2009R0073 — RO — 01.01.2013 — 009.001

---

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

REGULAMENTUL (CE) NR. 73/2009 AL CONSILIULUI din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 030, 31.1.2009, p.16)

Astfel cum a fost modificat prin:

		Jurnalul Oficial
		No	page	date
M1	REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2009 AL COMISIEI din 25 septembrie 2009	L 254	73	26.9.2009
M2	REGULAMENTUL (CE) NR. 992/2009 AL COMISIEI din 22 octombrie 2009	L 278	7	23.10.2009
►M3	REGULAMENTUL (CE) NR. 1250/2009 AL CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009	L 338	1	19.12.2009
M4	REGULAMENTUL (UE) NR. 360/2010 AL COMISIEI din 27 aprilie 2010	L 106	1	28.4.2010
M5	REGULAMENTUL (UE) NR. 307/2011 AL COMISIEI din 29 martie 2011	L 82	1	30.3.2011
►M6	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 785/2011 AL COMISIEI din 5 august 2011	L 203	10	6.8.2011
►M7	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 313/2012 AL COMISIEI din 12 aprilie 2012	L 103	17	13.4.2012
►M8	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 524/2012 AL COMISIEI din 20 iunie 2012	L 160	13	21.6.2012
►M9	REGULAMENTUL (UE) NR. 671/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 iulie 2012	L 204	11	31.7.2012

rectificat prin

►C1	Rectificare, JO L 043, 18.2.2010, p. 7  (73/2009)

---

▼B

REGULAMENTUL (CE) NR. 73/2009 AL CONSILIULUI

din 19 ianuarie 2009

de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003

TITLUL I

DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește:

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

Articolul 3

Finanțarea plăților directe

Schemele de sprijin enumerate în anexa 1 la prezentul regulament sunt finanțate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

TITLUL II

DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND PLĂȚILE DIRECTE

CAPITOLUL 1

Ecocondiționalitate

Articolul 4

Cerințe principale

(1)  Orice agricultor care primește plăți directe trebuie să respecte cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în anexa II și bunele condiții agricole și de mediu menționate la articolul 6.

Obligațiile menționate la primul alineat se aplică numai în măsura în care sunt vizate activitatea agricolă a agricultorului sau suprafața agricolă a exploatației.

(2)  Autoritatea națională competentă furnizează agricultorului, printre altele prin intermediul mijloacelor electronice, lista cu cerințele legale în materie de gestionare și cu bunele condiții agricole și de mediu care trebuie îndeplinite.

Articolul 5

Cerințe legale în materie de gestionare

(1)  Cerințele de reglementare în materie de gestionare prevăzute în anexa II sunt stabilite în legislația comunitară pentru următoarele domenii:

(2)  Dispozițiile menționate în anexa II se aplică în versiunea în vigoare și, în cazul directivelor, în versiunea pusă în aplicare de statele membre.

Articolul 6

Bune condiții agricole și de mediu

(1)  Statele membre se asigură că toate terenurile agricole, în special cele care nu mai sunt exploatate în scopul producției, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. Statele membre definesc, la nivel național sau regional, cerințele minime pentru bunele condiții agricole și de mediu, în baza cadrului stabilit în anexa III, ținând seama de caracteristicile zonelor în cauză, în special de condițiile pedologice și climatice, de tipurile de exploatații existente, de gradul de utilizare a terenurilor în cauză, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structura exploatațiilor. Statele membre nu definesc cerințe minime care să nu fie prevăzute în cadrul respectiv.

Standardele prevăzute la a treia coloană din anexa III sunt opționale, cu excepția cazului în care:

(2)  Statele membre, cu excepția noilor state membre, se asigură că terenurile utilizate ca pășuni permanente la data prevăzută pentru cererile de ajutor pe suprafață din 2003 sunt în continuare utilizate în acest scop. Noile state membre, altele decât Bulgaria și România, se asigură că terenurile utilizate ca pășuni permanente la 1 mai 2004 sunt în continuare utilizate în acest scop. Bulgaria și România se asigură că terenurile utilizate ca pășuni permanente la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate în acest scop.

Totuși, în circumstanțe corespunzător justificate, un stat membru poate prevedea derogări de la primul paragraf, cu condiția să ia toate măsurile pentru a împiedica diminuarea semnificativă a suprafeței totale destinate pășunilor permanente.

Primul paragraf nu se aplică pășunilor permanente care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se realizează cu respectarea condițiilor locale de mediu și exceptând plantațiile de brazi de Crăciun și speciile cu creștere rapidă cultivate pe termen scurt.

CAPITOLUL 2

Modularea și disciplina financiară

Articolul 7

Modularea

(1)  Toate cuantumurile plăților directe care urmează să fie acordate, pentru un an calendaristic dat, unui agricultor și care depășesc 5 000 EUR se reduc în fiecare an, până în 2012, cu următoarele procente:

(2)  Reducerile prevăzute la alineatul (1) cresc cu 4 puncte procentuale în cazul sumelor care depășesc 300 000 EUR.

(3)  Alineatele (1) și (2) nu se aplică plăților directe acordate agricultorilor din departamentele franceze de peste mări, din Azore și Madeira, din Insulele Canare și din insulele Mării Egee.

Articolul 8

Plafoane nete

▼M9

(1)  Fără a aduce atingere articolului 11 din prezentul regulament, totalul sumelor nete reprezentând plățile directe care ar putea fi acordate într-un stat membru pentru un an calendaristic anterior anului 2013 după aplicarea articolelor 7 și 10 din prezentul regulament și a articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 378/2007, sau în anul calendaristic 2013 după aplicarea articolelor 10a și 10b din prezentul regulament și cu excepția plăților directe acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 247/2006 și al Regulamentului (CE) nr. 1405/2006, trebuie să nu fie mai mare decât plafoanele prevăzute în anexa IV la prezentul regulament. În cazul în care este necesar, statele membre aplică o reducere liniară a sumelor aferente plăților directe cărora li se aplică reducerea prevăzută la articolele 7 și 10 din prezentul regulament și la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 378/2007 pentru orice an calendaristic anterior anului 2013 sau la articolele 10a și 10b din prezentul regulament pentru anul calendaristic 2013, pentru a respecta plafoanele prevăzute în anexa IV la prezentul regulament.

▼B

(2)  Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) din prezentul regulament, revizuiește plafoanele prevăzute în anexa IV din prezentul regulament pentru a ține seama de:

Articolul 9

Sume rezultate din modulare

(1)  Sumele rezultate din aplicarea reducerilor prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament în orice stat membru, altul decât noile state membre, sunt disponibile ca ajutor comunitar suplimentar pentru măsurile din cadrul programării în domeniul dezvoltării rurale, finanțate din FEADR, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, în conformitate cu condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Sumele aferente unui punct procentual se atribuie statelor membre în care au fost generate sumele respective. Sumele care corespund reducerii de 4 procente sunt alocate între statele membre în cauză, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), pe baza următoarelor criterii:

Cu toate acestea, fiecare stat membru în cauză încasează cel puțin 80 % din totalul sumelor menționate la primul paragraf generate în statul membru respectiv.

(3)  Prin derogare de la al doilea paragraf din alineatul (2), dacă într-un anumit stat membru procentul de secară din producția totală de cereale depășește în medie 5 % în perioada 2000-2002 și dacă acest procent reprezintă peste 50 % din producția totală de secară a Comunității din aceeași perioadă, cel puțin 90 % din sumele rezultate în urma modulării în statul membru în cauză sunt realocate respectivului stat membru până în anul 2013 inclusiv.

În acest caz, fără să se aducă atingere posibilităților prevăzute la articolul 68, cel puțin 10 % din suma acordată statului membru în cauză se alocă pentru măsurile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, în regiunile de producție a secarei.

În înțelesul prezentului alineat, prin „cereale” se înțeleg cerealele enumerate la anexa V.

(4)  Suma rămasă rezultată în urma aplicării articolului 7 alineatul (1) și sumele rezultate în urma aplicării articolului 7 alineatul (2) sunt alocate statului membru în care sumele au fost generate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2). Sumele în cauză sunt folosite în conformitate cu articolul 69 alineatul (5a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

Articolul 10

Norme speciale privind modularea în noile state membre

(1)  Articolul 7 se aplică în cazul agricultorilor dintr-un nou stat membru în orice an calendaristic dat numai în cazul în care nivelul plăților directe aplicabile în statul membru în cauză pentru anul calendaristic în cauză în temeiul articolului 121 este cel puțin egal cu nivelul aplicabil la acel moment în alte state membre decât noile state membre, luând în considerare toate reducerile puse în aplicare în temeiul articolului 7 alineatul (1).

(2)  În cazul în care articolul 7 se aplică agricultorilor dintr-un nou stat membru, procentajul aplicabil în temeiul articolului 7 alineatul (1) este limitat la diferența dintre nivelul plăților directe aplicabile statului respectiv în temeiul articolului 121 și nivelul din statele membre altele decât noile state membre, luând în considerare toate reducerile puse în aplicare în temeiul articolului 7 alineatul (1).

(3)  Orice sumă care rezultă în urma aplicării articolului 7 alineatele (1) și (2) se alocă noului stat membru în care a fost obținută în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2). Sumele în cauză sunt folosite în conformitate cu articolul 69 alineatul (5a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

▼M9

Articolul 10a

Ajustarea plăților directe în 2013

(1)  Se reduc cu 10 % toate sumele care depășesc 5 000 EUR reprezentând plăți directe și urmând a fi acordate unui agricultor în anul calendaristic 2013.

(2)  Reducerile prevăzute la alineatul (1) cresc cu patru puncte procentuale în cazul sumelor care depășesc 300 000 EUR.

(3)  Alineatele (1) și (2) nu se aplică plăților directe acordate agricultorilor din Bulgaria și din România, precum și din departamentele franceze de peste mări, din Azore și Madeira, din Insulele Canare și din insulele Mării Egee.

(4)  Prin derogare de la prevederile alineatului (1), reducerea menționată la alineatul respectiv se stabilește la 0 % pentru noi state membre, altele decât Bulgaria și România.

Articolul 10b

Ajustarea voluntară a plăților directe în 2013

(1)  Orice stat membru care a aplicat articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 378/2007 în ceea ce privește anul calendaristic 2012 poate aplica o reducere (denumită în continuare «ajustare voluntară») în cazul tuturor sumelor plăților directe ce urmează să fie acordate pe teritoriul său în ceea ce privește anul calendaristic 2013. Ajustarea voluntară se aplică în plus față de ajustarea plăților directe prevăzută la articolul 10a din prezentul regulament.

Ajustarea voluntară poate fi diferențiată pe regiuni cu condiția ca statul membru să fi utilizat opțiunea prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 378/2007.

(2)  Rata maximă a reducerii rezultate din aplicarea combinată a articolului 10a și a prezentului articol alineatul (1) nu depășește rata procentuală a reducerii rezultate din aplicarea combinată a articolului 7 din prezentul regulament și a articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 378/2007 astfel cum se aplică sumelor care urmează să fie acordate agricultorilor pentru anul calendaristic 2012 în regiunile vizate.

(3)  Sumele obținute din aplicarea ajustării voluntare nu depășesc sumele nete fixate de Comisie pentru anul calendaristic 2012 în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 378/2007.

(4)  Sumele obținute din aplicarea ajustării voluntare sunt disponibile, în statul membru în care au fost generate, ca sprijin din partea Uniunii în cadrul programării pentru dezvoltare rurală și finanțare de la FEADR.

(5)  Până la data de 8 octombrie 2012, statele membre decid și comunică Comisiei:

Articolul 10c

Sumele care rezultă din ajustarea voluntară și din aplicarea articolului 136

(1)  Pe baza sumelor comunicate de statele membre în temeiul articolului 10b alineatul (5), Comisia adoptă acte de punere în aplicare, fără aplicarea procedurii menționate la articolul 141 alineatul (2) sau articolul 141b alineatul (2), fixând sumele care rezultă din ajustarea voluntară.

(2)  Sumele fixate în temeiul alineatului (1) și sumele obținute din aplicarea articolului 136 pentru exercițiul financiar 2014 se adaugă la defalcarea anuală pe state membre a contribuției FEADR la programele de dezvoltare rurală.

(3)  Statele membre pot decide să depășească ratele maxime ale contribuției FEADR în ceea ce privește sumele adăugate defalcării anuale pe state membre, menționată la alineatul (2).

Sumele adăugate defalcării anuale pe state membre, menționată la alineatul (2), nu fac obiectul plății sumei unice de prefinanțare pentru programele de dezvoltare rurală.

(4)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc normele pentru prezentarea sumelor menționate la alineatul (2) în planurile de finanțare ale programelor de dezvoltare rurală. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 141b alineatul (2).

Articolul 10d

Plafonul net pentru FEGA

(1)  Plafonul pentru cheltuielile FEGA aferente exercițiului financiar 2014 se calculează drept sumele maxime stabilite pentru acesta în regulamentul adoptat de Consiliu în temeiul articolului 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, din care se scad sumele menționate la articolul 10c alineatul (2) din prezentul regulament.

(2)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare, fără aplicarea procedurii menționate la articolul 141 alineatul (2) sau articolul 141b alineatul (2), de stabilire a soldului net disponibil pentru cheltuielile FEGA aferente exercițiului financiar 2014 pe baza datelor menționate la alineatul (1).

▼B

Articolul 11

Disciplina financiară

▼M3

(1)  Pentru a garanta că sumele destinate finanțării cheltuielilor de piață și a plăților directe din cadrul PAC, prevăzute în prezent la rubrica 2 din anexa I la Acordul interinstituțional între Parlamentului European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară ( 17 ), respectă plafoanele anuale stabilite prin Decizia 2002/929/CE a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 18 noiembrie 2002, privind concluziile Consiliului European reunit la Bruxelles la 24 și 25 octombrie 2002 ( 18 ), se determină o ajustare a plăților directe în situația în care previziunile legate de finanțarea măsurilor menționate mai sus, din cadrul rubricii 2 dintr-un anumit exercițiu financiar, completate de sumele prevăzute la articolul 190a din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și de sumele prevăzute la articolele 134 și 135 și de sumele prevăzute la articolul 136 din prezentul regulament și anterioare punerii în aplicare a modulării prevăzute la articolele 7 și 10 din prezentul regulament și la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 378/2007, indică faptul că plafonul anual aplicabil menționat anterior va fi depășit, ținându-se seama de o marjă de 300 000 000 EUR sub plafonul respectiv.

▼M9

Totuși, în exercițiul financiar 2014, ajustarea prevăzută la primul paragraf se determină luând în considerare previziunile pentru finanțarea plăților directe și a cheltuielilor legate de piață din cadrul PAC prevăzute în regulamentul adoptat de Consiliu în temeiul articolului 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, majorate cu sumele menționate la articolul 10b din prezentul regulament și sumele obținute din aplicarea articolului 136 pentru exercițiul financiar 2014 înainte de ajustarea plăților directe prevăzute la articolul 10a din prezentul regulament, dar fără a lua în considerare marja de 300 000 000 EUR.

▼M9

(2)  Pe baza unei propuneri prezentate de Comisie cel târziu la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic pentru care se aplică ajustările prevăzute la alineatul (1), Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, determină respectivele ajustări cel târziu la data de 30 iunie a aceluiași an calendaristic.

▼B

(3)  În perspectiva aplicării calendarului pentru creșteri prevăzut la articolul 121 la toate plățile directe acordate în noile state membre, alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică noilor state membre până la începerea anului calendaristic pentru care nivelul plăților directe aplicabile în noile state membre este cel puțin egal cu nivelul aplicabil la momentul respectiv unor plăți similare în statele membre altele decât noile state membre.

▼M9

Articolul 11a

Delegarea competențelor

Pentru a asigura aplicarea în cele mai bune condiții a ajustărilor plăților directe și a disciplinei financiare în anul calendaristic 2013, Comisia are competența să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 141a de stabilire a normelor privind baza de calcul al reducerilor pe care statele membre urmează să le aplice agricultorilor ca urmare a ajustărilor plăților în 2013 prevăzută la articolul 10a și a disciplinei financiare prevăzute la articolul 11.

▼B

CAPITOLUL 3

Sistemul de consultanță agricolă

Articolul 12

Sistemul de consultanță agricolă

(1)  Statele membre instituie în favoarea agricultorilor un sistem de consultanță în domeniul administrării terenurilor și exploatațiilor (denumit în continuare „sistemul de consultanță agricolă”), gestionat de una sau mai multe autorități desemnate sau de organisme private.

(2)  Sistemul de consultanță agricolă privește cel puțin cerințele legale în materie de gestionare și bunele condiții agricole și de mediu prevăzute în capitolul 1.

(3)  Agricultorii pot participa la sistemul de consultanță agricolă din proprie inițiativă.

Statele membre pot determina, în conformitate cu criterii obiective, categoriile prioritare de fermieri care au acces la sistemul de consultanță agricolă.

(4)  Până la 31 decembrie 2010, Comisia prezintă Consiliului un raport privind aplicarea sistemului de consultanță agricolă, însoțit, dacă este necesar, de propuneri adecvate.

Articolul 13

Obligațiile autorităților desemnate și ale organismelor private

Fără să aducă atingere legislației naționale privind accesul publicului la documente, statele membre se asigură că autoritățile desemnate și organismele private menționate la articolul 12 alineatul (1) nu dezvăluie informații și date cu caracter personal sau individual pe care le obțin în cadrul activității de consultanță altor persoane decât agricultorii care administrează exploatația în cauză, cu excepția cazului în care constată, în cadrul activității lor, o neregulă sau o ilegalitate, caz în care legislația comunitară sau națională prevede obligația de a informa o autoritate publică, în special în cazul infracțiunilor de natură penală.

CAPITOLUL 4

Sistemul integrat de administrare și control

Articolul 14

Domeniu de aplicare

Fiecare stat membru instituie un sistem integrat de administrare și control, (denumit în continuare „sistemul integrat”).

Sistemul integrat se aplică schemelor de sprijin enumerate în anexa I.

Dacă este necesar, sistemul se aplică, de asemenea, administrării și controlului normelor prevăzute în capitolele 1 și 2 din prezentul titlu.

Articolul 15

Elementele sistemului integrat

(1)  Sistemul integrat conține următoarele elemente:

(2)  În cazul în care se aplică articolele 52 și 53 din prezentul regulament, sistemul integrat cuprinde un sistem de identificare și de înregistrare a animalelor stabilit conform regulamentelor (CE) nr. 1760/2000 și (CE) nr. 21/2004.

(3)  Statele membre pot include un sistem de informare geografică pentru cultivarea măslinelor în sistemul de identificare pentru parcelele agricole.

Articolul 16

Baza de date electronică

(1)  În baza de date electronică se înregistrează, pentru fiecare exploatație agricolă, datele furnizate în cererile de ajutor.

Respectiva bază de date permite în special consultarea prin intermediul autorității competente a statului membru, a datelor privind anii calendaristici și/sau anii de comercializare începând din 2000. Aceasta permite, de asemenea, consultarea directă și imediată a datelor referitoare la cei patru ani anteriori.

(2)  Statele membre pot crea baze de date descentralizate, cu condiția ca acestea și procedurile administrative privind înregistrarea și accesarea datelor să fie concepute în mod omogen pe întreg teritoriul statului membru și să fie compatibile între ele pentru a permite controale încrucișate.

Articolul 17

Sistemul de identificare a parcelelor agricole

Sistemul de identificare a parcelelor agricole trebuie creat pe baza hărților și a documentelor de cadastru sau a altor referințe cartografice. Tehnicile utilizate se bazează pe un sistem electronic de date geografice care conține, de preferință, fotografii aeriene sau spațiale care să respecte anumite norme uniforme care garantează o precizie cel puțin echivalentă cu cea asigurată de cartografierea la o scară de 1:10 000.

Articolul 18

Sistemul de identificare și de înregistrare a drepturilor de plată

(1)  Se instituie un sistem de identificare și de înregistrare a drepturilor de plată astfel încât să permită verificarea drepturilor și controalele încrucișate privind cererile de ajutor și sistemul de identificare a parcelelor agricole.

(2)  Sistemul menționat la alineatul (1) permite consultarea directă și imediată, prin intermediul autorității competente a statului membru, a datelor privind cel puțin cei patru ani calendaristici consecutivi anteriori.

Articolul 19

Cererile de ajutor

(1)  În fiecare an, agricultorul depune o cerere de plată directă indicând, dacă este cazul:

(2)  Statele membre furnizează, printre altele prin intermediul mijloacelor electronice, formulare prestabilite, bazate pe suprafețele stabilite în anul precedent, precum și documente grafice pentru localizarea suprafețelor în cauză și, dacă este cazul, pentru identificarea poziționării măslinilor. Statul membru poate decide ca cererea de ajutor să cuprindă doar modificările față de cererea de ajutor depusă în anul precedent.

(3)  Statul membru poate decide că o singură cerere de ajutor se referă la mai multe scheme de sprijin enumerate în anexa I, la toate aceste scheme sau la alte scheme de sprijin.

Articolul 20

Verificarea condițiilor de eligibilitate

(1)  Statele membre realizează controale administrative ale cererilor de ajutor pentru a verifica condițiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului.

(2)  Controalele administrative sunt secondate de un sistem de controale la fața locului destinat să verifice eligibilitatea ajutorului. În acest scop, statele membre stabilesc un plan de eșantionare a exploatațiilor agricole.

Statele membre pot utiliza tehnici de teledetecție și sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) pentru realizarea de verificări la fața locului pentru parcelele agricole.

(3)  Fiecare stat membru desemnează o autoritate responsabilă cu coordonarea controalelor și verificărilor prevăzute în prezentul capitol.

Dacă statul membru încredințează parțial anumite lucrări care trebuie efectuate conform prezentului capitol unor agenții sau firme specializate, autoritatea desemnată trebuie să își asume controlul asupra lucrărilor respective și responsabilitatea cu privire la acestea.

Articolul 21

Reduceri și excluderi în eventualitatea nerespectării normelor de eligibilitate

(1)  Fără să aducă atingere niciunei reduceri sau excluderi prevăzute la articolul 23, dacă se constată că un agricultor nu respectă condițiile de eligibilitate privind acordarea ajutorului prevăzute în prezentul regulament, plata sau partea de plată acordată sau care urmează să fie acordată și pentru care s-au respectat condițiile de eligibilitate face obiectul unor reduceri și excluderi care trebuie stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

(2)  Procentajul reducerii este proporțional cu gravitatea, amploarea, persistența și repetarea nerespectării constatate și poate merge până la excluderea totală din una sau mai multe scheme de ajutor, pentru unul sau mai mulți ani calendaristici.

Articolul 22

Controlul privind eco-condiționalitatea

(1)  Statele membre procedează la verificări la fața locului pentru a verifica dacă un agricultor respectă obligațiile prevăzute în capitolul 1.

(2)  Statele membre pot utiliza propriile sisteme de administrare și control existente pentru a asigura respectarea cerințelor legale în materie de gestionare și a bunelor condiții agricole și de mediu.

Sistemele în cauză, în special sistemul de identificare și de înregistrare a animalelor stabilit în conformitate cu Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea și înregistrarea porcinelor ( 19 ) și Regulamentele (CE) nr. 1760/2000 și (CE) nr. 21/2004 trebuie să fie compatibile cu sistemul integrat, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (1) din prezentul regulament.

Articolul 23

Reducerea plăților sau excluderea de la plată în caz de nerespectare a normelor de eco-condiționalitate

(1)  În cazul în care cerințele legale în materie de gestionare sau bunele condiții agricole și de mediu nu sunt respectate în orice moment dintr-un an calendaristic dat (denumit în continuare „anul calendaristic în cauză”) și nerespectarea în cauză este rezultatul unei acțiuni sau a unei omisiuni direct imputabile agricultorului care a depus cererea de ajutor în anul calendaristic în cauză, valoarea totală a plăților directe acordate sau care trebuie acordate agricultorului, în urma aplicării articolelor 7, 10 și 11 în cazul agricultorului respectiv, este redusă sau eliminată în conformitate cu normele detaliate prevăzute la articolul 24.

Primul paragraf se aplică, de asemenea, în cazul în care nerespectarea în cauză este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni direct atribuibile persoanei căreia sau de la care s-a efectuat transferul de teren agricol.

În sensul prezentului alineat, „transfer” înseamnă orice tip de tranzacție prin care terenul agricol încetează să mai fie la dispoziția cedentului.

Prin derogare de la al doilea paragraf, începând din 2010, în cazul în care persoana căreia acțiunea sau omisiunea îi este direct imputabilă a depus o cerere de ajutor în anul calendaristic în cauză, reducerea sau excluderea se aplică valorii totale a plăților directe acordate sau care urmează a fi acordate respectivei persoane.

(2)  Fără a aduce atingere alineatului (1) și în conformitate cu condițiile stabilite în normele detaliate prevăzute la articolul 24 alineatul (1) din prezentul regulament, statele membre pot decide să nu pună în aplicare o reducere sau o excludere în valoare de 100 EUR sau mai puțin pentru fiecare agricultor și pentru fiecare an calendaristic.

În cazul în care un stat membru decide să folosească opțiunea prevăzută la primul alineat, în anul următor autoritatea competentă va întreprinde acțiunile necesare pentru a asigura faptul că agricultorul remediază constatările de nerespectare în cauză. Constatarea și obligația de a întreprinde o acțiune de remediere sunt notificate agricultorului.

Articolul 24

Norme detaliate privind reducerile și excluderile în caz de nerespectare a normelor de eco-condiționalitate

(1)  Normele detaliate privind reducerile și excluderile prevăzute la articolul 23 se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2). În acest context, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența și repetarea nerespectării constatate, precum și de criteriile stabilite la alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol.

(2)  În caz de neglijență, procentajul reducerii nu depășește 5 %, iar în caz de nerespectare repetată, 15 %.

În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să nu aplice nicio reducere în cazul în care, ținând cont de gravitate, amploare și persistență, un caz de nerespectare este considerat ca fiind minor. Cu toate acestea, cazurile de nerespectare care constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor nu sunt considerate ca fiind minore.

Cu excepția cazului în care agricultorul a întreprins măsuri imediate de remediere punând capăt nerespectării constatate, autoritatea competentă întreprinde acțiunile necesare care pot fi, dacă este cazul, limitate la un control administrativ, pentru a garanta faptul că agricultorul remediază nerespectările constatate. Constatarea unei nerespectări minore și obligația de a întreprinde o acțiune de remediere sunt notificate agricultorului.

(3)  În cazul nerespectării deliberate, în principiu, procentul reducerii nu trebuie să fie mai mic de 20 % și poate ajunge până la excluderea totală din una sau mai multe scheme de ajutor și se poate aplica pentru unul sau mai mulți ani calendaristici.

(4)  În oricare dintre situații, valoarea totală a reducerilor și a excluderilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depășească valoarea totală prevăzută la articolul 23 alineatul (1).

Articolul 25

Sume care rezultă din eco-condiționalitate

Sumele care rezultă din aplicarea reducerilor sau excluderilor în eventualitatea nerespectării prevederilor din capitolul 1 se returnează în FEGA. Statele membre pot păstra 25 % din respectivele sume.

Articolul 26

Compatibilitatea schemelor de sprijin cu sistemul integrat

(1)  În scopul aplicării schemelor de sprijin enumerate în anexa VI, statele membre se asigură că procedurile de administrare și de control utilizate pentru schemele respective sunt compatibile cu sistemul integrat în ceea ce privește următoarele aspecte:

În acest scop,baza de date, sistemele și controalele menționate respectiv la literele (a), (b) și (c) din primul paragraf se înființează în așa fel încât să poată funcționa în comun sau să permită schimbul de date între acestea fără probleme sau perturbări.

(2)  În vederea aplicării altor scheme comunitare sau naționale de sprijin decât cele enumerate în anexa VI, statele membre pot integra unul sau mai multe elemente ale sistemului integrat în propriile proceduri de administrare și control.

Articolul 27

Informare și control

(1)  Comisia este informată periodic cu privire la aplicarea sistemului integrat.

Comisia organizează schimburi de opinii cu statele membre pe această temă.

(2)  În conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, după ce au informat în timp util autoritățile competente în cauză, reprezentanți autorizați desemnați de Comisie pot efectua:

(3)  Fără a aduce atingere responsabilităților statelor membre privind punerea în aplicare a sistemului integrat, Comisia poate să facă apel la serviciile unor organisme sau persoane specializate, pentru a favoriza instituirea, monitorizarea și utilizarea sistemului integrat, în special în scopul de a acorda, la cerere, consultanță tehnică autorităților competente ale statelor membre.

CAPITOLUL 5

Alte dispoziții generale

Articolul 28

Cerințe minime pentru a primi plăți directe

(1)  Începând din 2010, statele membre nu acordă plăți directe unui agricultor într-unul din următoarele cazuri:

Pentru a lua în considerare structura economiilor lor în domeniul agriculturii, statele membre pot ajusta pragurile menționate la literele (a) și (b) ale primului paragraf din prezentul alineat în limitele prevăzute la anexa VII.

Agricultorii care dețin drepturile speciale prevăzute la articolul 44 alineatul (1) trebuie să îndeplinească condiția prevăzută la litera (a) ale primului paragraf din prezentul alineat.

Statele membre în cauză pot decide să nu pună în aplicare prezentul alineat în departamentele franceze de peste mări, în Azore și în Madeira, în Insulele Canare și în insulele din Marea Egee.

În cazul în care suma achitată este redusă ca urmare a introducerii progresive a plăților directe astfel cum se prevede la articolul 121 din prezentul regulament, la punctul K din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 sau la punctul C din anexa IX la prezentul regulament, suma solicitată sau datorată se calculează pe baza valorii finale a ajutorului care urmează să fie primit de agricultor.

(2)  Începând din 2010, statele membre pot stabili criterii obiective și nediscriminatorii adecvate pentru a se asigura că niciun fel de plăți directe nu sunt acordate unei persoane fizice sau juridice:

(3)  Drepturile de plată care nu conferă dreptul la plăți pe parcursul a doi ani consecutivi ca urmare a aplicării alineatelor (1) și (2) reintră în rezerva națională.

Articolul 29

Plata

(1)  Cu excepția unor dispoziții în sens contrar ale prezentul regulament, plățile din cadrul schemelor de sprijin enumerate în anexa I se efectuează integral către beneficiari.

(2)  Plățile se fac în cel mult două rate pe an, în cursul perioadei care începe la data de 1 decembrie și se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor.

(3)  Plățile din cadrul schemelor de sprijin enumerate în anexa I nu se realizează înainte de finalizarea verificării condițiilor de eligibilitate, care trebuie efectuată de statul membru conform articolului 20.

(4)  Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol și în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), Comisia poate:

Articolul 30

Clauza de eludare

Fără a aduce atingere vreunei dispoziții specifice din cadrul schemelor de sprijin individual, nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora se constată că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea acestor plăți, în vederea obținerii unui avantaj contrar obiectivelor respectivei scheme de sprijin.

Articolul 31

Forța majoră și circumstanțele excepționale

În sensul prezentului regulament, autoritatea competentă recunoaște ca fiind cazuri de forță majoră sau circumstanțe excepționale situații precum:

Articolul 32

Reexaminarea

Schemele de sprijin enumerate în anexa I sunt puse în aplicare fără a se aduce atingere reexaminărilor care pot fi realizate în orice moment, în funcție de evoluția pieței și a situației bugetare.

TITLUL III

SCHEMA DE PLATĂ UNICĂ

CAPITOLUL 1

Punerea generală în aplicare

Articolul 33

Drepturi de plată

(1)  Ajutorul din cadrul schemei de plată unică este disponibil pentru agricultori dacă aceștia:

(2)  În sensul articolului 47 alineatul (2), al articolului 57 alineatul (6), al articolului 64 alineatul (2) și al articolului (65), se consideră că „un agricultor deține drepturi de plată” dacă agricultorului respectiv i-au fost alocate sau transferate definitiv drepturi de plată.

(3)  Drepturile de cultivare a terenurilor în scopuri necomerciale, stabilite în conformitate cu articolul 53 alineatul (2), articolul 63 alineatul (2) și articolul 71j din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 nu sunt supuse obligațiilor de retragere anterioare.

Articolul 34

Activarea drepturilor de plată pe hectar eligibil

(1)  Ajutorul din cadrul schemei de plată unică se acordă agricultorilor la activarea drepturilor de plată pe hectar eligibil. Drepturile de plată activate vor acorda dreptul la plata sumei stabilite în cadrul schemei.

(2)  În sensul prezentului titlu, „hectar eligibil” înseamnă:

În conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), Comisia stabilește norme detaliate privind utilizarea hectarelor eligibile pentru activități neagricole.

Cu excepția unui caz de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, hectarele îndeplinesc condiția de eligibilitate pe parcursul întregului an calendaristic.

Articolul 35

Declararea hectarelor eligibile

(1)  Agricultorul declară parcelele care corespund hectarelor eligibile aferente unui drept de plată. Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale, aceste parcele sunt la dispoziția agricultorului la o dată stabilită de statele membre, care nu poate fi ulterioară datei stabilite în statul membru respectiv pentru modificarea cererii de ajutor.

(2)  În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot autoriza agricultorul să își modifice declarația, cu condiția ca acesta să respecte numărul de hectare corespunzător drepturilor sale de plată și condițiile prevăzute pentru acordarea plății unice pentru suprafața în cauză.

Articolul 36

Modificarea drepturilor de plată

Drepturile la plata pe hectar nu se modifică, exceptând cazul în care prezentul regulament prevede dispoziții contrare.

Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), stabilește, începând din 2010, norme pentru modificarea drepturilor de plată, în special în cazul fracțiunilor de drepturi.

Articolul 37

Solicitări multiple

În absența unor dispoziții contrare în prezentul regulament, suprafața corespunzătoare numărului de hectare eligibile pentru ajutor pentru care s-a depus o cerere de plată unică poate face obiectul unei cereri pentru orice altă plată directă, precum și pentru orice alt ajutor neprevăzut în prezentul regulament.

Articolul 38

Utilizarea terenurilor în caz de integrare amânată a sectorului fructelor și legumelor

În cazul în care un stat membru a decis să utilizeze opțiunea prevăzută la al doilea paragraf din articolul 51 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (denumită în continuare „integrare amânată”), parcelele din regiunile vizate de decizie nu sunt eligibile, până la o dată anterioară datei de 31 decembrie 2010, dacă sunt utilizate pentru:

În eventualitatea integrării amânate, statele membre pot decide să permită cultivarea de culturi secundare pe hectarele eligibile pe o perioadă de maximum trei luni începând cu data de 15 august a fiecărui an. Cu toate acestea, la solicitarea statului membru, data respectivă se poate modifica în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) pentru regiunile în care cerealele sunt în mod normal recoltate mai devreme, din motive climatice.

Articolul 39

Utilizarea terenurilor pentru producția de cânepă

(1)  Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă sunt eligibile doar în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2 %. Statele membre stabilesc un sistem care să permită verificarea conținutului de tetrahidrocanabinol al produselor cultivate pe cel puțin 30 % din suprafețele de cânepă. Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru introduce un sistem de autorizare prealabilă pentru cultura respectivă, procentul minim este de 20 %.

(2)  În conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), acordarea plății este condiționată de utilizarea de semințe certificate din anumite soiuri.

Articolul 40

Plafoane naționale

(1)  Pentru fiecare stat membru și în fiecare an, valoarea totală a tuturor drepturilor de plată alocate și a plafoanelor fixate în conformitate cu articolul 51 alineatul (2) și articolul 69 alineatul (3) din prezentul regulament, sau, pentru 2009, în conformitate cu articolul 64 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 nu poate fi mai mare decât plafonul național corespunzător, prevăzut în anexa VIII la prezentul regulament.

În cazul în care drepturile de plată sunt alocate viticultorilor, Comisia, luând în calcul cele mai recente date puse la dispoziție de statele membre în conformitate cu articolul 9 și articolul 102 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole ( 24 ) și în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) din prezentul regulament, actualizează plafoanele naționale stabilite în anexa VIII la prezentul regulament. Până la data de 1 decembrie a anului anterior actualizării plafoanelor naționale, statele membre vor notifica Comisiei media regională a valorii drepturilor precizată la punctul B din anexa IX la prezentul regulament.

(2)  Dacă este cazul, statul membru efectuează o reducere liniară a valorilor drepturilor de plată, pentru a asigura respectarea plafonului stabilit în anexa VIII.

Articolul 41

Rezerva națională

(1)  Fiecare stat membru creează o rezervă națională care încorporează diferența dintre:

(2)  Statele membre pot utiliza rezerva națională pentru a aloca, cu titlu de prioritate și în conformitate cu criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal agricultorilor și să evite distorsionarea pieței și denaturarea concurenței, drepturi de plată agricultorilor care încep să desfășoare o activitate agricolă.

(3)  Statele membre care nu aplică articolul 68 alineatul (1) litera (c) pot utiliza rezerva națională în scopul de a stabili, în conformitate cu criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal agricultorilor și să evite distorsionarea pieței și denaturarea concurenței, drepturi de plată pentru agricultorii din regiunile supuse restructurării și programelor de dezvoltare referitoare la oricare dintre formele de intervenție publică, pentru a obține garanții împotriva abandonului terenului și/sau a compensa dezavantaje specifice pentru agricultorii din regiunile în cauză.

(4)  Statele membre utilizează rezerva națională pentru a aloca, în conformitate cu criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite distorsionarea pieței și denaturarea concurenței, drepturile de plată agricultorilor aflați într-o situație specială, situație care urmează a fi definită de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

(5)  La aplicarea prezentului articol, statele membre pot majora valoarea unitară și/sau numărul de drepturi de plată alocate agricultorilor.

▼M3

(6)  În cazul în care un stat membru aplică articolele 59 sau 63, poate face acest lucru pe baza unor criterii obiective și într-un mod care să asigure tratamentul egal al agricultorilor și să evite distorsionarea pieței și a concurenței, cu condiția ca, în caz de vânzare, de acordare sau de expirare totală sau parțială a închirierii exploatației sau a drepturilor de primă, o parte sau toate drepturile de plată sau o parte sau întreaga majorare a valorii drepturilor de plată care urmează a se acorda agricultorului în cauză să treacă înapoi la rezerva națională, dacă alocarea sau majorarea ar genera un câștig excepțional pentru fermierul în cauză. Aceste criterii includ cel puțin următoarele:

▼B

Articolul 42

Drepturi de plată nefolosite

Orice drept de plată care nu a fost activat pentru o perioadă de 2 ani, în conformitate cu articolul 34, este adăugat rezervei naționale, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale. Cu toate acestea, pentru 2009, drepturile de plată neactivate pentru perioada de doi ani 2007-2008 nu se adaugă rezervei naționale dacă au fost activate în 2006, iar pentru 2010, drepturile de plată neactivate pentru perioada de doi ani 2008-2009 nu se adaugă rezervei naționale dacă au fost activate în 2007.

Articolul 43

Transferul drepturilor de plată

(1)  Drepturile de plată nu pot fi transferate decât unui agricultor stabilit în același stat membru, cu excepția moștenirilor sau a moștenirilor anticipate.

Totuși, chiar și în cazul moștenirilor sau al moștenirilor anticipate, drepturile de plată nu pot fi utilizate decât în statul membru în care au fost stabilite.

Un stat membru poate decide ca drepturile de plată să nu poată fi transferate sau utilizate decât în cadrul aceleiași regiuni.

(2)  Drepturile de plată pot fi transferate, cu sau fără terenuri, prin vânzare sau prin orice altă formă de cesiune definitivă. În schimb, este autorizată arendarea sau orice altă tranzacție similară, cu condiția ca transferul drepturilor de plată să fie însoțit de transferul unui număr echivalent de hectare eligibile pentru ajutor.

(3)  În cazul în care drepturile de plată sunt vândute, cu sau fără terenuri, statele membre, acționând conform principiilor generale de drept comunitar, pot decide ca o parte a drepturilor de plată vândute să reintre în rezerva națională sau ca valoarea lor unitară să fie redusă în favoarea rezervei naționale, în conformitate cu anumite criterii pe care Comisia urmează să le definească în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 44

Condițiile pentru drepturile speciale

(1)  Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, drepturile de plată stabilite în titlul III capitolul 3 secțiunea 2 și la articolul 71m din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, precum și la articolul 60 și la articolul 65 al patrulea paragraf din prezentul regulament (denumite în continuare „drepturi speciale”) fac obiectul condițiilor stabilite la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.

(2)  Prin derogare de la articolul 34 alineatul (1), un agricultor care deține drepturi speciale este autorizat de statul membru să deroge de la cerința de a activa drepturi de plată cu un număr echivalent de hectare eligibile, cu condiția ca acesta să continue cel puțin:

Cu toate acestea, în cazul în care unui agricultor i s-au acordat drepturi speciale atât în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 cât și în temeiul prezentului regulament, acesta menține cel puțin 50 % din cel mai ridicat nivel de activitate dintre cele menționate la primul paragraf.

Condiția menționată la primul paragraf nu se aplică pentru Malta.

(3)  În cazul unui transfer al drepturilor speciale în 2009, 2010 și 2011, cesionarul poate beneficia de derogarea prevăzută la alineatul (2) numai dacă se transferă toate drepturile speciale. Începând din 2012, cesionarul beneficiază de derogare numai în caz de moștenire efectivă sau anticipată.

Primul paragraf nu se aplică în cazul Maltei.

Articolul 45

Reexaminarea drepturilor la plată

(1)  În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre care au introdus schema de plată unică în conformitate cu titlul III, capitolele 1-4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, acționând în conformitate cu principiile generale ale legislației comunitare, pot decide să treacă, începând din sau după 2010, la aproximarea valorii drepturilor la plată.

În cazul în care decizia respectivă se aplică începând din 2010, aceasta se ia înainte de 1 august 2009. În toate celelalte situații, decizia se ia înainte de 1 august 2010.

(2)  În scopul aplicării primului paragraf al alineatului (1), drepturile de plată pot fi supuse unor modificări anuale progresive în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii. În cazul în care modificările duc la o reducere a valorii drepturilor la plată, acestea sunt efectuate în cel puțin trei etape anuale prestabilite.

Reducerea valorii oricărui drept de plată nu depășește, în niciuna din etapele anuale menționate la primul paragraf, 50 % din diferența dintre valoarea sa inițială și valoarea finală. În cazul în care reducerea valorii este de mai puțin de 10 % din valoarea inițială, statele membre pot aplica mai puțin de trei etape.

(3)  Statele membre pot decide să aplice prezentul articol:

CAPITOLUL 2

Aplicarea regională și parțială

Secțiunea 1

Aplicarea regională

Articolul 46

Alocarea la nivel regional a plafoanelor naționale prevăzute la articolul 40

(1)  În urma introducerii schemei de plată unică în conformitate cu titlul III capitolele 1-4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, un stat membru poate decide să pună în aplicare schema de plată unică începând din sau după 2010 la nivel regional, conform condițiilor stabilite în prezenta secțiune.

În cazul în care decizia se aplică începând din 2010, aceasta se ia înainte de 1 august 2009. În toate celelalte situații, decizia se ia înainte de 1 august 2010.

(2)  Statele membre stabilesc regiunile pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, precum structura instituțională sau administrativă și potențialul agricol regional.

Statele membre pot considera întregul lor teritoriu drept o singură regiune.

(3)  Statele membre împart între regiuni plafoanele naționale prevăzute la articolul 40 pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii. Statele membre pot decide ca aceste plafoane regionale să fie supuse unor modificări anuale progresive, în cel mult trei etape anuale prestabilite și cu criterii obiective și nediscriminatorii precum potențialul agricol și criterii legate de mediu.

(4)  Atunci când un stat membru care aplică alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol decide să nu aplice articolul 47, acesta ajustează valoarea drepturilor de plată în fiecare dintre regiunile sale, în măsura în care acest lucru este necesar pentru respectarea plafonului regional aplicabil. În acest scop, drepturile de plată sunt supuse unor creșteri sau reduceri liniare ale valorii acestora. Reducerea totală a valorii drepturilor de plată în temeiul acestui alineat este limitată la 10 % din valoarea lor inițială.

(5)  Dacă un stat membru decide să aplice atât articolul 45 cât și prezentul articol, reducerea valorii drepturilor la plată menționată la alineatul (4) din prezentul articol este luată în considerare pentru calculul limitelor stabilite la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf.

Articolul 47

Regionalizarea schemei de plată unică

(1)  În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să împartă cel mult 50 % din plafonul regional stabilit în temeiul articolului 46 între toți agricultorii ale căror exploatații sunt localizate în regiunea în cauză, inclusiv cei care nu dețin drepturi la plată.

(2)  Agricultorii beneficiază de drepturi de plată a căror valoare unitară se calculează prin divizarea părții corespunzătoare din plafonul regional stabilit în conformitate cu articolul 46 la numărul de hectare eligibile stabilit la nivel regional.

Valoarea acestor drepturi de plată este majorată în cazul în care, anterior aplicării prezentului articol, un agricultor deține drepturi la plată. În acest scop, valoarea unitară regională a fiecăruia dintre drepturile de plată ale agricultorului este majorată cu un cuantum calculat pe baza valorii totale a drepturilor de plată pe care le deținea agricultorul la o dată fixată de statul membru în cauză. Aceste majorări se calculează în limita părții care a rămas din plafonul regional după punerea în aplicare a alineatului (1) din prezentul articol.

(3)  Numărul de drepturi de plată pentru fiecare agricultor trebuie să fie egal cu numărul de hectare pe care acesta îl declară pentru anul de aplicare a schemei de plată unică la nivel regional, astfel cum se menționează la articolul 46 alineatul (1), în conformitate cu articolul 34 alineatul (2), cu excepția cazului de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale.

(4)  Drepturile de plată deținute de agricultori înainte de împărțirea menționată la alineatele (1) și (2) sunt anulate și înlocuite cu noile drepturi prevăzute la alineatul (3).

Articolul 48

Reexaminarea drepturilor la plată.

(1)  În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre care aplică articolul 47 pot decide, în conformitate cu principiile generale ale legislației comunitare, să treacă în anul care urmează punerii în aplicare a regimului de plată unică la nivel regional astfel cum este prevăzut la articolul 46 alineatul (1) la aproximarea valorii drepturilor de plată stabilite în temeiul prezentei secțiuni.

În cazul în care decizia respectivă se aplică începând din 2010, aceasta se ia înainte de 1 august 2009. În toate celelalte situații, decizia se ia înainte de 1 august 2010.

În scopul aplicării primului paragraf, drepturile de plată pot fi supuse unor modificări anuale progresive în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii. În cazul în care modificările duc la o reducere a valorii drepturilor la plată, acestea sunt efectuate în cel puțin două etape anuale prestabilite.

(2)  În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre care au introdus schema de plată unică în conformitate cu titlul III capitolul 5 secțiunea 1 sau capitolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pot decide, în conformitate cu principiile generale ale legislației comunitare, să treacă, începând din sau după 2010, la aproximarea valorii drepturilor la plată.

În cazul în care decizia respectivă se aplică începând din 2010, aceasta se ia înainte de 1 august 2009. În toate celelalte situații, decizia se ia înainte de 1 august 2010.

În scopul aplicării primului paragraf, drepturile de plată sunt supuse unor modificări anuale progresive în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii. În cazul în care modificările duc la o reducere a valorii drepturilor la plată, acestea sunt efectuate în cel puțin trei etape anuale prestabilite.

Primul paragraf se aplică fără a aduce atingere deciziilor luate de statele membre în conformitate cu articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Respectivele state membre se pot abate de la numărul minim de etape prevăzut la primul paragraf și de la limitele stabilite la alineatul (3) din prezentul articol.

(3)  Reducerea valorii oricărui drept de plată nu depășește, în niciuna din etapele anuale menționate la alineatele (1) și (2), 50 % din diferența dintre valoarea sa inițială și valoarea finală. În cazul în care reducerea valorii este de mai puțin de 10 % din valoarea inițială, statele membre pot aplica mai puțin de trei etape.

(4)  Statele membre pot decide să pună în aplicare alineatele (1), (2) și (3) la nivelul geografic corespunzător care este stabilit în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii, cum ar fi structura instituțională sau administrativă și/sau potențialul agricol.

Articolul 49

Pășuni

La aplicarea articolului 47, statele membre pot stabili, în limitele plafonului regional instituit în temeiul articolului 46 sau ale unei părți din acesta și pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, valori unitare diferite pentru drepturile de plată care urmează să fie atribuite agricultorilor menționați la articolul 47 alineatul (1):

Articolul 50

Condițiile aplicabile drepturilor de plată stabilite în temeiul prezentei secțiuni

(1)  Drepturile de plată stabilite în conformitate cu prezenta secțiune, sau cu secțiunea 1 din capitolul 5 sau capitolul 6 din titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, nu pot fi transferate sau utilizate decât în cadrul aceleiași regiuni sau între regiuni în care valoarea drepturilor de plată pe hectar este identică.

(2)  În lipsa unor dispoziții contrare în cadrul prezentei secțiuni, se aplică celelalte dispoziții din prezentul titlu.

Secțiunea 2

Aplicare parțială

Articolul 51

Dispoziții generale

(1)  Statele membre care au acordat plăți pentru sectorul cărnii de oaie și de capră, pentru sectorul cărnii de vită și de mânzat, în conformitate cu titlul III capitolul 5 secțiunea 2 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pot decide, până la 1 august 2009, să acorde în continuare aceste plăți, în condițiile stabilite în prezenta secțiune. Acestea pot stabili, de asemenea, partea componentei din plafoanele lor naționale care să fie utilizată pentru aceste plăți la un nivel mai mic decât cel fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. În cazul în care un stat membru nu ia acea decizie, plățile sunt integrate în schema de plată unică din 2010 în conformitate cu articolul 66 din prezentul regulament.

În cazul plăților pentru vită și mânzat menționate la articolul 53 alineatul (2) din prezentul regulament, statele membre pot de asemenea să decidă, până la 1 august 2010, să nu acorde aceste plăți ci să le integreze într-o schemă de plată unică din 2011, în conformitate cu articolul 66 din prezentul regulament.

În cazul în care un stat membru a exclus toate sau o parte din plățile pentru fructe și legume din schema de plată unică, în conformitate cu articolul 68b din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, acesta poate:

Noile state membre care au aplicat schema de plată unică pe suprafață pot decide, atunci când introduc schema de plată unică, să acorde plățile menționate la primul paragraf, în condițiile prevăzute în prezenta secțiune. În cazul plății tranzitorii pentru fructe și legume, noile state membre care nu au aplicat articolul 143bc din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 nu aplică articolul 54 din prezentul regulament. Mai mult, în cazul plății tranzitorii pentru fructe și legume noile state membre țin seama, după caz, de articolul 128 alineatul (3) din prezentul regulament.

▼M3

Statele membre care au utilizat opțiunea prevăzută la secțiunea 2 capitolul 5 titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de a aplica schema de plată unică la nivel regional pot aplica primul și al doilea paragraf la același nivel regional.

▼B

(2)  În baza alegerii efectuate de fiecare stat membru, Comisia stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), un plafon pentru fiecare dintre plățile directe menționate la articolele 52, 53 și 54.

Respectivul plafon este egal cu componenta fiecărui tip de plată directă din plafoanele naționale prevăzute la articolul 40, înmulțită cu procentele de reducere aplicate de statele membre conform articolelor 52, 53 și 54.

▼M3

(3)  Orice stat membru care aplică posibilitatea prevăzută la alineatul (1) paragraful al cincilea trebuie să prezinte Comisiei, cel târziu până la 1 decembrie 2009, următoarele informații:

▼B

Articolul 52

Plățile pentru carnea de oaie și carnea de capră

Statele membre pot să rețină până la 50 % din componenta plafoanelor naționale menționate la articolul 40 din prezentul regulament care corespunde plăților din sectorul cărnii de oaie și de capră prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. În acest caz, statele membre în cauză efectuează anual o plată suplimentară către agricultori.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care cresc ovine și caprine, în condițiile prevăzute în secțiunea 10 din capitolul 1 din titlul IV din prezentul regulament și în cadrul plafoanelor stabilite în conformitate cu articolul 51 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 53

Plățile pentru carnea de vită și mânzat

(1)  Statele membre care au aplicat articolul 68 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și noile state membre care au aplicat schema de plată unică pe suprafață pot reține integral sau parțial componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 40 din prezentul regulament care corespunde primei pentru vacile care alăptează, prevăzute la anexa VI la Regulamentul (CE) nr.1782/2003. În aceste cazuri, statele membre respective efectuează anual o plată suplimentară către agricultori.

Plata suplimentară se acordă pentru întreținerea vacilor care alăptează în condițiile prevăzute în secțiunea 11 din capitolul 1 din titlul IV din prezentul regulament și în limitele plafonului stabilit în conformitate cu articolul 51 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2)  În 2010 și 2011, statele membre care au aplicat articolul 68 alineatul (1), articolul 68 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) sau articolul 68 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și noile state membre care au aplicat schema de plată unică pe suprafață pot reține, integral sau parțial, plafoanele naționale prevăzute la articolul 40 din prezentul regulament care corespund primei pentru sacrificare pentru viței, primei pentru sacrificare pentru bovine, altele decât viței, sau primei speciale pentru animalele masculi pot crea o plată suplimentară pentru agricultori. În aceste cazuri, statele membre respective efectuează o plată suplimentară către agricultori. Plățile suplimentare se acordă pentru sacrificarea vițeilor, a bovinelor altele decât vițeii și pentru deținerea bovinelor masculi, în condițiile prevăzute în secțiunea 11 din capitolul 1 din titlul IV din prezentul regulament și în limitele plafonului stabilit în conformitate cu articolul 51 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 54

Plăți tranzitorii pentru fructe și legume

(1)  Statele membre pot reține, până la 31 decembrie 2011, până la 50 % din componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 40 care corespund sprijinului pentru producția tomatelor.

În acest caz și în limitele plafonului stabilit în conformitate cu articolul 51 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc tomate în condițiile prevăzute în secțiunea 8 din capitolul 1 a titlului IV.

(2)  Statele membre pot reține:

În acest caz și în limitele plafonului stabilit în conformitate cu articolul 51 alineatul (2) din prezentul regulament, statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc unul sau mai multe din următoarele fructe și legume, astfel cum este stabilit de statul membru în cauză, în condițiile prevăzute în secțiunea 8 din capitolul 1 din titlul IV:

3.  Componenta plafoanelor naționale menționate la alineatele (1) și (2) este cea stabilită în anexa X.

CAPITOLUL 3

Punerea în aplicare în noile state membre care au aplicat schema de plată unică pe suprafață

Articolul 55

Introducerea schemei de plată unică în statele membre care au pus în aplicare schema de plată unică pe suprafață

(1)  În lipsa unor dispoziții contrare în cadrul prezentului capitol, prevederile din prezentul titlu se aplică noilor state membre care au pus în aplicare schema de plată unică pe suprafață prevăzută la capitolul 2 din titlul V.

Articolul 41 și secțiunea 1 din capitolul 2 nu se aplică.

(2)  Orice nou stat membru care a pus în aplicare schema de plată unică pe suprafață adoptă deciziile prevăzute la articolul 51 alineatul (1) și articolul 69 alineatul (1) până la data de 1 august a anului anterior celui în care urmează să pună în aplicare pentru prima dată schema de plată unică.

(3)  Cu excepția Bulgariei și a României, orice nou stat membru care a pus în aplicare schema de plată unică pe suprafață poate prevedea ca, în afara condițiilor de eligibilitate stabilite la articolul 34 alineatul (2), „hectarul eligibil” este orice suprafață agricolă din cadrul exploatației, care a fost păstrată în bune condiții agricole la data de 30 iunie 2003, exploatată sau nu la acea dată.

Articolul 56

Cererea pentru sprijin

(1)  Agricultorii solicită sprijin în cadrul schemei de plată unică înainte de o dată care urmează a fi stabilită de noile state membre, dar nu mai târziu de 15 mai.

(2)  Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale, drepturile de plată por fi acordate numai acelor agricultori care au solicitat sprijin în baza schemei de plată unică până la data de 15 mai a primului an de punere în aplicare a schemei de plată unică.

Articolul 57

Rezerva națională

(1)  Fiecare nou stat membru aplică un procent de reducere liniară a plafonului național propriu prevăzut la articolul 40, cu scopul de a constitui o rezervă națională.

(2)  Noile state membre trebuie să utilizeze rezerva națională pentru a aloca, pe baza unor criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite distorsionarea pieței și a concurenței, drepturi de plată pentru agricultorii care se află într-o situație specială, situație care urmează să fie definită de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

(3)  Pe parcursul primului an de punere în aplicare a schemei de plată unică, noile state membre pot utiliza rezerva națională pentru a aloca drepturi la plată, pe baza unor criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite distorsionarea pieței și a concurenței, pentru agricultorii din sectoare specifice, care se află într-o situație specială în urma trecerii la schema de plată unică.

(4)  Noile state membre pot utiliza rezerva națională pentru a aloca drepturi de plată agricultorilor care au început să-și desfășoare activitatea agricolă după data de 1 ianuarie a primului an de aplicare a schemei de plată unică și care nu au primit nicio plată directă în anul respectiv, pe baza unor criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite distorsionarea pieței și a concurenței.

(5)  Noile state membre care nu aplică articolul 68 alineatul (1) litera (c) pot utiliza rezerva națională pentru a aloca, pe baza unor criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite distorsionarea pieței și a concurenței, drepturi de plată pentru agricultorii din regiunile care fac obiectul programelor de restructurare și de dezvoltare referitoare la oricare dintre formele de intervenție publică, cu scopul de a se asigura împotriva abandonului terenului și pentru a compensa agricultorii în urma dezavantajelor specifice din regiunile în cauză.

(6)  În vederea aplicării alineatelor (2)-(5), noile state membre pot majora valoarea unitară a drepturilor de plată deținute de agricultorul respectiv în limita a 5 000 EUR, sau pot aloca noi drepturi de plată agricultorului în cauză.

(7)  Noile state membre efectuează reduceri liniare ale drepturilor de plată atunci când rezerva lor națională nu este suficientă pentru a trata situațiile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4).

Articolul 58

Aplicarea regională a plafoanelor naționale menționate la articolul 40

(1)  Noile state membre pot pune în aplicare schema de plată unică la nivel regional.

(2)  Noile state membre definesc regiunile în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

(3)  Dacă este cazul, noul stat membru își împarte plafonul național menționat la articolul 40 după toate reducerile prevăzute la articolul 57 între regiuni, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.

Articolul 59

Alocarea drepturilor la plată

(1)  Agricultorii trebuie să primească drepturi de plată a căror valoare unitară se calculează prin divizarea plafonului național aplicabil menționat la articolul 40 după aplicarea oricărei reduceri prevăzute la articolul 57 la numărul de drepturi de plată stabilite la nivel național în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

(2)  Cu excepția cazului de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, numărul de drepturi de plată pentru fiecare agricultor trebuie să fie egal cu numărul de hectare pe care agricultorul le declară în conformitate cu articolul 35 alineatul (1) pentru primul an de punere în aplicare a schemei de plată unică.

(3)  Prin derogare de la alineatul (2), noile state membre pot decide ca, exceptând cazurile de forță majoră sau circumstanțele excepționale, numărul de drepturi de plată pentru fiecare agricultor să fie egal cu media anuală a numărului total de hectare, care, timp de unul sau mai mulți ani dintr-o perioadă de referință care e stabilită de statul membru, dar cel târziu în 2008, au conferit un drept la plata unică pe suprafață.

Cu toate acestea, atunci când un agricultor a început să desfășoare o activitate agricolă în cursul perioadei de referință, numărul mediu de hectare se calculează pe baza plăților de care a beneficiat în anii calendaristici în cursul cărora a exercitat activitatea agricolă.

Articolul 60

Agricultori care nu dețin hectare eligibile pentru ajutor

Un agricultor care își desfășoară activitatea în sectorul cărnii de vită sau de mânzat, în sectorul produselor lactate sau în sectorul cărnii de oaie sau de capră și care are dreptul să primească drepturi de plată în conformitate cu articolul 57 alineatul (3) și cu articolul 59, pentru care acesta nu are hectare eligibile în primul an de punere în aplicare a schemei de plată unică, beneficiază de drepturi speciale, care nu depășesc 5 000 EUR pentru un drept, astfel cum se menționează la articolul 44.

Articolul 61

Pășuni

Noile state membre pot, de asemenea, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, să stabilească, în cadrul plafonului regional instituit în temeiul articolului 58 sau al unei părți din acesta, valori unitare diferite ale drepturilor de plată care urmează să fie alocate agricultorilor menționați la articolul 59 alineatul (1):

Articolul 62

Condiții aplicabile drepturilor la plată

(1)  Drepturile de plată stabilite în conformitate cu prezentul capitol pot fi transferate numai în cadrul aceleiași regiuni sau între regiuni în care drepturile pe hectar sunt identice.

(2)  Noile state membre pot decide, în conformitate cu principiile generale ale dreptului comunitar, să aproximeze valoarea drepturilor de plată stabilite în conformitate cu acest capitol. Această decizie se ia până la 1 august a anului anterior primului an de punere în aplicare a schemei de plată unică.

În scopul aplicării primului paragraf, drepturile de plată sunt supuse unor modificări progresive anuale, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii și cu etape anuale prestabilite.

(3)  Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale, un agricultor poate transfera drepturile sale de plată fără teren numai după ce a activat, în sensul articolului 34, cel puțin 80 % din drepturile sale de plată pe parcursul a cel puțin un an calendaristic sau după ce a renunțat de bună voie la toate drepturile de plată pe care nu le-a folosit în primul an de punere în aplicare a schemei de plată unică în favoarea rezervei naționale.

CAPITOLUL 4

Integrarea ajutorului cuplat în schema de plată unică

Articolul 63

Integrarea ajutorului cuplat în schema de plată unică

(1)  Începând din 2010, statele membre trebuie să integreze ajutorul disponibil în cadrul schemelor de sprijin cuplat prevăzute în anexa XI în schema de plată unică, în conformitate cu normele stabilite la articolele 64, 65, 66 și 67.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1):

(3)  Atunci când un stat membru utilizează derogarea prevăzută la alineatul (2) litera (a), acesta adoptă măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că agricultorii care au beneficiat de ajutorul menționat la alineatul (1) nu sunt excluși din schema de plată unică. În special, statul membru se asigură că ajutorul global pe care îl va primi agricultorul după integrarea schemelor de sprijin cuplat menționate la alineatul (1) în schema de plată unică nu se reduce sub 75 % din ajutorul mediu anual pe care îl primea agricultorul în temeiul tuturor plăților directe în cursul perioadelor de referință relevante prevăzute la articolele 64, 65 și 66.

Articolul 64

Integrarea ajutorului cuplat exclus din schema de plată unică

(1)  Cuantumurile prevăzute în anexa XII care au fost disponibile pentru ajutorul cuplat din cadrul schemelor prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa XI sunt distribuite de statele membre între agricultorii din sectoarele în cauză, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii, luând în considerare, în special, ajutorul primit de agricultorii în cauză, direct sau indirect, în cadrul schemelor de sprijin pertinente pe parcursul unui an sau a mai multor ani, în perioada cuprinsă între 2005 și 2008. În cazul schemelor pentru amidonul din cartofi menționate la punctele 1 și 2 din anexa XI, statele membre pot distribui sumele disponibile în baza respectivelor scheme luând în considerare cantitățile de cartofi acoperite de contracte de cultivare între producătorii de cartofi și producătorii de amidon în limita cotei alocate respectivului producător, astfel cum este prevăzut la articolul 84a din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pentru un anumit an.

(2)  Statele membre majorează valoarea drepturilor de plată deținute de agricultorii în cauză pe baza cuantumurilor rezultate în urma aplicării alineatului (1).

Majorarea în valoare per drept de plată per agricultor este calculată prin divizarea cuantumurilor prevăzute la primul paragraf la numărul de drepturi de plată pentru fiecare agricultor în cauză.

Cu toate acestea, în cazul în care un agricultor dintr-unul din sectoarele în cauză nu deține niciun drept la plată, i se vor aloca drepturi de plată astfel:

▼M3

Prin derogare de la al treilea paragraf, dacă un agricultor din sectorul în cauză nu deține niciun drept la plată, dar declară un număr de drepturi la plată închiriate în primul an de integrare a ajutorului cuplat, acestuia i se va aloca un număr de drepturi la plată corespunzător diferenței dintre numărul de hectare eligibile pe care le declară și numărul de drepturi la plată închiriate pe care le declară. Valoarea drepturilor alocate se stabilește prin împărțirea valorii rezultate din aplicarea alineatului (1) la numărul de drepturi care urmează a fi alocate. Totuși, valoarea fiecărui drept alocat nu trebuie să depășească suma de 5 000 EUR.

Pentru a se asigura alocarea integrală a sumei rezultate în urma aplicării alineatului (1) după aplicarea celui de al patrulea paragraf din prezentul alineat, agricultorului din sectorul în cauză i se alocă drepturi la plată cu o valoare maximă de 5 000 EUR pe titlu. Prin derogare de la articolul 35, aceste drepturi la plată conferă dreptul la un sprijin anual în cadrul schemei de plată unică fără declararea numărului de hectare corespunzător. Totuși, numărul drepturilor la plată activate prin utilizarea acestei derogări nu trebuie să depășească, într-un an dat, numărul de drepturi la plată activate de agricultor în conformitate cu articolul 35. Această derogare va înceta să se aplice din primul an în care, și în măsura în care, agricultorul din sectorul în cauză declară suficiente hectare eligibile pentru activarea drepturilor sau a unei părți a acestora în conformitate cu articolul 35. Drepturile la plată respective se activează pentru hectarele eligibile disponibile înainte de transferarea către agricultor a drepturilor la plată, după alocarea dreptului la plată în conformitate cu prima teză a prezentului paragraf.

În caz de transfer al drepturilor de plată rezultate din cel de al cincilea paragraf din prezentul alineat, altele decât prin moștenire reală sau anticipată sau ca o consecință a schimbării statutului juridic, articolul 35 se aplică în cazul în care cesionarul activează drepturile la plată respective.

▼B

(3)  Cu toate acestea, în situația în care cuantumul per schemă de ajutor este mai mic de 250 000 EUR, statul membru în cauză poate decide să nu distribuie sumele și să le adauge rezervei naționale.

Articolul 65

Integrarea ajutorului parțial cuplat exclus din schema de plată unică

Cuantumurile care au fost disponibile pentru ajutorul cuplat în cadrul schemelor prevăzute în temeiul punctului 3 din anexa XI sunt distribuite de statele membre agricultorilor din sectoarele în cauză proporțional cu ajutorul primit de agricultorii în cauză în cadrul schemelor de sprijin relevante în cursul perioadelor de referință relevante prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

Cu toate acestea, statele membre pot alege o perioadă reprezentativă mai recentă, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii și în cazul în care un stat membru a introdus schema de plată unică în conformitate cu secțiunea 1 din capitolul 5 sau cu capitolul 6 din titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, sau când utilizează opțiunea menționată la articolul 47 din prezentul regulament, în conformitate cu articolul 63 alineatul (2) din prezentul regulament.

Statele membre majorează valoarea drepturilor de plată ale agricultorilor în cauză sau alocă drepturi de plată în conformitate cu articolul 64 alineatul (2) din prezentul regulament.

În cazul în care un agricultor care a beneficiat de plăți în temeiul articolelor 67 și 68 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 ar avea dreptul să primească drepturi de plată în conformitate cu prezentul articol pentru care acesta nu are hectare eligibile în anul integrării schemei de ajutor cuplat în schema de plată unică sau în cazul în care dreptul său de plată per hectar rezultă într-o sumă mai mare de 5 000 EUR, agricultorului i se alocă drepturi speciale, astfel cum este prevăzut la articolul 44, care nu depășesc 5 000 EUR pentru un drept.

Articolul 66

Integrarea opțională a ajutorului parțial cuplat exclus din schema de plată unică

În cazul în care un stat membru:

cuantumurile disponibile pentru ajutorul cuplat în cadrul schemelor prevăzute la punctul 4 din anexa XI se integrează în schema de plată unică în conformitate cu articolul 65.

Articolul 67

Integrarea ajutorului cuplat în schema de plată unică

►M3  (1) ◄   Statele membre pot decide, până la 1 august 2009, să integreze ajutorul pentru semințe prevăzut în titlul IV secțiunea 5 și schemele menționate la punctul 1 din anexa XI, cu excepția primei speciale de calitate pentru grâul dur, în schema de plată unică în 2010 sau în 2011. În cazul respectiv, Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) ajustează plafoanele naționale, astfel cum se prevede la articolul 40, prin adăugarea sumelor din anexa XII pentru schema de ajutor în cauză.

▼M3

(2)  Statele membre care au utilizat, doar în anumite zone ale teritoriului propriu, opțiunea prevăzută la secțiunea 1 capitolul 5 titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de a aplica schema de plată unică la nivel regional pot aplica prezentul articol la același nivel regional.

Orice stat membru care aplică posibilitatea prevăzută în primul paragraf trebuie să prezinte Comisiei, cel târziu până la 1 decembrie 2009, următoarele informații:

Statele membre răspund în termen de o lună oricărei solicitări din partea Comisiei de furnizare de lămuriri suplimentare cu privire informațiile prezentate.

Comisia utilizează sumele menționate la litera (a) din al doilea paragraf din prezentul alineat drept bază pentru ajustarea plafoanelor naționale menționate la articolul 40 pentru statele membre vizate, astfel cum se prevede în prezentul articol.

▼B

CAPITOLUL 5

Ajutorul specific

Articolul 68

Norme generale

(1)  Statele membre pot acorda ajutor specific agricultorilor în conformitate cu condițiile prevăzute în prezentul capitol:

(2)  Ajutorul prevăzut la alineatul (1) litera (a) poate fi acordat numai dacă:

(3)  Ajutorul prevăzut la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol poate fi acordat numai în măsura în care este necesar pentru crearea unui stimulent pentru menținerea nivelurilor actuale ale producției.

Pentru sectoarele cărnii de oaie și al cărnii de capră, precum și al cărnii de vită și mânzat, în cazul în care se aplică ajutorul respectiv, împreună cu ajutorul total acordat în conformitate cu articolele 52 și 53, totalul nu depășește pachetul financiar al ajutorului obținut după aplicarea procentajului maxim de reținere prevăzut la articolul 67 și respectiv 68 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

Pentru sectorul orezului, ajutorul prevăzut la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol poate fi acordat numai cu începere din anul calendaristic în care statele membre integrează plata specifică pentru culturile de orez prevăzută la secțiunea 1 din titlul IV capitolul 1 în cadrul schemei de plată unică.

(4)  Ajutorul menționat la:

(5)  Transferul drepturilor de plată cu valori unitare majorate și a drepturilor suplimentare de plată prevăzute la alineatul 4 litera (c) poate fi permis numai în cazul în care drepturile transferate sunt însoțite de transferul unui număr echivalent de hectare.

(6)  Ajutorul acordat în temeiul alineatului (1) trebuie să fie în conformitate cu alte măsuri și politici comunitare.

(7)  Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), trebuie să definească condițiile aprobării de către Comisie, prevăzute la alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul articol și condițiile de acordare a ajutorului, prevăzute în cadrul prezentei secțiuni, în special în vederea asigurării coerenței cu alte măsuri și politici comunitare și pentru a evita cumularea de ajutoare.

▼M9

(8)  Până la 1 septembrie 2012, statele membre care au adoptat decizia menționată la articolul 69 alineatul (1) o pot reexamina și pot decide, cu efect din 2013:

▼B

În funcție de decizia adoptată de fiecare stat membru, în temeiul primului paragraf din prezentul alineat, Comisia stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), un plafon corespunzător pentru ajutorul în cauză.

În cazul în care un stat membru decide să încheie aplicarea prezentului capitol sau în cazul în care renunță la sumele utilizate pentru finanțarea acestuia, se aplică articolul 72 alineatul (2).

Articolul 69

Dispoziții financiare pentru ajutorul specific

▼M9

(1)  Statele membre pot decide, până la 1 august 2009, 1 august 2010, 1 august 2011 sau 1 septembrie 2012, să utilizeze, din anul ulterior deciziei respective, până la 10 % din plafoanele naționale prevăzute la articolul 40 sau, în cazul Maltei, o sumă de 2 000 000 EUR, pentru ajutorul specific prevăzut la articolul 68 alineatul (1).

▼B

(2)  Statele membre pot aplica reținerea de 10 % în funcție de sector prin reținerea a până la 10 % din componenta plafonului lor național prevăzut la articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 corespunzând oricărui sector prevăzut în anexa VI la regulamentul respectiv. Fondurile reținute pot fi utilizate pentru aplicarea ajutorului prevăzut la articolul 68 alineatul (1) din prezentul regulament în sectoarele vizate de reținere.

(3)  În funcție de decizia adoptată de fiecare stat membru, în temeiul alineatului (1), cu privire la cuantumul din plafonul național care urmează a fi utilizat, Comisia stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), un plafon corespunzător pentru ajutorul în cauză.

Sumele utilizate pentru a acorda ajutorul specific prevăzut la litera (c) din articolul 68 alineatul (1) vor fi deduse din plafonul național menționat la articolul 40 alineatul (1), numai pentru a se verifica respectarea plafoanelor naționale prevăzute la articolul 40 alineatul (2). Acestea vor fi numărate ca drepturi de plată alocate.

(4)  Ajutorul prevăzut la articolul 68 alineatul (1) literele (a), (b) și (e) punctele (i), (ii), (iii) și (iv) este limitat la 3,5 % din plafoanele naționale prevăzute la articolul 40 sau, în cazul Maltei, la un cuantum de 2 000 000 EUR, prevăzut la articolul 69 alineatul (1) din regulament, care urmează să fie utilizat în special pentru finanțarea măsurilor prevăzute la articolul 68 alineatul (1) litera (b) în sectorul produselor lactate.

Statele membre pot stabili limite secundare pentru fiecare măsură.

 

Prin derogare de la dispozițiile alineatului (4), în decursul anilor calendaristici 2010-2013, în cazul în care un stat membru a acordat ajutor pentru vacile care alăptează în conformitate cu articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 fără să fi pus în aplicare opțiunea prevăzută la articolul 68 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din respectivul regulament și, în acest context, a utilizat peste 50 % din sumele stabilite în conformitate cu articolul 69 din regulamentul respectiv pentru sectorul cărnii de vită și mânzat, limita prevăzută la alineatul (4) din prezentul articol se stabilește la 6 % din plafonul național al statului respectiv menționat la articolul 40 din prezentul regulament. Mai mult, atunci când producția de lapte a unui stat membru este obținută în proporție de peste 60 % la nord de paralela 62, limita respectivă se stabilește la 10 % din plafonul național al statului membru respectiv menționat la articolul 40 din prezentul regulament.

 ◄

Cu toate acestea, orice ajutor care depășește 3,5 % din plafonul național menționat la articolul 40 se utilizează exclusiv pentru finanțarea măsurilor prevăzute la articolul 68 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament în sectoarele produselor lactate, al cărnii de vită și de mânzat.

Comisia prezintă Consiliului un raport privind aplicarea prezentului alineat până la 31 decembrie 2013.

(6)  Statele membre colectează fondurile necesare pentru acordarea ajutorului prevăzut la:

În situația în care un stat membru face uz de opțiunea prevăzută la litera (a) din primul paragraf al prezentului alineat, suma respectivă nu va fi considerată ca parte a plafoanelor stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, numai pentru a se verifica respectarea plafoanelor naționale prevăzute la articolul 40 alineatul (2).

(7)  Sumele prevăzute la alineatul (6) litera (a) din prezentul articol sunt egale cu diferența între:

Suma în cauză nu este în niciun caz mai mare de 4 % din pragul prevăzut la litera (a) a primului paragraf din prezentul alineat.

Pentru noile state membre care au aplicat schema de plată unică în 2007, respectiva sumă se multiplică cu 1,75 în 2010, cu 2 în 2011, cu 2,25 în 2012 și cu 2,5 începând din 2013.

La cererea unui stat membru, Comisia revizuiește sumele stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) din prezentul regulament și în temeiul normelor detaliate care urmează să fie stabilite în conformitate cu aceeași procedură.

Utilizarea de către statele membre a acestor sume nu aduce atingere aplicării articolului 8 din prezentul regulament.

(8)  Decizia menționată la alineatul (1) din prezentul articol, la articolul 68 alineatul (8) și la articolul 131 alineatul (1) determină măsurile care urmează să fie aplicate și acoperă toate acordurile viitoare de punere în aplicare relevante pentru aplicarea prezentului capitol, inclusiv descrierea condițiilor de eligibilitate pentru măsurile care urmează să fie aplicate, suma în cauză și resursele financiare care urmează să fie colectate.

(9)  Noile state membre pot hotărî să aplice alineatele (1), (2), (4), (5) și (6) din prezentul articol și articolul 131 alineatul (1) pe baza plafoanelor lor naționale:

În acest caz, articolul 132 nu se aplică măsurilor adoptate în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 70

Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor

(1)  Statele membre pot contribui financiar la primele de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor împotriva pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, de boli ale animalelor sau ale plantelor sau de infestarea parazitară.

În sensul prezentului articol:

(2)  Poate fi acordată o contribuție financiară numai în cazul pierderilor cauzate de un fenomen meteorologic nefavorabil, de boli ale animalelor sau ale plantelor sau de infestarea parazitară care distrug mai mult de 30 % din producția medie anuală a unui agricultor în perioada de trei ani anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe o perioadă de cinci ani anterioară, excluzând valorile minime și maxime.

(3)  Contribuția financiară acordată per agricultor nu poate depăși 65 % din prima de asigurare datorată.

Statele membre pot limita cuantumul primei eligibile la contribuția financiară aplicând plafoane corespunzătoare.

(4)  Acordarea primei de asigurare a culturilor/sau a animalelor și/sau a plantelor are loc numai în cazul în care fenomenul meteorologic nefavorabil sau focarul de boli ale animalelor sau ale plantelor sau infestarea parazitară au fost recunoscute anterior de autoritatea competentă a statului membru în cauză.

După caz, statele membre pot stabili criterii în avans, pe baza cărora această recunoaștere formală se consideră acordată.

(5)  Plățile de asigurare compensează doar costurile totale efectuate pentru repararea daunelor prevăzute la alineatul (1) și nu impun cerințe sau mențiuni legate de tipul sau cantitatea producției viitoare.

(6)  Orice contribuție financiară se plătește direct agricultorului în cauză.

(7)  Cheltuielile statelor membre pentru contribuțiile financiare sunt cofinanțate de Comunitate din fondurile prevăzute la articolul 69 alineatul (1) în proporție de 75 % din contribuția financiară.

Primul paragraf nu aduce atingere niciunor drepturi ale statelor membre de a compensa, integral sau parțial, participarea lor la finanțarea contribuțiilor financiare, precum și partea din prima pentru asigurare prin sisteme obligatorii de responsabilitate colectivă în sectoarele în cauză. Acest lucru este posibil fără a aduce atingere articolelor 125l și 125n din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(8)  Statele membre se asigură că pierderile economice pentru care se acordă compensații în conformitate cu alte dispoziții comunitare, inclusiv cu articolul 44 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și orice alte măsuri de sănătate, veterinare sau fitosanitare nu primesc compensații suplimentare, în temeiul alineatului (1) primul paragraf.

(9)  Contribuția financiară nu constituie un obstacol în funcționarea pieței interne a serviciilor de asigurare. Contribuția financiară nu se limitează la asigurarea oferită de o singură societate sau de un grup de societăți de asigurări, nici nu este condiționată de încheierea contractului de asigurare cu o societate stabilită în statul membru în cauză.

Articolul 71

Fonduri mutuale pentru bolile animalelor și ale plantelor și pentru incidentele de mediu

(1)  Statele membre pot acorda compensații financiare care trebuie plătite agricultorilor pentru pierderile economice cauzate de izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor sau pentru un incident de mediu, prin contribuții financiare la fondurile mutuale.

(2)  În sensul prezentului articol:

(3)  În ceea ce privește bolile animalelor, poate fi acordată o compensație financiară numai pentru bolile care figurează pe lista bolilor animalelor stabilită de Organizația Mondială pentru Sănătate Animală și/sau în anexa la Decizia 90/424/CEE.

(4)  Statele membre se asigură că pierderile economice pentru care se pot acorda compensații financiare în conformitate cu alte dispoziții comunitare, inclusiv cu articolul 44 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și orice alte măsuri de sănătate, veterinare sau fitosanitare nu primesc compensații suplimentare în conformitate cu alineatul (1).

(5)  Compensațiile financiare se plătesc direct agricultorilor afiliați afectați de pierderile economice din fondurile mutuale.

Sursa compensației financiare plătite din fondurile mutuale este:

Niciun capital social nu poate fi constituit din fonduri publice.

(6)  Contribuțiile financiare prevăzute la alineatul (1) pot viza:

Durata minimă și cea maximă a împrumuturilor comerciale eligibile pentru o contribuție financiară sunt stabilite de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

În cazul în care compensația financiară se plătește din fond în conformitate cu litera (c) de la primul paragraf, contribuția financiară publică urmează același ritm ca cel pentru un împrumut comercial cu durată minimă.

(7)  Nicio contribuție financiară nu depășește 65 % din costul menționat la alineatul (6). Toate costurile neacoperite de contribuțiile financiare sunt suportate de agricultorii afiliați.

Statele membre pot limita costurile eligibile pentru o contribuție financiară prin aplicarea:

(8)  Cheltuielile statelor membre pentru contribuțiile financiare sunt cofinanțate de Comunitate din fondurile prevăzute la articolul 69 alineatul (1) în proporție de 75 %.

Primul paragraf nu aduce atingere niciunor drepturi ale statelor membre de a compensa, integral sau parțial, participarea lor la finanțarea contribuțiilor financiare, precum și partea din prima pentru asigurare, prin sisteme obligatorii de responsabilitate colectivă în sectoarele în cauză Acest lucru este posibil fără a aduce atingere articolelor 125l și 125n din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(9)  Statele membre definesc normele pentru constituirea și gestionarea fondurilor mutuale, în special pentru acordarea plăților compensatorii către agricultori în caz de criză și pentru administrarea și monitorizarea respectării normelor respective.

(10)  Statele membre prezintă Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a prezentului articol. Forma, conținutul, calendarul și termenele-limită ale raportului sunt stabilite de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

(11)  În cazul în care unui agricultor i se acordă o compensație financiară de către un fond mutual în temeiul acestui articol, orice drept legal de recuperare a pagubelor pentru compensarea pierderii economice pe care l-ar putea avea agricultorul față de un terț, în temeiul dispozițiilor comunitare sau al legislației naționale, este transferat fondului mutual, în conformitate cu normele care urmează să fie stabilite de statul membru în cauză.

Articolul 72

Dispoziții tranzitorii

(1)  În cazul în care un stat membru aplică articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, sumele reținute în temeiul articolului în cauză sunt integrate în schema de plată unică în conformitate cu articolul 65 din prezentul regulament.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care un stat membru care a aplicat articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 decide să aplice ajutorul specific prevăzut în prezentul capitol, sumele reținute în temeiul articolului 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pot fi utilizate pentru a acoperi finanțarea necesară prevăzută la articolul 69 alineatul (6) din prezentul regulament. În situația în care nevoile de finanțare prevăzute la articolul 69 alineatul (6) ar fi mai mici decât sumele reținute în temeiul articolului 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, diferența este integrată în schema de plată unică în conformitate cu articolul 65 din prezentul regulament.

(3)  În cazul în care un stat membru care a aplicat în temeiul articolului 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 măsuri care nu sunt compatibile cu acest capitol decide să aplice sprijinul specific prevăzut în prezentul capitol, respectivul stat poate decide, până la 1 august 2009, să aplice în temeiul articolului 68 din prezentul regulament măsurile comunicate Comisiei în temeiul articolului 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și al normelor de punere în aplicare a acestuia pentru 2010, 2011 și 2012. Prin derogare de la articolul 69 alineatul (4), ajutorul total în temeiul măsurilor menționate la articolul 68 alineatul (1) literele (a), (b) și (e) poate fi limitat la plafonul fixat pentru statul membru în cauză în aplicarea articolului 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

În respectiva situație statele membre pot decide, de asemenea, până la 1 august 2009, să adapteze anual asemenea măsuri pentru a le face compatibile cu prezentul capitol. În cazul în care un stat membru decide să nu facă măsurile compatibile, sumele în cauză sunt integrate în schema de plată unică în conformitate cu articolul 65 din prezentul regulament.

(4)  Statele membre pot acorda ajutorul menționat în prezentul capitol începând din 2009, cu condiția finanțării, prin derogare de la articolul 69 alineatul (6) din prezentul regulament, a ajutorului prevăzut la articolul 68 alineatul (1), exclusiv prin utilizarea sumelor din rezerva națională și cu condiția să existe dispoziții naționale în vigoare până la data-limită stabilită de statul membru pentru depunerea cererii de ajutor.

TITLUL IV

ALTE SCHEME DE AJUTOR

CAPITOLUL 1

Scheme comunitare de ajutor

Secțiunea 1

Plata specifică pentru culturile de orez

Articolul 73

Domeniul de aplicare

Pentru 2009, 2010 și 2011, se acordă ajutor agricultorilor care produc orez, încadrat la codul NC 1006 10, în condițiile stabilite în cadrul prezentei secțiuni („plată specifică pentru culturile de orez”).

Articolul 74

Condițiile și cuantumul ajutorului

(1)  Plata specifică pentru culturile de orez se acordă pentru fiecare hectar de teren semănat cu orez și în cazul în care cultura este păstrată cel puțin până la începutul înfloririi și în condiții normale de creștere.

Cu toate acestea, culturile crescute pe suprafețe care sunt complet semănate și care sunt cultivate în conformitate cu standarde locale, dar care nu ating stadiul de înflorire din cauza condițiilor meteorologice excepționale recunoscute de statul membru în cauză, rămân eligibile pentru ajutor cu condiția ca suprafețele în cauză să nu fie folosite în alte scopuri până în acest stadiu de creștere.

(2)  Proporțional cu productivitatea în statele membre în cauză, cuantumul plății specifice pentru culturile de orez este următorul:

Articolul 75

Suprafețe

Următoarele suprafețe de bază sunt stabilite pentru fiecare stat membru producător:

Un stat membru își poate împărți suprafața de bază sau suprafețele de bază în suprafețe secundare de bază în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

Articolul 76

Depășirea suprafețelor

(1)  Dacă, într-un anumit stat membru, suprafața destinată orezului depășește, într-un an dat, suprafața de bază prevăzută la articolul 75, suprafața pe agricultor pentru care se solicită plata specifică pentru culturile de orez se reduce proporțional pentru anul în cauză.

(2)  Dacă un stat membru își divizează suprafața sau suprafețele de bază în suprafețe secundare de bază, reducerea prevăzută la alineatul (1) nu se aplică decât agricultorilor localizați pe suprafețe secundare de bază în care au fost depășite limitele suprafețelor secundare de bază. Se aplică această reducere în cazul în care, în statul membru în cauză, suprafețele situate pe suprafețe secundare de bază în care nu s-au atins limitele pentru suprafețele secundare de bază au fost redistribuite suprafețelor secundare de bază care au depășit limitele suprafețelor secundare de bază.

Secțiunea 2

Ajutorul pentru cultivatorii de cartofi pentru amidon

Articolul 77

Domeniul de aplicare și cuantumul ajutorului

Pentru anii de comercializare 2009/2010, 2010/2011 și 2011/2012 se acordă un ajutor pentru agricultorii care produc cartofi destinați fabricării amidonului din cartofi în condițiile stabilite în prezenta secțiune („ajutor pentru cultivatorii de cartofi pentru amidon”).

Ajutorul se ridică la 66,32 EUR pentru cantitatea de cartofi necesară fabricării unei tone de amidon din cartofi.

Cuantumul în cauză este adaptat în funcție de conținutul de amidon al cartofilor.

Articolul 78

Condiții

Ajutorul pentru cultivatorii de cartofi pentru amidon se plătește exclusiv pentru cantitatea de cartofi care face obiectul unui contract de cultivare între producătorul cartofilor și unitatea producătoare de amidon din cartofi, în limitele contingentului alocat unității respective, în conformitate cu articolul 84a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Secțiunea 3

Prima pentru plantele proteaginoase

Articolul 79

Domeniul de aplicare

Pentru 2009, 2010 și 2011, se acordă un ajutor agricultorilor care cultivă plante proteaginoase, conform condițiilor prevăzute în prezenta secțiune („primă pentru plantele proteaginoase”).

Plantele proteaginoase cuprind:

Articolul 80

Cuantumul și eligibilitatea pentru ajutor

Prima pentru plantele proteaginoase se ridică la 55,57 EUR pe hectarul de plante proteaginoase recoltate după stadiul maturității lăptoase.

Cu toate acestea, produsele cultivate pe suprafețele însămânțate și cultivate integral conform normelor locale, dar care nu ating stadiul de maturitate lăptoasă din cauza unor condiții climaterice excepționale recunoscute de statul membru în cauză, sunt în continuare eligibile pentru prima pentru plantele proteaginoase, cu condiția ca suprafețele în cauză să nu fie destinate altor utilizări înaintea respectivului stadiu de creștere.

Articolul 81

Suprafața

▼M6

(1)  Se stabilește o suprafață maximă garantată de 1 505 056 ha eligibilă pentru prima pentru plantele proteaginoase.

▼B

(2)  Dacă suprafața pentru care se solicită prima pentru plantele proteaginoase este mai mare decât suprafața maximă garantată, suprafața pe agricultor pentru care se solicită prima pentru plantele proteaginoase se reduce proporțional în anul în cauză, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

(3)  Atunci când, în conformitate cu articolul 67, un stat membru decide să integreze prima pentru plantele proteaginoase prevăzută de prezenta secțiune în schema de plată unică, Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) reduce suprafața maximă garantată prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol proporțional cu cotele de plante proteagionase care corespund statului membru în cauză în anexa XII.

Secțiunea 4

Plata pe suprafață pentru fructe cu coajă tare

Articolul 82

Ajutorul comunitar

(1)  Pentru 2009, 2010 și 2011, se acordă un ajutor comunitar agricultorilor care cultivă fructe cu coajă tare, în condițiile stabilite în prezenta secțiune („plata pe suprafață pentru fructe cu coajă tare”).

Fructele cu coajă tare includ:

(2)  Statele membre pot acorda plata pe suprafață pentru fructe cu coajă tare în mod diferențiat, fie în funcție de produse, fie prin creșterea sau reducerea suprafețelor naționale garantate (denumite în continuare „SNG”), stabilite în conformitate cu articolul 83 alineatul (3). Cu toate acestea, în fiecare stat membru, valoarea totală a plății pe suprafață pentru fructe cu coajă tare acordat într-un anumit an nu depășește plafonul stabilit la articolul 83 alineatul (4).

Articolul 83

Suprafețe

(1)  Statele membre acordă plata pe suprafață pentru fructele cu coajă tare în limitele unui plafon calculat prin înmulțirea anului de hectare care corespunde SNG respective, astfel cum s-a stabilit la alineatul (3) cu valoarea medie de 120,75 EUR.

(2)  Se instituie o suprafață maximă garantată de 829 229 ha.

(3)  Suprafața maximă garantată menționată la alineatul (2) se împarte în SNG după cum urmează:

(4)  Statele membre își pot împărți SNG respective în suprafețe secundare de bază, pe baza unor criterii obiective, în special la nivel regional sau în funcție de producție.

Articolul 84

Depășirea suprafețelor secundare de bază

Dacă un stat membru își subdivizează SNG în suprafețe secundare de bază și dacă într-una sau mai multe suprafețe secundare de bază limitele au fost depășite, suprafața pe agricultor pentru care se solicită plata pe suprafață pentru fructe cu coajă tare se reduce proporțional pentru anul în cauză pentru agricultorii ale căror suprafețe secundare de bază au depășit limitele. Se aplică o astfel de reducere în cazul în care, în statul membru în cauză, suprafețele situate în suprafețe secundare de bază care nu au atins limitele suprafețelor secundare de bază stabilite au fost redistribuite suprafețelor secundare de bază care au depășit limitele suprafețelor secundare de bază.

Articolul 85

Condiții de eligibilitate

(1)  Plata pe suprafață pentru fructele cu coajă tare este condiționată în special de o densitate de plantare și de o dimensiune a parcelei minime.

(2)  Statele membre pot condiționa acordarea plății pe suprafață pentru fructele cu coajă tare de calitatea agricultorilor de membri ai unei organizații de producători recunoscute în temeiul articolului 125b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(3)  În cazul în care se aplică alineatul (2), statele membre pot decide ca plata pe suprafață pentru fructele cu coajă tare să fie plătită unei organizații în numele membrilor acesteia. În acest caz, suma ajutorului primit de organizațiile de producători este plătită membrilor săi. Cu toate acestea, statele membre pot autoriza o organizație de producători, în schimbul serviciilor prestate membrilor acesteia, să reducă cuantumul plății pe suprafață pentru fructele cu coajă tare cu o valoare de maximum 2 %.

Articolul 86

Ajutorul național

(1)  Statele membre pot acorda, pe lângă plata pe suprafață pentru fructele cu coajă tare, un ajutor național cu o valoare maximă anuală de 120,75 EUR pe hectar.

(2)  Ajutorul național nu poate fi plătit decât pentru suprafețele care beneficiază de plata pe suprafață pentru fructele cu coajă tare.

(3)  Statele membre pot condiționa acordarea plății pe suprafață pentru fructele cu coajă tare de calitatea agricultorilor de membri ai unei organizații de producători recunoscute în temeiul articolului 125b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Secțiunea 5

Ajutorul pentru semințe

Articolul 87

Ajutor

(1)  Pentru 2009, 2010 și 2011, statele membre care au aplicat articolul 70 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și care nu utilizează opțiunea prevăzută la articolul 67 din prezentul regulament acordă anual ajutoarele stabilite în anexa XIII la prezentul regulament pentru producția de semințe de bază sau de semințe certificate din unul sau mai multe soiuri enumerate în anexa respectivă, în condițiile stabilite în prezenta secțiune („ajutor pentru semințe”).

(2)  În cazul în care suprafața acceptată pentru certificare, pentru care s-a solicitat ajutorul pentru semințe, este utilizată, de asemenea, pentru a solicita ajutor în cadrul schemei de plată unică, din valoarea ajutorului pentru semințe, cu excepția speciilor menționate în anexa XIII punctele 1 și 2, se scade valoarea ajutorului din cadrul schemei de plată unică care ar urma să fie acordat în decursul unui an dat pentru suprafața în cauză, fără ca această operațiune să se poată încheia cu un rezultat sub zero.

(3)  Cuantumul ajutorului pentru semințe solicitat nu depășește plafonul stabilit de Comisie, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) din prezentul regulament, și corespunzător componentei plafonului național prevăzut la articolul 40 din prezentul regulament pe care o reprezintă ajutorul pentru semințe din speciile în cauză, astfel cum este stabilit în conformitate cu articolul 64 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 („plafon de ajutor pentru semințe”). În privința noilor state membre, acest plafon de ajutor pentru semințe corespunde, cu toate acestea, valorilor indicate în anexa XIV la prezentul regulament.

Dacă valoarea totală a ajutoarelor pentru semințe solicitate depășește plafonul de ajutor pentru semințe stabilit de Comisie, ajutorul pentru fiecare agricultor se reduce proporțional pentru anul în cauză.

(4)  Soiurile de cânepă (Cannabis sativa L.) eligibile pentru ajutorul pentru semințe prevăzut în prezentul articol sunt stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

Secțiunea 6

Plăți specifice culturii de bumbac

Articolul 88

Domeniul de aplicare

Se acordă ajutor agricultorilor care produc bumbac încadrat la codul NC 5201 00, în condițiile stabilite în prezenta secțiune („plăți specifice culturii de bumbac”).

Articolul 89

Eligibilitate

(1)  Plățile specifice culturii de bumbac se acordă pentru fiecare hectar de suprafață eligibilă de bumbac. Pentru a fi eligibilă, suprafața trebuie să fie localizată pe un teren agricol autorizat de statul membru pentru producția de bumbac, semănat cu soiuri omologate și recoltate realmente în condiții de creștere normale.

Plățile specifice culturii de bumbac se plătesc pentru bumbacul de calitate comercială bună și corect vandabilă.

(2)  Statele membre autorizează terenul și soiurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol în conformitate cu normele detaliate și cu condițiile adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 90

Suprafețe de bază, productivitate fixă și cuantumuri de referință

(1)  Se instituie următoarele suprafețe naționale de bază:

(2)  Se stabilesc următoarele niveluri de productivitate fixă pentru perioada de referință:

(3)  Cuantumul ajutorului per hectar eligibil se stabilește prin multiplicarea valorilor productivității prevăzute la alineatul (2) cu următoarele valori de referință:

(4)  În cazul în care suprafața eligibilă de bumbac într-un stat membru dat și într-un an dat depășește suprafața de bază stabilită la alineatul (1), ajutorul menționat la alineatul (3) pentru statul membru în cauză se reduce proporțional cu depășirea suprafeței de bază.

(5)  Normele detaliate pentru aplicare a prezentului articol sunt adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 91

Organizații interprofesionale autorizate

(1)  În sensul prezentei secțiuni, o „organizație interprofesională autorizată” înseamnă o persoană juridică alcătuită din agricultori care produc bumbac și cel puțin o întreprindere de egrenat, care desfășoară activități precum:

(2)  Statele membre unde sunt stabilite întreprinderile de egrenat aprobă organizațiile interprofesionale care satisfac criteriile care urmează a fi adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 92

Plata ajutorului

(1)  Agricultorilor li se acordă plata specifică culturii de bumbac pe hectar eligibil în temeiul articolului 90.

(2)  Agricultorilor care sunt membrii unei organizații interprofesionale autorizate li se acordă plata specifică culturii de bumbac pe hectar eligibil, în cadrul suprafeței de bază stabilite la articolul 90 alineatul (1), majorat cu 2 EUR.

Secțiunea 7

Ajutor pentru producătorii de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr

Articolul 93

Domeniul de aplicare

(1)  În statele membre care au acordat ajutorul de restructurare prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 pentru cel puțin 50 % din cotele de zahăr stabilite la 20 februarie 2006 în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului ( 32 ) se acordă un ajutor pentru producătorii de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr în condițiile stabilite în prezenta secțiune.

(2)  Ajutorul pentru producătorii de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr se acordă pentru maximum cinci ani consecutivi începând cu anul de comercializare în care a fost atins pragul de 50 % prevăzut la alineatul (1), dar cel târziu pentru anul de comercializare 2013-2014.

Articolul 94

Condiții

Ajutorul pentru producătorii de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr se acordă în funcție de cantitatea de zahăr din limitele cotelor, obținut din sfeclă de zahăr sau trestie de zahăr și livrată în cadrul contractelor încheiate în conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Articolul 95

Cuantumul ajutorului

Ajutorul pentru producătorii de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr este exprimat pe tona de zahăr alb de calitate standard. Cuantumul ajutorului este egal cu jumătate din cuantumul obținut prin divizarea cuantumului plafonului prevăzut în anexa XV la prezentul regulament, pentru statul membru în cauză și pentru anul respectiv, la cota totală de zahăr și de sirop de inulină stabilită la 20 februarie 2006 în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

Cu excepția Bulgariei și a României, articolele 121 și 132 din prezentul regulament nu se aplică în cazul ajutorului pentru producătorii de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr.

Secțiunea 8

Plăți tranzitorii pentru fructe și legume

Articolul 96

Ajutoare tranzitorii pe suprafață

(1)  În cazul aplicării articolului 54 alineatul (1) sau a articolului 128 alineatul (1), pe parcursul perioadei prevăzute în dispozițiile respective se poate acorda un ajutor tranzitoriu pe suprafață, în condițiile stabilite în prezenta secțiune, agricultorilor producători de tomate destinate procesării.

(2)  În cazul aplicării articolului 54 alineatul (2) sau a articolului 128 alineatul (2), pe parcursul perioadei prevăzute în dispozițiile respective, se poate acorda un ajutor tranzitoriu pe suprafață, în condițiile stabilite în prezenta secțiune și astfel cum se hotărăște de către statele membre, agricultorilor producători ai unuia sau mai multora dintre produsele din categoria fructe și legume enumerate la al treilea paragraf din articolul 54 alineatul (2), destinate procesării.

Articolul 97

Cuantumul ajutorului și eligibilitatea

(1)  Statele membre stabilesc ajutorul pe hectarul cultivat cu tomate și cu fiecare produs din categoria fructelor și legumelor enumerate la articolul 54 alineatul (2) paragraful al treilea, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.

(2)  Cuantumul total al ajutorului prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol nu depășește în niciun caz plafonul stabilit în conformitate cu articolul 51 alineatul (2) sau cu articolul 128.

(3)  Ajutorul prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol se acordă numai pentru suprafețele a căror producție face obiectul unui contract de procesare pentru obținerea unuia dintre produsele enumerate la articolul 1 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(4)  Statele membre pot aplica și alte criterii obiective și nediscriminatorii pentru acordarea ajutorului prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol, inclusiv condiția apartenenței agricultorilor la o organizație a producătorilor sau la un grup al producătorilor recunoscut ca atare în temeiul articolului 125b sau al articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Secțiunea 9

Plata tranzitorie pentru fructe de tip bacă

Articolul 98

Plata pentru fructe de tip bacă

(1)  Se acordă un ajutor tranzitoriu pe suprafață în perioada care se încheie la 31 decembrie 2011 pentru producătorii de căpșuni încadrate la codul NC 0810 10 00 și de zmeură, încadrată la codul NC 0810 20 10, care sunt destinate procesării, în condițiile stabilite în prezenta secțiune („plată tranzitorie pentru fructele de tip bacă”).

(2)  Plata tranzitorie pentru fructele de tip bacă se acordă numai pentru suprafețele a căror producție face obiectul unui contract de procesare pentru obținerea unuia dintre produsele enumerate la articolul 1 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(3)  Cuantumul plății tranzitorii pentru fructele de tip bacă este de 230 EUR/ha.

(4)  Statele membre pot acorda un ajutor național pe lângă ajutorul comunitar. Cuantumul total al ajutoarelor național și comunitar este de maxim 400 EUR/ha.

(5)  Plata tranzitorie pentru fructele de tip bacă este plătită numai pentru suprafețele naționale maxime garantate acordate statelor membre după cum urmează:

În cazul în care suprafața eligibilă, dintr-un stat membru dat și într-un an dat, depășește suprafața națională maximă garantată, cuantumul plății tranzitorii pentru fructele de tip bacă menționat la alineatul (3) se reduce în mod proporțional cu suprafața națională maximă garantată depășită.

(6)  Articolele 121 și 132 nu se aplică plății tranzitorii pentru fructele de tip bacă.

Secțiunea 10

Primele pentru sectoarele ovinelor și caprinelor

Articolul 99

Domeniu de aplicare

În cazul aplicării articolului 52, statele membre acordă anual prime și prime suplimentare agricultorilor care practică creșterea animalelor din speciile ovină și caprină, în condițiile prevăzute în prezenta secțiune, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în prezentul regulament.

Articolul 100

Definiții

În sensul prezentei secțiuni, se aplică următoarele definiții:

Articolul 101

Prima pentru oi și prima pentru capre

(1)  Agricultorul care deține în exploatația sa oi poate beneficia, la cerere, de o primă pentru îngrijirea turmei de oi („primă pentru oi”).

(2)  Agricultorul care deține în exploatația sa capre poate beneficia, la cerere, de o primă pentru îngrijirea turmei de capre („primă pentru capre”). Această primă se acordă agricultorilor din zonele specifice în care producția îndeplinește următoarele două criterii:

Lista zonelor respective se stabilește în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

(3)  Prima pentru oi și prima pentru capre sunt acordate în limitele plafoanelor individuale, sub forma unei plăți anuale pe animal eligibil pentru primă, pe an calendaristic și pentru fiecare agricultor. Statul membru stabilește numărul minim de animale pentru care se depune o cerere de primă. Numărul minim nu poate fi mai mic de zece sau mai mare de 50.

(4)  Cuantumul primei pentru oi este de 21 EUR pe oaie. Cu toate acestea, pentru agricultorii care comercializează lapte de oaie sau produse pe bază de lapte de oaie, cuantumul primei pentru oi este de 16,8 EUR pe oaie.

(5)  Cuantumul primei pentru capre este de 16,8 EUR pe capră.

Articolul 102

Prima suplimentară

(1)  Se plătește o primă suplimentară agricultorilor din zonele în care producția de ovine și de caprine constituie o activitate tradițională sau contribuie în mod semnificativ la economia rurală. Aceste zone sunt definite de statele membre. În orice caz, prima suplimentară este destinată numai agricultorilor din a căror exploatație cel puțin 50 % din suprafața utilizată în scopuri agricole se află într-una din zonele defavorizate definite în Regulamentul (CE) nr. 1257/1999.

(2)  Prima suplimentară se acordă, de asemenea, agricultorilor care practică transhumanța, cu condiția ca:

(3)  Cuantumul primei suplimentare se stabilește la 7 EUR pe oaie și pe capră. Prima suplimentară se acordă în aceleași condiții ca și cele prevăzute pentru acordarea primei pentru capre și pentru oi.

Articolul 103

Norme comune privind primele

(1)  Primele se plătesc agricultorilor beneficiari în funcție de numărul de oi și/sau de capre menținute în exploatație într-o perioadă minimă care urmează să fie stabilită în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

(2)  Pentru a îndeplini condițiile necesare acordării primei, animalul trebuie să fie identificat și înregistrat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 21/2004.

Articolul 104

Limitele individuale

(1)  La 1 ianuarie 2009, plafonul individual pentru fiecare agricultor, menționat la articolul 101 alineatul (3), este egal cu numărul de drepturi de primă pe care acesta le deținea la 31 decembrie 2008, conform normelor comunitare relevante.

(2)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că totalul drepturilor la primă de pe teritoriul lor nu depășește plafoanele naționale stabilite la alineatul (4) și că rezerva națională prevăzută la articolul 106 poate fi menținută.

După încheierea perioadei de aplicare a schemei de plată unică pe suprafață în conformitate cu articolul 122 și în cazul în care se aplică articolul 52, alocarea plafoanelor individuale producătorilor și stabilirea rezervei naționale prevăzute la articolul 106 au loc nu mai târziu de sfârșitul primului an de aplicare a schemei de plată unică.

(3)  Drepturile de primă retrase în conformitate cu măsurile luate în temeiul primului paragraf al alineatului (2) se anulează.

(4)  Se aplică următoarele plafoane naționale:

Articolul 105

Transferul drepturilor de primă

(1)  Dacă un agricultor își vinde sau își transferă într-un alt mod exploatația, el poate transfera toate drepturile sale de primă celui care preia exploatația.

(2)  Un agricultor își poate transfera, de asemenea, integral sau parțial, drepturile altor agricultori, fără a-și transfera exploatația.

În cazul unui transfer de drepturi fără transferul exploatației, o parte de maximum 15 % din drepturile de primă transferate se cedează, fără nicio compensație, rezervei naționale a statului membru în care se află exploatația, pentru a fi redistribuite gratuit.

Statele membre pot achiziționa drepturi de primă de la agricultorii care acceptă să-și cedeze voluntar drepturile, integral sau parțial. În acest caz, sumele plătite agricultorilor în cauză pentru achiziționarea drepturilor pot proveni din bugetul național.

Prin derogare de la alineatul (1) și în circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot prevedea, în cazul vânzării sau al altui tip de transfer al exploatației, efectuarea transferului drepturilor prin rezerva națională.

(3)  Statele membre pot lua măsurile necesare pentru a evita transferarea drepturilor la primă în afara zonelor sau a regiunilor sensibile în care producția ovină este deosebit de importantă pentru economia locală.

(4)  Înaintea unei date stabilite de statele membre, acestea pot autoriza transferuri temporare ale acelei părți din drepturile de primă care nu este destinată utilizării de către agricultorul care le deține.

Articolul 106

Rezerva națională

(1)  Fiecare stat membru gestionează o rezervă națională a drepturilor de primă.

(2)  Drepturile de primă retrase în conformitate cu articolul 105 alineatul (2) sau potrivit altor dispoziții comunitare intră în rezerva națională.

(3)  Statele membre pot acorda agricultorilor drepturi de primă în limitele rezervei lor naționale. La acordarea acestor drepturi trebuie să li se acorde prioritate în special noilor sosiți, tinerilor agricultori sau altor agricultori prioritari.

Articolul 107

Plafoane

Totalul valorilor fiecărei prime solicitate nu depășește plafonul stabilit de Comisie în conformitate cu articolul 51 alineatul (2).

Dacă valoarea totală a ajutoarelor solicitate depășește plafonul stabilit, ajutorul pentru fiecare agricultor se reduce proporțional pentru anul în cauză.

Secțiunea 11

Plățile pentru carnea de vită și mânzat

Articolul 108

Domeniul de aplicare

În cazul aplicării articolului 53, statele membre acordă, în condițiile stabilite în prezenta secțiune, în absența unor dispoziții contrare în prezentul regulament, ajutorul sau ajutoarele suplimentare selectate de statul membru în cauză în conformitate cu articolul menționat.

Articolul 109

Definiții

În sensul prezentei secțiuni:

Articolul 110

Prima specială

(1)  Agricultorul care deține în exploatația sa masculi din specia bovină poate beneficia, la cerere, de o primă specială. Respectiva primă se acordă, în limitele plafoanelor regionale, pentru maxim 90 de animale, pentru fiecare dintre categoriile de vârstă prevăzute la alineatul (2), pe an calendaristic și pe exploatație.

În sensul prezentului articol, prin „plafon regional” se înțelege numărul de animale care pot beneficia, într-o anumită regiune și pe an calendaristic, de prima specială.

(2)  Prima specială se acordă cel mult:

(3)  Pentru a putea beneficia de prima specială:

(4)  Dacă, într-o anumită regiune, numărul total de tauri cu vârsta mai mare de nouă luni și de boi cu vârsta cuprinsă între nouă și 20 de luni pentru care s-a depus o cerere și care îndeplinesc condițiile de acordare a primei speciale depășește plafonul regional aplicabil stabilit la alineatul (8), numărul total al animalelor eligibile în temeiul dispozițiilor alineatului (2) literele (a) și (b), pentru fiecare agricultor, în cursul anului în cauză, se reduce proporțional.

(5)  Prin derogare de la alineatele (1) și (4), statele membre, pe baza unor criterii obiective, care fac parte dintr-o politică de dezvoltare rurală și exclusiv cu condiția să se țină seama de aspectele legate de mediu și de ocuparea forței de muncă, pot să modifice sau să renunțe la limita de 90 de capete de animal pe exploatație și pe categorie de vârstă. În acest caz, statele membre pot să decidă aplicarea alineatului (4) astfel încât să atingă nivelul de reducere necesar pentru a respecta plafonul regional aplicabil, fără să aplice reducerea respectivă micilor agricultori care, pentru anul în cauză, nu au prezentat cereri de primă specială pentru un număr de animale mai mare decât numărul minim stabilit de statul membru în cauză.

(6)  Statele membre pot decide acordarea primei speciale în momentul sacrificării bovinelor. În acest caz, criteriul de vârstă prevăzut la alineatul (2) litera (a) în ceea ce privește taurii se înlocuiește cu un criteriu de greutate a carcasei de minim 185 de kilograme.

Prima se plătește sau se rambursează agricultorilor.

(7)  Cuantumul primei speciale se stabilește la:

(8)  Se aplică următoarele plafoane regionale:

Articolul 111

Prima pentru vacile care alăptează

(1)  Agricultorul care deține în exploatația sa vaci care alăptează poate beneficia, la cerere, de o primă pentru deținerea șeptelului de vaci care alăptează („primă pentru vaci care alăptează”). Prima se acordă sub formă de primă anuală în limitele plafoanelor individuale, pe an calendaristic și pe agricultor.

(2)  Prima pentru vacile care alăptează se acordă fiecărui agricultor care:

Cu toate acestea, statele membre pot decide pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii pe care le stabilesc, să schimbe sau să renunțe la limita cantitativă, cu condiția ca agricultorul să dețină, pentru cel puțin șase luni consecutive din ziua depunerii cererii, un număr de vaci care alăpteazăcare să nu fie mai mic de 60 % și un număr de juninci care să nu depășească 40 % din numărul de animale pentru care s-a solicitat primă.

În vederea stabilirii numărului de animale eligibile pentru primă în temeiul primului paragraf literele (a) și (b), se stabilește dacă vacile aparțin unui șeptel care alăpteazăsau unui șeptel de vaci de lapte pe baza cotei individuale de lapte disponibile pe exploatație la data de 31 martie a anului calendaristic în cauză, exprimată în tone și în termeni de productivitate medie de lapte.

(3)  Dreptul fiecărui agricultor la primă este limitat prin aplicarea unui plafon individual, menționat la articolul 112.

(4)  Cuantumul primei se stabilește la 200 EUR pe animal eligibil.

(5)  Statele membre pot acorda o primă națională suplimentară pentru vacile care alăpteazăde maxim 50 EUR pe animal, dacă acest lucru nu implică nicio discriminare a crescătorilor de animale din statul membru în cauză.

În ceea ce privește exploatațiile situate într-o regiune la care se face referire la articolele 5 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune ( 33 ), primii 24,15 EUR pe animal din prima suplimentară sunt finanțați de FEGA.

În ceea ce privește exploatațiile situate pe întreg teritoriul unui stat membru, dacă, în respectivul stat membru, șeptelul bovin include un mare număr de vaci care alăpteazăreprezentând cel puțin 30 % din numărul total de vaci și dacă cel puțin 30 % din masculii din specia bovină sacrificați aparțin claselor de conformație S și E, FEGA finanțează integral prima suplimentară. Orice depășire a procentelor menționate se stabilește pe baza mediei celor doi ani anteriori anului pentru care se acordă prima.

(6)  În sensul prezentului articol, se iau în considerare numai junincile dintr-o rasă de carne sau obținute prin încrucișare cu o rasă de carne și care fac parte dintr-un șeptel destinat creșterii vițeilor pentru producția de carne.

Articolul 112

Plafonul individual pentru vacile care alăptează

(1)  Se acordă ajutor fiecărui agricultor care deține vaci care alăptează, în limita plafoanelor individuale stabilite în temeiul articolului 126 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

(2)  Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că totalul drepturilor de primă de pe teritoriul lor nu depășește plafoanele naționale stabilite la alineatul (5) și că rezerva națională prevăzută la articolul 114 poate fi menținută.

După sfârșitul perioadei de aplicare a schemei de plată unică pe suprafață în conformitate cu articolul 122 și în cazul în care se aplică articolul 53 alineatul (1), alocarea plafoanelor individuale producătorilor și stabilirea rezervei naționale prevăzute la articolul 114 va avea loc cel târziu la sfârșitul primului an de punere în aplicare a schemei de plată unică.

(3)  În cazul în care ajustarea prevăzută la alineatul (2) necesită o reducere a plafoanelor individuale pentru agricultori, această reducere se realizează fără acordare de plăți compensatorii și este stabilită pe baza unor criterii obiective care includ, în special:

(4)  Se anulează drepturile de primă care au fost retrase în temeiul măsurilor luate în conformitate cu primul paragraf al alineatului (2).

(5)  Se aplică următoarele plafoane naționale:

Articolul 113

Transferul drepturilor la primă pentru vacile care alăptează

(1)  Dacă un agricultor își vinde sau își transferă într-un alt mod exploatația, își poate transfera toate drepturile de primă pentru vacile care alăpteazăcelui care preia exploatația.

(2)  De asemenea, agricultorul menționat la alineatul (1) își poate transfera drepturile, integral sau parțial, altor agricultori, fără a-și transfera exploatația.

În cazul unui transfer de drepturi de primă fără transferul exploatației, o parte de maximum 15 % din drepturile la primă transferate se cedează, fără nicio compensație, rezervei naționale a statului membru în care se află exploatația, pentru a fi redistribuite gratuit.

(3)  Statele membre:

(4)  Înaintea unei date pe care urmează să o stabilească, statele membre pot autoriza transferuri temporare ale acelei părți din drepturile de primă care nu este destinată utilizării de către agricultorul care le deține.

Articolul 114

Rezerva națională pentru drepturile la prima pentru vacile care alăptează

(1)  Fiecare stat membru gestionează o rezervă națională pentru drepturile la prima pentru vacile care alăptează.

(2)  Drepturile la primă retrase în temeiul articolului 113 alineatul (2) paragraful al doilea sau în temeiul altor dispoziții comunitare se adaugă la rezerva națională, fără să aducă atingere dispozițiilor din articolul 112 alineatul (4).

(3)  Statele membre utilizează rezerva lor națională pentru alocarea, în limitele acestor rezerve, a drepturilor de primă, în special noilor sosiți, tinerilor agricultori și altor agricultori prioritari.

Articolul 115

Juninci

(1)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 111 alineatul (3), statele membre în care mai mult de 60 % din vacile care alăpteazăși din juninci sunt crescute în zone de munte, în sensul articolului 50 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, pot decide să gestioneze acordarea primei pentru vacile care alăpteazăseparat pentru juninci și pentru vaci care alăptează, în limitele unui plafon național separat care urmează a fi stabilit de respectivul stat membru.

Un astfel de plafon național separat nu depășește 40 % din plafonul național al statului membru în cauză stabilit la articolul 112 alineatul (5). Acest plafon național se reduce cu o valoare egală cu plafonul național separat. Dacă, într-un stat membru care utilizează posibilitatea prevăzută în prezentul alineat, numărul total de juninci pentru care s-a depus o cerere și care îndeplinesc condițiile de acordare a primei pentru vacile care alăptează depășește plafonul național separat, numărul de juninci eligibile pentru fiecare agricultor pentru anul în cauză se reduce proporțional.

(2)  În sensul prezentului articol, se iau în considerare numai junincile care aparțin unei rase de carne sau care sunt obținute prin încrucișare cu o rasă de acest tip.

Articolul 116

Prima pentru sacrificare

(1)  Agricultorul care deține în exploatație bovine poate beneficia, la cerere, de o primă pentru sacrificare. Prima se acordă la sacrificarea animalelor eligibile sau la exportul acestora într-o țară terță, în limitele unor plafoane naționale care urmează să fie stabilite.

Sunt eligibile pentru prima pentru sacrificare:

Animalele enumerate în la literele (a) și (b) din al doilea paragraf sunt eligibile pentru prima de sacrificare cu condiția să fi fost deținute de agricultor într-o perioadă care urmează să fie determinată.

(2)  Cuantumul primei se stabilește la:

(3)  Statele membre stabilesc plafoanele naționale menționate la alineatul (1) separat pentru cele două grupe de animale prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b). Fiecare plafon trebuie să fie egal cu numărul de animale din fiecare dintre cele două grupe care au fost sacrificate în statul membru în cauză în 1995. Numărul de animale exportate către țări terțe, conform informațiilor furnizate de Eurostat sau oricăror altor informații statistice oficiale publicate pentru anul în cauză și aprobate de Comisie se adaugă la fiecare plafon în parte.

Pentru noile state membre se aplică următoarele plafoane naționale:

(4)  Dacă, într-un anumit stat membru, numărul total de animale pentru care s-a depus o cerere în ceea ce privește una dintre cele două grupe de animale prevăzute la alineatul (1) literele (a) sau (b) și care îndeplinesc condițiile de acordare a primei pentru sacrificare depășește plafonul național prevăzut pentru respectiva grupă, numărul total al animalelor eligibile din grupa respectivă se reduce proporțional pentru anul în cauză pentru fiecare agricultor.

Articolul 117

Norme comune privind primele

Pentru a beneficia de plăți în temeiul prezentei secțiuni, un animal trebuie să fie identificat și înregistrat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1760/2000.

Cu toate acestea, un animal este, de asemenea, considerat eligibil pentru plată în cazul în care informațiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 au fost raportate autorității competente în prima zi a perioadei de reținere a animalului în cauză, astfel cum s-a stabilit în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 118

Plafoane

Cuantumul total al plăților solicitate în temeiul prezentei secțiuni nu trebuie să depășească plafonul stabilit de Comisie în conformitate cu articolul 51 alineatul (2).

În cazul în care cuantumul total al plăților solicitate depășește plafonul stabilit, plățile pentru fiecare agricultor se reduc proporțional pentru anul în cauză.

Articolul 119

Substanțele interzise în temeiul Directivei 96/22/CE

(1)  Dacă, în conformitate cu dispozițiile pertinente din Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor β-agoniste în creșterea animalelor ( 34 ), se identifică conform Directivei 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea ( 35 ), reziduuri de substanțe autorizate în temeiul directivei în cauză, dar utilizate în mod ilegal la un animal dintr-un șeptel bovin al unui agricultor sau dacă se descoperă, în exploatația agricultorului, o substanță sau un produs neautorizat sau o substanță sau un produs autorizat conform Directivei 96/22/CE a Consiliului, dar deținute în mod ilegal, agricultorul în cauză este exclus, pentru anul calendaristic în cauză, de la plata sumelor prevăzute în prezenta secțiune.

În caz de recidivă, în funcție de gravitatea abaterii, durata perioadei de excludere poate fi prelungită până la cinci ani, începând cu anul în cursul căruia s-a constatat recidiva.

(2)  În caz de obstrucționare din partea proprietarului sau a deținătorului animalelor în momentul în care se efectuează inspecții și se prelevă probele necesare aplicării planurilor naționale de monitorizare a reziduurilor sau în momentul în care se desfășoară operațiunile de anchetă și de control prevăzute în Directiva 96/23/CE, se aplică sancțiunile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.

CAPITOLUL 2

Ajutoare naționale

Articolul 120

Ajutor național pentru fructele cu coajă tare

(1)  Începând din 2012 sau atunci când, în temeiul articolului 67, plata pe suprafață pentru fructele cu coajă tare, prevăzută la capitolul 1 secțiunea 4 din prezentul titlu este inclusă în schema de plată unică, statele membre pot acorda ajutor național de până la maximum 120,75 EUR pe hectar pe an agricultorilor care produc următoarele produse:

(2)  Ajutorul național poate fi plătit numai pentru o suprafață maximă de:

(3)  Calitatea agricultorilor de membri ai unei organizații de producători recunoscute în temeiul articolului 125b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 poate reprezenta o condiție pentru acordarea ajutorului național de către statele membre.

TITLUL V

PUNEREA ÎN APLICARE A PLĂȚILOR DIRECTE ÎN NOILE STATE MEMBRE

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Articolul 121

Introducerea plăților directe

În noile state membre, altele decât Bulgaria și a România, plățile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar pentru creștere a acestora exprimată în procente din nivelul aplicabil la momentul respectiv plăților în cauză în statele membre altele decât noile state membre:

În Bulgaria și România, plățile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar pentru creștere a acestora exprimată în procente din nivelul aplicabil la momentul respectiv plăților respective în statele membre altele decât noile state membre:

CAPITOLUL 2

Schema de plată unică pe suprafață

Articolul 122

Schema de plată unică pe suprafață

(1)  Noile state membre care au decis să înlocuiască plățile directe cu o schemă unică de plată pe suprafață, cu excepția, pentru 2009, 2010 și 2011, a plăților tranzitorii pentru fructele de tip bacă prevăzute în titlul IV capitolul 1 secțiunea 9 din prezentul regulament și, pentru 2009, a plăților pentru culturile energetice menționate la titlul IV capitolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1783/2008, acordă ajutor agricultorilor în conformitate cu prezentul articol.

(2)  Plata unică pe suprafață se efectuează anual. Aceasta se calculează prin divizarea pachetului financiar anual, stabilit în conformitate cu articolul 123, la suprafața agricolă a fiecărui nou stat membru, stabilită în conformitate cu articolul 124.

(3)  Schema de plată unică pe suprafață este disponibilă până la 31 decembrie 2013. Noile state membre notifică Comisiei intenția de a încheia aplicarea schemei până la data de 1 august a ultimului an de aplicare.

(4)  După încheierea perioadei de aplicare a schemei de plată unică pe suprafață, plățile directe se vor aplica în conformitate cu normele comunitare în materie și pe baza parametrilor cantitativi, cum ar fi suprafața de bază, plafoanele pentru prime și cantitățile maxime garantate, prevăzute în Actele de aderare din 2003 și 2005 și în legislația comunitară ulterioară pentru fiecare plată directă. Ratele procentuale prevăzute la articolul 121 din prezentul regulament se aplică ulterior în anii respectivi.

Articolul 123

Pachetul financiar anual

(1)  Comisia stabilește un pachet financiar anual pentru fiecare nou stat membru echivalent cu suma fondurilor disponibile pentru anul calendaristic în cauză, în vederea acordării plăților directe în noile state membre.

Pachetul financiar anual trebuie stabilit în conformitate cu reglementările comunitare în materie și pe baza parametrilor cantitativi, cum ar fi suprafața de bază, plafoanele pentru prime și cantitățile maxime garantate, prevăzute în Actele de aderare din 2003 și 2005 și în legislația comunitară ulterioară în cazul fiecărei plăți directe.

Pachetul financiar anual se ajustează folosindu-se procentul corespunzător prevăzut la articolul 121 pentru introducerea treptată a plăților directe, cu excepția sumelor valabile conform anexei XV sau conform diferenței dintre aceste sume sau dintre sumele care corespund sectorului fructelor și legumelor și cele aplicate efectiv în conformitate cu articolul 130 alineatul (1).

(2)  În cazul în care, într-un an dat, schema de plată unică pe suprafață dintr-un nou stat membru depășește pachetul său financiar anual, cuantumul național aplicabil pe hectar în noul stat membru în cauză este redus proporțional prin aplicarea unui coeficient de reducere.

Articolul 124

Suprafața inclusă în schema de plată unică pe suprafață

(1)  Suprafața agricolă a unui nou stat membru, altul decât Bulgaria și România, inclusă în schema de plată unică pe suprafață reprezintă partea din suprafața agricolă utilizată de acesta care a fost menținută în bune condiții agricole până la 30 iunie 2003, indiferent dacă se afla sau nu în exploatare la data respectivă, ajustată în conformitate cu criteriile obiective și nediscriminatorii care urmează să fie stabilite de noul stat membru în cauză după aprobarea Comisiei.

În sensul prezentului titlu, „suprafața agricolă utilizată” înseamnă suprafața totală a terenurilor arabile, a pășunilor permanente, a culturilor permanente și a grădinilor familiale, conform definiției date de Comisie în scopuri statistice.

Pentru Bulgaria și România, suprafața agricolă inclusă în schema de plată unică pe suprafață reprezintă partea din suprafața agricolă utilizată a acestor state care este menținută în bune condiții agricole, indiferent dacă se află sau nu în exploatare, ajustată în conformitate cu criteriile obiective și nediscriminatorii care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România, după aprobarea Comisiei.

(2)  Toate parcelele agricole care corespund criteriilor prevăzute la alineatul (1), precum și parcelele agricole plantate cu culturi energetice din specii forestiere cu ciclu scurt de producție (cod NC ex060290 41) care au fost menținute în bune condiții agricole până la 30 iunie 2003 sunt eligibile pentru acordarea plăților în cadrul schemei de plată unică pe suprafață. Cu toate acestea, toate parcelele care corespund criteriilor prevăzute la alineatul (1), precum și parcelele agricole plantate cu culturi energetice din specii forestiere cu ciclu scurt de producție (cod NC ex060290 41), sunt eligibile în cazul Bulgariei și României.

Exceptând cazurile de forță majoră sau circumstanțele excepționale, parcelele menționate la primul paragraf se pun la dispoziția agricultorului la data stabilită de statul membru, dată care nu poate fi ulterioară datei stabilite în statul membru respectiv pentru modificarea cererii de ajutor.

Suprafața minimă eligibilă pe exploatație pentru care pot fi solicitate plăți este de 0,3 ha. Cu toate acestea, oricare dintre noile state membre poate decide, pe baza unor criterii obiective și după aprobarea Comisiei, să stabilească suprafața minimă eligibilă pe exploatație la un nivel mai ridicat, dar care să nu depășească 1 ha.

(3)  Nu există obligația de a produce sau de a folosi factorii de producție. Cu toate acestea, agricultorii pot folosi terenul la care se face referire la paragraful (4) din prezentul articol în orice scop agricol. În ceea ce privește producția de cânepă, se aplică articolul 39.

(4)  Orice teren care beneficiază de plățile din cadrul schemei de plată unică pe suprafață trebuie menținut în bune condiții agricole și de mediu, în conformitate cu articolul 6.

(5)  Orice agricultor care primește ajutor în cadrul schemei de plată unică pe suprafață respectă cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în anexa II, în conformitate cu următorul calendar:

(6)  Pentru Bulgaria și România, aplicarea articolelor 4, 5, 23, 24 și 25 este opțională până la 31 decembrie 2011 în măsura în care dispozițiile în cauză se referă la cerințe legale în materie de gestionare. Începând cu 1 ianuarie 2012, un agricultor care primește plăți în cadrul schemei de plată unică pe suprafață în statele membre în cauză trebuie să îndeplinească cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în anexa II în conformitate cu următorul calendar:

(7)  Noile state membre pot aplica, de asemenea, opțiunile prevăzute la alineatele (5) și (6) în cazul în care hotărăsc încetarea aplicării schemei de plată unică pe suprafață înainte de sfârșitul perioadei de aplicare prevăzută la articolul 122 alineatul (3).

(8)  Aplicarea schemei de plată unică pe suprafață nu afectează în niciun fel obligația noilor state membre cu privire la punerea în aplicare a normelor comunitare privind identificarea și înregistrarea animalelor, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 și în Regulamentul (CE) nr. 21/2004.

Articolul 125

Comunicarea

Noile state membre furnizează Comisiei informații detaliate privind măsurile luate în vederea aplicării prezentului capitol, în special măsurile luate în temeiul articolului 123 alineatul (2).

CAPITOLUL 3

Plăți separate și ajutor specific

Articolul 126

Plăți separate pentru zahăr

(1)  În cazul în care un nou stat membru și-a exercitat dreptul prevăzut la articolul 143ba din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, acesta acordă o plată separată pentru zahăr agricultorilor eligibili conform schemei de plată unică pe suprafață. Plata respectivă se acordă pe baza criteriilor adoptate de statele membre în cauză în 2006 și 2007.

(2)  Plățile separate pentru zahăr trebuie să fie acordate în limitele plafoanelor stabilite în anexa XV.

(3)  Prin derogare de la alineatul (2), fiecare dintre noile state membre în cauză poate decide, până la data de 31 martie a anului pentru care se acordă plățile separate pentru zahăr, pe baza unor criterii obiective, să solicite un plafon mai mic decât cel specificat în anexa XV pentru plățile separate pentru zahăr. Dacă suma cuantumurilor stabilite în conformitate cu alineatul (1) depășește plafonul stabilit de noile state membre în cauză, cuantumul anual acordat agricultorilor va fi redus proporțional.

Articolul 127

Plata separată pentru fructe și legume

(1)  În cazul în care un nou stat membru a recurs la posibilitatea prevăzută la articolul 143bb din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, acesta acordă o plată separată pentru fructe și legume agricultorilor eligibili conform schemei de plată unică pe suprafață. Această plată se acordă în conformitate cu criteriile adoptate de statele membre în 2007.

(2)  Plata separată pentru fructe și legume se acordă în limitele componentei plafonului național care corespunde fructelor și legumelor, prevăzut la articolul 40 din prezentul regulament sau, în cazul în care un nou stat membru a recurs la posibilitatea prevăzută la articolul 143bb alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, la un plafon mai scăzut.

Articolul 128

Plăți separate tranzitorii pentru fructe și legume

(1)  În cazul în care un nou stat membru a recurs la posibilitatea prevăzută la articolul 143bc alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, statul membru respectiv poate reține, până la 31 decembrie 2011, până la 50 % din componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 40 din prezentul regulament care corespund tomatelor încadrate la codul NC 0702 00 00, în conformitate cu decizia statului membru respectiv din 2007.

În acest caz și în limita plafoanelor stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) din prezentul regulament, statul membru în cauză va acorda agricultorilor anual o plată suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc tomate în condițiile prevăzute în secțiunea 8 din capitolul 1 a titlului IV din prezentul regulament.

(2)  În cazul în care un stat membru nou a recurs la posibilitatea prevăzută la articolul 143bc alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, statul membru respectiv poate reține, în conformitate cu decizia sa din 2007:

În acest caz și în limita plafoanelor stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2) din prezentul regulament, statul membru în cauză va acorda agricultorilor anual o plată suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc unul sau mai multe din produsele de categoria fructelor și legumelor specificat la articolul 54 alineatul (2) paragraful al treilea din prezentul regulament, astfel cum se hotărăște de către statul membru în cauză.

(3)  Noile state membre care au utilizat opțiunile prevăzute la articolul 143bc din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pot decide, până la 1 august 2009, să reexamineze decizia adoptată în 2007:

Articolul 129

Plăți separate pentru fructe de tip bacă

(1)  Prin derogare de la articolul 122, noile state membre care aplică schema de plată unică pe suprafață pot hotărî, până în august 2011, să acorde începând cu 2012 o plată separată pentru fructele de tip bacă. Aceasta va fi acordată pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, cum ar fi plățile primite în cadrul plăților tranzitorii pentru fructe de tip bacă prevăzute la articolul 98 și cu respectarea perioadei reprezentative care va fi stabilită de statul membru respectiv, dar nu mai târziu decât în anul 2008.

(2)  Plata separată pentru fructe de tip bacă se va acorda în limitele sumelor prevăzute la anexa XII corespunzătoare plății pentru fructe de tip bacă.

(3)  În 2012, statele membre care aplică prezentul articol pot acorda un ajutor național pe lângă plata separată pentru fructe de tip bacă. Suma totală a ajutorului comunitar și național nu trebuie să depășească următoarele plafoane:

Articolul 130

Dispoziții comune pentru plățile separate

(1)  Fondurile puse la dispoziție pentru acordarea plății prevăzute la articolele 126, 127, 128 și 129 nu sunt incluse în pachetul financiar anual menționat la articolul 123 alineatul (1). Cu toate acestea, în cazul aplicării articolului 126 alineatul (3), diferența dintre plafonul menționat în anexa XV și cel aplicat efectiv se include în pachetul financiar anual menționat la articolul 123 alineatul (1).

(2)  Articolul 132 nu se aplică plăților separate prevăzute la articolele 127, 128 și 129. Cu excepția Bulgariei și a României, articolul 132 nu se aplică plăților separate prevăzute la articolul 126.

(3)  În eventualitatea unei moșteniri sau a unei anticipații de moștenire, plata separată pentru zahăr menționate la articolul 126, plata separată pentru fructe și legume menționată la articolul 127 și plata separată pentru fructe de tip bacă menționată la articolul 129 se acordă agricultorului care a moștenit exploatația, cu condiția ca agricultorul să fie eligibil pentru schema de plată unică pe suprafață.

Articolul 131

Ajutor specific

▼M9

(1)  Noile state membre care pun în aplicare schema de plată unică pe suprafață pot decide, până la 1 august 2009, 1 august 2010, 1 august 2011 sau până la 1 septembrie 2012 să utilizeze, din anul ulterior deciziei respective, până la 10 % din plafoanele lor naționale prevăzute la articolul 40 pentru a acorda ajutor agricultorilor, astfel cum este prevăzut la articolul 68 alineatul (1) și în conformitate cu titlul III capitolul 5, astfel cum le sunt aplicabile.

▼B

(2)  Prin derogare de la articolul 68 alineatul (4) litera (c), ajutorul pentru măsurile prevăzute la articolul 68 alineatul (1) litera (c) ia forma unei majorări de cuantum pe hectar, acordată în cadrul schemei de plată unică pe suprafață.

Articolul 68 alineatul (3) al doilea paragraf nu se aplică noilor state membre care aplică schema de plată unică pe suprafață.

(3)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 69 alineatul (6), noile state membre care aplică schema de plată unică menționată la articolul 122 colectează fondurile necesare pentru acordarea ajutorului prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol prin:

(4)  Cuantumurile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sunt stabilite de Comisie, în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

Aceste cuantumuri sunt deduse din pachetele financiare anuale ale noilor state membre în cauză prevăzute la articolul 123 alineatul (1).

CAPITOLUL 4

Plăți naționale directe complementare și plăți directe

Articolul 132

Plăți naționale directe complementare și plăți directe

(1)  În sensul prezentului articol, „schema națională de tip PAC” înseamnă orice schemă națională de plăți directe aplicabilă anterior datei aderării noilor state membre, în temeiul căruia agricultorilor le-a fost acordat ajutor pentru producție în cadrul unei plăți directe.

(2)  Noile state membre altele decât Bulgaria și România au posibilitatea, sub rezerva autorizării de către Comisie, să completeze orice plăți directe:

Pentru fiecare plată directă în cauză un nou stat membru poate alege să aplice fie litera (a), fie litera (b) din primul paragraf.

Ajutorul direct total care poate fi acordat unui agricultor în noile state membre după aderare sub forma plății directe relevante, care include și toate plățile naționale directe complementare, nu trebuie să depășească nivelul ajutorului direct pe care agricultorul ar avea dreptul să îl primească în cadrul plății directe corespunzătoare aplicabile statelor membre, altele decât noile state membre, ►C1  ținând seama, începând din 2012 ◄ , de aplicarea articolului 7 coroborat cu articolul 10.

▼B

(3)  Cipru poate completa ajutorul direct plătit agricultorilor sub forma oricărei plăți directe din cadrul schemelor de sprijin prevăzute în anexa I până la nivelul total al ajutorului pe care agricultorul ar fi fost îndreptățit să îl primească în Cipru în 2001.

Autoritățile cipriote se asigură ca ajutorul direct total acordat unui agricultor, după aderarea Ciprului sub forma plății directe relevante, incluzând toate plățile naționale directe complementare, nu depășește în niciun caz nivelul ajutorului direct pe care un agricultor ar fi îndreptățit sa îl primească în cadrul plății directe în anul în cauză în statele membre, altele decât noile state membre.

Cuantumurile totale ale ajutorului național complementar care urmează să fie acordat sunt cele indicate în anexa XVI.

Ajutorul național complementar care urmează să fie acordat este supus oricăror modificări considerate necesare în contextul evoluției PAC.

Alineatele (2) și (5) nu se aplică pentru Cipru.

(4)  În cazul în care un nou stat membru decide să aplice schema de plată unică pe suprafață, noul stat membru respectiv poate acorda ajutor național direct complementar în condițiile prevăzute la alineatele (5) și (8).

(5)  Cuantumurile totale ale ajutorului național complementar acordat în anul în care se aplică schema de plată unică pe suprafață pot fi limitate de un pachet financiar specific pe sector (subsector) cu condiția ca un astfel de pachet financiar specific pe sector (subsector) să vizeze numai:

Acest pachet trebuie să fie egal cu diferența dintre:

(6)  Noile state membre pot decide, pe baza unor criterii obiective și după autorizarea din partea Comisiei, cuantumurile de ajutor național complementar care urmează să fie acordate.

(7)  Autorizarea din partea Comisiei:

(8)  Nu se acordă ajutor sau plăți naționale complementare pentru activități agricole pentru care nu sunt prevăzute plăți directe pentru statele membre, altele decât noile state membre.

Articolul 133

Ajutorul de stat în Cipru

Cipru poate acorda, pe lângă plățile naționale directe complementare, ajutor național tranzitoriu și degresiv până la sfârșitul anului 2012. Acest ajutor de stat este acordat într-o formă similară ajutorului comunitar, sub formă de plăți decuplate.

Având în vedere natura și cuantumul ajutorului național acordat în 2001, Cipru poate acorda ajutor de stat sectoarelor (subsectoarelor) menționate în anexa XVII și până la cuantumurile specificate în anexă.

Ajutorul de stat care urmează să fie acordat este supus oricăror modificări considerate necesare în contextul evoluției PAC. În cazul în care aceste modificări se dovedesc a fi necesare, cuantumul ajutorului sau condițiile pentru acordarea acestuia sunt modificate pe baza unei decizii a Comisiei.

Cipru trebuie să prezinte Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a măsurilor de ajutor de stat, indicând forma ajutorului și cuantumul pe sector (subsector).

▼M9

Articolul 133a

Ajutorul național tranzitoriu

(1)  Cu excepția Bulgariei și a României, statele membre noi care pun în aplicare schema de plată unică pe suprafață au posibilitatea să acorde ajutoare naționale tranzitorii în 2013.

Cu excepția Ciprului, acordarea acestor ajutoare face obiectul autorizării de către Comisie, care urmează să fie acordată în conformitate cu alineatul (5).

(2)  Ajutoarele naționale tranzitorii pot fi acordate agricultorilor din sectoarele pentru care, în 2012, au fost autorizate plăți directe naționale complementare, iar în cazul Ciprului, ajutoare de stat, în temeiul articolelor 132 și 133.

(3)  Condițiile acordării ajutoarelor sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea de plăți în temeiul articolelor 132 și 133 pentru 2012.

(4)  Cuantumul total al ajutoarelor care pot fi acordate agricultorilor în oricare dintre sectoarele menționate la alineatul (2) este limitat la valoarea pachetului financiar sectorial specific, care este egală cu diferența dintre:

Pentru Cipru, valorile pachetelor financiare sectoriale specifice sunt prevăzute în anexa XVIIa.

(5)  Pe baza unei notificări prezentate, Comisia adoptă acte de punere în aplicare, fără aplicarea procedurii menționate la articolul 141 alineatul (2) sau articolul 141b alineatul (2), de autorizare a ajutoarelor naționale tranzitorii și:

(6)  Statele membre noi pot decide, pe baza unor criterii obiective și în limitele autorizate de Comisie în temeiul alineatului (5), asupra cuantumurilor ajutoarelor naționale tranzitorii care urmează să fie acordate.

▼B

TITLUL VI

TRANSFERURI FINANCIARE

▼M9 —————

▼B

Articolul 136

Transferuri către FEADR

Statele membre pot decide, până la 1 august 2009, să dispună ca suma calculată în conformitate cu articolul 69 alineatul (7) să fie pusă la dispoziție pentru ajutor comunitar, începând cu exercițiul financiar 2011, în temeiul programării și finanțării în domeniul dezvoltării rurale, în cadrul FEADR, în loc să recurgă la articolul 69 alineatul (6) litera (a).

TITLUL VII

NORME DE PUNERE ÎN APLICARE, ȘI DISPOZIȚII FINALE

CAPITOLUL 1

Dispoziții de punere în aplicare

Articolul 137

Confirmarea drepturilor de plată

(1)  Drepturile de plată alocate agricultorilor înainte de 1 ianuarie 2009 sunt considerate legale și reglementate începând cu 1 ianuarie 2010.

(2)  Alineatul (1) nu se aplică drepturilor de plată alocate agricultorilor pe baza unor cereri care prezintă greșeli materiale, cu excepția cazurilor în care eroarea nu a putut fi detectată în mod rezonabil de către agricultor.

(3)  Alineatul (1) din prezentul articol nu aduce atingere drepturilor Comisiei de a lua deciziile prevăzute la articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 în privința cheltuielilor suportate pentru plățile acordate pentru oricare an calendaristic până în 2009, inclusiv.

Articolul 138

Cereri pentru regiunile ultraperiferice

Titlurile III și IV nu se aplică în departamentele franceze de peste mări, în Insulele Azore, în Madeira și în Insulele Canare.

▼M9

Articolul 139

Ajutorul de stat

Prin derogare de la articolul 180 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 al Consiliului din 24 iulie 2006 de aplicare a anumitor norme de concurență în domeniul producției și comerțului cu produse agricole ( 36 ), articolele 107, 108 și 109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu se aplică plăților efectuate în temeiul articolelor 41, 57, 64, 68, 69, 70 și 71, al articolului 82 alineatul (2), al articolului 86, al articolului 98 alineatul (4), al articolului 111 alineatul (5), al articolului 120, al articolului 129 alineatul (3) și al articolelor 131, 132, 133 și 133a din prezentul regulament de către statele membre, în conformitate cu prezentul regulament.

▼B

Articolul 140

Transmiterea informațiilor către Comisie

Statele membre furnizează Comisiei informații detaliate cu privire la măsurile adoptate pentru aplicarea prezentului regulament, în special măsurile referitoare la articolele 6, 12, 28, 41, 45, 46, 47, 48, 51, 57, 58, 68, 69, 70, 71, 72 și 131.

Articolul 141

Comitetul de gestionare a plăților directe

(1)  Comisia este asistată de un Comitet de gestionare a plăților directe.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Termenul prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

▼M9

Articolul 141a

Exercitarea delegării

(1)  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva respectării condițiilor prevăzute de prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 11a este conferită Comisiei pe o perioadă cuprinsă între 1 septembrie 2012 și 31 decembrie 2013.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11a poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare prevede că nu se mai deleagă competența specificată în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere valabilității actelor delegate deja în vigoare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia înștiințează simultan Parlamentul European și Consiliul cu privire la acest lucru.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la înștiințarea Parlamentului European și a Consiliului cu privire la actul respectiv sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 141b

Procedura comitetelor

(1)  Comisia este asistată de Comitetul pentru dezvoltare rurală instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie ( 37 ).

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

▼B

Articolul 142

Norme de punere în aplicare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), se adoptă norme detaliate de aplicare a prezentului regulament. Acestea includ în special:

CAPITOLUL 2

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 143

Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 1290/2005

Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 se modifică după cum urmează:

Articolul 144

Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 247/2006

Regulamentul (CE) nr. 247/2006 se modifică după cum urmează:

Articolul 145

Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 378/2007

Regulamentul (CE) nr. 378/2007 se modifică după cum urmează:

Articolul 146

Abrogări

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se abrogă.

▼M3

Cu toate acestea, articolul 20 alineatul (2), articolul 64 alineatul (2), articolele 66, 68, 68a, 68b și 69, articolul 70 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) și capitolele 1 (grâul dur), 5 (culturi energetice), 7 (primă pentru produsele lactate), 10 (plata pe suprafață pentru culturile arabile), 10b (ajutor pentru plantațiile de măslini), 10c (ajutor pentru producția tutunului) și 10d (plata pe suprafață pentru hamei) din titlul IV din regulamentul în cauză continuă să se aplice pentru 2009.

▼B

(2)  Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 cuprinse în prezentul regulament se înțeleg ca trimiteri la regulamentul în cauză, astfel cum era în vigoare înaintea abrogării.

Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 cuprinse în alte acte se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondențe care figurează în anexa XVIII.

▼M3

Articolul 146a

Plăți în sectorul cărnii de oaie și de capră în 2009

În 2009, statele membre care au acordat plăți în sectorul cărnii de oaie și de capră în conformitate cu secțiunea 2 din capitolul 5 titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pot reține până la 50 % din componenta plafoanelor naționale menționate la articolul 41 din prezentul regulament corespunzând plăților pentru sectorul cărnii de oaie și de capră enumerate în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

În acest caz și în limitele plafonului stabilit în conformitate cu articolul 64 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, statul membru în cauză acordă agricultorilor în 2009 o plată anuală suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care cresc oi și capre în condițiile prevăzute în capitolul 11 din titlul IV al Regulamentului (CE) nr. 1782/2003.

▼B

Articolul 147

Norme tranzitorii

În conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2), Comisia poate adopta măsurile necesare pentru a facilita tranziția de la dispozițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 la cele stabilite prin prezentul regulament.

Articolul 148

Măsuri tranzitorii pentru noile state membre

În cazul în care este nevoie de măsuri tranzitorii pentru a facilita, pentru noile state membre, tranziția de la schema de plată unică pe suprafață la schema de plată unică și la alte scheme de ajutor prevăzute în titlurile III și IV, măsurile respective sunt adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 149

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Cu toate acestea:

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

---

ANEXA I

---

ANEXA II

---

ANEXA III

▼M7

---

ANEXA IV

▼B

---

ANEXA V

---

ANEXA VI

---

ANEXA VII

▼M7

---

ANEXA VIII

Plafoanele naționale menționate la articolul 40

▼B

---

ANEXA IX

Drepturile de plată menționate la articolul 33 alineatul (1) litera (b) punctul (iii)

A.   Fructe și legume, cartofi pentru consum și pepiniere

B.   Sectorul vinului (defrișarea)

Agricultorilor care participă la sistemul de defrișare, prevăzut în capitolul 3 titlul V din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, li se alocă, în anul ulterior defrisării, drepturi de plată egale cu numărul de hectare pentru care au primit prima de defrișare.

Valoarea unitară a drepturilor de plată în cauză este egală cu media regională a valorii drepturilor de plată din regiunea respectivă. Cu toate acestea, valoarea unitară nu depășește în niciun caz 350 EUR/ha.

Prin derogare de la primul subpunct în cazul în care hectarele pentru care un agricultor a primit prima de defrișare au fost deja luate în considerare pentru alocarea drepturilor la plată, valoarea drepturilor de plată deținute de către agricultorul în cauză este majorată cu suma rezultată din multiplicarea numărului de hectare defrișate menționate la primul subpunct cu valoarea unitară menționată la al doilea subpunct.

C.   Sectorul vinului (transferul din cadrul programelor de sprijin)

În cazul în care statele membre aleg să acorde ajutor în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, acestea stabilesc o sumă de referință pentru fiecare agricultor, precum și hectarele aplicabile:

Agricultorii primesc un drept de plată pe hectar, care este calculat prin divizarea valorii de referință menționate la numărul de hectare aplicabile.

---

ANEXA X

Componentele plafoanelor naționale menționate la articolul 54

---

ANEXA XI

Integrarea ajutorului cuplat în schema de plată unică, astfel cum se menționează la articolul 63

---

ANEXA XII

Integrarea ajutorului cuplat în schema de plată unică, astfel cum se menționează la articolul 64

---

ANEXA XIII

---

ANEXA XIV

---

ANEXA XV

---

ANEXA XVI

Plăți directe naționale complementare în cadrul schemei de plată unică:

Cuantumul total al plăților directe naționale complementare care poate fi acordat în cadrul schemei de plată unică este egal cu suma plafoanelor sectoriale menționate în prezentul tabel pentru sectoarele incluse în schema de plată unică, în măsura în care ajutorul din aceste sectoare este decuplat.

---

ANEXA XVII

▼M9

---

ANEXA XVIIa

Ajutorul național tranzitoriu în Cipru

▼B

---

ANEXA XVIII

---

( 1 ) Avizul din 19 noiembrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

( 2 ) Avizul din 23 octombrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

( 3 ) Avizul din 8 octombrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

( 4 ) JO L 270, 21.10.2003, p. 1.

( 5 ) Decizia 2002/358/CE a Consiliului din 25 aprilie 2002 privind aprobarea, în numele Comunității Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acesta (JO L 130, 15.5.2002, p. 1).

( 6 ) JO C 299, 16.11.2007, p. 1.

( 7 ) JO L 277, 21.10.2005, p. 1.

( 8 ) JO L 95, 5.4.2007, p. 1.

( 9 ) JO L 209, 11.8.2005, p. 1.

( 10 ) JO L 63, 23.6.2007, p. 17.

( 11 ) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.

( 12 ) JO L 204, 11.8.2000, p. 1.

( 13 ) JO L 5, 9.1.2004, p. 8.

( 14 ) JO L 58, 28.2.2006, p. 42.

( 15 ) JO L 42, 14.2.2006, p. 1.

( 16 ) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

( 17 ) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

( 18 ) JO L 323, 28.11.2002, p. 48.

( 19 ) JO L 213, 8.8.2008, p. 3.

( 20 ) JO L 103, 25.4.1979, p. 1.

( 21 ) JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

( 22 ) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

( 23 ) JO L 160, 26.6.1999, p. 80.

( 24 ) JO L 148, 6.6.2008, p. 1.

( 25 ) JO L 297, 21.11.1996, p. 29.

( 26 ) JO L 297, 21.11.1996, p. 49.

( 27 ) JO L 93, 31.3.2006, p. 1.

( 28 ) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

( 29 ) JO L 189, 20.7.2007, p. 1.

( 30 ) JO L 3, 5.1.2008, p. 1.

( 31 ) JO L 224, 18.8.1990, p. 19.

( 32 ) JO L 58, 28.2.2006, p. 1.

( 33 ) JO L 210, 31.7.2006, p. 25.

( 34 ) JO L 125, 23.5.1996, p. 3.

( 35 ) JO L 125, 23.5.1996, p. 10.

( 36 ) JO L 214, 4.8.2006, p. 7.

( 37 ) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

( 38 ) JO L 30, 31.1.2009, p. 16.

( 39 ) JO L 95, 5.4.2007, p. 1.

( 40 ) JO L 148, 6.6.2008, p. 1.”

( 41 ) JO L 30, 31.1.2009, p. 16.”

( 42 ) JO L 30, 31.1.2009, p. 16.”