    Guma gellan este o polizaharidă cu masă moleculară mare produsă prin fermentația în cultură pură a unui hidrat de carbon cu tulpini de Pseudomonas elodea, purificare prin recuperare cu 2-propanol sau etanol, uscare și măcinare. Polizaharida cu masă moleculară mare este compusă în principal dintr-o unitate repetabilă de tetrazaharidă care conține o ramnoză, un acid glucuronic și două glucoze și este substituită cu grupe acil (gliceril și acetil) sub formă de esteri legați O-glicozidic. Acidul glucuronic este neutralizat și formează un amestec de săruri de potasiu, sodiu, calciu și magneziu

    EINECS

    275-117-5

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    Aproximativ 500 000

    Compoziție

    Degajă, raportat la substanță uscată, cel puțin 3,3 % și cel mult 6,8 % CO2

    Descriere

    Pulbere de culoare albicioasă

    Identificare

    Solubilitate

    Solubilă în apă, formează o soluție vâscoasă.

    Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % după uscare (105 °C, 2,5 ore)

    Azot

    Nu mai mult de 3 %

    2-Propanol

    Nu mai mult de 750 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 10 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 400 colonii per gram

    Escherichia coli

    Negativ în 5 g

    Salmonella spp.

    Negativ în 10 g

    E 420 (i) — SORBITOL



    Sinonime

    D-glucitol; D-sorbitol

    Definiție

    Sorbitolul se obține prin hidrogenarea D-glucozei. Este alcătuit în principal din D-sorbitol. În funcție de nivelul de D-glucoză, partea produsului care nu este D-sorbitol este alcătuită din substanțe înrudite precum manitol, iditol, maltitol.

    EINECS

    200-061-5

    Denumire chimică

    D-glucitol

    Formulă chimică

    C6H14O6

    Masă moleculară

    182,2

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97 % glicitoli totali și nu mai puțin de 91 % D-sorbitol raportat la substanța uscată (glicitolii sunt compuși cu formula structurală CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde „n” este un întreg).

    Descriere

    Pulbere albă higroscopică, pulbere, solzi sau granule cristaline.

    Aspectul soluției apoase

    Soluție limpede.

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubilă în apă, puțin solubilă în etanol

    Interval de topire

    Între 88 și 102 °C

    Derivat de monobenziliden sorbitol

    La 5 g probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml benzaldehidă și 1 ml acid clorhidric. Se amestecă și se agită cu un agitator mecanic până se formează cristale. Se filtrează prin aspirație, se dizolvă cristalele în 20 ml de apă clocotită cu 1 g bicarbonat de sodiu, se filtrează în stare fierbinte, se răcește filtratul, se filtrează prin aspirație, se spală cu 5 ml de amestec metanol-apă (1 la 2) și se usucă în aer. Cristalele astfel obținute se topesc între 173 și 179 °C

    ▼M4

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 1,5 % (metoda Karl Fischer)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 20 μS/cm (la 20 % soluție uscată solidă) la o temperatură de 20 °C

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % (exprimate ca glucoză, raportat la substanța uscată)

    Zaharuri totale

    Nu mai mult de 1 % (exprimate ca glucoză, raportat la substanța uscată)

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    ▼B

    E 420 (ii) — SIROP DE SORBITOL



    Sinonime

    Sirop de D-glucitol

    Definiție

    Siropul de sorbitol format prin hidrogenarea siropului de glucoză este compus din D-sorbitol, D-manitol și zaharide hidrogenate.

    Partea de produs care nu este D-sorbitol este compusă în principal din oligozaharide hidrogenate formate prin hidrogenarea siropului de glucoză utilizat ca materie primă (în acest caz siropul nu se cristalizează) sau manitol. Pot fi prezente cantități mici de glicitoli unde n ≤ 4 (glicitolii sunt compuși cu formula structurală CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde „n” este un întreg)

    EINECS

    270-337-8

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 69 % solide totale și nu mai puțin de 50 % D-sorbitol raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Soluție apoasă limpede, incoloră

    Identificare

    Solubilitate

    Miscibil cu apa, cu glicerolul și cu 1,2-propandiolul

    Derivat de monobenziliden sorbitol

    La 5 g probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml benzaldehidă și 1 ml acid clorhidric. Se amestecă și se agită cu un agitator mecanic până se formează cristale. Se filtrează prin aspirație, se dizolvă cristalele în 20 ml apă clocotită cu 1 g bicarbonat de sodiu, se filtrează în stare fierbinte. Se răcește filtratul, se filtrează prin aspirație, se spală cu 5 ml de amestec metanol-apă (1 la 2) și se usucă în aer. Cristalele astfel obținute se topesc între 173 și 179 °C

    ▼M4

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 31 % (metoda Karl Fischer)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 10 μS/cm (din produsul ca atare) la o temperatură de 20 °C

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % (exprimate ca glucoză, raportat la substanța uscată)

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    E 421 (i) MANITOL PRODUS PRIN HIDROGENARE

    ▼B

    (i)    MANITOL



    Sinonime

    D-manitol

    ▼M4

    Definiție

    Este fabricat prin hidrogenare catalitică a soluțiilor de carbohidrați care conțin glucoză și/sau fructoză.

    Produsul conține minimum 96 % manitol. Partea de produs care nu este manitol este în principal alcătuită din sorbitol (maximum 2 %), maltitol (maximum 2 %) și izomalt [1,1 GPM (1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol anhidru): maximum 2 % și 1,6 GPS (6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol): maximum 2 %]. Impuritățile nespecificate nu trebuie să reprezinte mai mult de 0,1 % din fiecare.

    ▼B

    EINECS

    200-711-8

    Denumire chimică

    D-manitol

    Formulă chimică

    C6H14O6

    Masă moleculară

    182,2

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 96,0 % și nu mai mult de 102 % D-manitol, raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol, practic insolubil în eter

    Interval de topire

    Între 164 și 169 °C

    Spectrometrie de absorbție în infraroșu

    Comparație cu un standard de referință, de exemplu EP sau USP

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 23° și + 25° (soluție de borat)

    pH

    Între 5 și 8. Se adaugă 0,5 ml soluție saturată de clorură de potasiu la 10 ml soluție de probă 10 % g/v, apoi se măsoară pH-ul

    ▼M4

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,5 % (metoda Karl Fischer)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 20 μS/cm (la 20 % soluție uscată solidă) la o temperatură de 20 °C

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % (exprimate în glucoză)

    Zaharuri totale

    Nu mai mult de 1 % (exprimate în glucoză)

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼B

    (ii)    MANITOL PRODUS PRIN FERMENTARE



    Sinonime

    D-manitol

    Definiție

    Este produs prin fermentare discontinuă, în condiții aerobe, utilizând o tulpină convențională a drojdiei Zygosaccharomyces rouxii. Partea de produs care nu este manitol este în principal alcătuită din sorbitol, maltitol și izomalt.

    EINECS

    200-711-8

    Denumire chimică

    D-manitol

    Formulă chimică

    C6H14O6

    Masă moleculară

    182,2

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol, practic insolubil în eter

    Interval de topire

    Între 164 și 169 °C

    Spectrometrie de absorbție în infraroșu

    Comparație cu un standard de referință, de exemplu EP sau USP

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 23° și + 25° (soluție de borat)

    pH

    Între 5 și 8

    Se adaugă 0,5 ml soluție saturată de clorură de potasiu la 10 ml soluție de probă 10 % g/v, apoi se măsoară pH-ul

    ▼M4

    Puritate

    Arabitol

    Nu mai mult de 0,3 %

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,5 % (metoda Karl Fischer)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 20 μS/cm (la 20 % soluție uscată solidă) la o temperatură de 20 °C

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % (exprimate în glucoză)

    Zaharuri totale

    Nu mai mult de 1 % (exprimate în glucoză)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼B

    Criterii microbiologice

    Bacterii mezofile aerobe

    Nu mai mult de 1 000 colonii per gram

    Coliforme

    Absentă în 10 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 25 g

    Escherichia coli

    Absentă în 10 g

    Staphylococcus aureus

    Absentă în 10 g

    Pseudomonas aeruginosa

    Absentă în 10 g

    Mucegaiuri

    Nu mai mult de 100 colonii per gram

    Drojdii

    Nu mai mult de 100 colonii per gram

    ▼M41

    E 422 GLICEROL



    Sinonime

    Glicerină; Glicerină

    Definiție

    Glicerolul se obține numai din uleiuri și grăsimi vegetale, fie direct, fie din glicerol brut obținut ca produs secundar al producției de biomotorină și este supus unor procese de purificare care implică distilare și alte etape de purificare pentru obținerea glicerolului rafinat.

    Einecs

    200-289-5

    Denumire chimică

    Propan-1,2,3-triol; Glicerol; Trihidroxipropan

    Formulă chimică

    C3H8O3

    Masă moleculară

    92,10

    Test

    Conține nu mai puțin de 98 % glicerol ca substanță anhidră

    Descriere

    Lichid siropos higroscopic limpede, incolor, cu un ușor miros caracteristic, care nu este nici înțepător, nici dezagreabil

    Identificare

     

    Greutate specifică (25 °C/25 °C)

    Nu mai puțin de 1,257

    Indice de refracție

    [n]D 20 între 1,471 și 1,474

    Puritate

     

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 5 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,01 %, determinată la 800 ± 25 °C

    Butantrioli

    Nu mai mult de 0,2 %

    Acroleină

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Acizi grași și esteri

    Nu mai mult de 0,1 % calculați ca acid butiric

    Compuși clorurați

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimați drept clor)

    3-Monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD)

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    ▼M7

    E 423 GUMĂ ARABICĂ MODIFICATĂ CU ACID OCTENILSUCCINIC



    Sinonime

    gumă arabică modificată cu octenilbutandioat de hidrogen; gumă arabică modificată cu octenilsuccinat; gumă arabică modificată cu OSA; gumă de acacia modificată cu OSA

    Definiție

    Guma arabică modificată cu acid octenilsuccinic este produsă prin esterificarea gumei arabice (Acacia seyal) sau a gumei arabice (Acacia Senegal) în soluție apoasă cu cel mult 3 % de anhidridă de acid octenilsuccinic. Aceasta este ulterior uscată prin pulverizare.

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formula chimică

     

    Masă moleculară medie gravimetrică

    Fracțiune (i): 3,105 g/mol

    Fracțiune (ii): 1,106 g/mol

    Compoziție

     

    Descriere

    Culoare galben până la alb-gălbui, pudră granulată

    Identificare

    Vâscozitatea unei soluții de 5 % la 25 °C

    Cel mult 30 mPa.s.

    Reacția de precipitare

    Formează un precipitat într-o soluție de sub-acetat de plumb (soluție de testare)

    Solubilitate

    Liber solubil în apă; insolubil în etanol

    PH-ul unei soluții apoase de 5 %

    3,5 până la 6,5

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 5 ore)

    Gradul de esterificare

    Nu mai mult de 0,6 %

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 10 % (530 °C)

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 0,5 %

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 1,0 %

    Testul pentru amidon sau dextrină

    Fierbeți o soluție apoasă a eșantionului la 1:50, adăugați aproximativ 0,1 ml de soluție iodată. Nu trebuie să apară nicio colorare în tonalități roșii sau albastre.

    Testul pentru gumele care conțin tanin

    În 10 ml de soluție apoasă a eșantionului la 1:50, adăugați aproximativ 0,1 ml de soluție de testare a clorurii ferice. Nu trebuie să apară nicio colorare sau precipitat în tonalități negre.

    Acid octenilsuccinic rezidual

    Nu mai mult de 0,3 %

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Salmonella sp.

    Absent în 25 g

    Escherichia coli

    Absent în 1 g

    ▼B

    E 425 (i) GUMĂ KONJAC



    Sinonime

     

    Definiție

    Guma Konjac este un hidrocoloid solubil în apă obținut din făina Konjac prin extracție apoasă. Făina Konjac este produsul brut nepurificat obținut din rădăcina plantei perene Amorphophallus konjac. Principala componentă a gumei Konjac este polizaharida glucomanan cu greutate moleculară mare și solubil în apă, care constă în unități de D-manoză și D-glucoză într-un raport molar de 1,6:1,0 legate prin legături β(1-4)-glicozidice. Lanțurile de pe partea mai scurtă sunt atașate prin legături β(1-3)-glicozidice, iar grupurile acetil se găsesc aleatoriu într-un raport de aproximativ 1 grupare la 9 – 19 unități glucidice

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    Principalul component, glucomananul, are o masă moleculară medie de 200 000 până la 2 000 000

    Compoziție

    Nu mai puțin de 75 % hidrați de carbon

    Descriere

    Pulbere de culoare albă până la crem sau cafeniu deschis

    Identificare

    Solubilitate

    Dispersabilă în apă caldă sau rece formând o soluție extrem de vâscoasă cu un pH cuprins între 4,0 și 7,0

    Formare de gel

    Se adaugă 5 ml soluție de borat de sodiu 4 % la o soluție de probă 1 % într-o eprubetă și se amestecă viguros. Se formează un gel

    Formarea de gel termostabil

    Se prepară o soluție de probă 2 % prin încălzire într-o baie de apă clocotită timp de 30 minute, agitându-se continuu, urmată de răcire la temperatura camerei. Pentru fiecare gram de probă utilizată pentru prepararea a 30 g soluție 2 % se adaugă, la proba complet hidratată și la temperatura camerei, 1 ml de soluție de carbonat de potasiu 10 %. Se încălzește amestecul la 85 °C într-o baie de apă și se păstrează timp de 2 ore fără agitare. În aceste condiții se formează un gel termostabil

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (105 °C, 5 ore)

    Amidon

    Nu mai mult de 3 %

    Proteine

    Nu mai mult de 3 % (factor N × 5,7)

    Viscozitate (soluție 1 %)

    Nu mai puțin de 3 kgm– 1s– 1 la 25 °C

    Substanțe solubile în eter

    Nu mai mult de 0,1 %

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 5,0 % (800 °C, 3-4 ore)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Salmonella spp.

    Absentă în 12,5 g

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    E 425 (ii) GLUCOMANAN KONJAC



    Sinonime

     

    Definiție

    Glucomananul Konjac este un hidrocoloid solubil în apă obținut din făina Konjac prin spălare cu soluție apoasă de etanol. Făina Konjac este produsul brut nepurificat obținut din tuberculul plantei perene Amorphophallus konjac. Principala componentă este polizaharida glucomanan cu greutate moleculară mare, care constă în unități de D-manoză și D-glucoză într-un raport molar de 1,6:1,0 legate prin legături β(1-4)-glicozidice cu o ramură la aproximativ fiecare a 50-a sau a 60-a unitate. Aproximativ fiecare al 19-lea reziduu glucidic este acetilat

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    500 000 până la 2 000 000

    Compoziție

    Fibre alimentare totale: nu mai puțin de 95 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cu particule fine de culoare albă până la ușor maronie, fluidă și inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Dispersabilă în apă fierbinte sau rece, formând o soluție extrem de vâscoasă cu un pH cuprins între 5,0 și 7,0. Solubilitatea poate fi mărită prin căldură și agitare mecanică

    Formarea de gel termostabil

    Se prepară o soluție de probă 2 % prin încălzire într-o baie de apă clocotită timp de 30 minute, agitându-se continuu, urmată de răcire la temperatura camerei. Pentru fiecare gram de probă utilizată pentru prepararea a 30 g soluție 2 % se adaugă, la proba complet hidratată și la temperatura camerei, 1 ml de soluție de carbonat de potasiu 10 %. Se încălzește amestecul la 85 °C într-o baie de apă și se păstrează timp de 2 ore fără agitare. În aceste condiții se formează un gel termostabil

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 8 % (105 °C, 3 ore)

    Amidon

    Nu mai mult de 1 %

    Viscozitate (soluție 1 %)

    Nu mai puțin de 20 kgm– 1s– 1 la 25 °C

    Proteine

    Nu mai mult de 1,5 % (N × 5,7)

    Se determină azotul prin metoda Kjeldahl. Procentul de azot din probă înmulțit cu 5,7 dă procentul de proteine din probă

    Substanțe solubile în eter

    Nu mai mult de 0,5 %

    Sulfit (ca SO2)

    Nu mai mult de 4 mg/kg

    Clorură

    Nu mai mult de 0,02 %

    Substanțe solubile în alcool 50 %

    Nu mai mult de 2,0 %

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 2,0 % (800 °C, 3-4 ore)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Salmonella spp.

    Absentă în 12,5 g

    Escherichia coli

    Absentă în 5 g

    E 426 HEMICELULOZĂ DE SOIA



    Sinonime

     

    Definiție

    Hemiceluloza de soia este o polizaharidă rafinată solubilă în apă obținută din fibre de soia prin extracție în apă caldă. Nu se folosește nici un precipitant organic în afară de etanol.

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Polizaharide de soia solubile în apă; Fibre de soia solubilă în apă

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Nu mai puțin de 74 % hidrați de carbon

    Descriere

    Pulbere fluidă albă sau alb-gălbuie

    Identificare

    Solubilitate

    Solubilă în apă fierbinte și rece fără formare de gel

    pH

    5,5 ± 1,5 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 7 % (105 °C, 4 ore)

    Proteine

    Nu mai mult de 14 %

    Viscozitate

    Nu mai mult de 200 mPa.s (soluție 10 %)

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 9,5 % (600 °C, 4 ore)

    Arsen

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Etanol

    Nu mai mult de 2%

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 3 000 colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 100 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 10 g

    E 427 GUMĂ CASSIA



    Sinonime

     

    Definiție

    Guma cassia este endospermul măcinat și purificat al semințelor de Cassia tora și Cassia obtusifoli (Leguminosae) conținând mai puțin de 0,05 % Cassia occidentalis. Constă în principal din polizaharide cu masă moleculară mare, compuse în principal dintr-o catenă liniară de unități de 1,4-β-D-manopiranoză legate cu unități de 1,6-α-D-galactopiranoză. Raportul manoză/galactoză este de aproximativ 5:1.

    În cursul fabricării, semințele sunt decorticate și degerminate prin tratament termic mecanic, urmat de măcinarea și sitarea endospermului. Endospermul măcinat este purificat suplimentar prin extracție cu 2-propanol.

    Compoziție

    Nu mai puțin de 75% de galactomanan

    Descriere

    Pulbere inodoră, de culoare galben pal până la alb-gălbui

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în etanol. Se dispersează bine în apă rece formând o soluție coloidală.

    Formare de gel cu borat

    La dispersia apoasă a probei se adaugă suficientă soluție de testare (ST) de borat de sodiu pentru a ridica pH-ul la o valoare mai mare de 9; se formează un gel.

    Formare de gel cu gumă de xantan

    Se cântăresc 1,5 g probă și 1,5 g gumă de xantan și se amestecă. Se adaugă acest amestec, amestecând rapid, în 300 ml apă la 80° într-un pahar Berzelius de 400 ml. Se amestecă până când amestecul este dizolvat și se amestecă în continuare încă 30 de minute după dizolvare (se menține temperatura peste 60° C în cursul procesului de amestecare). Amestecarea se oprește și amestecul se lasă să se răcească la temperatura camerei cel puțin 2 ore.

    Se formează un gel ferm, viscoelastic, după ce temperatura scade sub 40°, însă un astfel de gel nu se formează într-o soluție de control 1% conținând numai gumă cassia sau numai gumă de xantan, preparate într-un mod similar.

    Viscozitate

    Mai mică de 500 mPa.s (25 °C, 2h, soluție 1 %) corespunzând unei mase moleculare medii de 200 000 -300 000 Da

    Puritate

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 2,0 %

    pH

    5,5-8 (soluție apoasă 1 %)

    Grăsimi brute

    Nu mai mult de 1 %

    Proteine

    Nu mai mult de 7 %

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 1,2 %

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (5h, 105 °C)

    Antrachinone totale

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg (limită de detecție)

    Solvenți reziduali

    Nu mai mult de 750 mg/kg 2-propanol

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de germeni

    Nu mai mult de 5 000 unități formatoare de colonii per gram

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 100 unități formatoare de colonii per gram

    Salmonella spp.

    Absentă în 25g

    Escherichia coli

    Absentă în 1 g

    E 431 STEARAT DE POLIOXIETILENĂ (40)



    Sinonime

    Stearat de polioxil (40); Monostearat de polioxietilenă (40)

    Definiție

    Un amestec de mono și diesteri ai acidului stearic comercial alimentar și amestec de dioli de polioxietilenă (cu o lungime medie a polimerului de aproximativ 40 de unități de oxietilenă) cu polialcool liber

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Solzi sau solid ceros la 25 °C de culoare crem cu miros ușor

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, etanol, metanol și acetat de etil. Insolubil în ulei mineral

    Interval de congelare

    39 °C-44 °C

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru polialcoolii polioxietilici parțial esterificați cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 3 % (metoda Karl Fischer)

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 1

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 25 și nu mai mult de 35

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 27 și nu mai mult de 40

    1,4-Dioxan

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    ▼M37 —————

    ▼B

    Etilen glicoli (mono- și di-)

    Nu mai mult de 0,25 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 432 MONOLAURAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN (POLISORBAT 20)



    Sinonime

    Polisorbat 20; Monolaurat de polioxietilenă (20) sorbitan

    Definiție

    Un amestec de sorbitol parțial esterificat și de mono- și dianhidridelele acestuia cu acid lauric comercial alimentar și condensat cu aproximativ 20 moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol și anhidridele sale

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 70 % grupări oxietilenice echivalent cu nu mai puțin de 97,3 % monolaurat de polioxietilenă (20) sorbitan raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Lichid uleios cu o culoare între galben-lămâie și ambră la 25 °C, cu un ușor miros caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, etanol, metanol, acetat de etil și dioxan. Insolubil în ulei mineral și eter de petrol

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru polialcoolii polioxietilici parțial esterificați cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 3 % (metoda Karl Fischer)

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 2

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 40 și nu mai mult de 50

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 96 și nu mai mult de 108

    1,4-Dioxan

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    ▼M37 —————

    ▼B

    Etilen glicoli (mono- și di-)

    Nu mai mult de 0,25 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 433 MONOOLEAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN (POLISORBAT 80)



    Sinonime

    Polisorbat 80; Monooleat de polioxietilenă (20) sorbitan

    Definiție

    Un amestec de sorbitol parțial esterificat și de mono- și dianhidridelele acestuia cu acid oleic comercial alimentar și condensat cu aproximativ 20 de moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol și anhidridele sale

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 65 % grupări oxietilenice, echivalent cu nu mai puțin de 96,5 % monooleat de polioxietilenă (20) sorbitan raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Lichid uleios cu o culoare între galben-lămâie și ambră la 25 °C, cu un ușor miros caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, etanol, metanol, acetat de etil și toluen. Insolubil în ulei mineral și eter de petrol

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru polialcoolii polioxietilici parțial esterificați cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 3 % (metoda Karl Fischer)

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 2

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 45 și nu mai mult de 55

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 65 și nu mai mult de 80

    1,4-Dioxan

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    ▼M37 —————

    ▼B

    Etilen glicoli (mono- și di-)

    Nu mai mult de 0,25 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 434 MONOPALMITAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN (POLISORBAT 40)



    Sinonime

    Polisorbat 40; Monopalmitat de polioxietilenă (20) sorbitan

    Definiție

    Un amestec de sorbitol parțial esterificat și de mono și dianhidridelele acestuia cu acid palmitic comercial alimentar și condensat cu aproximativ 20 de moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol și anhidridele sale

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 66 % grupări oxietilenice, echivalent cu nu mai puțin de 97 % monopalmitat de polioxietilenă (20) sorbitan raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Lichid uleios sau semigel de culoare între galben-lămâie și portocaliu la 25 °C cu un ușor miros caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, etanol, metanol, acetat de etil și acetonă. Insolubil în ulei mineral

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru polialcoolii polioxietilici parțial esterificați cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 3 % (metoda Karl Fischer)

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 2

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 41 și nu mai mult de 52

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 90 și nu mai mult de 107

    1,4-Dioxan

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    ▼M37 —————

    ▼B

    Etilen glicoli (mono- și di-)

    Nu mai mult de 0,25 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 435 MONOSTEARAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN (POLISORBAT 60)



    Sinonime

    Polisorbat 60; Monostearat de polioxietilenă (20) sorbitan

    Definiție

    Un amestec de sorbitol parțial esterificat și de mono- și dianhidridele acestuia cu acid stearic comercial alimentar și condensat cu aproximativ 20 de moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol și anhidridele sale

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 65 % grupări oxietilenice, echivalent cu nu mai puțin de 97 % monostearat de polioxietilenă (20) sorbitan raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Lichid uleios sau semigel de culoare între galben-lămâie și portocaliu la 25 °C cu un ușor miros caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, acetat de etil și toluen. Insolubil în ulei mineral și uleiuri vegetale

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru polialcoolii polioxietilici parțial esterificați cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 3 % (metoda Karl Fischer)

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 2

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 45 și nu mai mult de 55

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 81 și nu mai mult de 96

    1,4-Dioxan

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    ▼M37 —————

    ▼B

    Etilen glicoli (mono- și di-)

    Nu mai mult de 0,25 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 436 TRISTEARAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN (POLISORBAT 65)



    Sinonime

    Polisorbat 65; Tristearat de polioxietilenă (20) sorbitan

    Definiție

    Un amestec de sorbitol parțial esterificat și de mono- și dianhidridele acestuia cu acid stearic comercial alimentar și condensat cu aproximativ 20 de moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol și anhidridele sale

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 46 % grupări oxietilenice, echivalent cu nu mai puțin de 96 % tristearat de polioxietilenă (20) sorbitan raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Solid ceros de culoare cafenie la 25 °C cu un ușor miros caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    Dispersabil în apă. Solubil în ulei mineral, uleiuri vegetale, eter de petrol, acetonă, eter, dioxan, etanol și metanol

    Interval de congelare

    29-33 °C

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru polialcoolii polioxietilici parțial esterificați cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 3 % (metoda Karl Fischer)

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 2

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 88 și nu mai mult de 98

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 40 și nu mai mult de 60

    1,4-Dioxan

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    ▼M37 —————

    ▼B

    Etilen glicoli (mono- și di-)

    Nu mai mult de 0,25 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 440 (i) PECTINĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    Pectina contă în principal din esteri metilici parțiali ai acidului poligalacturonic și sărurile de amoniu, sodiu, potasiu și calciu ale acestora. Se obține prin extracția în mediu apos din materiale vegetale comestibile corespunzătoare, de obicei citrice sau mere. Nu se utilizează alți agenți de precipitare în afară de metanol, etanol și 2-propanol

    EINECS

    232-553-0

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 65 % acid galacturonic raportat la substanța anhidră fără cenușă după spălare cu acid și alcool

    Descriere

    Pulbere de culoare albă, galben deschis, gri deschis sau brun deschis

    Identificare

    Solubilitate

    Solubilă în apă, formând o soluție coloidală, opalescentă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (105 °C, 2 ore)

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 1 % (insolubilă în acid clorhidric de aproximativ 3N)

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Conținut de azot

    Nu mai mult de 1,0 % după spălare cu acid și etanol

    Substanțe insolubile totale

    Nu mai mult de 3 %

    Solvenți reziduali

    Nu mai mult de 1 % metanol, etanol și 2-propanol liberi, separat sau în combinație, raportat la greutatea fără substanțe volatile

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 440 (ii) PECTINĂ AMIDATĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    Pectina amidată constă în principal din esteri metilici parțiali și amide ale acidului poligalacturonic și sărurile de amoniu, sodiu, potasiu și calciu ale acestora. Se obține prin extracție în mediu apos din materiale vegetale comestibile din specii adecvate, de obicei citrice sau mere, și tratament cu amoniac în mediu alcalin. Nu se utilizează alți agenți de precipitare în afară de metanol, etanol și 2-propanol

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 65 % acid galacturonic raportat la substanța anhidră fără cenușă după spălare cu acid și alcool

    Descriere

    Pulbere de culoare albă, galben deschis, gri deschis sau brun deschis

    Identificare

    Solubilitate

    Solubilă în apă, formând o soluție coloidală, opalescentă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (105 °C, 2 ore)

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 1 % (insolubilă în acid clorhidric de aproximativ 3N)

    Grad de amidare

    Nu mai mult de 25 % din totalul grupărilor carboxil

    Reziduuri de dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Conținut de azot

    Nu mai mult de 2,5 % după spălare cu acid și etanol

    Substanțe insolubile totale

    Nu mai mult de 3 %

    Solvenți reziduali

    Nu mai mult de 1% metanol, etanol și 2-propanol, separat sau în combinație, raportat la greutatea fără substanțe volatile

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 442 FOSFATIDE DE AMONIU



    Sinonime

    Săruri de amoniu ale acidului fosfatidic; Amestec de săruri de amoniu ale gliceridelor fosforilate

    Definiție

    Un amestec de compuși de amoniu ai acizilor fosfatidici derivați din grăsimi și uleiuri comestibile. De fosfor se pot lega una, două sau trei grupări gliceridice. În plus, doi esteri de fosfor se pot lega împreună sub formă de fosfatide de fosfatidil

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conținutul de fosfor este de cel puțin 3 % și cel mult 3,4 % în greutate; conținutul de amoniu este de cel puțin 1,2 % și cel mult 1,5 % (calculat ca N)

    ▼M3

    Descriere

    Semisolid sau solid uleios, onctuos

    ▼B

    Identificare

    Solubilitate

    Solubile în grăsimi. Insolubil în apă. Parțial solubile în etanol și în acetonă

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Puritate

    Substanțe insolubile în eter de petrol

    Nu mai mult de 2,5 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 444 ACETAT IZOBUTIRAT DE ZAHAROZĂ



    Sinonime

    SAIB

    Definiție

    Acetatul izobutirat de zaharoză este un amestec de produși de reacție formați prin esterificarea zaharozei alimentare cu anhidrida acidului acetic și anhidridă izobutirică, urmată de distilare. Amestecul conține toate combinațiile posibile de esteri în care raportul molar acetat/butirat este de aproximativ 2:6

    EINECS

    204-771-6

    Denumire chimică

    Diacetat hexaizobutirat de zaharoză

    Formulă chimică

    C40H62O19

    Masă moleculară

    832-856 (aproximativ), C40H62O19: 846,9

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,8 % și nu mai mult de 101,9 % C40H62O19

    Descriere

    Lichid de culoare deschisă galben-pai, limpede și fără sedimente, cu miros slab

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă. Solubil în majoritatea solvenților organici

    Indice de refracție

    [n]D 40: 1,4492-1,4504

    Densitate specifică

    [d]25 D: 1,141-1,151

    Puritate

    Triacetină

    Nu mai mult de 0,1 %

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 0,2

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 524 și nu mai mult de 540

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 445 ESTERI GLICERINICI AI COLOFONIULUI DIN LEMN



    Sinonime

    Gumă esterică

    Definiție

    Amestec complex de esteri de tri- și diglicerol ai acizilor rezinici din colofoniul extras din lemn. Colofoniul extras din lemn se obține prin extracția cu solvent din bușteni de pin îmbătrâniți urmată de un proces de rafinare cu solvent lichid-lichid. Din prezentele specificații sunt excluse substanțele derivate din guma de colofoniu, din exsudatul pinilor verzi, precum și substanțele derivate din colofoniu din ulei de tall, produs secundar obținut la prelucrarea celulozei pentru obținerea hârtiei kraft. Produsul final conține aproximativ 90 % acizi rezinici și 10 % substanțe neutre (compuși neacizi). Fracția de acizi rezinici este un amestec complex de acizi diterpenoizi monocarboxilici izomeri având formula moleculară empirică C20H30O2, în principal acid abietic. Substanța este purificată prin stripare cu aburi sau prin distilare cu aburi în contracurent

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Solid dur, de culoare galbenă spre brun deschis

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă, solubil în acetonă

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic compusului

    Puritate

    Greutatea specifică a soluției

    [d]20 25 nu mai puțin de 0,935, determinată într-o soluție de 50 % în d-limonen (97 %, temperatura de fierbere 175,5-176 °C, d20 4: 0,84)

    Intervalul de înmuiere determinat prin metoda cu inel și bilă

    Între 82 °C și 90 °C

    Indice de aciditate

    Nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 9

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 45

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Testul pentru absența colofoniului din ulei de tall (testul cu sulf)

    La încălzirea compușilor organici cu conținut de sulf în prezența formiatului de sodiu, sulful este convertit în hidrogen sulfurat care poate fi ușor detectat cu ajutorul hârtiei cu acetat de plumb. Un test pozitiv indică utilizarea colofoniului din ulei de tall în locul colofoniului extras din lemn

    E 450 (i) DIFOSFAT DISODIC



    Sinonime

    Difosfat diacid disodic; Pirofosfat diacid disodic; Pirofosfat acid de sodiu; Pirofosfat disodic

    Definiție

    EINECS

    231-835-0

    Denumire chimică

    Difosfat diacid disodic

    Formulă chimică

    Na2H2P2O7

    Masă moleculară

    221,94

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % difosfat disodic

    Conține nu mai puțin de 63,0 % și nu mai mult de 64,5 % P2O5

    Descriere

    Pulbere sau granule albe

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubil în apă

    pH

    Între 3,7 și 5,0 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, 4 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 1 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 200 mg/kg

    E 450 (ii) DIFOSFAT TRISODIC



    Sinonime

    Pirofosfat trisodic; Difosfat monoacid trisodic; Pirofosfat monoacid trisodic; Fosfat trisodic

    Definiție

    EINECS

    238-735-6

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    Monohidrat: Na3HP2O7 · H2O

    Anhidru: Na3HP2O7

    Masă moleculară

    Monohidrat: 261,95

    Anhidru: 243,93

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % raportat la substanța uscată

    Conține nu mai puțin de 57 % și nu mai mult de 59 % P2O5

    Descriere

    Pulbere sau granule albe, se găsește sub formă anhidră sau monohidrat

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubil în apă

    pH

    Între 6,7 și 7,5 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 4,5 % raportat la compusul anhidru (450-550 °C).

    Nu mai mult de 11,5 % raportat la compusul monohidrat

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, 4 ore) pentru forma anhidră

    Nu mai mult de 1,0 % (105 °C, 4 ore) pentru forma monohidrat

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 450 (iii) DIFOSFAT TETRASODIC



    Sinonime

    Pirofosfat tetrasodic; Difosfat tetrasodic; Fosfat tetrasodic

    Definiție

    EINECS

    231-767-1

    Denumire chimică

    Difosfat tetrasodic

    Formulă chimică

    Anhidru: Na4P2O7

    Decahidrat: Na4P2O7 · 10H2O

    Masă moleculară

    Anhidru: 265,94

    Decahidrat: 446,09

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % Na4P2O7 raportat la substanța calcinată

    Conține nu mai puțin de 52,5 % și nu mai mult de 54,0 % P2O5

    Descriere

    Cristale albe sau incolore sau pulbere cristalină sau granulară albă. Decahidratul este puțin eflorescent în aer uscat

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubil în apă; Insolubil în etanol

    pH

    Între 9,8 și 10,8 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 0,5 % pentru sarea anhidră, nu mai puțin de 38 % și nu mai mult de 42 % pentru decahidrat (105 °C, 4 ore, apoi 550 °C, 30 de minute)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 450 (v) DIFOSFAT TETRAPOTASIC



    Sinonime

    Pirofosfat tetrapotasic

    Definiție

    EINECS

    230-785-7

    Denumire chimică

    Difosfat tetrapotasic

    Formulă chimică

    K4P2O7

    Masă moleculară

    330,34 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % (800 °C timp de 30 de minute)

    Conține nu mai puțin de 42,0 % și nu mai mult de 43,7 % P2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale incolore sau pulbere albă, foarte higroscopică

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubil în apă, insolubil în etanol

    pH

    Între 10,0 și 10,8 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 2 % (105 °C, 4 ore, apoi 550 °C, 30 de minute)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 450 (vi) DIFOSFAT DICALCIC



    Sinonime

    Pirofosfat de calciu

    Definiție

    EINECS

    232-221-5

    Denumire chimică

    Difosfat dicalcic

    Pirofosfat dicalcic

    Formulă chimică

    Ca2P2O7

    Masă moleculară

    254,12

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 96 %

    Conține nu mai puțin de 55 % și nu mai mult de 56 % P2O5

    Descriere

    Pulbere albă, fină, inodoră

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Insolubil în apă. Solubil în acid azotic și acid clorhidric diluat

    pH

    Între 5,5 și 7,0 (suspensie în apă 10 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 1,5 % (800 °C ± 25 °C, 30 minute)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 450 (vii) DIFOSFAT DIACID DE CALCIU



    Sinonime

    Pirofosfat acid de calciu; Pirofosfat diacid monocalcic

    Definiție

    EINECS

    238-933-2

    Denumire chimică

    Difosfat diacid de calciu

    Formulă chimică

    CaH2P2O7

    Masă moleculară

    215,97

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 90 % raportat la substanța anhidră

    Conține nu mai puțin de 61 % și nu mai mult de 66 % P2O5

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere albă

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Puritate

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 0,4 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 800 mg/kg. Se aplică până la 31 martie 2015.

    Nu mai mult de 200 mg/kg. Se aplică de la 1 aprilie 2015.

    ▼M10

    E 450 (ix) DIFOSFAT BIACID DE MAGNEZIU



    Sinonime

    Pirofosfat acid de magneziu, pirofosfat biacid monomagnezic, difosfat de magneziu, pirofosfat de magneziu

    Definiție

    Difosfatul biacid de magneziu este sarea acidă de magneziu a acidului difosforic. El este fabricat prin adăugarea lentă a unei dispersii apoase de hidroxid de magneziu la acidul fosforic, până la obținerea unui raport molar de aproximativ 1:2 între Mg și P. Temperatura este menținută sub 60 °C în timpul reacției. La amestecul de reacție se adaugă aproximativ 0,1 % peroxid de hidrogen, suspensia fiind apoi încălzită și malaxată.

    EINECS

    244-016-8

    Denumire chimică

    Difosfat biacid de monomagneziu

    Formulă chimică

    MgH2P2O7

    Masa moleculară

    200,25

    Analiză chimică

    Conținut de P2O5 cuprins între minimum 68 % și maximum 70,5 %, exprimat ca P2O5

    Conținut de MgO cuprins între minimum 18 % și maximum 20,5 %, exprimat ca MgO.

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere albă

    Identificare

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă, practic insolubil în etanol

    Granulometrie:

    Dimensiunea medie a particulelor variază între 10 și 50 μm

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Maximum 12 % (800 °C, 0,5 ore)

    Fluoruri

    Maximum 20 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Aluminiu

    Maximum 50 mg/kg

    Arsen

    Maximum 1 mg/kg

    Cadmiu

    Maximum 1 mg/kg

    Plumb

    Maximum 1 mg/kg

    ▼B

    E 451 (i) TRIFOSFAT PENTASODIC



    Sinonime

    Tripolifosfat pentasodic; Tripolifosfat de sodiu

    Definiție

    EINECS

    231-838-7

    Denumire chimică

    Trifosfat pentasodic

    Formulă chimică

    Na5O10P3 · nH2O (n = 0 sau 6)

    Masă moleculară

    367,86

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85,0 % (anhidru) sau 65,0 % (hexahidrat)

    Conține nu mai puțin de 56 % și nu mai mult de 59 % P2O5 (anhidru) sau nu mai puțin de 43 % și nu mai mult de 45 % (hexahidrat)

    Descriere

    Granule sau pulbere albă, puțin higroscopică

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    pH

    Între 9,1 și 10,2 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Anhidru: Nu mai mult de 0,7 % (105 °C, 1 oră)

    Hexahidrat: Nu mai mult de 23,5 % (60 °C, 1 oră, apoi 105 °C, 4 ore)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,1 %

    Polifosfați superiori

    Nu mai mult de 1 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 451 (ii) TRIFOSFAT PENTAPOTASIC



    Sinonime

    Tripolifosfat pentapotasic; Trifosfat de potasiu; Tripolifosfat de potasiu

    Definiție

    EINECS

    237-574-9

    Denumire chimică

    Trifosfat pentapotasic; Tripolifosfat pentapotasic

    Formulă chimică

    K5O10P3

    Masă moleculară

    448,42

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % raportat la substanța anhidră

    Conține nu mai puțin de 46,5 % și nu mai mult de 48 % P2O5

    Descriere

    Granule sau pulbere albă, foarte higroscopice

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    pH

    Între 9,2 și 10,5 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 0,4 % (105 °C, 4 ore, apoi 550 °C, 30 de minute)

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 2 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 452 (i) POLIFOSFAT DE SODIU

    I.    POLIFOSFAT SOLUBIL



    Sinonime

    Hexametafosfat de sodiu; Tetrapolifosfat de sodiu; Sare Graham; Polifosfați de sodiu, sticloși; Polimetafosfat de sodiu; Metafosfat de sodiu

    Definiție

    Polifosfații de sodiu solubili sunt obținuți prin fuziunea și răcirea ulterioară a ortofosfaților de sodiu. Acești compuși sunt o clasă care constă din câțiva polifosfați amorfi, solubili în apă, compuși din catene lineare de unități de metafosfat, (NaPO3)x unde x ≥ 2, terminate cu grupări Na2PO4. Aceste substanțe sunt de obicei identificate prin raportul lor Na2O/P2O5 sau conținutul lor de P2O5. Raportul Na2O/P2O5 variază de la aproximativ 1,3 pentru tetrapolifosfatul de sodiu, unde x = aproximativ 4; la aproximativ 1,1 pentru sarea Graham, denumită de obicei hexametafosfat de sodiu, unde x = 13-18; și la aproximativ 1,0 pentru polifosfații de sodiu cu masă moleculară mai mare, unde x = 20-100 sau mai mult. pH-ul soluțiilor acestora variază de la 3,0 la 9,0

    EINECS

    272-808-3

    Denumire chimică

    Polifosfat de sodiu

    Formulă chimică

    Amestecuri eterogene de săruri de sodiu ale acizilor polifosforici condensați lineari având formula generală H(n + 2)PnO(3n + 1), unde „n” este de cel puțin 2

    Masă moleculară

    (102)n

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 60 % și nu mai mult de 71 % P2O5 raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Plachete, granule sau pulbere incolore sau albe, transparente

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    pH

    Între 3,0 și 9,0 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 1 %

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,1 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    II.    POLIFOSFAT INSOLUBIL



    Sinonime

    Metafosfat de sodiu insolubil; Sare Maddrell; Polifosfat de sodiu insolubil; IMP

    Definiție

    Metafosfatul de sodiu insolubil este un polifosfat de sodiu cu masă moleculară mare compus din două catene lungi de metafosfat (NaPO3)x care formează spirale în direcții diferite în jurul unei axe comune. Raportul Na2O/P2O5 este de aproximativ 1,0. pH-ul unei suspensii în apă de 1:3 este aproximativ 6,5

    EINECS

    272-808-3

    Denumire chimică

    Polifosfat de sodiu

    Formulă chimică

    Amestecuri eterogene de săruri de sodiu ale acizilor polifosforici condensați lineari având formula generală H(n + 2)PnO(3n + 1), unde „n” este de cel puțin 2

    Masă moleculară

    (102)n

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 68,7 % și nu mai mult de 70,0 % P2O5

    Descriere

    Pulbere cristalină albă

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă, solubil în acizi minerali și în soluții de clorură de potasiu și amoniu (dar nu și de sodiu)

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    pH

    Aproximativ 6,5 (suspensie în apă 1:3)

    Puritate

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 452 (ii) POLIFOSFAT DE POTASIU



    Sinonime

    Metafosfat de potasiu; Polimetafosfat de potasiu; Sare Kurrol

    Definiție

    EINECS

    232-212-6

    Denumire chimică

    Polifosfat de potasiu

    Formulă chimică

    (KPO3)n

    Amestecuri eterogene de săruri de potasiu ale acizilor polifosforici condensați lineari având formula generală H(n + 2)PnO(3n + 1), unde „n” este de cel puțin 2

    Masă moleculară

    (118)n

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 53,5 % și nu mai mult de 61,5 % P2O5 raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Pulbere fină albă sau cristale sau plachete sticloase incolore

    Identificare

    Solubilitate

    1 g se dizolvă în 100 ml de soluție de acetat de sodiu 1:25

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    pH

    Nu mai mult de 7,8 (suspensie 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 2 % (105 °C, 4 ore, apoi 550 °C, 30 de minute)

    Fosfat ciclic

    Nu mai mult de 8 % în conținut de P2O5

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 452 (iii) POLIFOSFAT DE SODIU ȘI CALCIU



    Sinonime

    Polifosfat de sodiu și calciu, sticlos

    Definiție

    EINECS

    233-782-9

    Denumire chimică

    Polifosfat de sodiu și calciu

    Formulă chimică

    (NaPO3)n CaO, unde n este în mod obișnuit 5

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 61 % și nu mai mult de 69 % P2O5 raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Cristale, sfere albe sticloase

    Identificare

    pH

    Aproximativ 5-7 (suspensie 1% g/g)

    Conținut de CaO

    7 %-15 % g/g

    Puritate

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 452 (iv) POLIFOSFAT DE CALCIU



    Sinonime

    Metafosfat de calciu; Polimetafosfat de calciu

    Definiție

    EINECS

    236-769-6

    Denumire chimică

    Polifosfat de calciu

    Formulă chimică

    (CaP2O6)n

    Amestecuri eterogene de săruri de calciu ale acizilor polifosforici condensați având formula generală H(n + 2)PnO(n + 1), unde „n” este de cel puțin 2

    Masă moleculară

    (198)n

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 71 % și nu mai mult de 73 % P2O5 raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Cristale sau pulbere albă incolore, inodore

    Identificare

    Solubilitate

    De obicei greu solubil în apă. Solubil în mediu acid

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    Conținut de CaO

    Între 27 și 29,5 %

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 2 % (105 °C, 4 ore, apoi 550 °C, 30 de minute)

    Fosfat ciclic

    Nu mai mult de 8 % (în conținut de P2O5)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimate ca fluor)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M23

    E 456 POLIASPARTAT DE POTASIU



    Sinonime

    Definiție

    Poliaspartatul de potasiu este o sare de potasiu a acidului poliaspartic, produsă din acid L-aspartic și hidroxid de potasiu. Procesul termic transformă acidul aspartic în polisuccinimidă care este insolubilă. Polisuccinimida este tratată cu hidroxid de potasiu, ceea ce permite deschiderea inelului și polimerizarea unităților. Ultima etapă constă în faza de uscare prin pulverizare, în urma căreia rezultă o pudră de culoare cafeniu deschis.

    Număr CAS

    64723-18-8

    Denumire chimică

    Acid L-aspartic, homopolimer, sare de potasiu

    Formulă chimică

    [C4H4NO3K]n

    Masă molară medie gravimetrică

    Aproximativ 5 300 g/mol

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98 % raportat la substanța uscată

    Dimensiunea particulelor

    Nu mai puțin de 45 μm (nu mai mult de 1 % din greutate particule sub 45 μm)

    Descriere

    O pulbere de culoare brun deschis, inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă și puțin solubil în solvenți organici

    pH

    7,5-8,5 (40 % soluție apoasă)

    Puritate

    Grad de substituție

    Nu mai puțin de 91,5 % raportat la substanța uscată

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 11 % (105 °C, 12 ore)

    Hidroxid de potasiu

    Nu mai mult de 2 %

    Acid aspartic

    Nu mai mult de 1 %

    Alte impurități

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsenic

    Nu mai mult de 2,5 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1,5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    ▼B

    E 459 BETA-CILODEXTRINĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    Beta-ciclodextrina este o zaharidă ciclică nereducătoare care constă din șapte unități D-glucopiranozil legate α-1,4. Produsul este fabricat prin acțiunea enzimei cicloglicoziltransferază (CGTază) obținută din Bacillus circulans, Paenibacillus macerans sau Bacillus licheniformis recombinat tulpina SJ1608 din amidon parțial hidrolizat

    EINECS

    231-493-2

    Denumire chimică

    Cicloheptaamiloză

    Formulă chimică

    (C6H10O5)7

    Masă moleculară

    1 135

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,0 % (C6H10O5)7 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Solid cristalin alb sau aproape alb, practic inodor

    Aspectul soluției apoase

    Limpede și incoloră

    Identificare

    Solubilitate

    Greu solubilă în apă; liber solubilă în apă fierbinte; puțin solubilă în etanol

    Rotație specifică

    [α]D 25 între + 160° și + 164° (soluție 1 %)

    pH

    5,0-8,0 (soluție 1 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 14 % (metoda Karl Fischer)

    Alte ciclodextrine

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța anhidră

    Solvenți reziduali

    Tricloretilenă sau toluen, nu mai mult de 1 mg/kg din fiecare

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M8

    E 460(i) CELULOZĂ MICROCRISTALINĂ, GEL DE CELULOZĂ



    Sinonime

     

    ▼B

    Definiție

    Celuloza microcristalină este celuloză parțial depolimerizată, purificată, preparată prin tratarea cu acizi minerali a alfa-celulozei, obținută sub formă de pastă de hârtie din material vegetal fibros. Gradul de polimerizare este de obicei mai mic de 400

    EINECS

    232-674-9

    Denumire chimică

    Celuloză

    Formulă chimică

    (C6H10O5)n

    Masă moleculară

    Aproximativ 36 000

    Compoziție

    Nu mai puțin de 97 % calculat ca celuloză, raportat la substanța anhidră

    Dimensiunea particulelor

    Nu mai puțin de 5 μm (nu mai mult de 10 % din particule sub 5 μm)

    Descriere

    Pulbere fină de culoare albă sau aproape albă, inodoră

    Identificare

    ▼M24

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, etanol, eter și acizi minerali diluați. Practic insolubilă sau insolubilă în soluție de hidroxid de sodiu (concentrație: 50 g NaOH/l)

    ▼B

    Reacția de culoare

    La 1 mg de probă se adaugă 1 ml acid fosforic și se încălzește pe baie de apă timp de 30 minute. Se adaugă 4 ml soluție 1:4 de catecol în acid fosforic și se încălzește timp de 30 minute. Apare o culoare roșie

    Spectroscopie în infraroșu

    Identificare

    Testul suspensiei

    Se amestecă 30 g de probă cu 270 ml de apă într-un agitator electric de mare viteză (12 000 rpm) timp de 5 minute. Amestecul rezultat constă fie într-o suspensie fluidă, fie într-o suspensie vâscoasă și neomogenă, cu fluiditate scăzută sau inexistentă, cu o ușoară sedimentare și cu un conținut mare de bule de aer. Dacă se obține o suspensie fluidă, se transferă 100 ml într-un cilindru gradat de 100 ml care se lasă în repaus timp de o oră. Substanțele solide se sedimentează și apare un lichid supernatant

    pH

    pH-ul lichidului supernatant este între 5,0 și 7,5 (suspensie în apă 10 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 7 % (105 °C, 3 ore)

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 0,24 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 % (800 ± 25 °C)

    Amidon

    Nedetectabil

    La 20 ml dispersie obținută la identificare, testul suspensiei, se adaugă câteva picături de soluție de iod și se agită. Nu trebuie să apară culoarea albastru-violet sau albastru

    Grupări carboxil

    Nu mai mult de 1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 460 (ii) CELULOZĂ PULBERE



    Definiție

    Celuloză dezintegrată mecanic, purificată, preparată prin prelucrarea alfa-celulozei, obținută sub formă de pastă de hârtie din material vegetal fibros

    EINECS

    232-674-9

    Denumire chimică

    Celuloză; Polimer liniar cu reziduuri de glucoză legate 1:4

    Formulă chimică

    (C6H10O5)n

    Masă moleculară

    (162)n (n este predominant 1 000 sau mai mare)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 92 %

    Dimensiunea particulelor

    Nu mai puțin de 5 μm (nu mai mult de 10 % din particule sub 5 μm)

    Descriere

    Pulbere de culoare albă, inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, etanol, eter și acizi minerali diluați. Puțin solubilă în soluție de hidroxid de sodiu

    Testul suspensiei

    Se amestecă 30 g de probă cu 270 ml de apă într-un agitator electric de mare viteză (12 000 rpm) timp de 5 minute. Amestecul rezultat constă fie într-o suspensie fluidă, fie într-o suspensie vâscoasă și neomogenă, cu fluiditate scăzută sau inexistentă, cu o ușoară sedimentare și cu un conținut mare de bule de aer. Dacă se obține o suspensie fluidă, se transferă 100 ml într-un cilindru gradat de 100 ml care se lasă în repaus timp de o oră. Substanțele solide se sedimentează și apare un lichid supernatant

    pH

    pH-ul lichidului supernatant este între 5,0 și 7,5 (suspensie în apă 10 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 7 % (105 °C, 3 ore)

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 1,0 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,3 % (800 ± 25 °C)

    Amidon

    Nedetectabil

    La 20 ml dispersie obținută la identificare, testul suspensiei, se adaugă câteva picături de soluție de iod și se agită. Nu trebuie să apară culoarea albastru-violet sau albastru

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 461 METILCELULOZĂ



    Sinonime

    Eter metilic al celulozei

    Definiție

    Metilceluloza este celuloză obținută direct din material vegetal fibros și eterificată parțial cu grupări metilice

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Eter metilic al celulozei

    Formulă chimică

    Polimerii conțin unități de anhidroglucoză substituite, cu următoarea formulă generală:

    C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3) unde R1, R2, R3 pot fi oricare din următoarele:

    — H

    — CH3 sau

    — CH2CH3

    Masă moleculară

    De la aproximativ 20 000 până la 380 000

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 25 % și nu mai mult de 33 % grupări metoxil (-OCH3) și nu mai mult de 5 % grupări hidroxietoxil (-OCH2CH2OH)

    Descriere

    Pulbere granulată sau fibroasă de culoare albă, ușor gălbuie sau gri, puțin higroscopică, inodoră și insipidă

    Identificare

    Solubilitate

    Se gonflează în apă, producând o soluție coloidală, vâscoasă, limpede până la opalescentă.

    Insolubilă în etanol, eter și cloroform.

    Solubilă în acid acetic glacial

    pH

    Nu mai puțin de 5,0 și nu mai mult de 8,0 (soluție coloidală 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 10 % (105 °C, 3 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 1,5 % (800 ± 25 °C)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 462 ETILCELULOZĂ



    Sinonime

    Eter etilic al celulozei

    Definiție

    Etilceluloza este celuloza obținută direct din material vegetal fibros și eterificată parțial cu grupe etilice

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Eter etilic al celulozei

    Formulă chimică

    Polimerii conțin unități de anhidroglucoză substituite, cu următoarea formulă generală:

    C6H7O2(OR1)(OR2) unde R1 și R2 pot fi oricare din următoarele:

    — H

    — CH2CH3

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 44 % și nu mai mult de 50 % grupe etoxil (-OC2H5) raportat la substanța uscată (echivalentul a cel mult 2,6 grupe etoxil per unitate de anhidroglucoză)

    Descriere

    Pulbere puțin higroscopică, albă sau albicioasă, inodoră și insipidă

    Identificare

    Solubilitate

    Practic insolubilă în apă, în glicerol și în 1,2-propandiol, dar solubilă în proporții variabile în anumiți solvenți organici, în funcție de conținutul de etoxil. Etilceluloza care conține mai puțin de 46-48 % grupe etoxil este liber solubilă în tetrahidrofuran, acetat de metil, cloroform și în amestec de hidrocarburi aromatice și etanol. Etilceluloza care conține 46-48 % sau mai mult grupe etoxil este liber solubilă în etanol, metanol, toluen, cloroform și acetat de etil

    Testul de formare a peliculei

    Se dizolvă 5 g de probă în 95 g amestec 80:20 (g/g) toluen și etanol. Se formează o soluție limpede, gălbuie, stabilă. Se toarnă câțiva ml de soluție pe o placă de sticlă și se lasă să se evapore solventul. Se formează o peliculă clară, continuă, rezistentă, groasă. Pelicula este inflamabilă

    pH

    Neutru la turnesol (soluție coloidală 1%)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 3 % (105 °C, 2 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,4 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 463 HIDROXIPROPILCELULOZĂ



    Sinonime

    Eter hidroxipropilic al celulozei

    Definiție

    Hidroxipropilceluloza este celuloză obținută direct din material vegetal fibros și eterificată parțial cu grupări hidroxipropil

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Eter hidroxipropilic al celulozei

    Formulă chimică

    Polimerii conțin unități de anhidroglucoză substituite, cu următoarea formulă generală:

    C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot fi oricare din următoarele:

    — H

    — CH2CHOHCH3

    — CH2CHO (CH2CHOHCH3) CH3

    — CH2CHO[CH2CHO (CH2CHOHCH3) CH3]CH3

    Masă moleculară

    De la aproximativ 30 000 până la 1 000 000

    Compoziție

    Conține nu mai mult de 80,5 % grupări hidroxipropoxil (-OCH2CHOHCH3) echivalentul a nu mai mult de 4,6 grupări hidroxipropil per unitate de anhidroglucoză, raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere granulată sau fibroasă de culoare albă, ușor gălbuie sau gri, puțin higroscopică, inodoră și insipidă

    Identificare

    Solubilitate

    Se gonflează în apă, producând o soluție coloidală, vâscoasă, limpede până la opalescentă. Solubilă în etanol. Insolubilă în eter

    Gazcromatografie

    Se determină substituenții prin gazcromatografie

    pH

    Nu mai puțin de 5,0 și nu mai mult de 8,0 (soluție coloidală 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 10 % (105 °C, 3 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %, determinată la 800 ± 25 °C

    Propilen clorhidrine

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M27

    E 463a HIDROXIPROPILCELULOZĂ DE JOASĂ SUBSTITUȚIE (L-HPC)



    Sinonime

    Eter hidroxipropilic al celulozei, de joasă substituție

    Definiție

    L-HPC este un polieter (hidroxipropilic) al celulozei, de joasă substituție.

    L-HPC este fabricat prin eterificarea parțială a unităților de anhidroglucoză ale celulozei pure (celuloză din lemn) cu grupări de oxid de propilenă/hidroxipropil. Produsul rezultat este apoi purificat, uscat și măcinat pentru a se obține hidroxipropilceluloză de joasă substituție.

    L-HPC conține grupări hidroxipropoxi în proporție de cel puțin de 5,0 % și cel mult 16,0 %, calculate în raport cu substanța uscată.

    L-HPC diferă de hidroxipropilceluloză (E 463) în ceea ce privește gradul de substituție molară cu grupări hidroxipropoxi a unității inelului de glucoză (0,2 pentru L-HPC vs. 3,5 pentru E 463) din lanțul principal al celulozei.

    Denumire IUPAC

    Eter 2-hidroxipropilic al celulozei (de joasă substituție)

    Număr CAS

    9004-64-2

    Număr Einecs

     

    Denumire chimică

    Eter hidroxipropilic al celulozei, de joasă substituție

    Formulă chimică

    Polimerii conțin unități de anhidroglucoză substituite, cu următoarea formulă generală:

    C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3)

    unde R1, R2, R3 pot fi oricare dintre următoarele:

    — H

    — CH2CHOHCH3

    — CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3

    — CH2CHO[CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3]CH3

    Masă moleculară

    De la aproximativ 30 000 până la 150 000 g/mol

    Analiză

    Numărul mediu de grupări hidroxipropoxi

    (–OCH2CHOHCH3) corespunde cu 0,2 grupări de hidroxipropil per unitate de anhidroglucoză pe bază anhidră

    Dimensiunea particulelor

    prin metoda de difracție cu laser – cel puțin 45 μm (cel mult 1 % din greutate particule sub 45 μm) și cel mult 65 μm

    prin cromatografie de excluziune dimensională (SEC) – dimensiunea medie (D50) a particulelor între 47,3 μm și 50,3 μm; valoare D90 (90 % sub valoarea dată) între 126,2 μm și 138 μm

    Descriere

    Pulbere granulată sau fibroasă de culoare albă, ușor gălbuie sau gri, puțin higroscopică, inodoră și insipidă

    Identificare

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Insolubilă în apă; se gonflează în apă. Se dizolvă într-o soluție de 10 % hidroxid de sodiu, rezultând o soluție vâscoasă.

    Analiză

    Stabilirea gradului de substituție molară prin cromatografie în fază gazoasă

    pH

    Cel puțin de 5,0 și cel mult de 7,5 (suspensie coloidală 1 %)

    Puritate

     

    Pierdere prin uscare

    Cel mult 5,0 % (105 °C, 1 oră)

    Reziduu la calcinare

    Cel mult de 0,8 %, determinat la 800 °C ± 25 °C

    Propilen clorhidrine

    Cel mult 0,1 mg/kg (pe bază anhidră) [cromatografie în fază gazoasă – spectrometrie de masă (GC-MS)]

    Arsen

    Cel mult 2 mg/kg

    Plumb

    Cel mult 1 mg/kg

    Mercur

    Cel mult 0,5 mg/kg

    Cadmiu

    Cel mult 0,15 mg/kg

    ▼B

    E 464 HIDROXIPROPILMETILCELULOZĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    Hidroxipropilmetilceluloza este celuloză obținută direct din material vegetal fibros și eterificată parțial cu grupări metil, cu un grad redus de substituire cu grupări hidroxipropil

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Eter 2-hidroxipropilic al metilcelulozei

    Formulă chimică

    Polimerii conțin unități de anhidroglucoză substituite, cu următoarea formulă generală:

    C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot fi oricare din următoarele:

    — H

    — CH3

    — CH2CHOHCH3

    — CH2CHO (CH2CHOHCH3) CH3

    — CH2CHO[CH2CHO (CH2CHOHCH3) CH3]CH3

    Masă moleculară

    De la aproximativ 13 000 până la 200 000

    Compoziție

    Conține cel puțin 19 % și cel mult 30 % grupări metoxil (-OCH3) și cel puțin 3 % și cel mult 12 % grupări hidroxipropil (-OCH2CHOHCH3), raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere granulată sau fibroasă de culoare albă, ușor gălbuie sau gri, puțin higroscopică, inodoră și insipidă

    Identificare

    Solubilitate

    Se gonflează în apă, producând o soluție coloidală, vâscoasă, limpede până la opalescentă. Insolubil în etanol

    Gazcromatografie

    Se determină substituenții prin gazcromatografie

    pH

    Nu mai puțin de 5,0 și nu mai mult de 8,0 (soluție coloidală 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 10 % (105 °C, 3 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 1,5 % pentru produsele cu viscozitate de 50 mPa.s sau mai mare

    Nu mai mult de 3 % pentru produsele cu viscozitate sub 50 mPa.s

    Propilen clorhidrine

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 465 ETILMETILCELULOZĂ



    Sinonime

    Metiletilceluloză

    Definiție

    Etilmetilceluloza este celuloză obținută direct din material vegetal fibros, eterificată parțial cu grupări metil și etil

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Eter etilmetilic al celulozei

    Formulă chimică

    Polimerii conțin unități de anhidroglucoză substituite, cu următoarea formulă generală:

    C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot fi oricare din următoarele:

    — H

    — CH3

    — CH2CH3

    Masă moleculară

    De la aproximativ 30 000 până la 40 000

    Compoziție

    Conține, raportat la substanța anhidră, cel puțin 3,5 % și cel mult 6,5 % grupări metoxil (-OCH3), cel puțin 14,5 % și cel mult 19 % grupări etoxil (-OCH2CH3) și cel puțin 13,2 % și cel mult 19,6 % din totalul grupărilor alcoxil, calculate ca metoxil

    Descriere

    Pulbere granulată sau fibroasă de culoare albă, ușor gălbuie sau gri, puțin higroscopică, inodoră și insipidă

    Identificare

    Solubilitate

    Se gonflează în apă, producând o soluție coloidală, vâscoasă, limpede până la opalescentă. Solubilă în etanol. Insolubilă în eter

    pH

    Nu mai puțin de 5,0 și nu mai mult de 8,0 (soluție coloidală 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % pentru forma fibroasă și nu mai mult de 10 % pentru forma pulbere (105 °C la greutate constantă)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,6 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M8

    E 466 CARBOXIMETILCELULOZĂ DE SODIU, GUMĂ DE CELULOZĂ



    Sinonime

    NaCMC; CMC de sodiu

    Definiția

    Carboximetilceluloza de sodiu este sarea de sodiu parțială a unui eter carboximetilic al celulozei, celuloza fiind obținută direct din material vegetal fibros

    ▼B

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sarea de sodiu a eterului carboximetilic al celulozei

    Formulă chimică

    Polimerii conțin unități de anhidroglucoză substituite, cu următoarea formulă generală:

    C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot fi oricare din următoarele:

    — H

    — CH2COONa

    — CH2COOH

    Masă moleculară

    Mai mare decât aproximativ 17 000 (grad de polimerizare de aproximativ 100)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere granulată sau fibroasă de culoare albă, ușor gălbuie sau gri, puțin higroscopică, inodoră și insipidă

    Identificare

    Solubilitate

    Formează o soluție coloidală vâscoasă cu apa. Insolubil în etanol

    Testul spumei

    O soluție de probă 0,1 % se agită puternic. Nu se produce un strat de spumă. (Acest test permite să se facă distincția între carboximetilceluloza de sodiu și alți eteri ai celulozei)

    Formare de precipitat

    La 5 ml soluție de probă 0,5 % se adaugă 5 ml soluție 5 % de sulfat de cupru sau de sulfat de aluminiu. Se formează un precipitat. (Acest test permite să se diferențieze carboximetilceluloza de sodiu de alți eteri ai celulozei, precum și de gelatină, de guma din semințe de carruba și de guma adragant)

    Reacția de culoare

    Se adaugă 0,5 g pulbere de carboximetilceluloză de sodiu în 50 ml de apă și se agită pentru a se obține o dispersie omogenă. Se agită în continuare până se obține o soluție limpede și se utilizează soluția la următorul test:

    La 1 mg de probă, diluată cu un volum egal de apă într-o eprubetă mică, se adaugă 5 picături de soluție de 1-naftol. Se înclină eprubeta și se toarnă cu grijă prin prelingere pe peretele eprubetei 2 ml acid sulfuric, astfel încât acesta să formeze un strat inferior. La interfață apare o culoare roșie-purpurie

    pH

    Nu mai puțin de 5,0 și nu mai mult de 8,5 (soluție coloidală 1 %)

    Puritate

    Grad de substituție

    Nu mai puțin de 0,2 și nu mai mult de 1,5 grupări carboximetil (-CH2COOH) per unitate de anhidroglucoză

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (105 °C, pentru greutate constantă)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Glicolat total

    Nu mai mult de 0,4 %, calculat ca glicolat de sodiu raportat la substanța anhidră

    Sodiu

    Nu mai mult de 12,4 % raportat la substanța anhidră

    E 468 CARBOXIMETILCELULOZĂ DE SODIU RETICULATĂ, GUMĂ DE CELULOZĂ CU STRUCTURĂ RETICULATĂ



    Sinonime

    Celuloză carboximetilică cu structură reticulată; CMC cu structură reticulată; CMC de sodiu cu structură reticulată;

    Definiție

    Carboximetilceluloza de sodiu reticulată este sarea de sodiu a celulozei parțial O-carboximetilată, reticulată termic

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sare de sodiu a eterului carboximetilic al celulozei cu structură reticulată

    Formulă chimică

    Polimeri conținând unități de anhidroglucoză substituite având formula generală:

    C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3) unde R1, R2 și R3 pot fi oricare dintre următoarele:

    — H

    — CH2COONa

    — CH2COOH

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere inodoră, albă sau albicioasă, puțin higroscopică

    Identificare

    Formare de precipitat

    Se agită 1 g cu 100 ml soluție conținând 4 mg/kg albastru de metilen și se lasă să se decanteze. Substanța examinată absoarbe albastrul de metilen și se sedimentează ca o masă fibroasă albastră

    Reacția de culoare

    Se agită 1 g cu 50 ml apă. Se transferă 1 ml din amestec într-o eprubetă, se adaugă 1 ml apă și 0,05 ml soluție alfa-naftol în metanol 40 g/l, proaspăt preparată. Se înclină eprubeta și se adaugă cu atenție 2 ml acid sulfuric pe peretele eprubetei, în așa fel încât să formeze un strat inferior. La interfață apare o culoare roșiatică-violetă

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Nu mai puțin de 5,0 și nu mai mult de 7,0 (soluție 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6 % (105 °C, 3 ore)

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 10 %

    Grad de substituție

    Nu mai puțin de 0,2 și nu mai mult de 1,5 grupări carboximetil pe unitate de anhidroglucoză

    Conținut de sodiu

    Nu mai mult de 12,4 % raportat la substanța anhidră

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 469 CARBOXIMETILCELULOZĂ HIDROLIZATĂ ENZIMATIC, GUMĂ DE CELULOZĂ HIDROLIZATĂ ENZIMATIC



    Sinonime

    Carboximetilceluloză de sodiu, hidrolizată enzimatic

    Definiție

    Carboximetilceluloza hidrolizată enzimatic este obținută din carboximetilceluloză prin digestia enzimatică cu o celulază produsă de Trichoderma longibrachiatum (denumirea anterioară T. reesei)

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Carboximetilceluloză de sodiu, parțial hidrolizată enzimatic

    Formulă chimică

    Săruri de sodiu ale polimerilor conținând unități de anhidroglucoză substituite având formula generală:

    [C6H7O2(OH)x(OCH2COONa)y]n

    unde n este gradul de polimerizare

    x = între 1,50 și 2,80

    y = între 0,2 și 1,50

    x + y = 3,0

    (y = gradul de substituție)

    Masă moleculară

    178,14 unde y = 0,20

    282,18 unde y = 1,50

    Macromolecule: Nu mai puțin de 800 (n = aproximativ 4)

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99,5 %, inclusiv mono și dizaharide, raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere granulară sau fibroasă albă, ușor gălbuie sau cu tentă gri, inodoră, puțin higroscopică

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, insolubil în etanol

    Testul spumei

    Se agită viguros o soluție de probă 0,1 %. Nu se produce un strat de spumă. Acest test distinge carboximetilceluloza de sodiu, hidrolizată sau nu, de alți eteri ai celulozei, precum și de alginați și de gumele naturale

    Formare de precipitat

    La 5 ml soluție de probă 0,5 % se adaugă 5 ml soluție 5 % de sulfat de cupru sau aluminiu. Se formează un precipitat. Acest test distinge carboximetilceluloza de sodiu, hidrolizată sau nu, de alți eteri ai celulozei și de gelatină, guma din semințe de carruba și guma adragant

    Reacția de culoare

    Se adaugă 0,5 g probă sub formă de pulbere la 50 ml apă și se agită pentru a se produce o dispersie uniformă. Se agită în continuare până când se produce o soluție limpede. Se diluează 1 ml soluție cu 1 ml apă într-o eprubetă mică. Se adaugă 5 picături de 1-naftol TS. Se înclină eprubeta și se adaugă cu atenție 2 ml acid sulfuric pe peretele eprubetei, în așa fel încât să formeze un strat inferior. La interfață apare o culoare roșie-purpurie

    Viscozitate (60 % solide)

    Nu mai puțin de 2 500 kgm–1s–1 la 25 °C corespunzând unei greutăți moleculare medii de 5 000 Da

    pH

    Nu mai puțin de 6,0 și nu mai mult de 8,5 (soluție coloidală 1 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 12 % (105 °C, pentru greutate constantă)

    Grad de substituție

    Nu mai puțin de 0,2 și nu mai mult de 1,5 grupări carboximetil per unitate de anhidroglucoză raportat la substanța uscată

    Clorură de sodiu și glicolat de sodiu

    Nu mai mult de 0,5 %, separat sau în combinație

    Activitate enzimatică reziduală

    Test pozitiv. Nu se produce nicio modificare a viscozității soluției testate, ceea ce indică hidroliza carboximetilcelulozei de sodiu

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    E 470a SĂRURI DE SODIU, POTASIU ȘI CALCIU ALE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

     

    Definiție

    Sărurile de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași care se găsesc în uleiurile și grăsimile alimentare; sărurile menționate se obțin din grăsimi și uleiuri comestibile sau din acizi grași alimentari distilați

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % raportat la substanța anhidră (105 °C la greutate constantă)

    Descriere

    Pudre, solzi sau semisolide ușoare, de culoare albă sau alb-crem

    Identificare

    Solubilitate

    Sărurile de sodiu și de potasiu: solubile în apă și etanol. Sărurile de calciu: insolubile în apă, etanol și eter

    Testul pentru cationi

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Puritate

    Sodiu

    Nu mai puțin de 9 % și nu mai mult de 14 %, exprimat ca Na2O

    Potasiu

    Nu mai puțin de 13 % și nu mai mult de 21,5 %, exprimat ca și K2O

    Calciu

    Nu mai puțin de 8,5 % și nu mai mult de 13 %, exprimat ca și CaO

    Substanțe nesaponificabile

    Nu mai mult de 2 %

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 3 %, estimați ca acid oleic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Alcali liberi

    Nu mai mult de 0,1 %, exprimați ca NaOH

    Substanțe insolubile în alcool

    Nu mai mult de 0,2 % (numai pentru sărurile de sodiu și de potasiu)

    E 470b SĂRURI DE MAGNEZIU ALE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

     

    Definiție

    Sărurile de magneziu ale acizilor grași care se găsesc în uleiuri și grăsimi alimentare; sărurile menționate se obțin din grăsimi și uleiuri comestibile sau din acizi grași alimentari distilați

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % raportat la substanța anhidră (105 °C la greutate constantă)

    Descriere

    Pudre, solzi sau semisolide ușoare, de culoare albă sau alb-crem

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubile în apă, parțial solubile în etanol și eter

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Puritate

    Magneziu

    Nu mai puțin de 6,5 % și nu mai mult de 11 %, exprimat ca MgO

    Alcali liberi

    Nu mai mult de 0,1 %, exprimat ca MgO

    Substanțe nesaponificabile

    Nu mai mult de 2 %

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 3 %, estimați ca acid oleic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M42

    E 471 MONO- ȘI DIGLICERIDE ALE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

     

    Definiție

    Mono- și digliceridele acizilor grași constau din amestecuri de mono-, di- și tri-esteri de glicerol ai acizilor grași care se găsesc în uleiurile și grăsimile alimentare. Ele pot conține cantități mici de acizi grași și glicerol în stare liberă.

    Glicerolul utilizat la fabricarea mono- și digliceridelor acizilor grași trebuie să respecte specificațiile pentru E 422.

    E 471 este produs din grăsimi și uleiuri care respectă cerințele Uniunii în materie de siguranță alimentară pentru grăsimile și uleiurile alimentare.

    Einecs

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conținutul de monoesteri și diesteri: cel puțin 70 %

    Conținutul de acid erucic, inclusiv de acid erucic legat în mono/digliceridă:

    Nu mai mult de 0,2 % (numai în cazul în care este adăugat în alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Nu mai mult de 0,5 % (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Descriere

    Produsul se prezintă sub forme variate, de la un lichid uleios de culoare galben pal până la brun pal până la un solid ceros dur, alb sau albicios. Produsele solide pot fi sub formă de fulgi, pudre sau mici bile.

    Identificare

     

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru un ester parțial de poliol cu acizi grași

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Insolubile în apă, solubile în etanol și toluen la 50 °C

     

     

    Puritate

     

    Conținutul de apă

    Nu mai mult de 2 % (metoda Karl Fischer)

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 6

    Glicerol liber

    Maximum 7 %

    Poligliceroli

    Nu mai mult de 4 % diglicerol și nu mai mult de 1 % poligliceroli superiori, ambele raportate la conținutul total de glicerol

    Arsen

    Maximum 0,1 mg/kg

    Plumb

    Maximum 0,1 mg/kg

    Mercur

    Maximum 0,1 mg/kg

    Cadmiu

    Maximum 0,1 mg/kg

    Sumă de 3-monoclorpropandiol (3-MCPD) și esteri ai acizilor grași de 3-MCPD, exprimată ca 3-MCPD

    Nu mai mult de 0,75 mg/kg (numai în cazul în care este adăugat la alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Nu mai mult de 2,5 mg/kg (pentru toate utilizările, cu excepția alimentelor destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică)

    Esteri glicidilici ai acizilor grași, exprimați ca glicidol

    De la 30 iulie 2023 până la 30 ianuarie 2024, nu mai mult de 5 mg/kg dacă se adaugă în alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică

    și nu mai mult de 10 mg/kg pentru toate celelalte utilizări. De la 30 ianuarie 2024, nu mai mult de 5 mg/kg pentru toate utilizările.

    Glicerol total

    Nu mai puțin de 16 % și nu mai mult de 33 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %, determinată la 800 ± 25 °C

    Săpun

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, totuși substanțele menționate pot să fie prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate în oleat de sodiu).

    ▼B

    E 472a ESTERI AI ACIDULUI ACETIC CU MONO- ȘI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    Esteri ai acidului acetic cu mono- și digliceride; Acetogliceride; Mono- și digliceride acetilate; Esteri ai glicerolului cu acid acetic și acizi grași

    Definiție

    Esteri ai glicerolului cu acid acetic și acizii grași care se găsesc în uleiuri și grăsimi alimentare. Aceștia pot să conțină cantități mici de glicerol liber, acizi grași liberi, acid acetic liber și gliceride libere

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    De la lichide foarte fluide, limpezi, până la solide, de culoare de la alb la galben pal

    Identificare

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Testul pentru acid acetic

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Insolubil în apă. Solubil în etanol

    Puritate

    Acizi, alții decât acidul acetic și acizii grași

    Mai puțin de 1 %

    Glicerol liber

    Nu mai mult de 2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Acid acetic total

    Nu mai puțin de 9 % și nu mai mult de 32 %

    Acizi grași liberi (inclusiv acid acetic)

    Nu mai mult de 3 %, estimați ca acid oleic

    Glicerol total

    Nu mai puțin de 14 % și nu mai mult de 31 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %, determinată la 800 ± 25 °C

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu) .

    E 472b ESTERI AI ACIDULUI LACTIC CU MONO- ȘI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    Esteri ai acidului lactic cu mono- și digliceride; Lactogliceride; Mono- și digliceride ale acizilor grași esterificate cu acid lactic

    Definiție

    Esteri ai glicerolului cu acidul lactic și acizii grași care se găsesc în uleiuri și grăsimi alimentare. Aceștia pot să conțină cantități mici de glicerol liber, acizi grași liberi, acid lactic liber și gliceride libere

    Descriere

    De la lichide foarte fluide, limpezi, până la solide ceroase de consistență variabilă, de culoare de la alb la galben pal

    Identificare

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Test pentru acid lactic

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Insolubili în apă rece, dar dispersabili în apă fierbinte

    Puritate

    Acizi, alții decât acidul lactic și acizii grași

    Mai puțin de 1 %

    Glicerol liber

    Nu mai mult de 2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Acid lactic total

    Nu mai puțin de 13 % și nu mai mult de 45 %

    Acizi grași liberi (inclusiv acid lactic)

    Nu mai mult de 3 %, estimați ca acid oleic

    Glicerol total

    Nu mai puțin de 13 % și nu mai mult de 30 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 % (800 ± 25 °C)

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu) .

    E 472c ESTERI AI ACIDULUI CITRIC CU MONO- ȘI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    Citrem; Esteri ai acidului citric cu mono- și digliceride; Citrogliceride; Mono- și digliceride ale acizilor grași esterificate cu acid citric

    Definiție

    Esteri ai glicerolului cu acidul citric și acizii grași care se găsesc în uleiurile și grăsimile alimentare. Aceștia pot conține mici cantități de glicerol, acizi grași, acid citric și gliceride, în stare liberă. Pot fi neutralizați parțial sau integral cu săruri de sodiu, potasiu sau calciu adecvate scopului și autorizate ca aditivi alimentari în conformitate cu prezentul regulament.

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Lichide până la solide sau semisolide ceroase, de culoare gălbuie până la brun deschis.

    Identificare

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Testul pentru acid citric

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Insolubili în apă rece, dispersabili în apă fierbinte, solubili în uleiuri și grăsimi, insolubili în etanol rece

    Puritate

    Acizi, alții decât acidul citric și acizii grași

    Mai puțin de 1 %

    Glicerol liber

    Nu mai mult de 2 %

    Glicerol total

    Nu mai puțin de 8 % și nu mai mult de 33 %

    Acid citric total

    Nu mai puțin de 13 % și nu mai mult de 50 %

    Cenușă sulfatată

    Produse neneutralizate: nu mai mult de 0,5 % (800 ± 25 °C)

    Produse parțial sau total neutralizate: nu mai mult de 10 % (800 ± 25 °C)

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 130

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu)

    E 472d ESTERI AI ACIDULUI TARTRIC CU MONO- ȘI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    Esteri ai acidului tartric cu mono- și digliceride; Mono- și digliceride ale acizilor grași esterificate cu acid tartric

    Definiție

    Esteri ai glicerolului cu acidul tartric și acizii grași care se găsesc în uleiuri și grăsimi alimentare. Aceștia pot să conțină cantități mici de glicerol liber, acizi grași liberi, acid tartric liber și gliceride libere

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    De la lichide vâscoase, lipicioase, de culoare gălbuie până la ceară dură de culoare galbenă

    Identificare

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Testul pentru acidul tartric

    Test pozitiv

    Puritate

    Acizi, alții decât acidul tartric și acizii grași

    Mai puțin de 1,0 %

    Glicerol liber

    Nu mai mult de 2 %

    Glicerol total

    Nu mai puțin de 12 % și nu mai mult de 29 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Acid tartric total

    Nu mai puțin de 15 % și nu mai mult de 50 %

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 3 %, estimați ca acid oleic

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 % (800 ± 25 °C)

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu) .

    E 472e ESTERI AI ACIZILOR MONO- ȘI DIACETILTARTRIC CU MONO- ȘI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    Esteri ai acidului diacetiltartric cu monogliceride și digliceride; Mono- și digliceride ale acizilor grași esterificate cu acizi mono- și diacetiltartric; Esteri ai glicerolului cu acidul diacetiltartric și acizi grași

    Definiție

    Amestec de esteri ai glicerolului cu acizi mono- și diacetiltartric (obținuți din acid tartric) și acizi grași care se găsesc în uleiuri și grăsimi alimentare. Aceștia pot să conțină cantități mici de glicerol liber, acizi grași liberi, acid tartric liber și acid acetic liber și combinații ale acestora, precum și gliceride libere. Conțin, de asemenea, esteri tartrici și acetici ai acizilor grași

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    De la lichide vâscoase, lipicioase, până la o consistență asemănătoare grăsimii sau ceară de culoare galbenă care hidrolizează în aer umed, eliberând acid acetic

    Identificare

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Testul pentru acidul tartric

    Test pozitiv

    Testul pentru acid acetic

    Test pozitiv

    Puritate

    Acizi, alții decât acidul acetic, acidul tartric și acizii grași

    Mai puțin de 1 %

    Glicerol liber

    Nu mai mult de 2 %

    Glicerol total

    Nu mai puțin de 11 % și nu mai mult de 28 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %, determinată la 800 ± 25 °C

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Acid tartric total

    Nu mai puțin de 10 % și nu mai mult de 40 %

    Acid acetic total

    Nu mai puțin de 8 % și nu mai mult de 32 %

    Indice de aciditate

    Nu mai puțin de 40 și nu mai mult de 130

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu) .

    E 472f AMESTEC DE ESTERI AI ACIDULUI ACETIC ȘI AI ACIDULUI TARTRIC CU MONO- ȘI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    Mono- și digliceride ale acizilor grași esterificate cu acid acetic și acid tartric

    Definiție

    Esteri ai glicerolului cu acid acetic și tartric și cu acizii grași care se găsesc în uleiuri și grăsimi alimentare. Aceștia pot să conțină cantități mici de glicerol liber, acizi grași liberi, acizi tartric și acetic liberi și gliceride libere. Pot conține, de asemenea, esteri ai acidului mono- și diacetiltartric cu mono- și digliceridele acizilor grași

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Lichide lipicioase până la solide, de culoare albă până la galben pal

    Identificare

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Testul pentru acidul tartric

    Test pozitiv

    Testul pentru acid acetic

    Test pozitiv

    Puritate

    Acizi, alții decât acidul acetic, acidul tartric și acizii grași

    Mai puțin de 1,0 %

    Glicerol liber

    Nu mai mult de 2 %

    Glicerol total

    Nu mai puțin de 12 % și nu mai mult de 27 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 % (800 ± 25 °C)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Acid acetic total

    Nu mai puțin de 10 % și nu mai mult de 20 %

    Acid tartric total

    Nu mai puțin de 20 % și nu mai mult de 40 %

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 3 %, estimați ca acid oleic

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu) .

    E 473 ESTERI AI ZAHAROZEI CU ACIZI GRAȘI



    Sinonime

    Zaharoesteri, sucroesteri; Esteri ai zahărului

    Definiție

    În principal sunt mono-, di- și triesteri ai zaharozei cu acizii grași care se găsesc în uleiuri și grăsimi alimentare. Pot fi preparați din zaharoză și esterii metilici, etilici și vinilici ai acizilor grași alimentari (inclusiv acidul lauric) sau prin extracție din zaharogliceride. La prepararea acestora pot fi utilizați numai următorii solvenți organici: dimetilsulfoxidă, dimetilformamidă, acetat de etil, 2-propanol, 2-metil-1-propanol, propilenglicol, metil etil cetonă și dioxid de carbon supercritic. p-metoxi fenolul poate fi utilizat ca stabilizator în cursul procesului de producție.

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 80 %

    Descriere

    Geluri rigide, solide moi sau pudre de culoare albă până la alb-cenușiu

    Identificare

    Testul pentru zahăr

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Greu solubili în apă, solubili în etanol

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 2 % (800 ± 25 °C)

    Zahăr liber

    Nu mai mult de 5 %

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 3 %, estimați ca acid oleic

    p-metoxi-fenol

    Nu mai mult de 100 μg/kg

    Acetaldehidă

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Metanol

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Dimetilsulfoxidă

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Dimetilformamidă

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    2-metil-1-propanol

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Acetat de etil

    right accolade Nu mai mult de 350 mg/kg, separat sau în combinație

    2-Propanol

    Propilenglicol

    Metil etil cetonă

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu) .

    E 474 ZAHAROGLICERIDE



    Sinonime

    Gliceridele zahărului

    Definiție

    Zaharogliceridele se produc prin reacția zaharozei cu o grăsime comestibilă sau un ulei comestibil, obținându-se un amestec care conține în principal mono-, di- și triesteri ai zaharozei cu acizi grași (inclusiv acid lauric) împreună cu mono-, di și trigliceridele reziduale din grăsime sau ulei. La prepararea acestora nu se poate utiliza niciun solvent organic în afară de ciclohexan, dimetilformamidă, acetat de etil, 2-metil-1-propanol și 2-propanol

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 40 % și nu mai mult de 60 % esteri ai zaharozei cu acizi grași

    Descriere

    Mase solide moi, geluri rigide sau pudre de culoare albă sau albicioasă

    Identificare

    Testul pentru zahăr

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Insolubili în apă rece, solubili în etanol

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 2 % (800 ± 25 °C)

    Zahăr liber

    Nu mai mult de 5 %

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 3 %, estimați ca acid oleic

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Metanol

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Dimetilformamidă

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    2-metil-1-propanol

    right accolade Nu mai mult de 10 mg/kg, individual sau în combinație

    Ciclohexan

    Acetat de etil

    right accolade Nu mai mult de 350 mg/kg, individual sau în combinație

    2-Propanol

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu) .

    ▼M41

    E 475 ESTERI POLIGLICERICI AI ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    Esteri poliglicerolici ai acizilor grași; Esteri poliglicerinici ai acizilor grași

    Definiție

    Esterii poliglicerici ai acizilor grași se produc prin esterificarea poliglicerolului cu uleiuri și grăsimi alimentare sau cu acizii grași care se găsesc în uleiuri și grăsimi alimentare. Partea poliglicerolică este alcătuită în principal din di-, tri- și tetraglicerol și conține cel mult 10 % poligliceroli cu număr de gliceroli egal sau mai mare decât al heptaglicerolului.

    Poliglicerolul este produs din glicerol în conformitate cu specificațiile pentru E 422.

    Einecs

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Test

    Conținut total de esteri ai acizilor grași nu mai mic de 90 %

    Descriere

    Lichide uleioase până la foarte vâscoase, de culoare variind de la galben-deschis până la culoarea chihlimbarului; solide moi sau plastice, de culoare cafeniu deschis până la brun de intensitate medie; solide dure, ceroase, de culoare cafeniu deschis până la maro

    Identificare

     

    Test pentru glicerol

    Test pozitiv

    Test pentru poligliceroli

    Test pozitiv

    Test pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Esterii variază de la foarte hidrofili la foarte lipofili, dar ca și clasă tind să fie dispersabili în apă și solubili în solvenți și uleiuri organice

    Puritate

     

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 % (800 ± 25 °C)

    Acizi, alții decât acizii grași

    Mai puțin de 1 %

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 6 %, estimați ca acid oleic

    Total glicerol și poligliceroli

    Nu mai puțin de 18 % și nu mai mult de 60 %

    Glicerol și poligliceroli liberi

    Nu mai mult de 7 %

    Arsen

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 0,3 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Sumă de 3-monoclorpropandiol (3-MCPD) și esteri 3-MCPD ai acizilor grași, exprimați ca 3-MCPD

    Nu mai mult de 2,5 mg/kg

    Esteri glicidilici ai acizilor grași, exprimați ca glicidol

    Nu mai mult de 10 mg/kg. Se aplică de la 20 iulie 2023 până la 20 ianuarie 2024.

    Nu mai mult de 5 mg/kg. Se aplică de la 20 ianuarie 2024.

    Acid erucic

    Nu mai mult de 2 %

    Criteriile de puritate se aplică aditivului fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași. Totuși, aceste substanțe pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimat ca oleat de sodiu).

    E 476 POLIRICINOLEAT DE POLIGLICEROL



    Sinonime

    Esteri glicerolici ai acizilor grași condensați proveniți din ulei de ricin; Esteri poliglicerolici ai acizilor grași policondensați proveniți din ulei de ricin; Esteri poliglicerolici ai acidului ricinoleic interesterificat; PGPR

    Definiție

    Poliricinoleatul de poliglicerol se prepară prin esterificarea poliglicerolului cu acizii grași condensați proveniți din ulei de ricin. Uleiul de ricin utilizat pentru producerea poliricinoleatului de poliglicerol nu conține ricină.

    Poliglicerolul este produs din glicerol în conformitate cu specificațiile pentru E 422.

    Einecs

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Test

     

    Descriere

    Lichid cu viscozitate mare, limpede

    Identificare

     

    Solubilitate

    Insolubil în apă și etanol; solubil în eter, hidrocarburi și hidrocarburi halogenate

    Test pentru glicerol

    Test pozitiv

    Test pentru poligliceroli

    Test pozitiv

    Test pentru acid ricinoleic

    Test pozitiv

    Indice de refracție

    [n]D 65 între 1,4630 și 1,4665

    Puritate

     

    Poligliceroli

    Partea poliglicerolică este constituită din cel puțin 75 % di-, tri- și tetragliceroli și conține cel mult 10 % poligliceroli cu număr de gliceroli egal sau mai mare decât al heptaglicerolului

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 80 și nu mai mult de 100

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 6

    Arsen

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Sumă de 3-monoclorpropandiol (3-MCPD) și esteri 3-MCPD ai acizilor grași (exprimați ca 3-MCPD)

    Nu mai mult de 2,5 mg/kg

    Esteri glicidilici ai acizilor grași (exprimați ca glicidol)

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼B

    E 477 ESTERI 1,2-PROPANDIOLICI AI ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    Esteri propilenglicolici ai acizilor grași

    Definiție

    Constă din amestecuri de mono- și diesteri 1,2-propandiolici ai acizilor grași care se găsesc în grăsimi și uleiuri alimentare. Partea de alcool este constituită exclusiv din 1,2-propandiol împreună cu dimer și urme de trimer. Nu sunt prezenți alți acizi organici în afară de acizii grași alimentari

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85 % esteri ai acizilor grași

    Descriere

    Lichide limpezi sau solide ceroase sub formă de solzi, bile sau solide cu un miros ușor

    Identificare

    Testul pentru propilenglicol

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 % (800 ± 25 °C)

    Acizi, alții decât acizii grași

    Mai puțin de 1 %

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 6 %, estimați ca acid oleic

    1,2-propandiol total

    Nu mai puțin de 11 % și nu mai mult de 31 %

    1,2-propandiol liber

    Nu mai mult de 5 %

    Dimeri și trimeri ai propilenglicolului

    Nu mai mult de 0,5 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criteriile de puritate se aplică aditivilor fără săruri de sodiu, potasiu și calciu ale acizilor grași, deși substanțele menționate pot fi prezente până la un nivel maxim de 6 % (exprimate ca oleat de sodiu) .

    E 479b ULEI DE SOIA OXIDAT TERMIC INTERACȚIONAT CU MONO- ȘI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAȘI



    Sinonime

    TOSOM

    Definiție

    Uleiul de soia oxidat termic interacționat cu mono- și digliceridele acizilor grași este un amestec complex de esteri ai glicerolului cu acizii grași care se găsesc în grăsimile alimentare și acizii grași din uleiul de soia oxidat termic. Este produs prin reacția și dezodorizarea în vid la 130 °C a 10 % ulei de soia oxidat termic și 90 % mono- și digliceride ale acizilor grași alimentari. Uleiul de soia se produce exclusiv din boabe de soia

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Consistență solidă sau ceroasă de culoare galben pal până la brun deschis

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă. Solubil în ulei sau grăsimi fierbinți

    Puritate

    Interval de topire

    55-65 °C

    Acizi grași liberi

    Nu mai mult de 1,5 %, estimați ca acid oleic

    Glicerol liber

    Nu mai mult de 2 %

    Acizi grași totali

    83-90 %

    Glicerol total

    16-22 %

    Esteri metilici ai acizilor grași care nu formează aduct cu ureea

    Nu mai mult de 9 % din totalul esterilor metilici ai acizilor grași

    Acizii grași insolubili în eter de petrol

    Nu mai mult de 2 % din totalul acizilor grași

    Indicele de peroxid

    Nu mai mult de 3

    Epoxizi

    Nu mai mult de 0,03 % oxigen oxiran

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 481 STEAROIL-2-LACTILAT DE SODIU



    Sinonime

    Stearoil lactilat de sodiu; Stearoil lactat de sodiu

    Definiție

    Amestec de săruri de sodiu ale acidului stearoil lactilic și ale polimerilor acestuia cu cantități mici de săruri de sodiu ale altor acizi înrudiți, produs prin reacția acidului stearic cu acidul lactic. Pot fi prezenți și alți acizi grași alimentari, liberi sau esterificați, datorită prezenței lor în acidul stearic utilizat

    EINECS

    246-929-7

    Denumire chimică

    Di-2-stearoil lactat de sodiu

    Di(2-stearoiloxi)propionat de sodiu

    Formulă chimică

    C21H39O4Na; C19H35O4Na (componente majore)

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere sau solid casant de culoare albă sau ușor gălbuie, cu miros caracteristic

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Test pentru acid lactic

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Insolubil în apă. Solubil în etanol

    Puritate

    Sodiu

    Nu mai puțin de 2,5 % și nu mai mult de 5 %

    Indice de ester

    Nu mai puțin de 90 și nu mai mult de 190

    Indice de aciditate

    Nu mai puțin de 60 și nu mai mult de 130

    Acid lactic total

    Nu mai puțin de 15 % și nu mai mult de 40 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 482 STEAROIL-2-LACTILAT DE CALCIU



    Sinonime

    Stearoil lactat de calciu

    Definiție

    Amestec de săruri de calciu ale acidului stearoil lactilic și ale polimerilor acestuia cu cantități mici de săruri de calciu ale altor acizi înrudiți, produs prin reacția acidului stearic cu acidul lactic. Pot fi prezenți și alți acizi grași alimentari, liberi sau esterificați, datorită prezenței lor în acidul stearic utilizat

    EINECS

    227-335-7

    Denumire chimică

    Di-2-stearoil lactat de calciu

    Di(2-stearoiloxi)propionat de calciu

    Formulă chimică

    C42H78O8Ca; C38H70O8Ca, C40H74O8Ca (componente majore)

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere sau solid casant de culoare albă sau ușor gălbuie, cu miros caracteristic

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru acizi grași

    Test pozitiv

    Testul pentru acid

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă fierbinte

    Puritate

    Calciu

    Nu mai puțin de 1 % și nu mai mult de 5,2 %

    Indice de ester

    Nu mai puțin de 125 și nu mai mult de 190

    Acid lactic total

    Nu mai puțin de 15 % și nu mai mult de 40 %

    Indice de aciditate

    Nu mai puțin de 50 și nu mai mult de 130

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 483 TARTRAT DE STEARIL



    Sinonime

    Palmitil tartrat de stearil

    Definiție

    Produs de esterificare a acidului tartric cu alcool stearilic comercial, care constă în principal din alcool stearilic și alcool palmitilic. Constă în principal din diester, cu mici cantități de monoester și din materii prime netransformate

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Tartrat de distearil

    Tartrat de dipalmitil

    Tartrat de stearilpalmitil

    Formulă chimică

    C40H78O6 (tartrat de distearil)

    C36H70O6 (tartrat de dipalmitil)

    C38H74O6 (tartrat de stearilpalmitil)

    Masă moleculară

    655 (tartrat de distearil)

    599 (tartrat de dipalmitil)

    627 (tartrat de stearilpalmitil)

    Compoziție

    Conținutul total de esteri este de cel puțin 90 %, ceea ce corespunde unui indice de ester de cel puțin 163 și de cel mult 180

    Descriere

    Solid onctuos de culoare crem (la 25 °C)

    Identificare

    Testul pentru tartrat

    Test pozitiv

    Interval de topire

    Între 67 °C și 77 °C. După saponificare, alcoolii grași saturați cu catenă lungă au un interval de topire între 49 °C și 55 °C

    Puritate

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 200 și nu mai mult de 220

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 5,6

    Acid tartric total

    Nu mai puțin de 18 % și nu mai mult de 35 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 % (800 ± 25 °C)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Substanțe nesaponificabile

    Nu mai puțin de 77 % și nu mai mult de 83 %

    Indicele de iod

    Nu mai mult 4 (metoda Wijs)

    E 491 MONOSTEARAT DE SORBITAN



    Sinonime

     

    Definiție

    Amestec de esteri parțiali ai sorbitolului și ai anhidridelor acestuia cu acidul stearic comercial, comestibil

    EINECS

    215-664-9

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % amestec de sorbitol, sorbitan și esteri izosorbidici

    Descriere

    Bile sau solzi ușori de culoare crem până la cafeniu sau solide ceroase, dure, cu un ușor miros caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    La temperaturi mai mari decât temperatura sa de topire, solubil în toluen, dioxan, tetraclorură de carbon, eter, metanol, etanol și anilină; insolubil în eter de petrol și acetonă; insolubil în apă rece, dar dispersabil în apă caldă; solubil cu turbiditate la temperaturi de peste 50 °C în ulei mineral și acetat de etil

    ▼M28

    Test de identificare

    Prin indice de aciditate, indice de iod (nu mai mult de 4), cromatografie în fază gazoasă

    ▼B

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru un ester parțial de poliol cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 2 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 10

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 147 și nu mai mult de 157

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 235 și nu mai mult de 260

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 492 TRISTEARAT DE SORBITAN



    Sinonime

     

    Definiție

    Amestec de esteri parțiali ai sorbitolului și ai anhidridelor acestuia cu acidul stearic comercial, comestibil

    EINECS

    247-891-4

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % amestec de sorbitol, sorbitan și esteri izosorbidici

    Descriere

    Solzi sau bile ușoare de culoare crem până la cafeniu deschis sau solide ceroase, dure, cu miros ușor

    Identificare

    Solubilitate

    Puțin solubil în toluen, eter, tetraclorură de carbon și acetat de etil; dispersabil în eter de petrol, ulei mineral, uleiuri vegetale, acetonă și dioxan; insolubil în apă, metanol și etanol

    ▼M28

    Test de identificare

    Prin indice de aciditate, indice de iod (nu mai mult de 4), cromatografie în fază gazoasă

    ▼B

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru un ester parțial de poliol cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 2 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 15

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 176 și nu mai mult de 188

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 66 și nu mai mult de 80

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 493 MONOLAURAT DE SORBITAN



    Sinonime

     

    Definiție

    Amestec de esteri parțiali ai sorbitolului și ai anhidridelor acestuia cu acidul lauric comercial, comestibil

    EINECS

    215-663-3

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % amestec de sorbitol, sorbitan și esteri izosorbidici

    Descriere

    Lichid vâscos, uleios, de culoare brună, bile sau solzi de culoare crem deschis până la cafeniu sau solide ceroase, dure, cu miros ușor

    Identificare

    Solubilitate

    Dispersabil în apă fierbinte și rece

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru un ester parțial de poliol cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 2 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 7

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 155 și nu mai mult de 170

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 330 și nu mai mult de 358

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 494 MONOOLEAT DE SORBITAN



    Sinonime

     

    Definiție

    Amestec de esteri parțiali ai sorbitolului și ai anhidridelor acestuia cu acidul oleic comercial, comestibil. Principalul component este monooleatul de 1,4-sorbitan. Alți componenți includ monooleatul izosorbidic, dioleatul de sorbitan și trioleatul de sorbitan

    EINECS

    215-665-4

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    ►C1  Conține nu mai puțin de 95 % amestec de esteri de sorbitol, sorbitan și izosorbid ◄

    Descriere

    Lichid vâscos, de culoarea ambrei, bile sau solzi de culoare crem deschis până la cafeniu sau solide ceroase, dure, cu miros ușor caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    La temperaturi mai mari decât temperatura de topire, solubil în etanol, eter, acetat de etil, anilină, toluen, dioxan, eter de petrol și tetraclorură de carbon. Insolubil în apă rece, dispersabil în apă caldă

    Indicele de iod

    Reziduul de acid oleic, obținut la analiză prin saponificarea monooleatului de sorbitan, are un indice de iod cuprins între 80 și 100

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 2 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 8

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 145 și nu mai mult de 160

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 193 și nu mai mult de 210

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 495 MONOPALMITAT DE SORBITAN



    Sinonime

    Palmitat de sorbitan

    Definiție

    Amestec de esteri parțiali ai sorbitolului și ai anhidridelor acestuia cu acid palmitic comercial, comestibil

    EINECS

    247-568-8

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % amestec de sorbitol, sorbitan și esteri izosorbidici

    Descriere

    Bile sau solzi de culoare crem deschis până la cafeniu sau solide ceroase, dure, cu miros ușor caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    La temperaturi mai mari decât temperatura sa de topire, solubil în etanol, metanol, eter, acetat de etil, anilină, toluen, dioxan, eter de petrol și tetraclorură de carbon. Insolubil în apă rece, dispersabil în apă caldă

    ▼M28

    Test de identificare

    Prin indice de aciditate, indice de iod (nu mai mult de 4), cromatografie în fază gazoasă

    ▼B

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Caracteristic pentru un ester parțial de poliol cu acizi grași

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 2 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,5 %

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 7,5

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 140 și nu mai mult de 150

    Indice de hidroxil

    Nu mai puțin de 270 și nu mai mult de 305

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M5

    E 499 STEROLI VEGETALI BOGAȚI ÎN STIGMASTEROL



    Sinonime

     

    Definiție

    Sterolii vegetali bogați în stigmasterol sunt derivați din soia și sunt un amestec simplu cu compoziție chimică definită care cuprinde cel puțin 95 % steroli vegetali (stigmasterol, β-sitosterol, campesterol și brasicasterol), stigmasterolul reprezentând cel puțin 85 % din sterolii vegetali bogați în stigmasterol.

    Einecs

     

    Denumire chimică

     

    Stigmasterol

    (3S,8S,9S,10R,13R,14S,17R)-17-(5-etil-6-metil-hept-3-en-2-yl)-10,13-dimetill-2,3,4,7,8,9,11,12,14,15,16,17-dodecahidro-1Hciclopenta[a]fenantren-3-ol

    β-sitosterol

    (3S,8S,9S,10R,13R,14S,17R)-17-[(2S,5S)-5-etil-6-metilheptan-2-yl]-10,13-dimetil-2,3,4,7,8,9,11,12,14,15,16,17-dodecahidro-1Hciclopenta[a]fenantren-3-ol

    Campesterol

    (3S,8S,9S,10R,13R,14S,17R)-17-(5,6-dimetilheptan-2-yl) -10,13-dimetil-2,3,4,7,8,9,11,12,14,15,16,17-dodecahidro-1hciclopenta [o] fenantren-3-ol

    Brasicasterol

    (3S,8S,9S,10R,13R,14S,17R)-17-[(E,2R,5R)-5,6-dimetilhept-3-en-2-yl]-10,13-dimetil-2,3,4,7,8,9,11,12,14,15,16,17-dodecahidro-1Hciclopenta[a]fenantren-3-ol

    Formulă chimică

     

    Stigmasterol

    C29H48O

    β-sitosterol

    C29H50O

    Campesterol

    C28H48O

    Brasicasterol

    C28H46O

    Masă moleculară

     

    Stigmasterol

    412,6 g/mol

    β-sitosterol

    414,7 g/mol

    Campesterol

    400,6 g/mol

    Brasicasterol

    398,6 g/mol

    Compoziție (produse care conțin numai steroli și stanoli liberi)

    Conține cel puțin 95 % din totalul de steroli/stanoli liberi pe baza anhidră

    Descriere

    Pudre, tablete sau pastile granulate, de culoare albă sau albicioasă; lichide incolore până la galben pal

    Identificare

     

    Solubilitate

    Practic insolubil în apă. Fitosterolii și fitostanolii sunt solubili în acetonă și în acetat de etil.

    Conținutul de stigmasterol

    Cel puțin 85 % (g/g)

    Alți steroli/stanoli vegetali: fie considerați separat sau în combinație, inclusiv brasicasterol, campestanol, campesterol, Δ-7-campesterol, colesterol, clerosterol, sitostanol și β-sitosterol

    Cel mult 15 % (g/g)

    Puritate

     

    Cenușă totală

    Cel mult 0,1 %

    Solvenți reziduali

    Etanol: Cel mult 5 000 mg/kg

    Metanol: Cel mult 50 mg/kg

    Conținut de apă

    Cel mult 4 % (metoda Karl Fischer)

    Arsen

    Cel mult 3 mg/kg

    Plumb

    Cel mult 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

     

    Număr total de germeni

    Cel mult 1 000 CFU/g

    Drojdii

    Cel mult 100 CFU/g

    Mucegaiuri

    Cel mult 100 CFU/g

    Escherichia coli

    Cel mult 10 CFU/g

    Salmonella spp.

    Absent în 25 g

    ▼B

    E 500 (i) CARBONAT DE SODIU



    Sinonime

    Sodă

    Definiție

    EINECS

    207-838-8

    Denumire chimică

    Carbonat de sodiu

    Formulă chimică

    Na2CO3 · nH2O (n = 0, 1 sau 10)

    Masă moleculară

    106,00 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % Na2CO3 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale incolore sau pulbere albă, granulară sau cristalină

    Forma anhidră este higroscopică, decahidratul este eflorescent

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2 % (anhidru), 15 % (monohidrat) sau 55 %-65 % (decahidrat) (70 °C crescând treptat la 300 °C, la greutate constantă)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 500 (ii) BICARBONAT DE SODIU



    Sinonime

    Carbonat acid de sodiu; Bicarbonat; Praf de copt

    Definiție

    EINECS

    205-633-8

    Denumire chimică

    Carbonat acid de sodiu

    Formulă chimică

    NaHCO3

    Masă moleculară

    84,01

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Mase cristaline incolore sau albe sau pulbere cristalină

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    pH

    Între 8,0 și 8,6 (soluție 1 %)

    Solubilitate

    Solubil în apă; Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,25 % (pe silicagel, 4 ore)

    Săruri de amoniu

    După încălzire nu se detectează miros de amoniac

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 500 (iii) SESCVICARBONAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    208-580-9

    Denumire chimică

    Bicarbonat monoacid de sodiu

    Formulă chimică

    Na2CO3 · NaHCO3 · 2H2O

    Masă moleculară

    226,03

    Compoziție

    Conține între 35,0 % și 38,6 % NaHCO3 și între 46,4 % și 50,0 % de Na2CO3

    Descriere

    Solzi albi, cristale sau pulbere cristalină

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă

    Puritate

    Clorură de sodiu

    Nu mai mult de 0,5 %

    Fier

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 501 (i) CARBONAT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    209-529-3

    Denumire chimică

    Carbonat de potasiu

    Formulă chimică

    K2CO3 · nH2O (n = 0 sau 1,5)

    Masă moleculară

    138,21 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă, foarte delicvescentă.

    Hidratul apare sub formă de cristale sau granule mici, albe și translucide

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 5 % (anhidru) sau 18 % (hidrat) (180 °C, 4 ore)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 501 (ii) BICARBONAT DE POTASIU



    Sinonime

    Carbonat acid de potasiu

    Definiție

    EINECS

    206-059-0

    Denumire chimică

    Carbonat acid de potasiu

    Formulă chimică

    KHCO3

    Masă moleculară

    100,11

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % și nu mai mult de 101,0 % KHCO3 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale incolore sau pulbere sau granule albe

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,25 % (pe silicagel, 4 ore)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 503 (i) CARBONAT DE AMONIU



    Sinonime

     

    Definiție

    Carbonatul de amoniu constă în carbamat de amoniu, carbonat de amoniu și bicarbonat de amoniu în proporții variabile

    EINECS

    233-786-0

    Denumire chimică

    Carbonat de amoniu

    Formulă chimică

    CH6N2O2, CH8N2O3 și CH5NO3

    Masă moleculară

    Carbamat de amoniu 78,06; carbonat de amoniu 98,73; bicarbonat de amoniu 79,06

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 30,0 % și nu mai mult de 34,0 % NH3

    Descriere

    Pulbere albă sau mase sau cristale dure, albe sau translucide. Devine opac la expunerea la aer și se transformă în final în bulgări poroși sau în pulbere de culoare albă (de bicarbonat de amoniu) datorită pierderii de amoniac și dioxid de carbon

    Identificare

    Testul pentru amoniu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    pH

    Aproximativ 8,6 (soluție 5 %)

    Solubilitate

    Solubil în apă

    Puritate

    Substanțe nevolatile

    Nu mai mult de 500 mg/kg

    Cloruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Sulfat

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 503 (ii) BICARBONAT DE AMONIU



    Sinonime

    Carbonat acid de amoniu

    Definiție

    EINECS

    213-911-5

    Denumire chimică

    Carbonat acid de amoniu

    Formulă chimică

    CH5NO3

    Masă moleculară

    79,06

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru amoniu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    pH

    Aproximativ 8,0 (soluție 5 %)

    Solubilitate

    Liber solubil în apă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Substanțe nevolatile

    Nu mai mult de 500 mg/kg

    Cloruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Sulfat

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 504 (i) CARBONAT DE MAGNEZIU



    Sinonime

    Hidromagnezit

    Definiție

    Carbonatul de magneziu este un carbonat de magneziu bazic hidrat sau monohidrat sau un amestec al acestora

    EINECS

    208-915-9

    Denumire chimică

    Carbonat de magneziu

    Formulă chimică

    MgCO3 · nH2O

    Compoziție

    Nu mai puțin de 24 % și nu mai mult de 26,4 % Mg

    Descriere

    Masă friabilă, ușoară, inodoră, de culoare albă sau pulbere voluminoasă albă

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Practic insolubil în apă sau în etanol

    Puritate

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 0,05 %

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 1,0 %

    Calciu

    Nu mai mult de 0,4 %

    Arsen

    Nu mai mult de 4 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 504 (ii) HIDROXID DE CARBONAT DE MAGNEZIU



    Sinonime

    Carbonat acid de magneziu; Subcarbonat de magneziu (ușor sau greu); Carbonat de magneziu bazic hidrat; Carbonat de hidroxid de magneziu

    Definiție

    EINECS

    235-192-7

    Denumire chimică

    Hidroxid de carbonat de magneziu hidratat

    Formulă chimică

    4MgCO3Mg(OH)2 · 5H2O

    Masă moleculară

    485

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 40,0 % și nu mai mult de 45,0 % Mg, calculat ca MgO

    Descriere

    Masă friabilă albă, ușoară sau pulbere albă voluminoasă

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru carbonat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Practic insolubil în apă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 0,05 %

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 1,0 %

    Calciu

    Nu mai mult de 1,0 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 507 ACID CLORHIDRIC



    Sinonime

    Clorură de hidrogen; Acid muriatic

    Definiție

    EINECS

    231-595-7

    Denumire chimică

    Acid clorhidric

    Formulă chimică

    HCl

    Masă moleculară

    36,46

    Compoziție

    Acidul clorhidric este disponibil în comerț în diferite concentrații. Acidul clorhidric concentrat conține nu mai puțin de 35,0 % HCl

    Descriere

    Lichid limpede, incolor sau ușor gălbui, coroziv, cu miros înțepător

    Identificare

    Testul pentru acid

    Test pozitiv

    Testul pentru clorură

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubilă în apă și în etanol

    Puritate

    Compuși organici totali

    Compuși organici totali (care nu conțin fluor): nu mai mult de 5 mg/kg

    Benzen: nu mai mult de 0,05 mg/kg

    Compuși fluorurați (total): nu mai mult de 25 mg/kg

    Substanțe nevolatile

    Nu mai mult de 0,5 %

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 70 mg/kg (ca SO2)

    Substanțe oxidante

    Nu mai mult de 30 mg/kg (ca și Cl2)

    Sulfat

    Nu mai mult de 0,5 %

    Fier

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 508 CLORURĂ DE POTASIU



    Sinonime

    Silvină; Silvin

    Definiție

    EINECS

    231-211-8

    Denumire chimică

    Clorură de potasiu

    Formulă chimică

    KCl

    Masă moleculară

    74,56

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Cristale prismatice, alungite sau cubice, incolore sau pulbere granulată albă. Inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubilă în apă. Insolubilă în etanol

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru clorură

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, 2 ore)

    Testul pentru sodiu

    Test negativ

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 509 CLORURĂ DE CALCIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    233-140-8

    Denumire chimică

    Clorură de calciu

    Formulă chimică

    CaCl2 · nH2O (n = 0, 2 sau 6)

    Masă moleculară

    110,99 (anhidră), 147,02 (dihidrat), 219,08 (hexahidrat)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 93,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere higroscopică albă, inodoră sau cristale delicvescente

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru clorură

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubilă în apă și în etanol

    Puritate

    Magneziu și săruri alcaline

    Nu mai mult de 5 % raportat la substanța uscată (calculat ca sulfați)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 40 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 511 CLORURĂ DE MAGNEZIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    232-094-6

    Denumire chimică

    Clorură de magneziu

    Formulă chimică

    MgCl2 · 6H2O

    Masă moleculară

    203,30

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Solzi sau cristale incolore, inodore, foarte delicvescente

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru clorură

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Foarte solubilă în apă, liber solubilă în etanol

    Puritate

    Amoniu

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 512 CLORURĂ STANOASĂ



    Sinonime

    Clorură de staniu; Diclorură de staniu

    Definiție

    EINECS

    231-868-0

    Denumire chimică

    Clorură stanoasă dihidrat

    Formulă chimică

    SnCl2 · 2H2O

    Masă moleculară

    225,63

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,0 %

    Descriere

    Cristale incolore sau albe

    Poate avea un ușor miros de acid clorhidric

    Identificare

    Testul pentru staniu (II)

    Test pozitiv

    Testul pentru clorură

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Apă: solubilă într-o cantitate de apă mai mică decât propria sa greutate, dar în cazul unui exces de apă formează o sare bazică insolubilă

    Etanol: solubilă

    Puritate

    Sulfat

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 513 ACID SULFURIC



    Sinonime

    Vitriol; Sulfat de dihidrogen

    Definiție

    EINECS

    231-639-5

    Denumire chimică

    Acid sulfuric

    Formulă chimică

    H2SO4

    Masă moleculară

    98,07

    Compoziție

    Acidul sulfuric este disponibil în comerț în concentrații diferite. Forma concentrată conține nu mai puțin de 96,0 %

    Descriere

    Lichid uleios, limpede, incolor sau ușor maroniu, foarte coroziv

    Identificare

    Testul pentru acid

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Miscibil cu apa, cu generare de multă căldură, precum și cu etanolul

    Puritate

    Cenușă

    Nu mai mult de 0,02 %

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 40 mg/kg (ca SO2)

    Nitrat

    Nu mai mult de 10 mg/kg (raportat la H2SO4)

    Clorură

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Fier

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Seleniu

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 514 (i) SULFAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sulfat de sodiu

    Formulă chimică

    Na2SO4 · nH2O (n = 0 sau 10)

    Masă moleculară

    142,04 (anhidru)

    322,04 (decahidrat)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale incolore sau pulbere cristalină, albă, fină

    Decahidratul este eflorescent

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    pH

    Neutru sau ușor alcalin la proba cu hârtie de turnesol (soluție 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1,0 % (anhidru) sau nu mai mult de 57 % (decahidrat) la 130 °C

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 514 (ii) BISULFAT DE SODIU



    Sinonime

    Sulfat acid de sodiu; Disulfat de sodiu

    Definiție

    Denumire chimică

    Bisulfat de sodiu

    Formulă chimică

    NaHSO4

    Masă moleculară

    120,06

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95,2 %

    Descriere

    Cristale sau granule albe, inodore

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    pH

    Soluțiile sunt puternic acide

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,8 %

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,05 %

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 515 (i) SULFAT DE POTASIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sulfat de potasiu

    Formulă chimică

    K2SO4

    Masă moleculară

    174,25

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Cristale albe sau incolore sau pulbere cristalină

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    pH

    Între 5,5 și 8,5 (soluție 5 %)

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, insolubil în etanol

    Puritate

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 515 (ii) BISULFAT DE POTASIU



    Sinonime

    Sulfat acid de potasiu

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Bisulfat de potasiu

    Formulă chimică

    KHSO4

    Masă moleculară

    136,17

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 %

    Descriere

    Cristale, fragmente sau granule albe, delicvescente

    Identificare

    Punct de topire

    197 °C

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, insolubil în etanol

    Puritate

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 516 SULFAT DE CALCIU



    Sinonime

    Ghips; Selenit; Anhidrit

    Definiție

    EINECS

    231-900-3

    Denumire chimică

    Sulfat de calciu

    Formulă chimică

    CaSO4 · nH2O (n = 0 sau 2)

    Masă moleculară

    136,14 (anhidru), 172,18 (dihidrat)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere fină, inodoră, albă până la ușor alb-gălbuie

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă, insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Anhidru: nu mai mult de 1,5 % (250 °C, la greutate constantă)

    Dihidrat: nu mai mult de 23 % (250 °C, la greutate constantă)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 517 SULFAT DE AMONIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-984-1

    Denumire chimică

    Sulfat de amoniu

    Formulă chimică

    (NH4)2SO4

    Masă moleculară

    132,14

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % și nu mai mult de 100,5 %

    Descriere

    Pulbere albă, plăcuțe strălucitoare sau fragmente cristaline

    Identificare

    Testul pentru amoniu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 0,25 %

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    E 520 SULFAT DE ALUMINIU



    Sinonime

    Alaun

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sulfat de aluminiu

    Formulă chimică

    Al2(SO4)3

    Masă moleculară

    342,13

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 % raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Pulbere albă, plăcuțe strălucitoare sau fragmente cristaline

    Identificare

    Testul pentru aluminiu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    pH

    2,9 sau peste (soluție 5 %)

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 5 % (500 °C, 3 ore)

    Alcali și pământuri alcaline

    Nu mai mult de 0,4 %

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 521 SULFAT DE ALUMINIU ȘI SODIU



    Sinonime

    Sodă alaun; Alaun de sodiu

    Definiție

    EINECS

    233-277-3

    Denumire chimică

    Sulfat de aluminiu și sodiu

    Formulă chimică

    AlNa(SO4)2 · nH2O (n = 0 sau 12)

    Masă moleculară

    242,09 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 96,5 % (anhidru) și 99,5 % (dodecahidrat) raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale transparente sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru aluminiu

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Dodecahidratul este liber solubil în apă. Forma anhidră este greu solubilă în apă. Ambele forme sunt insolubile în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Forma anhidră: nu mai mult de 10,0 % (220 °C, 16 ore)

    Dodecahidrat: nu mai mult de 47,2 % (50 °C-55 °C, 1 oră, apoi 200 °C, 16 ore)

    Săruri de amoniu

    După încălzire nu se detectează miros de amoniac

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 522 SULFAT DE ALUMINIU ȘI POTASIU



    Sinonime

    Alaun de potasiu

    Definiție

    EINECS

    233-141-3

    Denumire chimică

    Sulfat de aluminiu și potasiu dodecahidrat

    Formulă chimică

    AlK(SO4)2 · 12 H2O

    Masă moleculară

    474,38

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 %

    Descriere

    Cristale transparente, mari sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru aluminiu

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    pH

    Între 3,0 și 4,0 (soluție 10 %)

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, insolubil în etanol

    Puritate

    Săruri de amoniu

    După încălzire nu se detectează miros de amoniac

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 523 SULFAT DE ALUMINIU ȘI AMONIU



    Sinonime

    Alaun de amoniu

    Definiție

    EINECS

    232-055-3

    Denumire chimică

    Sulfat de aluminiu și amoniu

    Formulă chimică

    AlNH4(SO4)2 · 12 H2O

    Masă moleculară

    453,32

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 %

    Descriere

    Cristale incolore, mari sau pulbere albă

    Identificare

    Testul pentru aluminiu

    Test pozitiv

    Testul pentru amoniu

    Test pozitiv

    Testul pentru sulfat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, solubil în etanol

    Puritate

    Metale alcaline și pământuri alcaline

    Nu mai mult de 0,5 %

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Fluoruri

    Nu mai mult de 30 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 524 HIDROXID DE SODIU



    Sinonime

    Sodă caustică; Leșie

    Definiție

    EINECS

    215-185-5

    Denumire chimică

    Hidroxid de sodiu

    Formulă chimică

    NaOH

    Masă moleculară

    40,0

    Compoziție

    Formele solide conțin nu mai puțin de 98,0 % din totalul alcalilor (ca NaOH). Conținutul soluțiilor este conform acestei proporții, raportat la procentajul de NaOH declarat sau menționat pe etichetă

    Descriere

    Granule, solzi, bețișoare, mase fuzionate sau alte forme, albe sau aproape albe. Soluțiile sunt limpezi sau puțin tulburi, incolore sau ușor colorate, puternic caustice și higroscopice, iar când sunt expuse la aer absorb dioxidul de carbon, formând carbonat de sodiu

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Puternic alcalin (soluție 1 %)

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă. Liber solubil în etanol

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă și substanțe organice

    O soluție 5 % este complet limpede și incoloră până la puțin colorată

    Carbonat

    Nu mai mult de 0,5 % (ca Na2CO3)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 525 HIDROXID DE POTASIU



    Sinonime

    Potasă caustică

    Definiție

    EINECS

    215-181-3

    Denumire chimică

    Hidroxid de potasiu

    Formulă chimică

    KOH

    Masă moleculară

    56,11

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 85,0 % alcali, calculați ca și KOH

    Descriere

    Granule, solzi, bețișoare, mase fuzionate sau alte forme, albe sau aproape albe

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    pH

    Puternic alcalin (soluție 1 %)

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă. Liber solubil în etanol

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    O soluție 5 % este complet limpede și incoloră

    Carbonat

    Nu mai mult de 3,5 % (ca și K2CO3)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 526 HIDROXID DE CALCIU



    Sinonime

    Var stins; Var hidratat

    Definiție

    EINECS

    215-137-3

    Denumire chimică

    Hidroxid de calciu

    Formulă chimică

    Ca(OH)2

    Masă moleculară

    74,09

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 92,0 %

    Descriere

    Pulbere de culoare albă

    Identificare

    Testul pentru alcali

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă. Insolubil în etanol. Solubil în glicerol

    Puritate

    Cenușă insolubilă în acid

    Nu mai mult de 1,0 %

    Magneziu și săruri alcaline

    Nu mai mult de 2,7 %

    Bariu

    Nu mai mult de 300 mg/kg

    Fluoruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 527 HIDROXID DE AMONIU



    Sinonime

    Apă amoniacală; Soluție concentrată de amoniac

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Hidroxid de amoniu

    Formulă chimică

    NH4OH

    Masă moleculară

    35,05

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 27 % NH3

    Descriere

    Soluție incoloră, limpede, având un miros caracteristic, extrem de înțepător

    Identificare

    Testul pentru amoniac

    Test pozitiv

    Puritate

    Substanțe nevolatile

    Nu mai mult de 0,02 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 528 HIDROXID DE MAGNEZIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Hidroxid de magneziu

    Formulă chimică

    Mg(OH)2

    Masă moleculară

    58,32

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă voluminoasă, inodoră

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru alcali

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Practic insolubil în apă și în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,0 % (105 °C, 2 ore)

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 33 % (800 °C, pentru greutate constantă)

    Oxid de calciu

    Nu mai mult de 1,5 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 529 OXID DE CALCIU



    Sinonime

    Var ars

    Definiție

    EINECS

    215-138-9

    Denumire chimică

    Oxid de calciu

    Formulă chimică

    CaO

    Masă moleculară

    56,08

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95,0 % raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Mase granulare inodore, dure, de culoare albă ori alb-cenușie sau pulbere albă spre alb-cenușie

    Identificare

    Testul pentru alcali

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Reacția cu apa

    La umezirea cu apă a probei se generează căldură

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă. Insolubil în etanol. Solubil în glicerol

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 10,0 % (cca. 800 °C la greutate constantă)

    Substanțe insolubile în acid

    Nu mai mult de 1,0 %

    Bariu

    Nu mai mult de 300 mg/kg

    Magneziu și săruri alcaline

    Nu mai mult de 3,6 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 530 OXID DE MAGNEZIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    215-171-9

    Denumire chimică

    Oxid de magneziu

    Formulă chimică

    MgO

    Masă moleculară

    40,31

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,0 % raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Pulbere albă, foarte voluminoasă, cunoscută ca oxid de magneziu ușor, sau pulbere albă relativ densă, cunoscută ca oxid de magneziu greu. 5 g de oxid de magneziu ușor ocupă un volum cel puțin 33 ml, în timp ce 5 g de oxid de magneziu greu ocupă un volum de cel mult 20 ml

    Identificare

    Testul pentru alcali

    Test pozitiv

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Practic insolubil în apă. Insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 5,0 % (cca. 800 °C la greutate constantă)

    Oxid de calciu

    Nu mai mult de 1,5 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    ▼M20

    E 534 TARTRAT DE FIER



    Sinonime

    Mezo-tartrat de fier; produs al complexării tartratului de sodiu cu clorură de fier (III)

    Definiție

    Tartratul de fier este fabricat prin izomerizarea L-tartratului cu un amestec echilibrat de D-, L- și mezo-tartrat, urmată de adăugarea de clorură de fier (III).

    Număr CAS

    1280193-05-9

    Denumire chimică

    Produs al complexării fierului (III) cu D(+)-, L(-)- și mezo-2,3 acizi dihidroxibutandioici

    Formulă chimică

    Fe(OH)2 C4H4O6Na

    Masa moleculară

    261,93

    Compoziție

    mezo-tartrat

    > 28 %, exprimat ca anion în stare uscată

    D(-)- și L(+)-tartrat

    > 10 %, exprimat ca anion în stare uscată

    Fier (III)

    > 8 %, exprimat ca anion în stare uscată

    Descriere

    Soluție apoasă de culoare verde închis, în care produsele de complexare reprezintă de regulă aproximativ 35 % din greutate

    Identificare

    Foarte solubil în apă

     

    Teste pozitive pentru tartrat și fier

     

    PH-ul a 35 % din soluția apoasă cu produse de complexare este cuprins între 3,5 și 3,9

    Puritate

    Clor

    Nu mai mult de 25 %

    Sodiu

    Nu mai mult de 23 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Oxalat

    Nu mai mult de 1,5 %, exprimat ca oxalat în stare uscată

    ▼B

    E 535 FEROCIANURĂ DE SODIU



    Sinonime

    Prusiat galben de sodiu; Hexacianoferat de sodiu

    Definiție

    EINECS

    237-081-9

    Denumire chimică

    Ferocianură de sodiu

    Formulă chimică

    Na4Fe(CN)6 · 10 H2O

    Masă moleculară

    484,1

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Cristale galbene sau pulbere cristalină

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru ferocianură

    Test pozitiv

    Puritate

    Umiditate liberă

    Nu mai mult de 1,0 %

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,03 %

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Sulfat

    Nu mai mult de 0,1 %

    Cianură liberă

    Nedetectabilă

    Fericianură

    Nedetectabilă

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    E 536 FEROCIANURĂ DE POTASIU



    Sinonime

    Prusiat galben de potasiu; Hexacianoferat de potasiu

    Definiție

    EINECS

    237-722-2

    Denumire chimică

    Ferocianură de potasiu

    Formulă chimică

    K4Fe(CN)6 · 3 H2O

    Masă moleculară

    422,4

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Cristale de culoare galben-lămâie

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru ferocianură

    Test pozitiv

    Puritate

    Umiditate liberă

    Nu mai mult de 1,0 %

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,03 %

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Sulfat

    Nu mai mult de 0,1 %

    Cianură liberă

    Nedetectabilă

    Fericianură

    Nedetectabilă

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    E 538 FEROCIANURĂ DE CALCIU



    Sinonime

    Prusiat galben de calciu; Hexacianoferat de calciu

    Definiție

    EINECS

    215-476-7

    Denumire chimică

    Ferocianură de calciu

    Formulă chimică

    Ca2Fe(CN)6 · 12H2O

    Masă moleculară

    508,3

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Cristale galbene sau pulbere cristalină

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru ferocianură

    Test pozitiv

    Puritate

    Umiditate liberă

    Nu mai mult de 1,0 %

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,03 %

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Sulfat

    Nu mai mult de 0,1 %

    Cianură liberă

    Nedetectabilă

    Fericianură

    Nedetectabilă

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    E 541 FOSFAT DE ALUMINIU ȘI SODIU, ACID



    Sinonime

    SALP

    Definiție

    EINECS

    232-090-4

    Denumire chimică

    Octafosfat tetradecahidrogen de trialuminiu și sodiu tetrahidrat (A); Octafosfat pentadecahidrogen de dialuminiu trisodic tetrahidrat (B)

    Formulă chimică

    NaAl3H14(PO4)8 · 4H2O (A)

    Na3Al2H15(PO4)8 (B)

    Masă moleculară

    949,88 (A)

    897,82 (B)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95,0 % (ambele forme)

    Descriere

    Pulbere inodoră albă

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru aluminiu

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat

    Test pozitiv

    pH

    Acid la proba cu turnesol

    Solubilitate

    Insolubil în apă. Solubil în acid clorhidric

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    19,5 %-21,0 % (A) (750 °C-800 °C, 2 ore)

    15 %-16 % (B) (750 °C-800 °C, 2 ore)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 25 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 4 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 551 DIOXID DE SILICIU



    Sinonime

    Silice; Bioxid de siliciu

    Definiție

    Dioxidul de siliciu este o substanță amorfă produsă sintetic, fie printr-un proces de hidroliză în fază de vapori, obținându-se silice pirogenă, fie printr-un proces uscat, obținându-se precipitat de silice, silicagel sau silice hidratată. Silicea pirogenă se obține în special în stare anhidră, în timp ce produsele în urma procesului umed se obțin sub formă de hidrați sau conțin apă absorbită la suprafață

    EINECS

    231-545-4

    Denumire chimică

    Dioxid de siliciu

    Formulă chimică

    (SiO2)n

    Masă moleculară

    60,08 (SiO2)

    Compoziție

    Conține după calcinare nu mai puțin de 99,0 % (silice pirogenă) sau 94,0 % (forme hidratate)

    Descriere

    Pulbere albă, pufoasă sau granule. Higroscopic

    Identificare

    Testul pentru silice

    Pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,5 % (silice pirogenă, 105 °C, 2 ore)

    Nu mai mult de 8,0 % (precipitat de silice și silicagel, 105 °C, 2 ore)

    Nu mai mult de 70 % (silice hidratată, 105 °C, 2 ore)

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 2,5 % după uscare (1 000 °C, silice pirogenă)

    Nu mai mult de 8,5 % după uscare (1 000 °C, formele hidratate)

    Săruri ionizabile solubile

    Nu mai mult de 5,0 % (ca Na2SO4)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 552 SILICAT DE CALCIU



    Sinonime

     

    Definiție

    Silicatul de calciu este un silicat hidrat sau anhidru cu proporții diferite de CaO și SiO2. Produsul nu trebuie să conțină azbest.

    EINECS

    215-710-8

    Denumire chimică

    Silicat de calciu

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conținut raportat la substanța anhidră:

    — ca SiO2, nu mai puțin de 50 % și nu mai mult de 95 %

    — ca și CaO, nu mai puțin de 3 % și nu mai mult de 35 %

    Descriere

    Pulbere fluidă de culoare albă sau aproape albă, care rămâne neschimbată după ce absoarbe cantități relativ mari de apă sau alte lichide

    Identificare

    Testul pentru silicat

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Formare de gel

    Formează un gel cu acizii minerali

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 10 % (105 °C, 2 ore)

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai puțin de 5 % și nu mai mult de 14 % (1 000 °C, greutate constantă)

    Sodiu

    Nu mai mult de 3 %

    Fluoruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 553a (i) SILICAT DE MAGNEZIU



    Sinonime

     

    Definiție

    Silicatul de magneziu este un compus sintetic al cărui raport molar între oxidul de magneziu și dioxidul de siliciu este de aproximativ 2:5

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 15 % MgO și nu mai mult de 67 % SiO2 raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Pulbere inodoră, albă, foarte fină, fără granulozități

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru silicat

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 10,8 (suspensie 10 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (105 °C, 2 ore)

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai mult de 15 % după uscare (1 000 °C, 20 de minute)

    Săruri solubile în apă

    Nu mai mult de 3 %

    Alcali liberi

    Nu mai mult de 1 % (ca NaOH)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 553a (ii) TRISILICAT DE MAGNEZIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    239-076-7

    Denumire chimică

    Trisilicat de magneziu

    Formulă chimică

    Mg2Si3O8 · nH2O (compoziție aproximativă)

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 29,0 % MgO și nu mai puțin de 65,0 % SiO2, raportat la substanța calcinată

    Descriere

    Pulbere albă, fină, fără granulații

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru silicat

    Test pozitiv

    pH

    Între 6,3 și 9,5 (suspensie 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai puțin de 17 % și nu mai mult de 34 % (1 000 °C)

    Săruri solubile în apă

    Nu mai mult de 2 %

    Alcali liberi

    Nu mai mult de 1 % (ca NaOH)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 553b TALC



    Sinonime

    Talcum

    Definiție

    Formă a silicatului de magneziu hidrat care se găsește în natură, conținând proporții diferite de minerale asociate cum ar fi alfa-cuarțul, calcitul, cloritul, dolomitul, magnezitul și flogopitul. Produsul nu trebuie să conțină azbest.

    EINECS

    238-877-9

    Denumire chimică

    Metasilicat acid de magneziu

    Formulă chimică

    Mg3(Si4O10)(OH)2

    Masă moleculară

    379,22

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere ușoară, omogenă, albă sau aproape albă, unsuroasă la pipăit

    Identificare

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Picuri caracteristice la 3 677 , 1 018 și 669 cm–1

    Difracție cu raze X

    Picuri la 9,34/4,66/3,12 Å

    Solubilitate

    Insolubil în apă și etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, 1 oră)

    Substanțe solubile în acid

    Nu mai mult de 6 %

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 0,2 %

    Fier solubil în acid

    Nedetectabil

    Arsen

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 554 SILICAT DE ALUMINIU ȘI SODIU



    Sinonime

    Silicoaluminat sodiu; Aluminosilicat de sodiu; Silicat de sodiu și aluminiu

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Silicat de aluminiu și sodiu

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conținut raportat la substanța anhidră:

    — ca SiO2, nu mai puțin de 66,0 % și nu mai mult de 88,0 %

    — ca Al2O3, nu mai puțin de 5,0 % și nu mai mult de 15,0 %

    Descriere

    Pulbere amorfă albă fină sau bile

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru aluminiu

    Test pozitiv

    Testul pentru silicat

    Test pozitiv

    pH

    Între 6,5 și 11,5 (suspensie 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 8,0 % (105 °C, 2 ore)

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai puțin de 5,0 % și nu mai mult de 11,0 % raportat la substanța anhidră (1 000 °C la greutate constantă)

    Sodiu

    Nu mai puțin de 5 % și nu mai mult de 8,5 % (ca Na2O) raportat la substanța anhidră

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 555 SILICAT DE ALUMINIU ȘI POTASIU



    Sinonime

    Mică

    Definiție

    Mica naturală constă în principal în silicat de aluminiu și potasiu (muscovit)

    EINECS

    310-127-6

    Denumire chimică

    Silicat de aluminiu și potasiu

    Formulă chimică

    KAl2[AlSi3O10](OH)2

    Masă moleculară

    398

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 %

    Descriere

    Plachete cristaline sau pulbere de culoare gri deschis până la alb

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă, acizi și baze diluate și în solvenți organici

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, 2 ore)

    Antimoniu

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Zinc

    Nu mai mult de 25 mg/kg

    Bariu

    Nu mai mult de 25 mg/kg

    Crom

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    Cupru

    Nu mai mult de 25 mg/kg

    Nichel

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    ▼M3

    E 556 SILICAT DE ALUMINIU ȘI CALCIU ( 2 )

    ▼B



    Sinonime

    Aluminosilicat de calciu; Silicoaluminat de calciu; Silicat de calciu și aluminiu

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Silicat de aluminiu și calciu

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conținut raportat la substanța anhidră:

    — ca SiO2, nu mai puțin de 44,0 % și nu mai mult de 50,0 %

    — ca Al2O3, nu mai puțin de 3,0 % și nu mai mult de 5,0 %

    — ca și CaO, nu mai puțin de 32,0 % și nu mai mult de 38,0 %

    Descriere

    Pulbere fină, fluidă

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru aluminiu

    Test pozitiv

    Testul pentru silicat

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 10,0 % (105 °C, 2 ore)

    Pierdere prin calcinare

    Nu mai puțin de 14,0 % și nu mai mult de 18,0 % raportat la substanța anhidră (1 000 °C, greutate constantă)

    Fluoruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M3

    E 559 SILICAT DE ALUMINIU (CAOLIN) ( 3 )

    ▼B



    Sinonime

    Caolin, ușor sau greu

    Definiție

    Silicatul de aluminiu hidrat (caolinul) este o argilă plastică albă purificată constituită din caolinit, silicat de potasiu și aluminiu, feldspat și cuarț. Prelucrarea nu ar trebui să includă calcinarea. Argila caolinitică brută utilizată la obținerea silicatului de aluminiu conține dioxină la un nivel care să nu o facă vătămătoare pentru sănătate sau improprie pentru consumul uman Produsul nu trebuie să conțină azbest.

    EINECS

    215-286-4 (caolinit)

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    Al2Si2O5(OH)4 (caolinit)

    Masă moleculară

    264

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 90 % (sumă de silice și alumină, după calcinare)

    Silice (SiO2)

    Între 45 % și 55 %

    Alumină (Al2O3)

    Între 30 % și 39 %

    Descriere

    Pulbere fină, onctuoasă, de culoare albă sau gri. Caolinul este constituit din aglomerări slabe de fascicule orientate aleatoriu de solzi de caolinit sau de solzi hexagonali individuali

    Identificare

    Testul pentru alumină

    Test pozitiv

    Testul pentru silicat

    Test pozitiv

    Difracție cu raze X

    Picuri caracteristice la 7,18/3,58/2,38/1,78 Å

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Picuri la 3 700 și 3 620 cm–1

    Puritate

    Pierdere prin calcinare

    Între 10 și 14 % (1 000 °C, greutate constantă)

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 0,3 %

    Substanțe solubile în acid

    Nu mai mult de 2 %

    Fier

    Nu mai mult de 5 %

    Oxid de potasiu (K2O)

    Nu mai mult de 5 %

    Carbon

    Nu mai mult de 0,5 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 570 ACIZI GRAȘI



    Sinonime

     

    Definiție

    Acizi grași lineari, acid caprilic (C8), acid capric (C10), acid lauric (C12), acid miristic (C14), acid palmitic (C16), acid stearic (C18), acid oleic (C18:1)

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Acid octanoic (C8); Acid decanoic (C10); Acid dodecanoic (C12); Acid tetradecanoic (C14); Acid hexadecanoic (C16); Acid octadecanoic (C18); Acid 9-octadecenoic (C18:1)

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98 % prin cromatografie

    Descriere

    Lichid incolor sau solid alb obținut din uleiuri și grăsimi

    Identificare

    Test de identificare

    Acizii grași individuali pot fi identificați prin indicele de aciditate, indicele de iod, gazcromatografie

    Puritate

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 0,1 %

    Substanțe nesaponificabile

    Nu mai mult de 1,5 %

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,2 % (metoda Karl Fischer)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 574 ACID GLUCONIC



    Sinonime

    Acid D-gluconic; Acid dextronic

    Definiție

    Acidul gluconic este o soluție apoasă de acid gluconic și glucono-delta-lactonă

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Acid gluconic

    Formulă chimică

    C6H12O7 (acid gluconic)

    Masă moleculară

    196,2

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 49,0 % (ca acid gluconic)

    Descriere

    Lichid siropos limpede, incolor până la galben deschis

    Identificare

    Formarea derivatului fenilhidrazină

    Test pozitiv. Compusul rezultat se topește între 196 °C și 202 °C, cu descompunere

    Puritate

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 1,0 % 550 °C +/– 20 °C până la dispariția reziduurile organice (puncte negre).

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 2,0 % (ca D-glucoză)

    Clorură

    Nu mai mult de 350 mg/kg

    Sulfat

    Nu mai mult de 240 mg/kg

    Sulfit

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 575 GLUCONO-DELTA-LACTONĂ



    Sinonime

    Gluconolactonă; GDL; Acid D-gluconic delta-lactonă; Delta-gluconolactonă

    Definiție

    Glucono-delta-lactona este esterul ciclic 1,5-intramolecular al acidului D-gluconic. În mediu apos se hidrolizează rezultând un amestec echilibrat de acid D-gluconic (55 %-66 %) și delta- și gama-lactone

    EINECS

    202-016-5

    Denumire chimică

    D-glucono-1,5-lactonă

    Formulă chimică

    C6H10O6

    Masă moleculară

    178,14

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină, albă, fină, aproape inodoră

    Identificare

    Formarea derivatului fenilhidrazină al acidului gluconic

    Test pozitiv. Compusul rezultat se topește între 196 °C și 202 °C, cu descompunere

    Solubilitate

    Liber solubilă în apă. Greu solubilă în etanol

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,2 % (metoda Karl Fischer)

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 0,5 % (ca D-glucoză)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 576 GLUCONAT DE SODIU



    Sinonime

    Sarea de sodiu a acidului D-gluconic

    Definiție

    Fabricat prin fermentare sau oxidare chimică catalitică

    EINECS

    208-407-7

    Denumire chimică

    D-gluconat de sodiu

    Formulă chimică

    C6H11NaO7 (anhidru)

    Masă moleculară

    218,14

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Pulbere cristalină, granulară până la fină, albă până la cafenie

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Test pentru gluconat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă. Greu solubil în etanol

    pH

    Între 6,5 și 7,5 (soluție 10 %)

    Puritate

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 1,0 % (ca D-glucoză)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 577 GLUCONAT DE POTASIU



    Sinonime

    Sarea de potasiu a acidului D-gluconic

    Definiție

    EINECS

    206-074-2

    Denumire chimică

    D-gluconat de potasiu

    Formulă chimică

    C6H11KO7 (anhidru)

    C6H11KO7 · H2O (monohidrat)

    Masă moleculară

    234,25 (anhidru)

    252,26 (monohidrat)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % și nu mai mult de 103,0 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină, albă până la alb-gălbui, fluidă, inodoră sau granule

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Test pentru gluconat

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,3 (soluție 10 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Anhidru: nu mai mult de 3,0 % (105 °C, 4 ore, în vid)

    Monohidrat: nu mai puțin de 6 % și nu mai mult de 7,5 % (105 °C, 4 ore, în vid)

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 1,0 % (ca D-glucoză)

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 578 GLUCONAT DE CALCIU



    Sinonime

    Sare de calciu a acidului D-gluconic

    Definiție

    EINECS

    206-075-8

    Denumire chimică

    Di-D-gluconat de calciu

    Formulă chimică

    C12H22CaO14 (anhidru)

    C12H22CaO14 · H2O (monohidrat)

    Masă moleculară

    430,38 (forma anhidră)

    448,39 (monohidrat)

    Compoziție

    anhidru: conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % raportat la substanța uscată

    monohidrat: conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % raportat la substanța ca atare

    Descriere

    Granule cristaline albe sau pulbere, inodore, stabile în aer

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Test pentru gluconat

    Test pozitiv

    Solubilitate

    Solubil în apă, insolubil în etanol

    pH

    Între 6,0 și 8,0 (soluție 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 3,0 % (105 °C, 16 ore) (anhidru)

    Nu mai mult de 2,0 % (105 °C, 16 ore) (monohidrat)

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 1,0 % (ca D-glucoză)

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 579 GLUCONAT FEROS



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    206-076-3

    Denumire chimică

    Di-D-gluconat feros dihidrat; Di-gluconat de fier (II) dihidrat

    Formulă chimică

    C12H22FeO14·2H2O

    Masă moleculară

    482,17

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere sau granule de culoare galben-verzui pal până la gri-gălbui, care poate să prezinte un miros ușor de zahăr ars

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă la încălzire ușoară. Practic insolubil în etanol

    Testul pentru ioni feroși

    Test pozitiv

    Formarea derivatului fenilhidrazină al acidului gluconic

    Test pozitiv

    pH

    Între 4 și 5,5 (soluție 10 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 10 % (105 °C, 16 ore)

    Acid oxalic

    Nedetectabil

    Fier (Fe III)

    Nu mai mult de 2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 0,5 %, exprimate ca glucoză

    E 585 LACTAT FEROS



    Sinonime

    Lactat de fier (II); 2-hidroxi-propanoat de fier (II);

    Acid propanoic, sare (2:1) de 2-hidroxi-fier(2 +)

    Definiție

    EINECS

    227-608-0

    Denumire chimică

    2-hidroxi-propanoat feros

    Formulă chimică

    C6H10FeO6· nH2O (n = 2 sau 3)

    Masă moleculară

    270,02 (dihidrat)

    288,03 (trihidrat)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 96 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Cristale de culoare alb-verzuie sau pulbere de culoare verde deschis, cu miros caracteristic

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă; Practic insolubil în etanol

    Testul pentru ioni feroși

    Test pozitiv

    Testul pentru lactat

    Test pozitiv

    pH

    Între 4 și 6 (soluție 2 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 18 % (100 °C, în vid, aproximativ 700 mm Hg)

    Fier (Fe III)

    Nu mai mult de 0,6 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 586 4-HEXILREZORCINOL



    Sinonime

    4-hexil-1,3-benzendiol; Hexilrezorcinol

    Definiție

    EINECS

    205-257-4

    Denumire chimică

    4-hexilrezorcinol

    Formulă chimică

    C12H18O2

    Masă moleculară

    197,24

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98 % raportat la substanța uscată (4 ore la temperatura camerei)

    Descriere

    Pulbere de culoare albă

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în eter sau acetonă; foarte puțin solubil în apă

    Testul cu acid azotic

    La 1 ml soluție saturată de probă se adaugă 1 ml acid azotic. Apare o colorare roșu deschis

    Testul cu brom

    La 1 ml soluție saturată de probă se adaugă 1 ml brom TS. Un precipitat floconos, galben se dizolvă, producând o soluție galbenă

    Puritate

    Interval de topire

    Între 62 °C și 67 °C

    Aciditate

    Nu mai mult de 0,05 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Rezorcinol și alți fenoli

    Se agită 1 g de eșantion cu 50 ml apă timp de câteva minute, se filtrează, iar la filtrat se adaugă 3 picături de clorură ferică. Nu se colorează în roșu sau albastru

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    E 620 ACID GLUTAMIC



    Sinonime

    Acid L-glutamic; Acid L-α-aminoglutaric

    Definiție

    EINECS

    200-293-7

    Denumire chimică

    Acid L-glutamic; Acid L-2-amino-pentandioic

    Formulă chimică

    C5H9NO4

    Masă moleculară

    147,13

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % și nu mai mult de 101,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Greu solubil în apă; practic insolubil în etanol sau eter

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru acid glutamic (prin cromatografie în strat subțire)

    Test pozitiv

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 31,5° și + 32,2°

    [soluție 10 % (raportat la substanța anhidră) în HCl 2N, eprubetă 200 mm]

    pH

    Între 3,0 și 3,5 (soluție saturată)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,2 % (80 °C, 3 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 %

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Acid pirolidoncarboxilic

    Nu mai mult de 0,2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 2,5 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 621 GLUTAMAT MONOSODIC



    Sinonime

    Glutamat de sodiu; MSG

    Definiție

    EINECS

    205-538-1

    Denumire chimică

    L-glutamat monosodic monohidrat

    Formulă chimică

    C5H8NaNO4 · H2O

    Masă moleculară

    187,13

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % și nu mai mult de 101,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Liber solubil în apă; practic insolubil în etanol sau eter

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare albă, practic inodore

    Identificare

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid glutamic (prin cromatografie în strat subțire)

    Test pozitiv

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 24,8° și + 25,3°

    [soluție 10 % (raportat la substanța anhidră) în HCl 2N, eprubetă 200 mm]

    pH

    Între 6,7 și 7,2 (soluție 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (98 °C, 5 ore)

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Acid pirolidoncarboxilic

    Nu mai mult de 0,2 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 622 GLUTAMAT MONOPOTASIC



    Sinonime

    Glutamat de potasiu; MPG

    Definiție

    EINECS

    243-094-0

    Denumire chimică

    L-glutamat monopotasic monohidrat

    Formulă chimică

    C5H8KNO4 · H2O

    Masă moleculară

    203,24

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % și nu mai mult de 101,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Liber solubil în apă; practic insolubil în etanol sau eter

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare albă, practic inodore

    Identificare

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid glutamic (prin cromatografie în strat subțire)

    Test pozitiv

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 22,5° și + 24,0°

    [soluție 10 % (raportat la substanța anhidră) în HCl 2N, eprubetă 200 mm]

    pH

    Între 6,7 și 7,3 (soluție 2 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,2 % (80 °C, 5 ore)

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Acid pirolidoncarboxilic

    Nu mai mult de 0,2 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 623 DIGLUTAMAT DE CALCIU



    Sinonime

    Glutamat de calciu

    Definiție

    EINECS

    242-905-5

    Denumire chimică

    Di-L-glutamat monocalcic

    Formulă chimică

    C10H16CaN2O8 · nH2O (n = 0, 1, 2 sau 4)

    Masă moleculară

    332,32 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,0 % și nu mai mult de 102,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Liber solubil în apă; practic insolubil în etanol sau eter

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare albă, practic inodore

    Identificare

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid glutamic (prin cromatografie în strat subțire)

    Test pozitiv

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 27,4° și + 29,2° (pentru diglutamatul de calciu cu n = 4) [soluție 10 % (raportat la substanța anhidră) în HCl 2N, eprubetă de 200 mm]

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 19,0 % (pentru diglutamatul de calciu cu n = 4) (Karl Fischer)

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Acid pirolidoncarboxilic

    Nu mai mult de 0,2 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 624 GLUTAMAT MONOAMONIC



    Sinonime

    Glutamat de amoniu

    Definiție

    EINECS

    231-447-1

    Denumire chimică

    L-glutamat monoamonic monohidrat

    Formulă chimică

    C5H12N2O4 · H2O

    Masă moleculară

    182,18

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % și nu mai mult de 101,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Liber solubil în apă; practic insolubil în etanol sau eter

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare albă, practic inodore

    Identificare

    Testul pentru amoniu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid glutamic (prin cromatografie în strat subțire)

    Test pozitiv

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 25,4° și + 26,4°

    [soluție 10 % (raportat la substanța anhidră) în HCl 2N, eprubetă 200 mm]

    pH

    Între 6,0 și 7,0 (soluție 5 %)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (50 °C, 4 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Acid pirolidoncarboxilic

    Nu mai mult de 0,2 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 625 DIGLUTAMAT DE MAGNEZIU



    Sinonime

    Glutamat de magneziu

    Definiție

    EINECS

    242-413-0

    Denumire chimică

    Di-L-glutamat monomagnezic tetrahidrat

    Formulă chimică

    C10H16MgN2O8 · 4H2O

    Masă moleculară

    388,62

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95,0 % și nu mai mult de 105,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă; practic insolubil în etanol sau eter

    Descriere

    Cristale inodore, albe sau albicioase sau pulbere

    Identificare

    Testul pentru magneziu

    Test pozitiv

    Testul pentru acid glutamic (prin cromatografie în strat subțire)

    Test pozitiv

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 23,8° și + 24,4°

    [soluție 10 % (raportat la substanța anhidră) în HCl 2N, eprubetă 200 mm]

    pH

    Între 6,4 și 7,5 (soluție 10 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 24 % (Karl Fischer)

    Clorură

    Nu mai mult de 0,2 %

    Acid pirolidoncarboxilic

    Nu mai mult de 0,2 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 626 ACID GUANILIC



    Sinonime

    Acid 5'-guanilic

    Definiție

    EINECS

    201-598-8

    Denumire chimică

    Acid guanozin-5’-monofosforic

    Formulă chimică

    C10H14N5O8P

    Masă moleculară

    363,22

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă, practic insolubil în etanol

    Descriere

    Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    pH

    Între 1,5 și 2,5 (soluție 0,25 %)

    Spectrometrie

    Absorbția maximă a unei soluții de 20 mg/l în HCl 0,01 N la 256 nm

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1,5 % (120 °C, 4 ore)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 627 GUANILAT DISODIC



    Sinonime

    Guanilat de sodiu; 5'-guanilat de sodiu

    Definiție

    ▼M3

    Einecs

    226-914-1

    ▼B

    Denumire chimică

    Guanozin-5'-monofosfat disodic

    Formulă chimică

    C10H12N5Na2O8P · nH2O (n = cca. 7)

    Masă moleculară

    407,19 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Solubil în apă, greu solubil în etanol, practic insolubil în eter

    Descriere

    Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,5 (soluție 5 %)

    Spectrometrie

    Absorbția maximă a unei soluții de 20 mg/l în HCl 0,01 N la 256 nm

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 25 % (120 °C, 4 ore)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 628 GUANILAT DIPOTASIC



    Sinonime

    Guanilat de potasiu; 5'-guanilat de potasiu

    Definiție

    ▼M3

    Einecs

    221-849-5

    ▼B

    Denumire chimică

    Guanozin-5’-monofosfat de potasiu

    Formulă chimică

    C10H12K2N5O8P

    Masă moleculară

    439,40

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, practic insolubil în etanol

    Descriere

    Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,5 (soluție 5 %)

    Spectrometrie

    Absorbția maximă a unei soluții de 20 mg/l în HCl 0,01 N la 256 nm

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 5 % (120 °C, 4 ore)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 629 GUANILAT DE CALCIU



    Sinonime

    5’-guanilat de calciu

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Guanozin-5’-monofosfat de calciu

    Formulă chimică

    C10H12CaN5O8P · nH2O

    Masă moleculară

    401,20 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Greu solubil în apă

    Descriere

    Cristale inodore, albe sau albicioase sau pulbere

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,0 (soluție 0,05 %)

    Spectrometrie

    Absorbția maximă a unei soluții de 20 mg/l în HCl 0,01 N la 256 nm

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 23,0 % (120 °C, 4 ore)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 630 ACID INOZINIC



    Sinonime

    Acid 5’-inozinic

    Definiție

    EINECS

    205-045-1

    Denumire chimică

    Acid inozin-5’-monofosforic

    Formulă chimică

    C10H13N4O8P

    Masă moleculară

    348,21

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, puțin solubil în etanol

    Descriere

    Cristale sau pulbere albă incolore, inodore

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    pH

    Între 1,0 și 2,0 (soluție 5 %)

    Spectrometrie

    Absorbția maximă a unei soluții de 20 mg/l în HCl 0,01 N la 250 nm

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 3,0 % (120 °C, 4 ore)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 631 INOZINAT DISODIC



    Sinonime

    Inozinat de sodiu; 5'-inozinat de sodiu

    Definiție

    EINECS

    225-146-4

    Denumire chimică

    Inozin-5’-monofosfat disodic

    Formulă chimică

    C10H11N4Na2O8P · H2O

    Masă moleculară

    392,17 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Solubil în apă, greu solubil în etanol, practic insolubil în eter

    Descriere

    Cristale sau pulbere albă incolore, inodore

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,5

    Spectrometrie

    Absorbția maximă a unei soluții de 20 mg/l în HCl 0,01 N la 250 nm

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 28,5 % (Karl Fischer)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 632 INOZITAT DIPOTASIC



    Sinonime

    Inozinat de potasiu; 5'-inozinat de potasiu

    Definiție

    EINECS

    243-652-3

    Denumire chimică

    Inozin-5’-monofosfat dipotasic

    Formulă chimică

    C10H11K2N4O8P

    Masă moleculară

    424,39

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Liber solubil în apă; practic insolubil în etanol

    Descriere

    Cristale sau pulbere albă incolore, inodore

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,5 (soluție 5 %)

    Spectrometrie

    Absorbția maximă a unei soluții de 20 mg/l în HCl 0,01 N la 250 nm

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 10,0 % (Karl Fischer)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 633 INOZINAT DE CALCIU



    Sinonime

    5'-inozinat de calciu

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    inozin-5’-monofosfat de calciu

    Formulă chimică

    C10H11CaN4O8P · nH2O

    Masă moleculară

    386,19 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Greu solubil în apă

    Descriere

    Cristale sau pulbere albă incolore, inodore

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,0 (soluție 0,05 %)

    Spectrometrie

    Absorbția maximă a unei soluții de 20 mg/l în HCl 0,01 N la 250 nm

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 23,0 % (Karl Fischer)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 634 5’-RIBONUCLEOTIDĂ DE CALCIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    5’-ribonucleotida de calciu este în esență un amestec de inozin-5’-monofosfat de calciu și guanozin-5’-monofosfat de calciu

    Formulă chimică

    C10H11N4CaO8P · nH2O

    C10H12N5CaO8P · nH2O

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conținutul ambelor componente majore este de nu mai puțin de 97,0 %, iar al fiecărei componente de nu mai puțin de 47,0 % și nu mai mult de 53 %, în fiecare caz raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Greu solubil în apă

    Descriere

    Cristale inodore, albe sau aproape albe sau pulbere

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    Testul pentru calciu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,0 (soluție 0,05 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 23,0 % (Karl Fischer)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 635 5’-RIBONUCLEOTIDĂ DISODICĂ



    Sinonime

    5’-ribonucleotidă de sodiu

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    5’-ribonucleotida disodică este în esență un amestec de inozin-5’-monofosfat disodic și guanozin-5’-monofosfat disodic

    Formulă chimică

    C10H11N4O8P · nH2O

    C10H12N5Na2O8P · nH2O

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conținutul ambelor componente majore este de nu mai puțin de 97,0 %, iar al fiecărei componente de nu mai puțin de 47,0 % și nu mai mult de 53 %, în fiecare caz raportat la substanța anhidră

    Solubilitate

    Solubil în apă, greu solubil în etanol, practic insolubil în eter

    Descriere

    Cristale inodore, albe sau aproape albe sau pulbere

    Identificare

    Testul pentru riboză

    Test pozitiv

    Testul pentru fosfat organic

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    pH

    Între 7,0 și 8,5 (soluție 5 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 26,0 % (Karl Fischer)

    Alte nucleotide

    Nedetectabile prin cromatografie în strat subțire

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 640 GLICINA ȘI SAREA SA DE SODIU

    (I)    GLICINĂ



    Sinonime

    Acid aminoacetic; Glicocol

    Definiție

    EINECS

    200-272-2

    Denumire chimică

    Acid aminoacetic

    Formulă chimică

    C2H5NO2

    Masă moleculară

    75,07

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru aminoacizi

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,2 % (105 °C, 3 ore)

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (II)    GLICINAT DE SODIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    227-842-3

    Denumire chimică

    Glicinat de sodiu

    Formulă chimică

    C2H5NO2 Na

    Masă moleculară

    98

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă

    Identificare

    Testul pentru aminoacizi

    Test pozitiv

    Testul pentru sodiu

    Test pozitiv

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,2 % (105 °C, 3 ore)

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M18

    E 641 L-LEUCINĂ



    Sinonime

    Acid 2-aminoizobutilacetic; acid L-2-amino-4-metilvaleric; acid alfa-aminoizocaproic; acid (S)-2-amino-4-metilpentanoic; L-Leu

    Definiție

    Einecs

    200-522-0

    Număr CAS

    61-90-5

    Denumire chimică

    L-leucină; acid L-2-amino-4-metilpentanoic

    Formulă chimică

    C6H13NO2

    Masa moleculară

    131,17

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98,5 % și nu mai mult de 101,0 % pe baza anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă sau aproape albă sau fulgi strălucitori

    Identificare

    Solubilitate

    Solubilă în apă, în acid acetic, în clorură de hidrogen (HCl) diluată și în carbonați și hidroxizi alcalini; ușor solubilă în etanol

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 14,5° și + 16,5°

    [soluție de 4 % (bază anhidră) în 6N HCl]

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (100 °C-105 °C)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Cloruri

    Nu mai mult de 200 mg/kg

    Sulfați

    Nu mai mult de 300 mg/kg

    Amoniu

    Nu mai mult de 200 mg/kg

    Fier

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼B

    E 650 ACETAT DE ZINC



    Sinonime

    Acid acetic, sare de zinc, dihidrat

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Acetat de zinc dihidrat

    Formulă chimică

    C4H6O4 Zn · 2H2O

    Masă moleculară

    219,51

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % C4H6O4 Zn · 2H2O

    Descriere

    Cristale incolore sau pulbere fină, albicioasă

    Identificare

    Testul pentru acetat

    Test pozitiv

    Testul pentru zinc

    Test pozitiv

    pH

    Între 6,0 și 8,0 (soluție 5 %)

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,005 %

    Cloruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Sulfați

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    Alcali și pământuri alcaline

    Nu mai mult de 0,2 %

    Impurități organice volatile

    Test pozitiv

    Fier

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    E 900 DIMETILPOLISILOXAN



    Sinonime

    Polidimetilsiloxan; Fluid de silicon; Ulei de silicon; Dimetilsilicon

    Definiție

    Dimetilpolisiloxanul este un amestec de polimeri siloxanici lineari complet metilați conținând unități repetate ale formulei (CH3)2 SiO și stabilizat cu unități trimetilsiloxi cu blocare terminală cu formula (CH3)3 SiO

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Siloxani și siliconi, di-metilici

    Formulă chimică

    (CH3)3-Si-[O-Si(CH3)2]n-O-Si(CH3)3

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 37,3 % și nu mai mult de 38,5 % siliciu total

    Descriere

    Lichid limpede, incolor, vâscos

    Identificare

    Greutate specifică (25 °C/25 °C)

    Între 0,964 și 0,977

    Indice de refracție

    [n]D 25 între 1,400 și 1,405

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Spectrul de absorbție în infraroșu al unei pelicule lichide de probă între două plăci de clorură de sodiu prezintă maxime relative la aceleași lungimi de undă ca și preparatul similar de standard de referință dimetilpolisiloxan

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (150 °C, 4 ore)

    Viscozitate

    Nu mai puțin de 1,00 · 10– 4 m2s– 1 la 25 °C

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 901 CEARĂ DE ALBINE, ALBĂ ȘI GALBENĂ



    Sinonime

    Ceară albă; Ceară galbenă

    Definiție

    Ceara de albine galbenă este ceara obținută prin topirea cu apă fierbinte a pereților fagurelui construit de albina meliferă, Apis mellifera L., urmată de îndepărtarea substanțelor străine

    Ceara de albine albă se obține prin înălbirea cerii de albine galbene

    EINECS

    232-383-7

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Bucăți sau plăci de culoare alb-gălbuie (ceara albă) sau gălbuie spre brun-cenușie (ceara galbenă) cu margini de fracționare cu aspect granular fin și necristalin, având un miros agreabil, asemănător mierii de albine

    Identificare

    Interval de topire

    Între 62 °C și 65 °C

    Densitate specifică

    Aproximativ 0,96

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, greu solubilă în alcool, foarte solubilă în cloroform și eter

    Puritate

    Indice de aciditate

    Nu mai puțin de 17 și nu mai mult de 24

    Indice de saponificare

    87-104

    Indicele de peroxid

    Nu mai mult de 5

    Glicerol și alți polioli

    Nu mai mult de 0,5 % (ca glicerol)

    Cerezină, parafine și anumite alte ceruri

    Se transferă 3,0 g de probă într-un balon cu fund rotund de 100 ml, se adaugă 30 ml soluție de hidroxid de potasiu 4 % g/v în etanol fără aldehide și se fierbe ușor sub un condensator de reflux timp de 2 ore. Se îndepărtează condensatorul și se introduce imediat un termometru. Se introduce balonul în apă la 80 °C și se lasă să se răcească, agitând continuu. Nu se formează precipitat înainte ca temperatura să ajungă la 65 °C, dar soluția poate fi opalescentă.

    Grăsimi, ceară de Japonia, colofoniu și săpunuri

    Se fierbe 1 g de probă timp de 30 de minute cu 35 ml soluție hidroxid de sodiu 1:7, menținând volumul prin adăugarea ocazională de apă, apoi amestecul se răcește. Ceara se separă și lichidul rămâne limpede. Se filtrează amestecul rece iar filtratul se acidulează cu acid clorhidric. Nu se formează niciun precipitat.

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 902 CEARĂ DE CANDELILLA



    Sinonime

     

    Definiție

    Ceara de candelilla este o ceară purificată obținută din frunzele plantei candelilla, Euphorbia antisyphilitica

    EINECS

    232-347-0

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Ceară opacă până la translucidă, brun-gălbuie, dură

    Identificare

    Densitate specifică

    Aproximativ 0,98

    Interval de topire

    Între 68,5 °C și 72,5 °C

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, solubilă în cloroform și toluen

    Puritate

    Indice de aciditate

    Nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 22

    Indice de saponificare

    Nu mai puțin de 43 și nu mai mult de 65

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 903 CEARĂ DE CARNAUBA



    Sinonime

     

    Definiție

    Ceara de carnauba este o ceară purificată, obținută din mugurii de frunze și din frunzele palmierului de ceară brazilian Mart, Copernicia cerefera

    EINECS

    232-399-4

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere brun deschis până la galben pal, solzi sau solid dur și friabil cu o rupere rășinoasă

    Identificare

    Densitate specifică

    Aproximativ 0,997

    Interval de topire

    Între 82 °C și 86 °C

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, parțial solubilă în etanol clocotit, solubil în cloroform și dietileter

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,25 %

    Indice de aciditate

    Nu mai puțin de 2 și nu mai mult de 7

    Indice de ester

    Nu mai puțin de 71 și nu mai mult de 88

    Substanțe nesaponificabile

    Nu mai puțin de 50 % și nu mai mult de 55 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 904 ȘELAC



    Sinonime

    Șelac albit; Șelac alb

    Definiție

    Șelacul este lacul purificat și albit, secreția rășinoasă a insectei Laccifer (Tachardia) Iacca Kerr (Familia Coccidae)

    EINECS

    232-549-9

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Șelac albit – rășină granulară albicioasă, amorfă

    Șelac albit fără ceară de albine – rășină granulară, de culoare galben deschis, amorfă

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubil în apă; liber (deși foarte lent) solubil în alcool; puțin solubil în acetonă

    Indice de aciditate

    Între 60 și 89

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6,0 % (40 °C, pe silicagel, 15 ore)

    Colofoniu

    Absent

    Ceară

    Șelac albit: nu mai mult de 5,5 %

    Șelac albit fără ceară de albine: nu mai mult de 0,2 %

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 905 CEARĂ MICROCRISTALINĂ



    Sinonime

    Ceară de petrol; Ceară de hidrocarburi; Ceară Fischer-Tropsch; Ceară sintetică; Parafină sintetică

    Definiție

    Amestecuri rafinate de hidrocarburi solide, saturate, obținute din materii prime petroliere sau sintetice

    Descriere

    Ceară inodoră, de culoare albă spre ambră

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, foarte puțin solubilă în etanol

    Indice de refracție

    [n]D 100 1,434-1,448

    Alternativ [n]D 1201,426-1,440

    Puritate

    Masă moleculară

    Masa moleculară medie nu mai puțin de 500

    Viscozitate

    Nu mai puțin de 1,1 × 10– 5 m2s– 1 la 100 °C

    Alternativ: Nu mai puțin de 0,8 × 10– 5 m2s– 1 la 120 °C, dacă la 100 °C este în stare solidă

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 0,1 %

    Număr de atomi de carbon la punctul de distilare 5 %

    Nu mai mult de 5 % molecule cu un număr de atomi de carbon mai mic de 25

    Culoare

    Test pozitiv

    Sulf

    Nu mai mult de 0,4 % în greutate

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Compuși aromatici policiclici

    Benzo(a)piren nu mai mult de 50 μg/kg

    E 907 POLI-1-DECENĂ HIDROGENATĂ



    Sinonime

    Polidec-1-enă hidrogenată; Poli-alfa-olefină hidrogenată

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    C10nH20n+2 unde n = 3-6

    Masă moleculară

    560 (medie)

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98,5 % de poli-1-decenă hidrogenată, având următoarea distribuție oligomerică:

    C30: 13-37 %

    C40: 35-70 %

    C50: 9-25 %

    C60: 1-7 %

    Descriere

     

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubilă în apă; puțin solubilă în etanol; solubilă în toluen

    Combustie

    Arde cu flacără strălucitoare și miros caracteristic asemănător celui de parafină

    Viscozitate

    Între 5,7 × 10– 6 și 6,1 × 10– 6 m2s– 1 la 100 °C

    Puritate

    Compuși cu număr de atomi de carbon mai mic de 30

    Nu mai mult de 1,5 %

    Substanțe ușor carbonizabile

    După ce a fost agitat timp de 10 minute într-o baie de apă clocotită, o eprubetă de acid sulfuric cu 5 g probă de poli-1-decenă hidrogenată nu este mai închisă la culoare decât o culoare pai foarte deschisă

    Nichel

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M15 —————

    ▼B

    E 914 CEARĂ POLIETILENICĂ OXIDATĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    Produse de reacție polare rezultate din oxidarea ușoară a polietilenei

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Polietilenă oxidată

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Solzi aproape albi, pulbere, granule sau pelete

    Identificare

    Densitate

    Între 0,92 și 1,05 (20 °C)

    Punct de picurare

    Peste 95 °C

    Puritate

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 70

    Viscozitate

    Nu mai puțin de 8,1 · 10– 5 m2s– 1 la 120 °C

    Alte tipuri de ceară

    Nedetectabile (prin calorimetrie de scanare diferențială și/sau spectroscopie în infraroșu)

    Oxigen

    Nu mai mult de 9,5 %

    Crom

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 920 L-CISTEINĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    Clorhidrat de L-cisteină sau clorhidrat de L-cisteină monohidrat. Părul uman nu poate fi utilizat ca sursă pentru această substanță

    EINECS

    200-157-7 (anhidru)

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    C3H7NO2S · HCl · nH2O (unde n = 0 sau 1)

    Masă moleculară

    157,62 (anhidru)

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,0 % și nu mai mult de 101,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă sau cristale incolore

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubilă în apă și în etanol

    Interval de topire

    Forma anhidră se topește la aproximativ 175 °C

    Rotație specifică

    [α]D 20: între + 5,0° și + 8,0° sau

    [α]D 25: între + 4,9° și 7,9°

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Între 8,0 % și 12,0 %

    Nu mai mult de 2,0 % (forma anhidră)

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 0,1 %

    Ioni de amoniu

    Nu mai mult de 200 mg/kg

    Arsen

    Nu mai mult de 1,5 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    E 927b CARBAMIDĂ



    Sinonime

    Uree

    Definiție

    EINECS

    200-315-5

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    CH4N2O

    Masă moleculară

    60,06

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină, prismatică, incoloră până la albă sau pelete albe, mici

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubilă în apă

    Solubilă în etanol

    Precipitare cu acid azotic

    Pentru un test pozitiv trebuie să se formeze un precipitat cristalin, alb

    Reacția de culoare

    Pentru un test pozitiv trebuie să se producă o culoare violet-roșiatică

    Interval de topire

    Între 132 °C și 135 °C

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1,0 % (105 °C, 1 oră)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Substanțe insolubile în etanol

    Nu mai mult de 0,04 %

    Alcalinitate

    Test pozitiv

    Ioni de amoniu

    Nu mai mult de 500 mg/kg

    Biuret

    Nu mai mult de 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 938 ARGON



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-147-0

    Denumire chimică

    Argon

    Formulă chimică

    Ar

    Masă atomică

    40

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 %

    Descriere

    Gaz neinflamabil, incolor, inodor

    Identificare

     

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,05 %

    Metan și alte hidrocarburi

    Nu mai mult de 100 μl/l (calculat ca metan)

    E 939 HELIU



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-168-5

    Denumire chimică

    Heliu

    Formulă chimică

    He

    Masă atomică

    4

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 %

    Descriere

    Gaz neinflamabil, incolor, inodor

    Identificare

     

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,05 %

    Metan și alte hidrocarburi

    Nu mai mult de 100 μl/l (calculat ca metan)

    E 941 AZOT



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-783-9

    Denumire chimică

    Azot

    Formulă chimică

    N2

    Masă moleculară

    28

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 %

    Descriere

    Gaz neinflamabil, incolor, inodor

    Identificare

     

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,05 %

    Monoxid de carbon

    Nu mai mult de 10 μl/l

    Metan și alte hidrocarburi

    Nu mai mult de 100 μl/l (calculat ca metan)

    Dioxid de azot și oxid de azot

    Nu mai mult de 10 μl/l

    Oxigen

    Nu mai mult de 1 %

    E 942 PROTOXID DE AZOT



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    233-032-0

    Denumire chimică

    Protoxid de azot

    Formulă chimică

    N2O

    Masă moleculară

    44

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 %

    Descriere

    Gaz neinflamabil, incolor, cu miros dulceag

    Identificare

     

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,05 %

    Monoxid de carbon

    Nu mai mult de 30 μl/l

    Dioxid de azot și oxid de azot

    Nu mai mult de 10 μl/l

    E 943a BUTAN



    Sinonime

    n-butan

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Butan

    Formulă chimică

    CH3CH2CH2CH3

    Masă moleculară

    58,12

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 96 %

    Descriere

    Gaz sau lichid incolor cu ușor miros caracteristic

    Identificare

    Presiunea vaporilor

    108,935 kPa la 20 °C

    Puritate

    Metan

    Nu mai mult de 0,15 % v/v

    Etan

    Nu mai mult de 0,5 % v/v

    Propan

    Nu mai mult de 1,5 % v/v

    Izobutan

    Nu mai mult de 3,0 % v/v

    1,3-butadienă

    Nu mai mult de 0,1 % v/v

    Umiditate

    Nu mai mult de 0,005 %

    E 943b IZOBUTAN



    Sinonime

    2-metil propan

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    2-metil propan

    Formulă chimică

    (CH3)2CH CH3

    Masă moleculară

    58,12

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 94 %

    Descriere

    Gaz sau lichid incolor cu ușor miros caracteristic

    Identificare

    Presiunea vaporilor

    205,465 kPa la 20 °C

    Puritate

    Metan

    Nu mai mult de 0,15 % v/v

    Etan

    Nu mai mult de 0,5 % v/v

    Propan

    Nu mai mult de 2,0 % v/v

    n-butan

    Nu mai mult de 4,0 % v/v

    1,3-butadienă

    Nu mai mult de 0,1 % v/v

    Umiditate

    Nu mai mult de 0,005 %

    E 944 PROPAN



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Propan

    Formulă chimică

    CH3CH2CH3

    Masă moleculară

    44,09

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 %

    Descriere

    Gaz sau lichid incolor cu ușor miros caracteristic

    Identificare

    Presiunea vaporilor

    732,910 kPa la 20 °C

    Puritate

    Metan

    Nu mai mult de 0,15 % v/v

    Etan

    Nu mai mult de 1,5 % v/v

    Izobutan

    Nu mai mult de 2,0 % v/v

    n-butan

    Nu mai mult de 1,0 % v/v

    1,3-butadienă

    Nu mai mult de 0,1 % v/v

    Umiditate

    Nu mai mult de 0,005 %

    E 948 OXIGEN



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    231-956-9

    Denumire chimică

    Oxigen

    Formulă chimică

    O2

    Masă moleculară

    32

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 %

    Descriere

    Gaz neinflamabil, incolor, inodor

    Identificare

     

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,05 %

    Metan și alte hidrocarburi

    Nu mai mult de 100 μl/l (calculat ca metan)

    E 949 HIDROGEN



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    215-605-7

    Denumire chimică

    Hidrogen

    Formulă chimică

    H2

    Masă moleculară

    2

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,9 %

    Descriere

    Gaz incolor, inodor, foarte inflamabil

    Identificare

     

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,005 % v/v

    Oxigen

    Nu mai mult de 0,001 % v/v

    Azot

    Nu mai mult de 0,07 % v/v

    E 950 ACESULFAM K



    Sinonime

    Acesulfam de potasiu; Sare de potasiu a 3,4-dihidro-6-metil-1,2,3-oxatiazin-4-onă-2,2-dioxid

    Definiție

    EINECS

    259-715-3

    Denumire chimică

    Sarea de potasiu a 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-on-2,2-dioxid

    Formulă chimică

    C4H4KNO4S

    Masă moleculară

    201,24

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % C4H4KNO4S raportat la substanță anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, inodoră. Aproximativ de 200 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol

    Absorbția ultravioletelor

    Maximum 227 ± 2 nm pentru o soluție de 10 mg în 1 000 ml apă

    Testul pentru potasiu

    Test pozitiv (se testează reziduul obținut prin calcinarea a 2 g de probă)

    Testul de precipitare

    Se adaugă câteva picături de soluție de nitrit de cobalt 10 % la o soluție de 0,2 g probă în 2 ml acid acetic și 2 ml apă. Apare un precipitat galben

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, 2 ore)

    Impurități organice

    Test pozitiv pentru 20 mg/kg componente active la ultraviolete

    Fluoruri

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 951 ASPARTAM



    Sinonime

    Esterul metilic al aspartilfenilalaninei

    Definiție

    EINECS

    245-261-3

    Denumire chimică

    N-L-α-aspartil-L-fenilalanin-1-metil ester, esterul N-metilic al acidului 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil)-succinamic

    Formulă chimică

    C14H18N2O5

    Masă moleculară

    294,31

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % C14H18N2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, inodoră, dulce la gust. Aproximativ de 200 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Puțin solubil în apă și în etanol

    pH

    Între 4,5 și 6,0 (soluție 1:125)

    Rotație specifică

    [α]D 20: între + 14,5° și + 16,5°

    Se determină în soluție de acid formic 4:100/15 N în cel mult 30 de minute de la prepararea soluției probă

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 4,5 % (105 °C, 4 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța uscată

    Transmitanță

    Transmitanța unei soluții de 1 % în acid clorhidric 2N, determinată într-o cuvă de 1 cm la 430 nm cu un spectrofotometru adecvat, utilizând acid clorhidric 2N ca referință, este nu mai puțin de 0,95, echivalentă cu o absorbanță de cel mult aproximativ 0,022

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Acid 5-benzil-3,6-dioxo-2-piperazin acetic

    Nu mai mult de 1,5 % raportat la substanța uscată

    E 952 ACID CICLAMIC ȘI SĂRURILE SALE DE Na ȘI Ca

    (I)    ACID CICLAMIC



    Sinonime

    Acid ciclohexilsulfamic; Ciclamat

    Definiție

    EINECS

    202-898-1

    Denumire chimică

    Acid ciclohexansulfamic; Acid ciclohexilaminosulfonic

    Formulă chimică

    C6H13NO3S

    Masă moleculară

    179,24

    Compoziție

    Acidul ciclohexilsulfamic conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult decât echivalentul a 102 % C6H13NO3S, calculat raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, practic incoloră. Aproximativ de 40 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă și în etanol

    Testul de precipitare

    Se acidifică o soluție 2 % cu acid clorhidric, se adaugă 1 ml soluție aproximativ molară de clorură de bariu în apă și se filtrează dacă se formează turbiditate sau precipitat. La soluția limpede se adaugă 1 ml soluție nitrit de sodiu 10 %. Se formează un precipitat alb.

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, 1 oră)

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimat ca seleniu, raportat la substanța uscată)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Ciclohexilamină

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Diciclohexilamină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Anilină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    (II)    CICLAMAT DE SODIU



    Sinonime

    Ciclamat; Sare de sodiu a acidului ciclamic

    Definiție

    EINECS

    205-348-9

    Denumire chimică

    Ciclohexansulfamat de sodiu, ciclohexilsulfamat de sodiu

    Formulă chimică

    C6H12NNaO3S, iar forma dihidrat C6H12NNaO3S·2H2O

    Masă moleculară

    201,22 calculată raportat la forma anhidră

    237,22 calculată raportat la forma hidrat

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % raportat la substanța uscată

    Forma dihidrat: nu mai puțin de 84 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Cristale sau pulbere cristalină de culoare albă, inodore. Aproximativ de 30 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, practic insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, 1 oră)

    Nu mai mult de 15,2 % (105 °C, 2 ore) pentru forma dihidrat

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimat ca seleniu, raportat la substanța uscată)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Ciclohexilamină

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Diciclohexilamină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Anilină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    (III)    CICLAMAT DE CALCIU



    Sinonime

    Ciclamat; Sare de calciu a acidului ciclamic

    Definiție

    EINECS

    205-349-4

    Denumire chimică

    Ciclohexansulfamat de calciu, ciclohexilsulfamat de calciu

    Formulă chimică

    C12H24CaN2O6S2· 2H2O

    Masă moleculară

    432,57

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 101 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Cristale albe sau incolore sau pulbere cristalină. Aproximativ de 30 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, greu solubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, 1 oră)

    Nu mai mult de 8,5 % (140 °C, 4 ore) pentru forma dihidrat

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimat ca seleniu, raportat la substanța uscată)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Ciclohexilamină

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Diciclohexilamină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Anilină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    E 953 IZOMALT



    Sinonime

    Izomaltutoză hidrogenată

    Definiție

    Este produs prin conversia enzimatică a zaharozei cu celule neviabile de Protaminobacter rubrum urmată de hidrogenare catalitică

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Izomaltul este un amestec de mono- și dizaharide hidrogenate ale cărui componente principale sunt următoarele dizaharide:

    6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol (1,6-GPS) și

    1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol dihidrat (1,1-GPM)

    Formulă chimică

    6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol: C12H24O11

    1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol dihidrat: C12H24O11.2H2O

    Masă moleculară

    6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol: 344,3

    1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol dihidrat: 380,3

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % mono- și dizaharide hidrogenate și nu mai puțin de 86 % amestec de 6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol și 1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol dihidrat, determinat raportat la substanța anhidră

    ▼M4

    Descriere

    Inodor, alb, ușor higroscopic, masă cristalină sau soluție apoasă cu o concentrație minimă de 60 %

    ▼B

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol

    Testul HPLC

    Comparația cu un standard de referință de izomalt adecvat arată că cele 2 picuri principale din cromatograma soluției de test sunt similare în ceea ce privește timpul de retenție cu cele 2 picuri principale din cromatograma soluției de referință.

    ▼M4

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 7 % pentru produsul solid (metoda Karl Fischer)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 20 μS/cm (la 20 % soluție uscată solidă) la o temperatură de 20 °C

    D-manitol

    Nu mai mult de 3 %

    D-sorbitol

    Nu mai mult de 6 %

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % (exprimate ca glucoză, raportat la substanța uscată)

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    ▼B

    E 954 ZAHARINĂ ȘI SĂRURILE SALE DE Na, K ȘI Ca

    (I)    ZAHARINĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    201-321-0

    Denumire chimică

    3-oxo-2,3-dihidrobenzo(d)izotiazol-1,1-dioxid

    Formulă chimică

    C7H5NO3S

    Masă moleculară

    183,18

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % C7H5NO3S raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă, inodore sau cu un ușor miros aromatic. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Puțin solubilă în apă, solubilă în soluții bazice, greu solubilă în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, 2 ore)

    Interval de topire

    Între 226 și 230 °C

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța uscată

    Acid benzoic și acid salicilic

    La 10 ml de soluție 1:20, acidificată în prealabil cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă

    o-toluensulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    p-toluensulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Acid p-sulfonamido-benzoic

    Nu mai mult de 25 mg/kg raportat la substanța uscată

    Substanțe ușor carbonizabile

    Absente

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    (II)    ZAHARINAT DE SODIU



    Sinonime

    Zaharină; Sarea de sodiu a zaharinei

    Definiție

    EINECS

    204-886-1

    Denumire chimică

    o-benzosulfimidă de sodiu; Sarea de sodiu a 2,3-dihidro-3-oxobenzizosulfonazol; Oxobenzizosulfonazol; 1,2-benzizotiazolin-3-onă-1,1-dioxid, sare de sodiu dihidrat

    Formulă chimică

    C7H4NNaO3S·2H2O

    Masă moleculară

    241,19

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % C7H4NNaO3S raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă eflorescentă, inodore sau cu un miros ușor. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza în soluții diluate

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, greu solubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15 % (120 °C, 4 ore)

    Acid benzoic și acid salicilic

    La 10 ml de soluție 1:20, acidificată în prealabil cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă

    o-toluensulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    p-toluensulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Acid p-sulfonamido-benzoic

    Nu mai mult de 25 mg/kg raportat la substanța uscată

    Substanțe ușor carbonizabile

    Absente

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    (III)    ZAHARINAT DE CALCIU



    Sinonime

    Zaharină; Sarea de calciu a zaharinei

    Definiție

    Denumire chimică

    o-benzosulfimidă de calciu; Sarea de calciu a 2,3-dihidro-3-oxobenzizosulfonazol; 1,2-benzizotiazolin-3-onă-1,1-dioxid, sare de calciu hidrat (2:7)

    EINECS

    229-349-9

    Formulă chimică

    C14H8CaN2O6S2·3½H2O

    Masă moleculară

    467,48

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 95 % C14H8CaN2O6S2 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere albă cristalină, inodore sau cu miros ușor. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza în soluții diluate

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, solubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 13,5 % (120 °C, 4 ore)

    Acid benzoic și acid salicilic

    La 10 ml de soluție 1:20, acidificată în prealabil cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă

    o-toluensulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    p-toluensulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Acid p-sulfonamido-benzoic

    Nu mai mult de 25 mg/kg raportat la substanța uscată

    Substanțe ușor carbonizabile

    Absente

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    (IV)    ZAHARINAT DE POTASIU



    Sinonime

    Zaharină; Sarea de potasiu a zaharinei

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    o-benzosulfimidă de potasiu; Sarea de potasiu a 2,3-dihidro-3-oxobenzizosulfonazol; 1,2-benzizotiazolin-3-onă-1,1-dioxid, sare de potasiu monohidrat

    Formulă chimică

    C7H4KNO3S·H2O

    Masă moleculară

    239,77

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % C7H4KNO3S raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pulbere cristalină albă, inodore sau cu miros ușor, cu gust foarte dulce, chiar și în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, greu solubil în etanol

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 8 % (120 °C, 4 ore)

    Acid benzoic și acid salicilic

    La 10 ml de soluție 1:20, acidificată în prealabil cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă

    o-toluensulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    p-toluensulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Acid p-sulfonamido-benzoic

    Nu mai mult de 25 mg/kg raportat la substanța uscată

    Substanțe ușor carbonizabile

    Absente

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    E 955 SUCRALOZĂ



    Sinonime

    4,1’,6’-Triclorgalactosucroză

    Definiție

    EINECS

    259-952-2

    Denumire chimică

    1,6-Dicloro-1,6-dideoxi-β-D-fructofuranozil-4-cloro-4 deoxi-α-D-galactopiranozidă

    Formulă chimică

    C12H19Cl3O8

    Masă moleculară

    397,64

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % C12H19Cl3O8 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină de culoare albă sau albicioasă, practic inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubilă în apă, metanol și etanol

    Puțin solubilă în acetat de etil

    Spectru de absorbție în infraroșu

    Spectrul infraroșu al unei dispersii a probei în bromură de potasiu prezintă maxime relative la lungimi de undă asemănătoare cu cele din spectrul de referință obținut folosind un standard de referință al sucralozei

    Cromatografie în strat subțire

    Spotul principal în soluția test are aceeași valoare Rf ca și spotul principal al soluției standard A la care se face referire în testarea altor dizaharide clorurate. Această soluție standard se obține prin dizolvarea a 1,0 g sucraloză standard de referință în 10 ml de metanol

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 84,0° și + 87,5° calculat raportat la substanța anhidră (soluție 10 % g/v)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 2,0 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,7 %

    Alte dizaharide clorurate

    Nu mai mult de 0,5 %

    Monozaharide clorurate

    Nu mai mult de 0,1 %

    Oxid de trifenilfosfină

    Nu mai mult de 150 mg/kg

    Metanol

    Nu mai mult de 0,1 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 957 TAUMATINĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    EINECS

    258-822-2

    Denumire chimică

    Taumatina se obține prin extracție apoasă (pH 2,5-4) din arilele fructelor din familia Thaumatococcus daniellii (Benth) și constă în principal din proteinele taumatină I și taumatină II împreună cu cantități mici de constituenți vegetali proveniți din materia primă

    Formulă chimică

    Polipeptidă din 207 aminoacizi

    Masă moleculară

    Taumatina I 22209

    Taumatina II 22293

    Compoziție

    Nu mai puțin de 15,1 % azot raportat la substanța uscată, echivalent cu nu mai puțin de 93 % proteine (N × 6,2)

    Descriere

    Pulbere de culoare crem, inodoră. De aproximativ 2 000 - 3 000 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubilă în apă, insolubilă în acetonă

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 9 % (105 °C, pentru greutate constantă)

    Carbohidrați

    Nu mai mult de 3 % raportat la substanța uscată

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța uscată

    Aluminiu

    Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Criterii microbiologice

    Număr total de aerobi

    Nu mai mult de 1 000 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 1 g

    E 959 DIHIDROCALCONĂ DE NEOHESPERIDINĂ



    Sinonime

    Dihidrocalconă de neohesperidină; NHDC; Dihidrocalcon-4′-β-neohesperidozid de hesperetină; Neohesperidină DC

    Definiție

    Se obține prin hidrogenarea catalitică a neohesperidinei

    EINECS

    243-978-6

    Denumire chimică

    2-O-α-L-ramnopiranozil-4′-β-D-glucopiranozil hesperetin dihidrocalconă

    Formulă chimică

    C28H36O15

    Masă moleculară

    612,6

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 96 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină albicioasă, inodoră. De aproximativ 1 000 - 1 800 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubilă în apă fierbinte, foarte puțin solubilă în apă rece, practic insolubilă în eter și benzen

    Maxim de absorbție în ultraviolet

    Între 282 și 283 nm pentru o soluție de 2 mg în 100 ml metanol

    Testul Neu

    Se dizolvă aproximativ 10 mg neohesperidină DC în 1 ml metanol, se adaugă 1 ml de soluție metanolică 1 % de 2-aminoetil difenil borat. Apare o culoare galben-strălucitor

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 11 % (105 °C, 3 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

    ▼M33

    E 960a GLICOZIDE STEVIOLICE DIN STEVIA

    ▼M21



    Sinonime

     

    Definiție

    Procesul de producție cuprinde două etape principale: prima etapă implică extracția apoasă a frunzelor plantei Stevia rebaudiana Bertoni și purificarea preliminară a extractului utilizând cromatografia prin schimb ionic, din care rezultă un extract primar cu glicozide steviolice, iar a doua etapă implică recristalizarea glicozidelor steviolice din metanol sau din soluția apoasă de etanol, rezultând un produs finit care conține, în proporție de minimum 95 %, cele 11 glicozide steviol înrudite identificate în continuare, în orice combinație și proporție.

    Aditivul poate conține reziduuri de rășini schimbătoare de ioni utilizate în procesul de producție. Câteva alte glicozide steviolice înrudite care pot fi generate în urma procesului de producție, dar care nu se găsesc în mod natural în planta Stevia rebaudiana, au fost identificate în cantități mici (0,10 și 0,37 % G/G).

    Denumire chimică

    Steviolbiozidă: Acid 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rubuzozidă: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-β-D-glucopiranoziloxikaur-16-en-18-oic

    Dulcozida A: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-α–L-ramnopiranozil-β–D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Steviozidă: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida A: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida B: Acid 13-[(2-O-β–D-glucopiranozil-3-O-β–D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida C: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-α–L-rhamnopiranozil-3-O-β–D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida D: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida E: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida F: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13[(2-O-β-D-xilofurananozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida M: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Formulă moleculară

    Denumire comună

    Formulă

    Factor de conversie

    Steviol

    C20 H30 O3

    1,00

    Steviolbiozidă

    C32 H50 O13

    0,50

    Rubuzozidă

    C32 H50 O13

    0,50

    Dulcozida A

    C38 H60 O17

    0,40

    Steviozidă

    C38 H60 O18

    0,40

    Rebaudiozidă A

    C44 H70 O23

    0,33

    Rebaudiozida B

    C38 H60 O18

    0,40

    Rebaudiozida C

    C44 H70 O22

    0,34

    Rebaudiozida D

    C50 H80 O28

    0,29

    Rebaudiozida E

    C44 H70 O23

    0,33

    Rebaudiozida F

    C43 H68 O22

    0,34

    Rebaudiozida M

    C56 H90 O33

    0,25

    Masă moleculară și nr. CAS

    Denumire comună

    Numărul CAS

    Masă moleculară (g/mol)

    Steviol

     

    318,46

    Steviolbiozidă

    41093-60-1

    642,73

    Rubuzozidă

    64849-39-4

    642,73

    Dulcozida A

    64432-06-0

    788,87

    Steviozidă

    57817-89-7

    804,88

    Rebaudiozida A

    58543-16-1

    967,01

    Rebaudiozida B

    58543-17-2

    804,88

    Rebaudiozida C

    63550-99-2

    951,02

    Rebaudiozida D

    63279-13-0

    1 129,15

    Rebaudiozida E

    63279-14-1

    967,01

    Rebaudiozida F

    438045-89-7

    936,99

    Rebaudiozida M

    1220616-44-3

    1 291,30

    Compoziție

    Nu mai puțin de 95 % steviolbiozidă, rubuzozidă, dulcozida A, steviozidă, rebaudiozidele A, B, C, D, E, F și M, raportat la substanța uscată, în orice combinație și proporție.

    Descriere

    Pulbere albă spre galben deschis, de aproximativ 200-350 de ori mai dulce decât zaharoza (la 5 % echivalență de zaharoză).

    Identificare

    Solubilitate

    De la liber solubile la puțin solubile în apă

    pH

    Între 4,5 și 7,0 (soluție 1:100)

    Puritate

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 1 %

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6 % (105 °C, 2 ore)

    Solvenți reziduali

    Nu mai mult de 200 mg/kg metanol

    Nu mai mult de 5 000 mg/kg etanol

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M33

    E 960c (i) REBAUDIOZIDA M PRODUSĂ PRIN MODIFICAREA ENZIMATICĂ A GLICOZIDELOR STEVIOLICE DIN STEVIA



    Sinonime

     

    Definiție

    Rebaudiozida M este o glicozidă steviolică compusă predominant din rebaudiozidă M cu cantități minore de alte glicozide steviolice, cum ar fi rebaudiozida A, rebaudiozida B, rebaudiozida D, rebaudiozida I și steviozida.

    Rebaudiozida M se obține prin bioconversia enzimatică a glicozidelor steviolice purificate (95 % glicozide steviolice) extrase din frunzele plantei Stevia rebaudiana Bertoni, utilizând enzimele UDP-glucoziltransferază și zaharoză sintază produse de drojdiile modificate genetic K. phaffi (cunoscute anterior drept Pichia pastoris) UGT-a și K. phaffi UGT-b care facilitează transformarea glucozei din zaharoză și UDP-glucoză în glicozide steviolice, prin intermediul legăturilor glicozice.

    După îndepărtarea enzimelor prin separarea lichidelor de solide și prin tratament termic, purificarea implică concentrarea rebaudiozidei M prin adsorbția rășinii, urmată de recristalizarea rebaudiozidei M, rezultând un produs final care conține nu mai puțin de 95 % rebaudiozidă M. ►M38  Trebuie să nu se detecteze în aditivul alimentar celule viabile de K. phaffii UGT-a și K. phaffii UGT-b și nici ADN-ul acestora. ◄

    Denumire chimică

    Rebaudiozida M: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Formula moleculară

    Denumire comună

    Formulă

    Factorul de conversie

    Rebaudiozida M

    C56 H90 O33

    0,25

    Masă moleculară și nr. CAS

    Denumire comună

    Numărul CAS

    Masă moleculară (g/mol)

     

     

     

    Rebaudiozida M

    1220616-44-3

    1 291,29

    Test

    Nu mai puțin de 95 % rebaudiozidă M pe bază uscată.

    Descriere

    Pulbere albă spre galben deschis, de aproximativ 200 – 350 de ori mai dulce decât zaharoza (la 5 % echivalență de zaharoză).

    Identificare

    Solubilitate

    De la liber solubilă la puțin solubilă în apă

    pH

    Între 4,5 și 7,0 (soluție 1:100)

    Puritate

    Cenușă totală

    Cel mult 1 %

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6 % (105 °C, 2 ore)

    Solvent rezidual

    Cel mult 5 000  mg/kg etanol

    Arsen

    Cel mult 0,015 mg/kg

    Plumb

    Cel mult 0,2 mg/kg

    Cadmiu

    Cel mult 0,015 mg/kg

    Mercur

    Cel mult 0,07 mg/kg

    Proteină reziduală

    Cel mult 5 mg/kg

    Dimensiunea particulelor

    Minimum 74 μm [utilizând o sită de 200 mesh cu o limită a dimensiunii particulelor de 74 μm]

    ▼M38

    E 960c (ii) REBAUDIOZIDA M PRODUSĂ PRIN CONVERSIA ENZIMATICĂ A REBAUDIOZIDEI A ÎNALT PURIFICATE EXTRASE DIN FRUNZE DE STEVIA



    Sinonime

     

    Definiție

    Rebaudiozida M produsă prin conversia enzimatică a rebaudiozidei A înalt purificate extrase din frunze de stevia este o glicozidă steviolică compusă predominant din rebaudiozidă M cu cantități minore de alte glicozide steviolice, cum ar fi rebaudiozida A și rebaudiozida D.

    Rebaudiozida M se obține prin conversia enzimatică a glicozidei steviolice rebaudiozidă A înalt purificată (95 % glicozide steviolice) extrasă din planta Stevia rebaudiana Bertoni, utilizând enzimele UDP-glucoziltransferază și sintaza zaharozei produse de tulpini modificate genetic ale E. coli (pPM294, pFAF170 și pSK401), care facilitează transformarea glucozei din zaharoză și UDP-glucoză în glicozide steviolice, prin intermediul legăturilor glicozidice. După îndepărtarea enzimelor prin separarea lichidelor de solide și prin tratament termic, purificarea implică concentrarea rebaudiozidei M prin adsorbția rășinii, urmată de recristalizarea glicozidelor steviolice, rezultând un produs final care conține cel puțin 95 % rebaudiozidă M. Trebuie să nu se detecteze în aditivul alimentar celule viabile de E. coli (pPM294, pFAF170 și pSK401) și nici ADN-ul acestora.

    Denumire chimică

    Rebaudiozida M: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Formula moleculară

    Denumire comună

    Formulă

    Factorul de conversie

    Rebaudiozida M

    C56H90O33

    0,25

    Masă moleculară și nr. CAS

    Denumire comună

    Numărul CAS

    Masă moleculară (g/mol)

    Rebaudiozida M

    1220616-44-3

    1 291,29

    Test

    Cel puțin 95 % rebaudiozidă M pe bază uscată.

    Descriere

    Pulbere albă spre galben deschis, de aproximativ 150 – 350 de ori mai dulce decât zaharoza (la echivalență cu zaharoza 5 %).

    Identificare

    Solubilitate

    De la liber solubilă la puțin solubilă în apă

    pH

    Între 4,5 și 7,0 (soluție 1:100)

    Puritate

    Cenușă totală

    Cel mult 1 %

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6 % (105 °C, 2 ore)

    Solvent rezidual

    Cel mult 5 000 mg/kg etanol

    Arsen

    Cel mult 0,015 mg/kg

    Plumb

    Cel mult 0,2 mg/kg

    Cadmiu

    Cel mult 0,015 mg/kg

    Mercur

    Cel mult 0,07 mg/kg

    Proteine reziduale

    Cel mult 5 mg/kg

    Dimensiunea particulelor

    Minimum 74 μm [utilizând o sită nr. 200 cu o limită a dimensiunii particulelor de 74 μm]

    E 960c (iii) REBAUDIOZIDA D PRODUSĂ PRIN CONVERSIA ENZIMATICĂ A REBAUDIOZIDEI A ÎNALT PURIFICATE EXTRASE DIN FRUNZE DE STEVIA



    Sinonime

     

    Definiție

    Rebaudiozida D produsă prin conversia enzimatică a rebaudiozidei A înalt purificate extrase din frunze de stevia este o glicozidă steviolică compusă predominant din rebaudiozidă D cu cantități minore de alte glicozide steviolice, cum ar fi rebaudiozida A și rebaudiozida M.

    Rebaudiozida D se obține prin conversia enzimatică a glicozidei steviolice rebaudiozidă A înalt purificată (95 % glicozide steviolice) extrasă din planta Stevia rebaudiana Bertoni, utilizând enzimele UDP-glucoziltransferază și sintaza zaharozei produse de tulpini modificate genetic ale E. coli (pPM294, pFAF170 și pSK401), care facilitează transformarea glucozei din zaharoză și UDP-glucoză în glicozide steviolice, prin intermediul legăturilor glicozidice. După îndepărtarea enzimelor prin separarea lichidelor de solide și prin tratament termic, purificarea implică concentrarea rebaudiozidei D prin adsorbția rășinii, urmată de recristalizarea glicozidelor steviolice, rezultând un produs final care conține cel puțin 95 % rebaudiozidă D și rebaudiozidă A. Trebuie să nu se detecteze în aditivul alimentar celule viabile de E. coli (pPM294, pFAF170 și pSK401) și nici ADN-ul acestora.

    Denumire chimică

    Rebaudiozida D: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida A: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Formula moleculară

    Denumire comună

    Formulă

    Factorul de conversie

    Rebaudiozida D

    C50H80O28

    0,29

    Rebaudiozida A

    C44H70O23

    0,33

    Masă moleculară și nr. CAS

    Denumire comună

    Numărul CAS

    Masă moleculară (g/mol)

    Rebaudiozida D

    63279-13-0

    1 291,15

    Rebaudiozida A

    58543-16-1

    967,01

    Test

    Cel puțin 95 % rebaudiozide D și A pe bază uscată.

    Descriere

    Pulbere albă spre galben deschis, de aproximativ 150-350 de ori mai dulce decât zaharoza (la echivalență cu zaharoza 5 %).

    Identificare

    Solubilitate

    De la liber solubilă la puțin solubilă în apă

    pH

    Între 4,5 și 7,0 (soluție 1:100)

    Puritate

    Cenușă totală

    Cel mult 1 %

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6 % (105 °C, 2 ore)

    Solvent rezidual

    Cel mult 5 000 mg/kg etanol

    Arsen

    Cel mult 0,015 mg/kg

    Plumb

    Cel mult 0,2 mg/kg

    Cadmiu

    Cel mult 0,015 mg/kg

    Mercur

    Cel mult 0,07 mg/kg

    Proteine reziduale

    Cel mult 5 mg/kg

    Dimensiunea particulelor

    Minimum 74 μm [utilizând o sită nr. 200 cu o limită a dimensiunii particulelor de 74 μm]

    E 960c (iv) REBAUDIOZIDA AM PRODUSĂ PRIN CONVERSIA ENZIMATICĂ A STEVIOZIDEI ÎNALT PURIFICATE EXTRASE DIN FRUNZE DE STEVIA



    Sinonime

     

    Definiție

    Rebaudiozida AM produsă prin conversia enzimatică a steviozidei înalt purificate extrase din frunze de stevia este o glicozidă steviolică compusă predominant din rebaudiozidă AM cu cantități minore de alte glicozide steviolice, cum ar fi steviozida și rebaudiozida E.

    Rebaudiozida AM se obține prin conversia enzimatică a glicozidei steviolice steviozidă înalt purificată (95 % glicozide steviolice) extrasă din planta Stevia rebaudiana Bertoni, utilizând enzimele UDP-glucoziltransferază și sintaza zaharozei produse de tulpini modificate genetic ale E. coli (pPM294, pFAF170 și pSK401), care facilitează transformarea glucozei din zaharoză și UDP-glucoză în glicozide steviolice, prin intermediul legăturilor glicozidice. După îndepărtarea enzimelor prin separarea lichidelor de solide și prin tratament termic, purificarea implică concentrarea rebaudiozidei AM prin adsorbția rășinii, urmată de recristalizarea glicozidelor steviolice, rezultând un produs final care conține cel puțin 95 % rebaudiozidă AM. Trebuie să nu se detecteze în aditivul alimentar celule viabile de E. coli (pPM294, pFAF170 și pSK401) și nici ADN-ul acestora.

    Denumire chimică

    Rebaudiozida AM: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Formula moleculară

    Denumire comună

    Formulă

    Factorul de conversie

    Rebaudiozida AM

    C50 H80 O28

    0,29

    Masă moleculară și nr. CAS

    Denumire comună

    Numărul CAS

    Masă moleculară (g/mol)

    Rebaudiozida AM

    2222580-26-7

    1 291,15

    Test

    Cel puțin 95 % rebaudiozidă AM pe bază uscată.

    Descriere

    Pulbere albă spre galben deschis, de aproximativ 150 – 350 de ori mai dulce decât zaharoza (la echivalență cu zaharoza 5 %).

    Identificare

    Solubilitate

    De la liber solubilă la puțin solubilă în apă

    pH

    Între 4,5 și 7,0 (soluție 1:100)

    Puritate

    Cenușă totală

    Cel mult 1 %

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6 % (105 °C, 2 ore)

    Solvent rezidual

    Cel mult 5 000 mg/kg etanol

    Arsen

    Cel mult 0,015 mg/kg

    Plumb

    Cel mult 0,2 mg/kg

    Cadmiu

    Cel mult 0,015 mg/kg

    Mercur

    Cel mult 0,07 mg/kg

    Proteine reziduale

    Cel mult 5 mg/kg

    Dimensiunea particulelor

    Minimum 74 μm [utilizând o sită nr. 200 cu o limită a dimensiunii particulelor de 74 μm]

    ▼M40

    E 960d    GLICOZIDE STEVIOLICE GLUCOZILATE



    Sinonime

     

    Definiție

    Amestec de glicozide steviolice mai mari derivate prin glucozilarea glicozidelor steviolice extrase din frunze ale plantei de Stevia rebaudiana Bertoni. Amestecul este alcătuit din glicozide steviolice glucozilate și din glicozide steviolice părinte reziduale din frunze de Stevia. Glicozidele steviolice glucozilate sunt produse prin tratarea glicozidelor steviolice, extrase din frunzele de Stevia, și a amidonului adecvat pentru consumul uman cu Ciclomaltodextrină glucanotransferază (EC 2.4.1.19) derivată dintr-o tulpină nemodificată genetic de Anoxybacillus caldiproteolyticus St-88. Enzima transferă unități de glucoză din amidon către glicozidele steviolice. Materialul rezultat este încălzit și tratat cu cărbune activ pentru a elimina enzima, apoi este trecut printr-o rășină de adsorbție/desorbție pentru a înlătura amidonul hidrolizat rezidual (dextrină), după care urmează purificarea și prepararea produsului final prin intermediul unor procese care pot include decolorarea, concentrarea și uscarea prin pulverizare.

    Denumire chimică

    Steviolbiozidă: Acid 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rubuzozidă: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-β-D-glucopiranoziloxikaur-16-en-18-oic

    Dulcozida A: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-α–L-ramnopiranozil-β–D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Steviozidă: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida A: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida B: Acid 13-[(2-O-β–D-glucopiranozil-3-O-β–D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida C: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-α–L-ramnopiranozil-3-O-β–D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida D: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida E: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida F: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-xilofurananozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Rebaudiozida M: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic

    Și derivații lor glucozilați (1-20 de unități de glucoză adăugate)

    Formula moleculară

    Denumire comună

    Formulă

    Factor de conversie

     

    Steviolbiozidă n-Glucozilată

    C(32+n*6)H(50+n*10)O(13+n*5)

     

    Rubuzozidă n-Glucozilată

    C(32+n*6)H(50+n*10)O(13+n*5)

     

    Dulcozidă A n-Glucozilată

    C(38+n*6)H(60+n*10)O(17+n*5)

     

    Steviozidă n-Glucozilată

    C(38+n*6)H(60+n*10)O(18+n*5)

     

    Rebaudiozidă A n-Glucozilată

    C(44+n*6)H(70+n*10)O(23+n*5)

     

    Rebaudiozidă B n-Glucozilată

    C(38+n*6)H(60+n*10)O(18+n*5)

     

    Rebaudiozidă C n-Glucozilată

    C(44+n*6)H(70+n*10)O(22+n*5)

     

    Rebaudiozidă D n-Glucozilată

    C(50+n*6)H(80+n*10)O(28+n*5)

     

    Rebaudiozidă E n-Glucozilată

    C(44+n*6)H(70+n*10)O(23+n*5)

     

    Rebaudiozidă F n-Glucozilată

    C(43+n*6)H(68+n*10)O(22+n*5)

     

    Rebaudiozidă M n-Glucozilată

    C(56+n*6)H(90+n*10)O(33+n*5)

     

    n: numărul de unități de glucoză adăugate enzimatic la glicozidul steviolic părinte (n = 1-20)

    Factorul tipic de conversie pentru amestecurile de glicozide steviolice glucozilate = 0,20 (pe bază uscată, fără dextrină)

     

    Steviol

    C20H30O3

    1,00

     

    Steviolbiozidă

    C32H50O13

    0,50

    Rubuzozidă

    C32H50O13

    0,50

    Dulcozida A

    C38H60O17

    0,40

    Steviozidă

    C38H60O18

    0,40

    Rebaudiozida A

    C44 H70 O23

    0,33

    Rebaudiozida B

    C38 H60 O18

    0,40

    Rebaudiozida C

    C44H70O22

    0,34

    Rebaudiozida D

    C50H80O28

    0,29

    Rebaudiozida E

    C44H70O23

    0,33

    Rebaudiozida F

    C43H68O22

    0,34

    Rebaudiozida M

    C56H90O33

    0,25

    Masa moleculară și nr. CAS

    Denumire comună

    Numărul CAS

    Masa moleculară (g/mol)

    Steviolbiozidă n-Glucozilată

    Nedisponibil

    642,73+n*162,15

    Rubuzozidă n-Glucozilată

    Nedisponibil

    642,73+n*162,15

    Dulcozidă A n-Glucozilată

    Nedisponibil

    788,87+n*162,15

    Steviozidă n-Glucozilată

    Nedisponibil

    804,88+n*162,15

    Rebaudiozidă A n-Glucozilată

    Nedisponibil

    967,01+n*162,15

    Rebaudiozidă B n-Glucozilată

    Nedisponibil

    804,88+n*162,15

    Rebaudiozidă C n-Glucozilată

    Nedisponibil

    951,02+n*162,15

    Rebaudiozidă D n-Glucozilată

    Nedisponibil

    1129,15+n*162,15

    Rebaudiozidă E n-Glucozilată

    Nedisponibil

    967,01+n*162,15

    Rebaudiozidă F n-Glucozilată

    Nedisponibil

    936,99+n*162,15

    Rebaudiozidă M n-Glucozilată

    Nedisponibil

    1291,30+n*162,15

    Steviol

     

    318,46

    Steviolbiozidă

    41093-60-1

    642,73

    Rubuzozidă

    64849-39-4

    642,73

    Dulcozida A

    64432-06-0

    788,87

    Steviozidă

    57817-89-7

    804,88

    Rebaudiozida A

    58543-16-1

    967,01

    Rebaudiozida B

    58543-17-2

    804,88

    Rebaudiozida C

    63550-99-2

    951,02

    Rebaudiozida D

    63279-13-0

    1 129,15

    Rebaudiozida E

    63279-14-1

    967,01

    Rebaudiozida F

    438045-89-7

    936,99

    Rebaudiozida M

    1220616-44-3

    1 291,30

    Test

    Minimum 95 % din glicozidele steviolice totale, compuse din glicozidele steviolice menționate anterior împreună cu derivații lor glucozilați (1-20 de unități de glucoză adăugate), pe bază uscată, fără dextrină.

    Descriere

    Pulbere de culoare albă până la galben deschis, de aproximativ 100 până la 200 de ori mai dulce decât zaharoza (la echivalență cu zaharoza 5 %).

    Identificare

    Solubilitate

    Solubilă în apă

    pH

    Între 4,5 și 7,0 (soluție 1:100)

    Puritate

    Cenușă totală

    Maximum 1 %

    Pierdere prin uscare

    Maximum 6 % (105 °C, 2 ore)

    Solvent rezidual

    Maximum 200 mg/kg metanol

    Maximum 3 000 mg/kg etanol

    Arsen

    Maximum 0,015 mg/kg

    Plumb

    Maximum 0,1 mg/kg

    Cadmiu

    Maximum 0,1 mg/kg

    Mercur

    Maximum 0,1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de microorganisme (aerobe)

    Maximum 1 000 CFU/g

    Drojdii și mucegaiuri

    Maximum 200 CFU/g

    E. coli

    Negativ în 1 g

    Salmonella

    Negativ în 25 g

    ▼B

    E 961 NEOTAM



    Sinonime

    Ester 1-metilic al N-[N-(3,3-dimetilbutil)-L-α-aspartil]-L-fenilalaninei;

    Este metilic al N(3,3-dimetilbutil)-L-aspartil-L-fenilalaninei

    Definiție

    Neotam este fabricat prin reacția dintre aspartam și 3,3,-dimetilbutiraldehidă în metanol, sub presiune de hidrogen, în prezența unui catalizator paladiu/carbon. Este izolat și purificat prin filtrare, eventual în prezența diatomitului. După îndepărtarea solventului prin distilare, neotamul este spălat cu apă, izolat prin centrifugare și, în final, uscat în vid

    Nr. CAS:

    165450-17-9

    Denumire chimică

    Ester 1-metilic al N-[N-(3,3-dimetilbutil)-L-α-aspartil]-L-fenilalaninei

    Formulă chimică

    C20H30N2O5

    Masă moleculară

    378,47

    Descriere

    Pulbere albă spre albicioasă

    Compoziție

    Nu mai puțin de 97,0 % raportat la substanța uscată

    Identificare

    Solubilitate

    4,75 % (g/g) la 60 °C în apă, solubil în etanol și acetat de etil

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 5 % (Karl Fischer, mărimea probei 25 ± 5 mg)

    pH

    5,0-7,0 (soluție apoasă 0,5 %)

    Interval de topire

    Între 81 °C și 84 °C

    N-[(3,3-dimetilbutil)-L-α-aspartil]-L-fenilalanină

    Nu mai mult de 1,5 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 962 SARE DE ASPARTAM-ACESULFAM



    Sinonime

    Aspartam-acesulfam; Sare de aspartam-acesulfam

    Definiție

    Sarea se prepară prin încălzirea de aspartam și acesulfam K în proporție de aproximativ 2:1 (g/g) în soluție cu pH acid, urmată de cristalizare. Se elimină potasiul și umiditatea. Produsul este mai stabil decât aspartamul singur

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Sare de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă-2,2-dioxid a acidului L-fenilalanil-2-metil-L-α-aspartic

    Formulă chimică

    C18H23O9N3S

    Masă moleculară

    457,46

    Compoziție

    Între 63,0 % și 66,0 % aspartam (raportat la substanța uscată) și între 34,0 % și 37,0 % acesulfam (formă acidă, raportat la substanța uscată)

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Greu solubilă în apă; puțin solubilă în etanol

    Transmitanță

    Transmitanța unei soluții de 1 % în apă, determinată într-o cuvă de 1 cm la 430 nm cu un spectrofotometru adecvat, utilizând apă ca referință, este nu mai puțin de 0,95, echivalentă cu o absorbanță de cel mult aproximativ 0,022

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 14,5° și + 16,5°

    Se determină la o concentrație de 6,2 g în 100 ml de acid formic (15N) în mai puțin de 30 de minute de la prepararea soluției. Rotația specifică calculată se împarte la 0,646 pentru a corecta conținutul de aspartam al sării de aspartam-acesulfam

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, 4 ore)

    Acid 5-benzil-3,6-dioxo-2-piperazinacetic

    Nu mai mult de 0,5 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M1

    E 964 SIROP DE POLIGLICITOL



    Sinonime

    Hidrolizat de amidon hidrogenat, sirop de glucoză hidrogenat și poliglicitol.

    Definiție

    Un amestec constituit în principal din maltitol și sorbitol și cantități mai mici de oligo- și polizaharide hidrogenate și maltrotriitol. Se fabrică prin hidrogenarea catalitică a unui amestec de hidrolizați ai amidonului, constând în glucoză, maltoză și polimeri ai glucozei cu masă moleculară mai mare, în mod similar cu procesul de hidrogenare catalitică utilizat pentru fabricarea siropului de maltitol. Siropul rezultat se desărează prin schimb de ioni și se concentrează la nivelul dorit.

    Einecs

     

    Denumire chimică

    Sorbitol: D-glucitol

    Maltitol: (α)-D-Glucopiranozil-1,4-D-glucitol

    Formulă chimică

    Sorbitol: C6H14O6

    Maltitol: C12H24O11

    Masă moleculară

    Sorbitol: 182,2

    Maltitol: 344,3

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % zaharide hidrogenate totale raportat la substanța anhidră, nu mai puțin de 50 % polioli cu masă moleculară superioară, nu mai mult de 50 % maltitol și nu mai mult de 20 % sorbitol raportat la substanța anhidră.

    Descriere

    Lichid vâscos, limpede, incolor și inodor

    Identificare

     

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă și ușor solubil în etanol

    Testul pentru maltitol

    Test pozitiv

    Testul pentru sorbitol

    La 5 g probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml benzaldehidă și 1 ml acid clorhidric. Se amestecă și se agită cu un agitator mecanic până se formează cristale. Se filtrează cristalele și se dizolvă în 20 ml de apă adusă la fierbere conținând 1 g de bicarbonat de sodiu. Se filtrează cristalele, se spală cu 5 ml de amestec de apă cu metanol (1 parte la 2 părți) și se usucă la aer. Cristalele de derivat de monobenziliden al sorbitolului astfel obținute se topesc între 173 și 179 °C.

    Puritate

     

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 31 % (metoda Karl Fischer)

    Cloruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Sulfați

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 %

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼B

    E 965 (i) MALTITOL



    Sinonime

    D-Maltitol; Maltoză hidrogenată

    Definiție

    Maltitolul se obține prin hidrogenarea D-maltozei. Este alcătuit în principal din D-maltitol. Poate conține cantități mici de sorbitol și polioli înrudiți.

    EINECS

    209-567-0

    Denumire chimică

    (α)-D-Glucopiranozil-1,4-D-glucitol

    Formulă chimică

    C12H24O11

    Masă moleculară

    344,3

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % D-maltitol C12H24O11 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă, puțin solubil în etanol

    Interval de topire

    Între 148 și 151 °C

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 105,5° și + 108,5° (soluție 5 % g/v)

    ▼M4

    Puritate

    Aspectul soluției apoase

    Soluția este limpede și incoloră

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 1 % (metoda Karl Fischer)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 20 μS/cm (la 20 % soluție uscată solidă) la o temperatură de 20 °C

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,1 % (exprimate ca glucoză, raportat la substanța anhidră)

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg (raportat la substanța anhidră)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg (raportat la substanța anhidră)

    ▼B

    E 965 (ii) SIROP DE MALTITOL



    Sinonime

    Sirop de glucoză cu conținut ridicat de maltoză, hidrogenat; Sirop de glucoză hidrogenat; Maltitol lichid

    Definiție

    Amestec care constă în principal din maltitol cu sorbitol și oligo- și polizaharide hidrogenate. Se obține prin hidrogenarea catalitică a siropului de glucoză cu un conținut ridicat de maltoză sau prin hidrogenarea componentelor individuale ale siropului, urmată de amestecare. Produsul comercializat se livrează atât sub formă de sirop, cât și sub formă de produs solid

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % zaharide hidrogenate totale raportat la substanța anhidră și nu mai puțin de 50 % maltitol raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Lichide vâscoase limpezi, incolore și inodore sau masă cristalină albă

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă, puțin solubil în etanol

    Test HPLC

    Comparația cu un standard de referință de maltitol adecvat arată că picul principal din cromatograma soluției de test este similar în ceea ce privește timpul de retenție cu picul principal din cromatograma soluției de referință (ISO 10504:1998).

    ▼M4

    Puritate

    Aspectul soluției apoase

    Soluția este limpede și incoloră

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 31 % (metoda Karl Fischer)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 10 μS/cm (din produsul ca atare) la o temperatură de 20 °C

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % (exprimate ca glucoză, raportat la substanța anhidră)

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼B

    E 966 LACTITOL



    Sinonime

    Lactit; Lactozitol; Lactobiozit

    Definiție

    Lactitolul este fabricat prin hidrogenarea catalitică a lactozei

    EINECS

    209-566-5

    Denumire chimică

    4-O-β-D-galactopiranozil-D-glucitol

    Formulă chimică

    C12H24O11

    Masă moleculară

    344,3

    Compoziție

    Nu mai puțin de 95 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină sau soluție incoloră. Produsele cristaline se prezintă sub formă anhidră, monohidrat și dihidrat. Nichelul este utilizat drept catalizator

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă

    Rotație specifică

    [α]D 20 între + 13° și + 16° calculat raportat la substanța anhidră (soluție apoasă 10 % g/v)

    Puritate

    Conținut de apă

    Produse cristaline; nu mai mult de 10,5 % (metoda Karl Fischer)

    Alți polioli

    Nu mai mult de 2,5 % (raportat la substanța anhidră)

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,2 % (exprimate ca glucoză, raportat la substanța uscată)

    Cloruri

    Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

    Sulfați

    Nu mai mult de 200 mg/kg raportat la substanța uscată

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 % raportat la substanța uscată

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    E 967 XILITOL



    Sinonime

    Xilitol

    Definiție

    Xilitolul este alcătuit în principal din D-xilitol. Partea care nu este D-xilitol este alcătuită din substanțe înrudite cum ar fi L-arabinitol, galactitol, manitol, sorbitol

    EINECS

    201-788-0

    Denumire chimică

    D-xilitol

    Formulă chimică

    C5H12O5

    Masă moleculară

    152,2

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,5 % ca xilitol raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, practic inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă, greu solubil în etanol

    Interval de topire

    Între 92 și 96 °C

    pH

    Între 5 și 7 (soluție apoasă 10 % g/v)

    Spectroscopie în infraroșu

    Comparație cu un standard de referință, de exemplu EP sau USP

    ▼M4

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 1 % (metoda Karl Fischer)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 20 μS/cm (la 20 % soluție uscată solidă) la o temperatură de 20 °C

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,2 % (exprimate ca glucoză, raportat la baza uscată)

    Alți polialcooli

    Nu mai mult de 1 % (raportat la substanța uscată)

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg (raportat la substanța uscată)

    ▼B

    E 968 ERITRITOL



    Sinonime

    Mezo-eritritol; Tetrahidroxibutan; Eritrită

    Definiție

    Se obține prin fermentația unei surse de carbohidrați cu drojdii osmofile de calitate alimentară, sigure și adecvate, cum ar fi Moniliella pollinis sau Trichosporonoides megachilensis, urmată de purificare și uscare

    EINECS

    205-737-3

    Denumire chimică

    1,2,3,4-Butantetrol

    Formulă chimică

    C4H10O4

    Masă moleculară

    122,12

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % după uscare

    Descriere

    Cristale albe, inodore, nehigroscopice și termostabile cu o putere de îndulcire de aproximativ 60-80 % din cea a zaharozei

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, puțin solubil în etanol, insolubil în dietileter

    Interval de topire

    119-123 °C

    ▼M4

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 0,2 % (70 °C, 6 ore, în uscător cu vid)

    Conductivitate

    Nu mai mult de 20 μS/cm (la 20 % soluție uscată solidă) la o temperatură de 20 °C

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % exprimate ca D-glucoză

    Ribitol și glicerol

    Nu mai mult de 0,1 %

    Plumb

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg

    ▼M11

    E 969 ADVANTAM



    Sinonime

     

    Definiție

    Substanța advantam (ANS9801) este obținută prin sinteză chimică, într-un proces în trei etape; fabricarea principalului produs intermediar, 3-hidroxi-4-metoxicinamaldehidă (HMCA), urmată de o hidrogenare pentru a forma 3-(3-hidroxi-4-metoxifenil) propionaldehidă (HMPA); în etapa finală, soluția de metanol HMPA (filtrat) se combină cu aspartam pentru a produce imina, care, în urma unei hidrogenări selective, dă naștere la advantam. Soluția este cristalizată și cristalele brute sunt spălate. Produsul este recristalizat și cristalele sunt separate, spălate și uscate.

    Nr. CAS

    714229-20-6

    Denumire chimică

    N-[N-[3-(3-hidroxi-4-metoxifenil) propil]-α-aspartil]-L-fenilalanină 1-metil ester, monohidrat (IUPAC);

    L-fenilalanină, N-[3-(3-hidroxi-4-metoxifenil)propil]-L-alfa-aspartil-, 2-metil ester, monohidrat (CA)

    Formula moleculară

    C24H30N2O7·H2O

    Greutate moleculară

    476,52 g/mol (monohidrat)

    Compoziție

    Cel puțin 97,0 % și cel mult 102,0 % pe bază anhidră

    Descriere

    Pudră albă spre galbenă

    Identificare

     

    Punct de topire

    101,5 °C

    Puritate

     

    N-[N-[3-(3-hidroxi-4-metoxifenil)propil-α-aspartil]-L-fenilalanină (ANS9801-acid)

    Nu mai mult de 1,0 %

    Totalul celorlalte substanțe înrudite

    Nu mai mult de 1,5 %

    Solvenți reziduali

    Acetat de izopropil: nu mai mult de 2 000 mg/kg

    Acetat de metil: nu mai mult de 500 mg/kg

    Metanol: nu mai mult de 500 mg/kg

    2-Propanol: nu mai mult de 500 mg/kg

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 5,0 % (metoda Karl Fischer)

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 0,2 %

    Arsen

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Paladiu

    Nu mai mult de 5,3 mg/kg

    Platină

    Nu mai mult de 1,7 mg/kg

    ▼B

    E 999 EXTRACT DE QUILLAIA



    Sinonime

    Extract din scoarța arborelui Quillaia; Extract din scoarța arborelui de Panama; Extract de Quillaia; Extract din scoarța arborelui de Murillo; Extract din scoarța arborelui de China

    Definiție

    Extractul de Quillaia este obținut prin extracție apoasă din Quillaia saponaria Molina sau altă specie de Quillaia, copaci din familia Rosaceae. Conține un număr de saponine triterpenoide care constau din glicozide ale acidului quillaic. Sunt prezente și unele zaharuri, inclusiv glucoza, galactoza, arabinoza, xiloza și ramnoza, precum și taninul, oxalatul de calciu și alte componente minore

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Extractul de Quillaia sub formă de pulbere este de culoare brun deschis cu o tentă roz. Se găsește și sub formă de soluție apoasă

    Identificare

    pH

    Între 3,7 și 5,5 (soluție 4 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 6,0 % (metoda Karl Fisher) (doar forma pulbere)

    Arsen

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 1103 INVERTAZĂ



    Sinonime

     

    Definiție

    Invertaza este produsă din Saccharomyces cerevisiae

    EINECS

    232-615-7

    Numărul comisiei pentru enzime

    EC 3.2.1.26

    Denumirea sistematică

    β-D-fructofuranozid fructohidrolază

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

     

    Identificare

     

    Puritate

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de bacterii

    Nu mai mult de 50 000 colonii per gram

    Salmonella spp.

    Absentă în 25 g

    Coliforme

    Nu mai mult de 30 colonii per gram

    Escherichia coli

    Absentă în 25 g

    E 1105 LIZOZIM



    Sinonime

    Lizozim clorhidrat; Muramidază

    Definiție

    Lizozimul este o polipeptidă liniară, obținută din albușul de ou de găină, care constă din 129 aminoacizi. Dispune de activitate enzimatică prin capacitatea sa de a hidroliza legăturile β(1-4) dintre acidul N-acetilmuramic și N-acetilglucozamina din membranele exterioare ale speciilor de bacterii, în special organisme gram-pozitive. În mod obișnuit este obținut sub formă de clorhidrat

    EINECS

    232-620-4

    Numărul comisiei pentru enzime

    EC 3.2.1.17

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

    Aproximativ 14 000

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 950 mg/g raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă, inodoră, cu gust ușor dulce

    Identificare

    Punctul izoelectric

    10,7

    pH

    Între 3,0 și 3,6 (soluție apoasă 2 %)

    Spectrofotometrie

    Maxim de absorbție a unei soluții apoase (25 mg/100 ml) la 281 nm, minim la 252 nm

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 6,0 % (metoda Karl Fisher) (doar forma pulbere)

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 1,5 %

    Azot

    Nu mai puțin de 16,8 % și nu mai mult de 17,8 %

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 5 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Număr total de bacterii

    Nu mai mult de 5 × 104 colonii per gram

    Salmonella spp.

    Absentă în 25 g

    Staphylococcus aureus

    Absentă în 1 g

    Escherichia coli

    Absentă în 1 g

    E 1200 POLIDEXTROZĂ



    Sinonime

    Polidextroze modificate

    Definiție

    Polimeri de glucoză cu legături aleatorii, cu unele grupări terminale de sorbitol și cu reziduuri de acid citric sau fosforic atașate la polimeri prin legături mono sau diesterice. Sunt obținuți prin topirea și condensarea ingredientelor și constau în aproximativ 90 părți D-glucoză, 10 părți sorbitol și 1 parte acid citric și/sau 0,1 părți acid fosforic. Legătura 1,6-glucozidică predomină în polimeri, dar sunt prezente și alte legături. Produsul conține mici cantități de glucoză liberă, sorbitol, levoglucozan (1,6-anhidro-D-glucoză) și acid citric și poate fi neutralizat cu orice bază de tip alimentar și/sau decolorat și deionizat pentru o purificare suplimentară. De asemenea, produsele pot fi parțial hidrogenate cu catalizatori Raney pe bază de nichel pentru reducerea glucozei reziduale. Polidextroza-N este polidextroză neutralizată

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 90 % polimer raportat la substanța anhidră și fără cenușă

    Descriere

    Solid de culoare albă până la cafeniu deschis. Polidextrozele se dizolvă în apă, rezultând o soluție limpede, incoloră până la galben-pai

    Identificare

    Testul pentru zahăr

    Test pozitiv

    Testul pentru zahăr reducător

    Test pozitiv

    pH

    Între 2,5 și 7,0 pentru polidextroză (soluție 10 %)

    Între 5,0 și 6,0 pentru polidextroză-N (soluție 10 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 4,0 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,3 % (polidextroză)

    Nu mai mult de 2,0 % (polidextroză-N)

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg pentru polidextroze hidrogenate

    1,6-anhidro-D-glucoză

    Nu mai mult de 4,0 % pe raportat la substanța uscată și fără cenușă

    Glucoză și sorbitol

    Nu mai mult de 6,0 % combinat raportat la substanța uscată și fără cenușă; glucoza și sorbitolul se determină separat

    Limita de masă moleculară

    Test negativ pentru polimeri cu o masă moleculară mai mare de 22 000

    5-Hidroximetilfurfural

    Nu mai mult de 0,1 % (polidextroză)

    Nu mai mult de 0,05 % (polidextroză-N)

    Plumb

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg

    E 1201 POLIVINILPIROLIDONĂ



    Sinonime

    Povidonă; PVP; Polivinilpirolidonă solubilă

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Polivinilpirolidonă, poli-[1-(2-oxo-1-pirolidinil)-etilenă]

    Formulă chimică

    (C6H9NO)n

    Masă molară medie gravimetrică

    Nu mai puțin de 25 000

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 11,5 % și nu mai mult de 12,8 % azot (N) raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere albă sau aproape albă

    Identificare

    Solubilitate

    Solubilă în apă și în etanol. Insolubilă în eter

    pH

    Între 3,0 și 7,0 (soluție 5 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 5 % (Karl Fischer)

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 0,1 %

    Aldehide

    Nu mai mult de 500 mg/kg (ca acetaldehidă)

    N-vinilpirolidonă liberă

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    Hidrazină

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 1202 POLIVINILPOLIPIROLIDONĂ



    Sinonime

    Crospovidonă; Polividonă cu structură reticulată; Polivinilpirolidonă insolubilă

    Definiție

    Polivinilpolipirolidona este o poli-[1-(2-oxo-1-pirolidinil)-etilenă], cu structură reticulată în mod aleatoriu. Este produsă prin polimerizarea N-vinil-2-pirolidonei, fie în prezența unui catalizator caustic, fie în prezența N, N’-divinil-imidazolidonei. Din cauza insolubilității sale în toți solvenții obișnuiți, intervalul masei moleculare nu poate fi determinat analitic

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Polivinilpirolidonă; poli-[1-(2-oxo-1-pirolidinil)-etilenă]

    Formulă chimică

    (C6H9NO)n

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 11 % și nu mai mult de 12,8 % azot (N) raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere higroscopică albă cu miros ușor, care nu este neplăcut

    Identificare

    Solubilitate

    Insolubilă în apă, etanol și eter

    pH

    Între 5,0 și 8,0 (suspensie în apă 1 %)

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 6 % (Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,4 %

    Substanțe solubile în apă

    Nu mai mult de 1 %

    N-vinilpirolidonă liberă

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    N, N’-divinil-imidazolidonă liberă

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 1203 ALCOOL POLIVINILIC



    Sinonime

    Polimer de alcool vinilic, PVOH

    Definiție

    Alcoolul polivinilic este o rășină sintetică preparată prin polimerizarea acetatului de vinil, urmată de hidroliza parțială a esterului în prezența unui catalizator alcalin. Caracteristicile fizice ale produsului depind de gradul de polimerizare și de gradul de hidroliză

    Denumire chimică

    Homopolimer de etenol

    Formulă chimică

    (C2H3OR)n unde R = H sau COCH3

    Descriere

    Pulbere granulară albă sau de culoare crem, inodoră, insipidă și translucidă

    Identificare

    ▼M17

    Solubilitate

    Solubil în apă; practic insolubil sau insolubil în etanol (≥ 99,8 %)

    ▼B

    Reacția de precipitare

    Se dizolvă cu încălzire 0,25 g de probă în 5 ml de apă și se lasă soluția să se răcească la temperatura camerei. Prin adăugarea de 10 ml de etanol la această soluție, se obține un precipitat alb, tulbure sau floconos.

    Reacția de culoare

    Se dizolvă cu încălzire 0,01g de probă în 100 ml de apă și se lasă soluția să se răcească la temperatura camerei. Dacă se adaugă (la 5 ml de soluție) o picătură de soluție de testare de iod (TS) și câteva picături de soluție de acid boric apare o culoare albastră.

    Se dizolvă cu încălzire 0,5 g de probă în 10 ml de apă și se lasă soluția să se răcească la temperatura camerei. După adăugarea unei picături de soluție de testare de iod (TS) la 5 ml de soluție apare o culoare roșu închis.

    Viscozitate

    Între 4,8 și 5,8 mPa.s (soluție 4 % la 20 °C) corespunzând unei mase moleculare medii de 26 000 -30 000 Da

    Puritate

    Substanțe insolubile în apă

    Nu mai mult de 0,1 %

    Indice de ester

    Între 125 și 153 mg KOH/g

    Grad de hidroliză

    Între 86,5 și 89 %

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 3,0

    Solvenți reziduali

    Nu mai mult de 1,0 % metanol, 1,0 % acetat de metil

    pH

    Între 5 și 6,5 (soluție 4 %)

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 5,0 % (105 °C, 3 ore)

    Reziduu la calcinare

    Nu mai mult de 1,0 %

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 1204 PULULAN



    Sinonime

     

    Definiție

    Glucan linear, neutru, constă în principal din unități de maltotrioză legate prin legături glicozidice -1,6. Se obține prin fermentare dintr-un amidon de tip alimentar hidrolizat utilizând o tulpină de Aureobasidium pullulans netoxicogenă. După terminarea fermentației, celulele fungice se elimină prin microfiltrare, filtratul se sterilizează termic, iar pigmenții și alte impurități se elimină prin adsorbție și cromatografie prin schimb ionic

    EINECS

    232-945-1

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

    (C6H10O5)n

    Masă moleculară

     

    Compoziție

    Nu mai puțin de 90 % glucan raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere de culoare albă spre albicioasă, inodoră

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, practic insolubil în etanol

    pH

    Între 5 și 7,0 (soluție 10 %)

    Precipitare cu polietilenglicol 600

    Se adaugă 2 ml polietilenglicol 600 la 10 ml soluție apoasă de pululan 2 %. Se formează un precipitat de culoare albă

    Depolimerizare cu pululanază

    Se pregătesc două eprubete, fiecare cu câte 10 ml soluție de pululan 10 %. Într-o eprubetă se adaugă 0,1 ml soluție de pululanază cu activitatea de 10 unități/g, iar în cealaltă 0,1 ml apă. După incubare la aproximativ 25 °C timp de 20 minute, viscozitatea soluției tratate cu pululanază este vizibil mai mică decât cea a soluției netratate

    Viscozitate

    Între 100 și 180 mm2/s (soluție apoasă 10 % g/g la 30 °C)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 6 % (90 °C, presiune cel mult 50 mm Hg, 6 ore)

    Mono-, di- și oligozaharide

    Nu mai mult de 10 %, exprimate ca glucoză

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Criterii microbiologice

    Drojdii și mucegaiuri

    Nu mai mult de 100 colonii per gram

    Coliforme

    Absentă în 25 g

    Salmonella spp.

    Absentă în 25 g

    E 1205 COPOLIMER METACRILAT BAZIC



    Sinonime

    Copolimer metacrilat butilat bazic; Copolimer amino metacrilat; Copolimer E aminoalchil metacrilat; Polimer metacrilat de butil, metacrilat de dimetilaminoetil și metacrilat de metil; Polimer metacrilat de butil, metacrilat de metil și metacrilat de dimetilaminoetil

    ▼M22

    Definiție

    Copolimerul metacrilat bazic este fabricat prin polimerizarea termică controlată a monomerilor de metacrilat de metil, metacrilat de butil și metacrilat de dimetilaminoetil (dizolvați în izopropanol), utilizând un sistem de inițiere a donării de radicali liberi. Ca agent de modificare a lanțului se utilizează un mercaptan de alchil. Soluția de polimer este extrudată și granulată în vid pentru îndepărtarea componentelor volatile reziduale. Granulele rezultate sunt comercializate ca atare sau sunt supuse unei etape de măcinare (micronizare).

    ▼B

    Denumire chimică

    Poli(butil metacrilat-co-(2-dimetilaminoetil)metacrilat-co-metil metacrilat) 1:2:1

    Formulă chimică

    Poli([CH2:C(CH3)CO2(CH2)2N(CH3)2]-co-[CH2:C(CH3)CO2CH3]-co-[CH2:C(CH3)CO2(CH2)3CH3])

    Masă molară medie gravimetrică estimată prin cromatografie pe gel permeabil

    Aproximativ 47 000 g/mol

    ▼M22

    Dimensiunea particulelor din pulbere (când se utilizează formează o peliculă)

    < 50 μm cel puțin 95 %

    < 20 μm cel puțin 50 %

    < 3 μm cel mult 10 %

    ▼B

    Compoziție

    (conform Ph. Eur. 2.2.20 „Titrare potențiometrică”)

    20,8-25,5 % grupări dimetilaminoetil (DMAE) raportat la substanța uscată

    Descriere

    Granule incolore sau cu tentă gălbuie, pulbere albă

    Identificare

    Spectroscopie în infraroșu

    Identificare

    Viscozitatea unei soluții de 12,5 % în 2-propanol și acetonă 60:40 (g/g)

    3-6 mPa.s

    Indice de refracție

    [n]D 20 1,380-1,385

    Solubilitate

    1 g se dizolvă în 7 g metanol, etanol, 2-propanol, diclormetan, acid clorhidric soluție apoasă 1N.

    Insolubil în eter de petrol

    ▼M6

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 2,0 % (105 °C, 3 ore)

    Indice de alcalinitate

    162-198 mg KOH/g de substanță uscată

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Monomeri reziduali

    Metacrilat de butil < 1 000 mg/kg

    Metacrilat de metil < 1 000 mg/kg

    Metacrilat de dimetilaminoetil < 1 000 mg/kg

    Solvenți reziduali

    2-propanol < 0,5 %

    Butanol < 0,5 %

    Metanol < 0,1 %

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M6

    E 1206 COPOLIMER METACRILAT NEUTRU



    Sinonime

    Polimer de acrilat de etil și metacrilat de metil; polimer de acrilat de etil și metacrilat de metil; acrilat de etil, polimer cu metacrilat de metil; metacrilat de metil, polimer de acrilat de etil; metacrilat de metil, polimer cu acrilat de etil

    Definiție

    Copolimerul metacrilat neutru este un copolimer complet polimerizat de metacrilat de metil și acrilat de etil. Este produs printr-un proces de polimerizare în emulsie. Este obținut prin polimerizarea prin sistem de inițiere redox a monomerilor acrilat de etil și metacrilat de metil, utilizând un sistem generator de radicali liberi stabilizat cu monostearileter de polietilenglicol și cu acid vinilic/hodroxid de sodiu. Monomerii reziduali sunt eliminați prin distilare cu vapori de apă.

    Nr. CAS

    9010-88-2

    Denumire chimică

    Poli(etilacrilat-co-metil metacrilat) 2:1

    Formulă chimică

    Poli[(CH2:CHCO2CH2CH3)-co-(CH2:C(CH3)CO2CH3)]

    Masa moleculară medie masică

    Aproximativ 600 000 g/mol

    Compoziție/Reziduuri după evaporare

    28,5-31,5 %

    1 g de dispersie este uscată într-un cuptor timp de 3 ore la 110 °C

    Descriere

    Dispersie albicioasă (forma comercială este o dispersie de 30 % a substanței uscate în apă) cu vâscozitate redusă, cu un slab miros caracteristic

    Identificare

    Spectroscopie în infraroșu

    Caracteristică compusului

    Vâscozitate

    Maximum 50 mPa.s, 30 rpm/20 °C (viscozimetrie Brookfield)

    Valoarea pH

    5,5-8,6

    Densitate relativă (la 20 °C)

    1,037-1,047

    Solubilitate

    Dispersia este miscibilă cu apa în orice proporție. Polimerul și dispersia sunt solubile liber în acetonă, etanol și alcool izopropilic. Substanța este insolubilă atunci când este amestecată cu hidroxid de sodiu 1 N în raport de 1:2.

    Puritate

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,4 % în dispersie

    Monomeri reziduali

    Totalul monomerilor (suma dintre metacrilatul de metil și acrilatul de etil) nu este mai mare de 100 mg/kg în dispersie

    Emulsificator rezidual

    Monostearileter de polietilenglicol (stearileter de macrogol 20), nu mai mult de 0,7 % în dispersie

    Solvenți reziduali

    Etanol, cel mult 0,5 % în dispersie

    Metanol, cel mult 0,1 % în dispersie

    Arsen

    Nu mai mult de 0,3 mg/kg în dispersie

    Plumb

    Nu mai mult de 0,9 mg/kg în dispersie

    Mercur

    Nu mai mult de 0,03 mg/kg în dispersie

    Cadmiu

    Nu mai mult de 0,3 mg/kg în dispersie

    E 1207 COPOLIMER METACRILAT ANIONIC



    Sinonime

    Polimer de acrilat de metil, de metacrilat de metil și de acid metacrilic; acid metacrilic, polimer cu acrilat de metil și metacrilat de metil

    Definiție

    Copolimerul metacrilat anionic este un copolimer complet polimerizat de acid metacrilic, metacrilat de metil și acrilat de etil. Este produs în mediu apos prin polomerizarea în emulsie a metacrilatului de metil, acrilatului de metil și acidului metacrilic, utilizând un sistem generator de radicali liberi stabilizat cu laurilsulfat de sodiu și cu monooleat de polioxietilensorbitan (polisorbat 80). Monomerii reziduali sunt eliminați prin distilare cu vapori de apă.

    Nr. CAS:

    26936-24-3

    Denumire chimică

    Poli (metil acrilate-co-metilmetacrilat-co-acid metacrilic) 7:3:1

    Formulă chimică

    Poli[(CH2:CHCO2CH3)-co-(CH2:C(CH3)CO2CH3)-co-(CH2:C(CH3)COOH)]

    Masa moleculară medie masică

    Aproximativ 280 000 g/mol

    Compoziție/Reziduuri după evaporare

    28,5-31,5 %

    1 g de dispersie este uscată într-un cuptor timp de 5 ore la 110 °C

    9,2-12,3 % unități de acid metacrilic în substanța uscată

    Descriere

    Dispersie albicioasă (forma comercială este o dispersie de 30 % a substanței uscate în apă) cu vâscozitate redusă, cu un slab miros caracteristic

    Identificare

    Spectroscopie în infraroșu

    Caracteristică compusului

    Vâscozitate

    Maximum 20 mPa.s, 30 rpm/20 °C (viscozimetrie Brookfield)

    Valoarea pH

    2,0-3,5

    Densitate relativă (la 20 °C)

    1,058-1,068

    Solubilitate

    Dispersia este miscibilă cu apa în orice proporție. Polimerul și dispersia sunt solubile liber în acetonă, etanol și alcool izopropilic. Substanța este solubilă atunci când este amestecată cu hidroxid de sodiu 1 N în raport de 1:2. Solubilă la un pH mai mare de 7,0.

    Puritate

    Indice de aciditate

    60-80 mg KOH/g de substanță uscată

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 % în dispersie

    Monomeri reziduali

    Totalul monomerilor (suma dintre acidul metacrilic metacrilatul de metil și acrilatul de etil): nu este mai mare de 100 mg/kg în dispersie

    Emulsificatori rezidual

    Laurilsulfat de sodiu, nu mai mult de 0,3 % în substanța uscată

    Polisorbat 80, nu mai mult de 1,2 % în substanța uscată

    Solvenți reziduali

    Metanol, cel mult 0,1 % în dispersie

    Arsen

    Nu mai mult de 0,3 mg/kg în dispersie

    Plumb

    Nu mai mult de 0,9 mg/kg în dispersie

    Mercur

    Nu mai mult de 0,03 mg/kg în dispersie

    Cadmiu

    Nu mai mult de 0,3 mg/kg în dispersie

    ▼M9

    E 1208 COPOLIMER POLIVINILPIROLIDONĂ-VINIL ACETAT



    Sinonime

    Copolividonă; copovidonă; copolimer de 1-vinil-2-pirolidon-vinil acetat; 2-pirolidinonă, 1-etenil-, polimer cu etenil acetat

    Definiție

    Este fabricat prin copolimerizarea cu radicali liberi a N-vinil-2-pirolidonei și acetatului de vinil în soluție de 2-propanol, în prezența inițiatorilor.

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Polimer de ester etenilic al acidului acetic și 1-etenil-2-pirolidinonă

    Formula chimică

    (C6H9NO)n.(C4H6O2)m

    Greutate moleculară medie obținută prin determinarea vâscozității

    Între 26 000 și 46 000 g/mol

    Test

    Conținut de azot 7-8 %

    Descriere

    Starea fizică este descrisă ca pudră sau fulgi de culoare albă până la alb-gălbuie, cu o medie a dimensiunii particulelor de 50-130 μm.

    Identificare

    Solubilitate

    Liber solubil în apă, etanol, dicloretan și eter.

    Spectroscopie în infraroșu

    Urmează să fie identificat

    Testul european de culoare (Culoare BY)

    Minimum BY5

    Valoarea K (1) (1 % solide în soluție apoasă)

    25,2-30,8

    Valoarea pH-ului

    3,0-7,0 (10 % soluție apoasă)

    Puritate

    Componenta acetat de vinil în copolimer

    Maximum 42,0 %

    Acetat de vinil liber

    Maximum 5 mg/kg

    Cenușă totală

    Maximum 0,1 %

    Aldehide

    Maximum 2 000 mg/kg (ca acetaldehidă)

    N-vinilpirolidonă liberă

    Maximum 5 mg/kg

    Hidrazină

    Maximum 0,8 mg/kg

    Conținut de peroxid

    Maximum 400 mg/kg

    2-Propanol

    Maximum 150 mg/kg

    Arsen

    Maximum 3 mg/kg

    Plumb

    Maximum 2 mg/kg

    Mercur

    Maximum 1 mg/kg

    Cadmiu

    Maximum 1 mg/kg

    (1)   

    Valoarea K: indice adimensional, calculat din măsurători ale viscozității cinematice a soluțiilor diluate, utilizat pentru indicarea gradului probabil de polimerizare sau a dimensiunii moleculare a unui polimer.

    ▼M13

    E 1209 COPOLIMER GREFAT DE ALCOOL POLIVINILIC ȘI POLIETILENGLICOL



    Sinonime

    Copolimer grefat de macrogol și alcool polivinilic; poli(etan-1,2-diol-grefă-etanol); etenol, polimer cu oxiran, grefă; oxiran, polimer cu etanol, grefă; copolimer grefat de oxid de etilenă și alcool vinilic

    Definiție

    Copolimerul grefat de alcool polivinilic și polietilenglicol este un copolimer sintetic care constă în aproximativ 75 % unități PVA și 25 % unități PEG.

    Număr CAS

    96734-39-3

    Denumire chimică

    Copolimer grefat de alcool polivinilic și polietilenglicol

    Formula chimică

     

    Masă moleculară medie gravimetrică

    40 000 până la 50 000 g/mol

    Descriere

    Pudră alb-gălbuie

    Identificare

     

    Solubilitate

    Liber solubil în apă și acizi diluați și soluții diluate de hidroxizi alcalini; practic insolubil în etanol, acid acetic, acetonă și cloroform

    Spectru infraroșu

    Conformitate obligatorie

    valoarea pH-ului

    5,0-8,0

    Puritate

     

    Indice de ester

    10 până la 75 mg/g KOH

    Vâscozitatea dinamică

    50 până la 250 mPa·s

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 5 %

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 2 %

    Acetat de vinil

    Nu mai mult de 20 mg/kg

    Acid acetic/Acetat total

    Nu mai mult de 1,5 %

    ▼M26

    Etilen glicoli (mono- și di-)

    Nu mai mult de 400 mg/kg (separat sau în combinație)

    ▼M13

    1,4-dioxan

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    ▼M37 —————

    ▼M13

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Mercur

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Cadmiu

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    ▼M39

    E 1210 CARBOMER



    Sinonime

    carbomer, carboxipolimetilen; homopolimer de carbomer

    Definiție

    Polimeri cu masă moleculară mare, obținuți prin polimerizarea acidului acrilic și reticularea cu pentaeritritol de alil. Polimerii sunt sintetizați în acetat de etil cu ajutorul unui peroxid care să inițieze polimerizarea cu radicali liberi.

    Nr. CAS

    9007-20-9 (nr. CAS principal), 9003-01-4 (nr. CAS secundar)

    Denumire chimică

    Homopolimer de carbomer, reticulat cu pentaeritritol de alil

    Formulă chimică

    -(CH2-CH) m -(XM) p

    COOH

    m: număr de unități monomere; XM: agent de reticulare, p: număr de unități de reticulare, cu m>>p

    Masa moleculară medie

     

    Test

    Conținut de acid carboxilic de minimum 56 % și maximum 68 % (din substanța uscată)

    Descriere

    Pulbere sau granule higroscopice albe sau aproape albe, pufoase

    Identificare

     

    Spectroscopie în infraroșu cu reflexie totală atenuată

    Spectroscopie de rezonanță magnetică nucleară pentru analiza protonilor

    Caracteristica compusului

    Viscozitate (viscozimetrie Brookfield, 20 rpm) 25 °C

    Tip B

    Tip A

    Tip A

    29 400 -39 400 mPa.s

    4 000 -11 000 mPa.s

    Forma fizică

    pulbere

    pulbere

    granule

    Trece prin sită cu ochiuri de 40, % 425 μm

    -

    -

    95 min.

    Trece prin sită cu ochiuri de 100, % 150 μm

    -

    -

    10 max.

    Solubilitate

    Insolubil în apă. Se umflă în apă și formează hidrogeluri în dispersii apoase.

    Puritate

     

    Monomeri reziduali

    Acid acrilic maximum 100 mg/kg

    Agent rezidual de reticulare

    Pentaeritritol de trialil și de tetraalil, maximum 1 000  mg/kg

    Solvent rezidual

    Acetat de etil maximum 0,5 % w/w

    2-etilhexanol

    maximum 100 mg/kg

    2-etilhexilacetat

    maximum 100 mg/kg

    Fracția mesei moleculare mai mică < 1 000 Da

    Maximum 0,75 % w/w

    Pierdere prin uscare

    Maximum 2 %

    Cenușă sulfatată

    Maximum 2,5 %

    ▼B

    E 1404 AMIDON OXIDAT



    Sinonime

     

    Definiție

    Amidonul oxidat este amidon tratat cu hipoclorit de sodiu

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Grupări carboxil

    Nu mai mult de 1,1 % raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1410 FOSFAT DE AMIDON



    Sinonime

     

    Definiție

    Fosfatul de amidon este amidon esterificat cu acid ortofosforic sau ortofosfat de sodiu sau potasiu sau tripolifosfat de sodiu

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Fosfat rezidual

    Nu mai mult de 0,5 % (ca P) pentru amidonul din grâu sau din cartofi (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 0,4 % (ca P) pentru alte tipuri de amidon (raportat la substanța anhidră)

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1412 FOSFAT DE DIAMIDON



    Sinonime

     

    Definiție

    Fosfatul de diamidon este amidon reticulat cu trimetafosfat de sodiu sau oxiclorură de fosfor

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Fosfat rezidual

    Nu mai mult de 0,5 % (ca P) pentru amidonul din grâu sau din cartofi (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 0,4 % (ca P) pentru alte tipuri de amidon (raportat la substanța anhidră)

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1413 FOSFAT DE DIAMIDON FOSFATAT



    Sinonime

     

    Definiție

    Fosfatul de diamidon fosfatat este amidon care a fost supus unei combinații de tratamente astfel cum au fost descrise pentru fosfatul de amidon și pentru fosfatul de diamidon

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Fosfat rezidual

    Nu mai mult de 0,5 % (ca P) pentru amidonul din grâu sau din cartofi (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 0,4 % (ca P) pentru alte tipuri de amidon (raportat la substanța anhidră)

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1414 FOSFAT DE DIAMIDON ACETILAT



    Sinonime

     

    Definiție

    Fosfatul de diamidon acetilat este amidon reticulat cu trimetafosfat de sodiu sau oxiclorură de fosfor și esterificat cu anhidridă acetică sau acetat de vinil

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Grupări acetil

    Nu mai mult de 2,5 % raportat la substanța anhidră

    Fosfat rezidual

    Nu mai mult de 0,14 % (ca P) pentru amidonul din grâu sau din cartofi (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 0,04 % (ca P) pentru alte tipuri de amidon (raportat la substanța anhidră)

    Acetat de vinil

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1420 AMIDON ACETILAT



    Sinonime

    Acetat de amidon

    Definiție

    Amidonul acetilat este amidon esterificat cu anhidridă acetică sau acetat de vinil

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Grupări acetil

    Nu mai mult de 2,5 % raportat la substanța anhidră

    Acetat de vinil

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1422 ADIPAT DE DIAMIDON ACETILAT



    Sinonime

     

    Definiție

    Adipatul de diamidon acetilat este amidon reticulat cu anhidridă adipică și esterificat cu anhidridă acetică

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Grupări acetil

    Nu mai mult de 2,5 % raportat la substanța anhidră

    Grupări adipat

    Nu mai mult de 0,135 % raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1440 HIDROXIPROPILAMIDON



    Sinonime

     

    Definiție

    Hidroxipropilamidonul este amidon eterificat cu oxid de propilenă

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Grupări hidroxipropil

    Nu mai mult de 7,0 % raportat la substanța anhidră

    Clorhidrină de propilenă

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1442 FOSFAT DE DIAMIDON HIDROXIPROPILIC



    Sinonime

     

    Definiție

    Fosfatul de diamidon hidroxipropilic este amidon reticulat cu trimetafosfat de sodiu sau oxiclorură de fosfor și eterificat cu oxid de propilenă

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Grupări hidroxipropil

    Nu mai mult de 7,0 % raportat la substanța anhidră

    Fosfat rezidual

    Nu mai mult de 0,14 % (ca P) pentru amidonul din grâu sau din cartofi (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 0,04 % (ca P) pentru alte tipuri de amidon (raportat la substanța anhidră)

    Clorhidrină de propilenă

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1450 OCTENILSUCCINAT DE AMIDON ȘI SODIU



    Sinonime

    SSOS

    Definiție

    Octenilsuccinatul de amidon și sodiu este amidon esterificat cu anhidridă octenilsuccinică

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Grupe octenilsuccinil

    Nu mai mult de 3 % raportat la substanța anhidră

    Reziduu de acid octenilsuccinic

    Nu mai mult de 0,3 % raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1451 AMIDON OXIDAT ACETILAT



    Sinonime

     

    Definiție

    Amidonul oxidat acetilat este amidon tratat cu hipoclorit de sodiu și apoi esterificat cu anhidridă acetică

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 15,0 % pentru amidonul din cereale

    Nu mai mult de 21,0 % pentru amidonul din cartofi

    Nu mai mult de 18,0 % pentru alte tipuri de amidon

    Grupări carboxil

    Nu mai mult de 1,3 % raportat la substanța anhidră

    Grupări acetil

    Nu mai mult de 2,5 % raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    E 1452 OCTENILSUCCINAT DE AMIDON ȘI ALUMINIU



    Sinonime

     

    Definiție

    Octenilsuccinatul de amidon și aluminiu este amidon esterificat cu anhidridă octenilsuccinică și tratat cu sulfat de aluminiu

    EINECS

     

    Denumire chimică

     

    Formulă chimică

     

    Masă moleculară

     

    Compoziție

     

    Descriere

    Pulbere, granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) solzi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă

    Identificare

    Examinare microscopică

    Test pozitiv (dacă nu este pregelatinizat)

    Colorare cu iod

    Test pozitiv (culoare de la albastru-închis la roșu deschis)

    Puritate

    Pierdere prin uscare

    Nu mai mult de 21,0 %

    Grupe octenilsuccinil

    Nu mai mult de 3 % raportat la substanța anhidră

    Reziduu de acid octenilsuccinic

    Nu mai mult de 0,3 % raportat la substanța anhidră

    Dioxid de sulf

    Nu mai mult de 50 mg/kg pentru amidonul din cereale modificat (raportat la substanța anhidră)

    Nu mai mult de 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, dacă nu se specifică altfel (raportat la substanța anhidră)

    Arsen

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța anhidră

    Mercur

    Nu mai mult de 0,1 mg/kg

    Aluminiu

    Nu mai mult de 0,3 % raportat la substanța anhidră

    E 1505 TRIETILCITRAT



    Sinonime

    Citrat de etil

    Definiție

    EINECS

    201-070-7

    Denumire chimică

    Trietil-2-hidroxipropan-1,2,3-tricarboxilat

    Formulă chimică

    C12H20O7

    Masă moleculară

    276,29

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 %

    Descriere

    Lichid uleios, inodor, practic incolor

    Identificare

    Greutate specifică (25 °C/25 °C)

    1,135-1,139

    Indice de refracție

    [n]D 20: 1,439-1,441

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,25 % (metoda Karl Fischer)

    Aciditate

    Nu mai mult de 0,02 % (ca acid citric)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 1517 DIACETAT DE GLICERIL



    Sinonime

    Diacetină

    Definiție

    Diacetatul de gliceril constă predominant dintr-un amestec de 1-, 2- și 1,3-diacetați de glicerol cu cantități mici de mono- și triesteri

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Diacetat de gliceril; Diacetat de 1,2,3-propantriol

    Formulă chimică

    C7H12O5

    Masă moleculară

    176,17

    Compoziție

    Nu mai puțin de 94,0 %

    Descriere

    Lichid puțin uleios, limpede, incolor, higroscopic, cu un miros ușor de grăsime

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă. Miscibil cu etanolul

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Testul pentru acetat

    Test pozitiv

    Greutate specifică (20 °C/20 °C)

    1,175-1,195

    Interval de fierbere

    Între 259 și 261 °C

    Puritate

    Cenușă totală

    Nu mai mult de 0,02 %

    Aciditate

    Nu mai mult de 0,4 % (ca acid acetic)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 1518 TRIACETAT DE GLICERIL



    Sinonime

    Triacetină

    Definiție

    EINECS

    203-051-9

    Denumire chimică

    Triacetat de gliceril

    Formulă chimică

    C9H14O6

    Masă moleculară

    218,21

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98,0 %

    Descriere

    Lichid puțin uleios, incolor, cu un miros ușor de grăsime

    Identificare

    Testul pentru acetat

    Test pozitiv

    Testul pentru glicerol

    Test pozitiv

    Indice de refracție

    [n]D 25 între 1,429 și 1,431

    Greutate specifică (25 °C /25 °C)

    Între 1,154 și 1,158

    Interval de fierbere

    Între 258° și 270 °C

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 0,2 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,02 % (ca acid citric)

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 1519 ALCOOL BENZILIC



    Sinonime

    Fenilcarbinol; Alcool fenilmetilic; Benzenmetanol; Alfa-hidroxitoluen

    Definiție

    EINECS

     

    Denumire chimică

    Alcool benzilic; Fenilmetanol

    Formulă chimică

    C7H8O

    Masă moleculară

    108,14

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98,0 %

    Descriere

    Lichid limpede, incolor, cu un ușor miros aromat

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, etanol și eter

    Indice de refracție

    [n]D 20 1,538-1,541

    Greutate specifică (25 °C/25 °C)

    1,042-1,047

    Testul pentru peroxizi

    Test pozitiv

    Interval de distilare

    Nu mai puțin de 95 % v/v: distilare între 202 și 208 °C

    Puritate

    Indice de aciditate

    Nu mai mult de 0,5

    Aldehide

    Nu mai mult de 0,2 % v/v (ca benzaldehidă)

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 1520 1,2-PROPANDIOL



    Sinonime

    Propilenglicol

    Definiție

    EINECS

    200-338-0

    Denumire chimică

    1,2-dihidroxipropan

    Formulă chimică

    C3H8O2

    Masă moleculară

    76,10

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,5 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Lichid vâscos, limpede, incolor, higroscopic

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, etanol și acetonă

    Greutate specifică (20 °C/20 °C)

    1,035-1,040

    Indice de refracție

    [n]D 20: 1,431-1,433

    Puritate

    Testul de distilare

    99,5 % din produs distilează între 185 °C și 189 °C. Restul de 0,5 % constă în principal din dimeri și urme de trimeri de propilenglicol

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,07 %

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 1,0 % (metoda Karl Fischer)

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    E 1521 POLIETILENGLICOL



    Sinonime

    PEG; Macrogol; Oxid de polietilenă

    Definiție

    Polimeri de adiție din oxid de etilenă și apă, desemnați de obicei printr-un număr care corespunde aproximativ masei moleculare

    Denumire chimică

    alfa-hidro-omega-hidroxipoli (oxi-1,2-etandiol)

    Formulă chimică

    (C2H4O)n H2O (n = numărul de unități de oxid de etilenă care corespunde unei greutăți moleculare de 6 000 , aproximativ 140)

    Masă moleculară medie

    Între 380 și 9 000 Da

    Compoziție

    PEG 400: nu mai puțin de 95 % și nu mai mult de 105 %

    PEG 3000: nu mai puțin de 90 % și nu mai mult de 110 %

    PEG 3350: nu mai puțin de 90 % și nu mai mult de 110 %

    PEG 4000: nu mai puțin de 90 % și nu mai mult de 110 %

    PEG 6000: nu mai puțin de 90 % și nu mai mult de 110 %

    PEG 8000: nu mai puțin de 87,5 % și nu mai mult de 112,5 %

    Descriere

    PEG 400 este un lichid higroscopic limpede, vâscos, incolor sau aproape incolor

    PEG 3000, PEG 3350, PEG 4000, PEG 6000 și PEG 8000 sunt solide albe sau aproape albe cu un aspect de ceară sau de parafină

    Identificare

    Interval de topire

    PEG 400: 4-8 °C

    PEG 3000: 50-56 °C

    PEG 3350: 53-57 °C

    PEG 4000: 53-59 °C

    PEG 6000: 55-61 °C

    PEG 8000: 55-62 °C

    Viscozitate

    PEG 400: între 105 și 130 mPa.s la 20 °C

    PEG 3000: între 75 și 100 mPa.s la 20 °C

    PEG 3350: între 83 și 120 mPa.s la 20 °C

    PEG 4000: între 110 și 170 mPa.s la 20 °C

    PEG 6000: între 200 și 270 mPa.s la 20 °C

    PEG 8000: între 260 și 510 mPa.s la 20 °C

    Pentru polietilenglicolii cu o masă moleculară medie mai mare de 400, viscozitatea este determinată pe baza unei soluții apoase a substanței candidate 50 % m/m

    Solubilitate

    PEG 400 este miscibil cu apa, foarte solubil în acetonă, în alcool și în clorură de metilen, practic insolubil în uleiuri grase și uleiuri minerale

    PEG 3000 și PEG 3350: foarte solubile în apă și în clorură de metilen, foarte puțin solubile în alcool, practic insolubile în uleiuri grase și în uleiuri minerale

    PEG 4000, PEG 6000 și PEG 8000: foarte solubile în apă și în clorură de metilen, practic insolubile în alcool, în uleiuri grase și în uleiuri minerale

    Puritate

    Indice de hidroxil

    PEG 400: 264-300

    PEG 3000: 34-42

    PEG 3350: 30-38

    PEG 4000: 25-32

    PEG 6000: 16-22

    PEG 8000: 12-16

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 %

    1,4-dioxan

    Nu mai mult de 10 mg/kg

    ▼M37 —————

    ▼B

    Etilenglicol și dietilenglicol

    Nu mai mult de 0,25 % g/g în total, individual sau în combinație

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg



    ( 1 ) Și anume, oxid de etilenă + 0,55* 2-clor-etanol.

    ( 2 ) Perioada de aplicare: până la 31 ianuarie 2014.

    ( 3 ) Perioada de aplicare: până la 31 ianuarie 2014.

    Top