This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02008R0110-20160222
Regulation (EC) No 110/2008 of the European Parliament and of the Council of 15 January 2008 on the definition, description, presentation, labelling and the protection of geographical indications of spirit drinks and repealing Council Regulation (EEC) No 1576/89
Consolidated text: Regulamentul (CE) nr . 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului
Regulamentul (CE) nr . 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului
2008R0110 — RO — 22.02.2016 — 008.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 110/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 ianuarie 2008 (JO L 039 13.2.2008, p. 16) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 1334/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 16 decembrie 2008 |
L 354 |
34 |
31.12.2008 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 164/2012 AL COMISIEI din 24 februarie 2012 |
L 53 |
1 |
25.2.2012 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 1065/2013 AL COMISIEI din 30 octombrie 2013 |
L 289 |
48 |
31.10.2013 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 97/2014 AL COMISIEI din 3 februarie 2014 |
L 33 |
1 |
4.2.2014 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 98/2014 AL COMISIEI din 3 februarie 2014 |
L 33 |
3 |
4.2.2014 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 426/2014 AL COMISIEI din 25 aprilie 2014 |
L 125 |
55 |
26.4.2014 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2015/210 AL COMISIEI din 10 februarie 2015 |
L 35 |
16 |
11.2.2015 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2016/235 AL COMISIEI din 18 februarie 2016 |
L 44 |
7 |
19.2.2016 |
|
Astfel cum a fost modificat prin:
|
L 112 |
21 |
24.4.2012 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 110/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 15 ianuarie 2008
privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 1 ),
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat ( 2 ),
întrucât:|
(1) |
Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase ( 3 ) și Regulamentul (CEE) nr. 1014/90 al Comisiei din 24 aprilie 1990 de stabilire a normelor de aplicare privind definirea, descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase ( 4 ) și-au dovedit eficacitatea în reglementarea sectorului băuturilor spirtoase. Cu toate acestea, în lumina experienței recente, este necesară clarificarea normelor aplicabile în domeniul definirii, al desemnării, al prezentării și al etichetării băuturilor spirtoase, precum și în domeniul protecției indicațiilor geografice ale anumitor băuturi spirtoase, ținând cont, în același timp, și de metodele tradiționale de producție. Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 ar trebui abrogat și înlocuit. |
|
(2) |
Sectorul băuturilor spirtoase este important pentru consumatori, pentru producători și pentru sectorul agricol din cadrul Comunității. Măsurile aplicabile sectorului băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, la prevenirea practicilor dolosive, la obținerea transparenței pieței și a unei concurențe loiale. În acest mod, măsurile ar trebui să protejeze reputația pe care băuturile spirtoase comunitare au dobândit-o în cadrul Comunității și pe piața mondială, ținând în continuare seama de practicile tradiționale utilizate la fabricarea băuturilor spirtoase, precum și de cererea crescândă de protecție și informare a consumatorilor. Inovarea tehnologică ar trebui, de asemenea, luată în considerare, pentru categoriile pentru care această inovare duce la îmbunătățirea calității, fără a afecta caracterul tradițional al băuturilor spirtoase în cauză. |
|
(3) |
Producția de băuturi spirtoase constituie un debușeu important pentru produsele agricole comunitare. Această legătură strânsă cu sectorul agricol ar trebui să fie subliniată de cadrul de reglementare. |
|
(4) |
Pentru a asigura o abordare mai sistematică a legislației care reglementează băuturile spirtoase, prezentul regulament ar trebui să stabilească criterii bine definite pentru producția, desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și cu privire la protecția indicațiilor geografice. |
|
(5) |
În interesul consumatorilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor băuturilor spirtoase introduse pe piață în Comunitate, indiferent dacă sunt produse în Comunitate sau în țări terțe. În vederea exportului unor băuturi spirtoase de înaltă calitate și pentru a menține și a îmbunătăți reputația băuturilor spirtoase comunitare pe piața mondială, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, unor astfel de băuturi produse în Comunitate pentru export. Prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, folosirii alcoolului etilic sau a distilatelor de origine agricolă în producția de băuturi alcoolice și utilizării denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea produselor alimentare. În cazuri excepționale în care legislația unei țări terțe importatoare o impune, prezentul regulament ar trebui să permită acordarea unei derogări de la dispozițiile anexelor I și II la prezentul regulament în conformitate cu procedura de reglementare cu control. |
|
(6) |
În general, prezentul regulament ar trebui să se concentreze în continuare asupra definițiilor băuturilor spirtoase care ar trebui să fie clasificate pe categorii. Aceste definiții ar trebui să respecte în continuare practicile tradiționale de calitate, dar ar trebui completate sau actualizate în cazul în care definițiile anterioare lipsesc sau sunt insuficiente sau în cazul în care asemenea definiții pot fi îmbunătățite ca urmare a dezvoltării tehnologice. |
|
(7) |
Pentru a ține cont de așteptările consumatorilor în ceea ce privește materiile prime utilizate pentru vodcă, în special în statele membre cu o tradiție în producerea acesteia, ar trebui să se prevadă obligația de a furniza informații adecvate cu privire la materiile prime utilizate în cazul în care vodca este produsă din materii prime de origine agricolă, altele decât cereale și/sau cartofi. |
|
(8) |
În plus, alcoolul etilic utilizat la fabricarea băuturilor spirtoase și a altor băuturi alcoolice ar trebui să fie exclusiv de origine agricolă, pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor și a se conforma practicilor tradiționale. Acest lucru ar trebui să asigure și o piață de desfacere pentru produsele agricole de bază. |
|
(9) |
Având în vedere importanța și complexitatea sectorului băuturilor spirtoase, este necesar să se prevadă măsuri specifice privind desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase, care să depășească nivelul normelor orizontale instituite prin Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora ( 5 ). Aceste măsuri specifice ar trebui, de asemenea, să împiedice utilizarea improprie a termenului „băutură spirtoasă” și a denumirilor băuturilor spirtoase pentru produse care nu respectă definițiile prevăzute în prezentul regulament. |
|
(10) |
Deși este important să se asigure că, în general, perioada de maturare sau vechimea se referă numai la cel mai nou ingredient alcoolic, prezentul regulament ar trebui să permită o derogare pentru a ține seama de procedeele tradiționale de învechire reglementate de către statele membre. |
|
(11) |
În conformitate cu tratatul, la punerea în aplicare a unei politici privind calitatea și pentru a permite existența unui nivel ridicat de calitate al băuturilor spirtoase și diversitate în cadrul sectorului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a adopta norme mai stricte decât cele stabilite prin prezentul regulament, privind producerea, desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase produse pe propriul lor teritoriu. |
|
(12) |
Directiva 88/388/CEE a Consiliului din 22 iunie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aromele utilizate în produsele alimentare și materiile sursă pentru producerea acestora ( 6 ) se aplică băuturilor spirtoase. Prin urmare, este necesar să se stabilească în prezentul regulament norme care nu sunt deja prevăzute în directiva respectivă. |
|
(13) |
Este important să se țină seama în mod adecvat de dispozițiile Acordului privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Acordul TRIPS”), în special ale articolelor 22 și 23, și de dispozițiile Acordului General pentru Tarife și Comerț, care sunt parte integrantă a Acordului de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului ( 7 ). |
|
(14) |
Având în vedere că Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare ( 8 ) nu se aplică băuturilor spirtoase, normele privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase ar trebui să fie stabilite prin prezentul regulament. Indicațiile geografice ar trebui înregistrate, identificând băuturile spirtoase ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune sau localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică a băuturii spirtoase poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. |
|
(15) |
Prezentul regulament ar trebui să stabilească o procedură nediscriminatorie pentru înregistrarea, respectarea, modificarea și eventuala anulare a indicațiilor geografice din țările terțe sau țări ale Uniunii Europene, în conformitate cu Acordul TRIPS, recunoscând totodată statutul special al indicațiilor geografice recunoscute. |
|
(16) |
Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei ( 9 ). |
|
(17) |
În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită: să acorde derogări de la anumite părți ale prezentului regulament în cazul în care dreptul unei țări importatoare impune acest lucru; să stabilească un nivel maxim de îndulcire pentru completarea gustului; să acorde o derogare de la normele care reglementează indicarea unei perioade de maturare sau a vechimii; să adopte decizii privind cererile de înregistrare, privind anularea sau retragerea indicațiilor geografice, precum și privind modificarea dosarului tehnic; să modifice lista definițiilor și a cerințelor tehnice, definițiile băuturilor spirtoase clasificate pe categorii și lista indicațiilor geografice înregistrate și să deroge de la procedura care reglementează înregistrarea indicațiilor geografice și modificarea dosarului tehnic. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, printre altele prin eliminarea unor astfel de elemente sau prin completarea prezentului regulament cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE. |
|
(18) |
Tranziția de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 la cele prevăzute în prezentul regulament poate crea dificultăți care nu sunt soluționate în prezentul regulament. Măsurile necesare în vederea acestei tranziții, precum și măsurile necesare pentru soluționarea problemelor practice specifice din sectorul băuturilor spirtoase ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE. |
|
(19) |
Pentru a facilita tranziția de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, fabricarea băuturilor spirtoase în temeiul regulamentului respectiv ar trebui permisă în primul an de aplicare a prezentului regulament. Ar trebui prevăzută, de asemenea, comercializarea stocurilor existente până la epuizarea acestora, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI CATEGORII DE BĂUTURI SPIRTOASE
Articolul 1
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește norme privind definirea, desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.
(2) Prezentul regulament se aplică tuturor băuturilor spirtoase introduse pe piață în Comunitate, indiferent dacă sunt produse în Comunitate sau în țări terțe, precum și celor produse în Comunitate pentru export. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, utilizării alcoolului etilic și/sau a distilatelor de origine agricolă la fabricarea băuturilor alcoolice și utilizării denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea produselor alimentare.
(3) În cazuri excepționale în care dreptul țării terțe importatoare impune acest lucru, se poate acorda o derogare de la dispozițiile anexelor I și II la prezentul regulament, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3).
Articolul 2
Definiția băuturii spirtoase
(1) În sensul prezentului regulament, „băutură spirtoasă” înseamnă băutura alcoolică:
(a) destinată consumului uman;
(b) având caracteristici organoleptice specifice;
(c) având o concentrație alcoolică de minimum 15 % vol.;
(d) care a fost produsă:
(i) fie direct:
— prin distilarea, cu sau fără adaos de arome, a unor produse fermentate natural; și/sau
— prin macerarea sau printr-o procesare similară a materialelor vegetale în alcool etilic de origine agricolă și/sau distilate de origine agricolă, și/sau băuturi spirtoase în sensul prezentului regulament; și/sau
— prin adăugarea de arome, zahăr sau alte produse edulcorante menționate în anexa I punctul 3 și/sau de alte produse agricole și/sau alimente în alcool etilic de origine agricolă și/sau în distilate de origine agricolă și/sau în băuturi spirtoase, în sensul prezentului regulament;
(ii) fie din amestecul unei băuturi spirtoase cu una sau mai multe dintre următoarele:
— alte băuturi spirtoase; și/sau
— alcool etilic de origine agricolă sau distilate de origine agricolă; și/sau
— alte băuturi alcoolice; și/sau
— băuturi.
(2) Cu toate acestea, băuturile ce intră sub incidența codurilor NC 2203 , 2204 , 2205 , 2206 și 2207 nu sunt considerate băuturi spirtoase.
(3) Concentrația alcoolică minimă prevăzută la alineatul (1) litera (c) nu aduce atingere definiției produsului din categoria 41 din anexa II.
(4) În sensul prezentului regulament definițiile și cerințele tehnice sunt stabilite în anexa I.
Articolul 3
Originea alcoolului etilic
(1) Alcoolul etilic folosit la fabricarea băuturilor spirtoase și a tuturor componentelor acestora trebuie să fie de origine exclusiv agricolă, în sensul anexei I la tratat.
(2) Alcoolul etilic folosit la fabricarea băuturilor spirtoase trebuie să respecte definiția prevăzută la punctul 1 din anexa I la prezentul regulament.
(3) Alcoolul etilic folosit la diluarea sau dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alți aditivi autorizați utilizați la prepararea băuturilor spirtoase trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă.
(4) Băuturile alcoolice nu conțin alcool de origine sintetică, nici alt alcool care nu este de origine agricolă în sensul anexei I la tratat.
Articolul 4
Categorii de băuturi spirtoase
Băuturile spirtoase se clasifică în categorii în conformitate cu definițiile prevăzute în anexa II.
Articolul 5
Norme generale privind categoriile de băuturi spirtoase
(1) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile numerotate de la 1 la 14 din anexa II, băuturile spirtoase definite în respectiva anexă:
(a) sunt fabricate prin fermentare alcoolică și distilare, exclusiv din materiile prime prevăzute în definiția corespunzătoare băuturii spirtoase în cauză;
(b) nu au adaosuri de alcool, astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu;
(c) nu conțin adaosuri de substanțe aromatizante;
(d) conțin numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea;
(e) sunt îndulcite doar pentru a completa gustul final al produsului, în conformitate cu anexa I punctul 3. Nivelul maxim al produselor utilizate pentru completarea gustului, enumerate în anexa I punctul (3) literele (a)-(f), se stabilește în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3). Se ține seama de legislația specifică din statele membre.
(2) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile numerotate de la 15 la 46 în anexa II, băuturile spirtoase definite în respectiva anexă pot:
(a) să fie obținute din orice materie primă menționată în anexa I la tratat;
(b) să conțină adaosuri de alcool în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I la prezentul regulament;
(c) să conțină substanțe aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare ( 10 ) și preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament;
(d) să conțină coloranți astfel cum sunt definiți la punctul 10 din anexa I la prezentul regulament;
(e) să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor și în conformitate cu punctul 3 din anexa I la prezentul regulament și ținând seama de legislația specifică din statele membre.
(3) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite în anexa II, alte băuturi spirtoase care nu îndeplinesc cerințele categoriilor 1-46 pot:
(a) să fie obținute din orice materie primă agricolă menționată în anexa I la tratat și/sau din orice produs alimentar adecvat consumului uman;
(b) să conțină adaosuri de alcool astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I la prezentul regulament;
(c) să conțină una sau mai multe arome astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;
(d) să conțină coloranți astfel cum sunt definiți la punctul 10 din anexa I la prezentul regulament;
(e) să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor și în conformitate cu punctul 3 din anexa I la prezentul regulament.
Articolul 6
Legislația statelor membre
(1) În aplicarea unei politici de calitate pentru băuturile spirtoase produse pe propriul lor teritoriu, în special pentru indicațiile geografice înregistrate în anexa III sau pentru instituirea unor noi indicații geografice, statele membre pot stabili norme mai stricte decât cele din anexa II privind producerea, desemnarea, prezentarea și etichetarea, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar.
(2) Statele membre nu interzic și nu restricționează importul, vânzarea sau consumul de băuturi spirtoase care respectă cerințele prezentului regulament.
CAPITOLUL II
DESEMNAREA, PREZENTAREA ȘI ETICHETAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE
Articolul 7
Definiții
În sensul prezentului regulament, termenii „desemnare”, „prezentare” și „etichetare” sunt definiți în anexa I punctele 14, 15 și 16.
Articolul 8
Denumirea de vânzare
În conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/13/CE, denumirea sub care este comercializată o băutură spirtoasă („denumirea de vânzare”) face obiectul dispozițiilor stabilite în prezentul capitol.
Articolul 9
Norme specifice privind denumirile de vânzare
(1) Băuturile spirtoase care îndeplinesc cerințele pentru produsele definite la categoriile 1-46 din anexa II poartă pentru desemnarea, prezentarea și etichetarea lor denumirea de vânzare care le-a fost atribuită prin respectiva anexă.
(2) Băuturile spirtoase care corespund definiției stabilite la articolul 2, dar care nu îndeplinesc cerințele necesare pentru a fi incluse în categoriile 1-46 din anexa II, poartă pentru descrierea, prezentarea și etichetarea lor denumirea de vânzare „băutură spirtoasă”. Fără a aduce atingere alineatului (5) al prezentului articol, această denumire de vânzare nu poate fi înlocuită sau modificată.
(3) În cazul în care o băutură spirtoasă se încadrează în definiția mai multor categorii de băuturi spirtoase din anexa II, aceasta poate fi comercializată sub una sau mai multe din denumirile enumerate în anexa II pentru categoriile în cauză.
(4) Fără a aduce atingere alineatului (9) din prezentul articol și articolului 10 alineatul (1), denumirile menționate la alineatul (1)din prezentul articol nu sunt utilizate pentru a desemna sau a prezenta în vreun fel orice alte băuturi decât băuturile spirtoase pentru care respectivele denumiri sunt enumerate în anexa II și înregistrate în anexa III.
(5) Denumirile de vânzare pot fi completate sau înlocuite cu una dintre indicațiile geografice înregistrate în anexa III și în conformitate cu capitolul III sau pot fi completate, în conformitate cu dispozițiile naționale, de o altă indicație geografică, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul.
(6) Indicațiile geografice înregistrate în anexa III pot fi completate numai:
(a) cu termeni utilizați deja la 20 februarie 2008 în cazul indicațiilor geografice recunoscute în sensul articolului 20; sau
(b) în conformitate cu dosarul tehnic corespunzător prevăzut la articolul 17 alineatul (1).
(7) O băutură alcoolică care nu corespunde uneia dintre definițiile enumerate la categoriile 1-46 din anexa II nu este desemnată, prezentată sau etichetată prin asocierea unor cuvinte sau formule, cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „fabricare”, „aromă” sau orice alte mențiuni asemănătoare, cu una dintre denumirile de vânzare prevăzute în prezentul regulament și/sau indicațiile geografice înregistrate în anexa III.
(8) Nicio marcă, denumire sau denumire inventivă nu se poate substitui denumirii de vânzare a unei băuturi spirtoase.
(9) Denumirile prevăzute în categoriile 1-46 din anexa II pot fi incluse într-o listă de ingrediente pentru produse alimentare cu condiția ca lista să fie în conformitate cu Directiva 2000/13/CE.
Articolul 10
Norme specifice privind utilizarea denumirilor de vânzare și a indicațiilor geografice
(1) Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE, utilizarea unui termen enumerat în categoriile 1-46 din anexa II sau a unei indicații geografice înregistrate în anexa III într-un termen compus sau aluzia, în prezentarea unui produs alimentar, la oricare dintre termenii și indicațiile geografice respective este interzisă, cu excepția cazului în care alcoolul provine exclusiv din băutura (băuturile) spirtoasă (spirtoase) la care se face referire.
(2) Este interzisă, de asemenea, utilizarea unui termen compus astfel cum este menționat la alineatul (1), în cazul în care o băutură spirtoasă a fost diluată astfel încât concentrația alcoolică este diminuată sub nivelul concentrației minime specificate în definiția băuturii spirtoase respective.
(3) Prin derogare de la alineatul (1), dispozițiile prezentului regulament nu afectează posibila utilizare a termenilor „amer” sau „bitter” pentru produsele care nu sunt reglementate de prezentul regulament.
(4) Prin derogare de la alineatul (1) și pentru a ține cont de metodele stabilite de fabricare, termenii compuși enumerați la categoria 32 litera (d) din anexa II pot fi utilizați în prezentarea lichiorurilor produse în Comunitate în condițiile prevăzute la categoria respectivă.
Articolul 11
Desemnarea, prezentarea și etichetarea amestecurilor
(1) O băutură spirtoasă menționată în categoriile 1-14 din anexa II la care s-a adăugat alcool, astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu, poartă denumirea de vânzare de „băutură spirtoasă”. Aceasta nu poate purta, sub nicio formă, o denumire rezervată în categoriile 1-14.
(2) În cazul în care una dintre băuturile spirtoase enumerate la categoriile 1-46 din anexa II este amestecată cu:
(a) una sau mai multe băuturi spirtoase; și/sau
(b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă,
aceasta poartă denumirea de vânzare de „băutură spirtoasă”. Această denumire de vânzare este indicată clar și vizibil, bine poziționată pe etichetă și nu poate fi înlocuită sau modificată.
(3) Alineatul (2) nu se aplică desemnării, prezentării sau etichetării unui amestec menționat la alineatul în cauză, în cazul în care acesta se încadrează în una dintre definițiile stabilite la categoriile 1-46 din anexa II.
(4) Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE, desemnarea, prezentarea sau etichetarea băuturilor spirtoase rezultate din amestecurile menționate la alineatul (2) al prezentului articol poate cuprinde unul sau mai mulți dintre termenii menționați în anexa II numai în cazul în care termenul în cauză nu face parte din denumirea de vânzare, ci este doar indicat în același câmp vizual în lista tuturor ingredientelor alcoolice conținute în amestec, precedată de termenii „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec”.
Termenii „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec” figurează pe etichetă cu caractere uniforme, de același font și de aceeași culoare ca cele utilizate pentru denumirea de vânzare. Dimensiunea caracterelor nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea de vânzare.
(5) În etichetarea și prezentarea amestecurilor menționate la alineatul (2) și care intră sub incidența condiției prevăzute la alineatul (4) de a enumera ingredientele alcoolice, proporția fiecărui ingredient alcoolic se exprimă ca procentaj, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentajul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.
Articolul 12
Norme specifice privind desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase
(1) În cazul în care desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase indică materia primă utilizată la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă, fiecare alcool agricol utilizat se menționează în ordinea descrescătoare a cantităților folosite.
(2) Desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase poate fi completată cu termenul „combinare”, „combinație” sau „combinat” doar în cazul în care băutura spirtoasă a fost supusă operațiunii de combinare, astfel cum este definită în anexa I punctul 7.
(3) Fără a aduce atingere vreunei derogări adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3), perioada de maturare sau vechimea poate fi indicată în desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase numai în cazul în care se referă la cea mai nouă componentă alcoolică și cu condiția ca băutura spirtoasă să fie maturată sub control fiscal sau sub un control care oferă garanții echivalente.
Articolul 13
Interzicerea capsulelor și a foliilor pe bază de plumb
Băuturile spirtoase nu sunt păstrate în vederea vânzării și nici introduse pe piață în recipiente prevăzute cu dispozitive de închidere acoperite cu folii sau capsule pe bază de plumb.
Articolul 14
Limbajul utilizat în desemnarea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase
(1) Informațiile prevăzute în prezentul regulament figurează într-una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii Europene, în așa fel încât consumatorul final să poată înțelege cu ușurință fiecare informație, cu excepția cazului în care informațiile îi sunt furnizate consumatorului prin alte mijloace.
(2) Termenii cu caractere cursive din anexa II și indicațiile geografice înregistrate în anexa III nu se traduc nici pe etichetă, nici în prezentarea băuturii spirtoase.
(3) În cazul băuturilor spirtoase originare din țări terțe, utilizarea unei limbi oficiale a țării terțe în care a fost fabricată băutura spirtoasă este autorizată în cazul în care informațiile prevăzute în prezentul regulament figurează și într-o limbă oficială a Uniunii Europene, astfel încât consumatorul final să poată înțelege cu ușurință fiecare informație.
(4) Fără a aduce atingere alineatului (2), în cazul băuturilor spirtoase fabricate în Comunitate și destinate exportului, informațiile prevăzute în prezentul regulament pot fi repetate într-o altă limbă decât limbile oficiale ale Uniunii Europene.
CAPITOLUL III
INDICAȚII GEOGRAFICE
Articolul 15
Indicații geografice
(1) În sensul prezentului regulament, o indicație geografică este o indicație care identifică o băutură spirtoasă ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune sau o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică a băuturii spirtoase poate fi atribuită, în mod esențial, originii sale geografice.
(2) Indicațiile geografice menționate la alineatul (1) sunt înregistrate în anexa III.
(3) Indicațiile geografice înregistrate în anexa III nu pot deveni generice.
Denumirile care au devenit generice nu pot fi înregistrate în anexa III.
O denumire care a devenit generică înseamnă denumirea unei băuturi spirtoase care, deși are legătură cu locul sau regiunea în care produsul în cauză a fost inițial fabricat sau introdus pe piață, a devenit denumirea comună a unei băuturi spirtoase în Comunitate.
(4) Băuturile spirtoase care poartă o indicație geografică înregistrată în anexa III trebuie să respecte toate specificațiile din dosarul tehnic prevăzut în temeiul articolului 17 alineatul (1).
Articolul 16
Protecția indicațiilor geografice
Fără a aduce atingere articolului 10, indicațiile geografice înregistrate în anexa III sunt protejate împotriva:
(a) oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte pentru produse care nu intră sub incidența înregistrării, în măsura în care produsele în cauză sunt comparabile cu băutura spirtoasă înregistrată sub indicația geografică respectivă sau în măsura în care această utilizare exploatează reputația indicației geografice înregistrate;
(b) oricărei uzurpări, imitații sau evocări, chiar dacă este indicată originea reală a produsului sau dacă indicația geografică este utilizată în traducere sau însoțită de o formulă cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „fabricare”, „aromă” sau alt termen asemănător;
(c) oricărei alte indicații false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale, prezente în desemnarea, prezentarea sau etichetarea produsului, care este susceptibilă să dea o impresie falsă în privința originii acestuia;
(d) oricărei alte practici care poate induce în eroare consumatorul în privința originii reale a produsului.
Articolul 17
Înregistrarea indicațiilor geografice
(1) Cererile de înregistrare a unor indicații geografice în anexa III sunt prezentate Comisiei în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene sau însoțite de o traducere în una dintre aceste limbi. Aceste cereri trebuie să fie motivate corespunzător și să includă un dosar tehnic care stabilește cerințele pe care trebuie să le respecte băutura spirtoasă în cauză.
(2) În ceea ce privește indicațiile geografice din cadrul Comunității, cererea menționată la alineatul (1) este prezentată de către statul membru de origine a băuturii spirtoase.
(3) În ceea ce privește indicațiile geografice dintr-o țară terță, cererea menționată la alineatul (1) se transmite Comisiei, fie direct, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză și include dovezi care demonstrează că denumirea în cauză este protejată în țara sa de origine.
(4) Dosarul tehnic menționat la alineatul (1) include cel puțin următoarele specificații de bază:
(a) denumirea și categoria băuturii spirtoase, inclusiv indicația geografică;
(b) o descriere a băuturii spirtoase care să includă principalele caracteristici fizice, chimice și/sau organoleptice ale produsului, precum și caracteristicile specifice ale băuturii spirtoase, comparativ cu categoria relevantă;
(c) definirea ariei geografice în cauză;
(d) o descriere a metodei de obținere a băuturii spirtoase și, dacă este cazul, a metodelor locale autentice și constante;
(e) detalii care să justifice legătura cu mediul geografic sau cu originea geografică;
(f) orice cerințe stabilite de Comunitate și/sau dispoziții naționale și/sau regionale;
(g) numele și adresa solicitantului;
(h) orice completare a indicației geografice și/sau orice normă de etichetare specifică, în conformitate cu dosarul tehnic relevant.
(5) Comisia verifică, în termen de douăsprezece luni de la data prezentării cererii menționate la alineatul (1), dacă respectiva cerere este în conformitate cu prezentul regulament.
(6) În cazul în care Comisia constată că cererea menționată la alineatul (1) este în conformitate cu prezentul regulament, specificațiile de bază din dosarul tehnic menționat la alineatul (4) sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.
(7) În termen de șase luni de la data publicării dosarului tehnic, orice persoană fizică sau juridică care are un interes legitim se poate opune înregistrării indicației geografice în anexa III pe motiv de nerespectare a condițiilor prevăzute în prezentul regulament. Opoziția, care trebuie să fie motivată corespunzător, se redactează în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene sau este însoțită de o traducere în una dintre aceste limbi.
(8) Comisia ia decizia de înregistrare a indicației geografice în anexa III în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3), ținând seama de orice opoziție formulată în conformitate cu alineatul (7) din prezentul articol. Decizia în cauză se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.
Articolul 18
Anularea unei indicații geografice
În cazul în care nu mai este asigurată conformitatea cu specificațiile prezente în dosarul tehnic, Comisia ia o decizie de anulare a înregistrării în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3). Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.
Articolul 19
Indicații geografice omonime
O indicație geografică omonimă care îndeplinește cerințele din prezentul regulament se înregistrează ținându-se cont în mod corespunzător de utilizarea locală și tradițională și de riscul efectiv de confuzie, în special:
— o denumire omonimă care creează consumatorului impresia greșită că produsele sunt originare dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă denumirea este literal corectă în ceea ce privește teritoriul, regiunea sau localitatea efectivă de origine a băuturii spirtoase în cauză;
— utilizarea unei indicații geografice înregistrate omonime este condiționată de existența unei distincții clare, în practică, între indicația omonimă înregistrată ulterior și denumirea deja înregistrată, având în vedere necesitatea de a trata în mod echitabil producătorii interesați și de a nu induce în eroare consumatorii.
Articolul 20
Indicații geografice recunoscute
(1) Pentru fiecare indicație geografică înregistrată în anexa III la 20 februarie 2008, statele membre prezintă Comisiei un dosar tehnic, astfel cum este prevăzut la articolul 17 alineatul (1), până la 20 februarie 2015.
(2) Statele membre se asigură că dosarul tehnic respectiv este pus la dispoziția publicului.
(3) În cazul în care dosarul tehnic nu a fost prezentat Comisiei până la 20 februarie 2015, Comisia elimină indicația geografică din anexa III, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3).
(4) Termenul pentru transmiterea dosarelor tehnice menționat la alineatul (1) se aplică și pentru indicațiile geografice ale Croației enumerate în anexa III.
Articolul 21
Modificarea dosarului tehnic
Procedura prevăzută la articolul 17 se aplică, mutatis mutandis, în cazul în care dosarul tehnic menționat la articolul 17 alineatul (1) și la articolul 20 alineatul (1) urmează să fie modificat.
Articolul 22
Verificarea conformității cu specificațiile din dosarul tehnic
(1) În ceea ce privește indicațiile geografice din cadrul Comunității, verificarea conformității cu specificațiile din dosarul tehnic, înainte de introducerea produsului pe piață, este asigurată de:
— una sau mai multe autorități competente menționate la articolul 24 alineatul (1); și/sau
— unul sau mai multe organisme de control, în sensul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor ( 11 ), care acționează ca organism de certificare a produselor.
Fără a aduce atingere legislației naționale, costurile unei asemenea verificări a conformității cu specificațiile din dosarul tehnic sunt suportate de către operatorii care fac obiectul controalelor în cauză.
(2) În ceea ce privește indicațiile geografice dintr-o țară terță, verificarea conformității cu specificațiile din dosarul tehnic, înainte de introducerea produsului pe piață, este asigurată de:
— una sau mai multe autorități publice desemnate de țara terță în cauză; și/sau
— unul sau mai multe organisme de certificare a produselor.
(3) Organismele de certificare a produselor menționate la alineatele (1) și (2) trebuie să respecte norma europeană EN 45011 sau ghidul ISO/CEI 65 (Cerințe generale pentru organismele care operează sisteme de certificare a produselor) și, de la 1 mai 2010, trebuie să fie acreditate în conformitate cu acestea.
(4) În cazul în care autoritățile sau organismele menționate la alineatele (1) și (2) aleg să verifice conformitatea cu specificațiile din dosarul tehnic, acestea oferă garanții corespunzătoare de obiectivitate și imparțialitate și au la dispoziție personalul calificat și resursele necesare pentru îndeplinirea funcțiilor lor.
Articolul 23
Legătura dintre mărci și indicațiile geografice
(1) Înregistrarea unei mărci care conține sau este constituită dintr-o indicație geografică înregistrată în anexa III este refuzată sau invalidată în cazul în care utilizarea acesteia ar avea drept rezultat oricare dintre situațiile menționate la articolul 16.
(2) Ținând cont în mod corespunzător de dispozițiile dreptului comunitar, marca a cărei utilizare corespunde uneia dintre situațiile menționate la articolul 16 și care a fost depusă, înregistrată sau recunoscută prin utilizarea sa cu bună-credință pe teritoriul comunitar, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislația aplicabilă, fie înainte de data protejării indicației geografice în țara de origine, fie înainte de 1 ianuarie 1996, poate continua să fie utilizată în pofida înregistrării unei indicații geografice, cu condiția să nu existe motive de invalidare sau revocare a mărcii respective în conformitate cu Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci ( 12 ) sau cu Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară ( 13 ).
(3) O indicație geografică nu se înregistrează în cazul în care, date fiind reputația și renumele unei mărci, precum și durata utilizării sale în Comunitate, înregistrarea este de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la identitatea reală a produsului.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII GENERALE, TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 24
Controlul și protecția băuturilor spirtoase
(1) Statele membre sunt responsabile de controlul băuturilor spirtoase. Acestea iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea dispozițiilor prezentului regulament și, în special, desemnează autoritatea sau autoritățile competente responsabile cu controalele în ceea ce privește respectarea obligațiilor instituite prin prezentul regulament în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.
(2) Statele membre și Comisia își comunică reciproc informațiile necesare pentru aplicarea prezentului regulament.
(3) Comisia asigură, prin consultare cu statele membre, aplicarea uniformă a prezentului regulament și, în cazul în care este necesar, adoptă măsuri în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 25 alineatul (2).
Articolul 25
Comitetul
(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru băuturi spirtoase.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.
Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.
(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5a și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.
Articolul 26
Modificarea anexelor
Anexele se modifică în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3).
Articolul 27
Măsuri de punere în aplicare
Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 25 alineatul (2).
Articolul 28
Măsuri tranzitorii și alte măsuri specifice
(1) În conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3), se adoptă măsuri de modificare a prezentului regulament, dacă este cazul:
(a) pentru a facilita, până la 20 februarie 2011, tranziția de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 la cele instituite prin prezentul regulament;
(b) pentru a stabili derogări de la articolele 17 și 22, în cazuri justificate corespunzător;
(c) pentru a institui un simbol comunitar pentru indicații geografice în sectorul băuturilor spirtoase.
(2) În conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 25 alineatul (2), se adoptă măsuri, după caz, pentru a soluționa probleme practice specifice, ca, de exemplu, prin instituirea obligației, în anumite cazuri, de a menționa locul de fabricație pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului și pentru a menține și a dezvolta metode comunitare de referință pentru analiza băuturilor spirtoase.
(3) Băuturile spirtoase care nu respectă cerințele prezentului regulament pot fi produse în continuare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 până la 20 mai 2009. Băuturile spirtoase care nu îndeplinesc cerințele prezentului regulament, dar care au fost produse în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 înainte de 20 februarie 2008 sau până la 20 mai 2009 pot fi introduse pe piață în continuare, până la epuizarea stocurilor.
Articolul 29
Abrogare
(1) Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 se abrogă. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
(2) Regulamentele (CEE) nr. 2009/92 ( 14 ), (CE) nr. 1267/94 ( 15 ) și (CE) nr. 2870/2000 ( 16 ) ale Comisiei se aplică în continuare.
Articolul 30
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 20 mai 2008.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
DEFINIȚII ȘI CERINȚE TEHNICE
Definițiile și cerințele tehnice, astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (4) și la articolul 7 sunt următoarele:
1. Alcool etilic de origine agricolă
Alcoolul etilic de origine agricolă are următoarele proprietăți:
(a) caracteristici organoleptice: niciun gust detectabil altul decât cel al materiei prime folosite;
(b) concentrația alcoolică minimă în volum: 96,0 % vol.;
(c) valori maxime ale elementelor reziduale:
(i) aciditatea totală, exprimată în grame de acid acetic per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,5 ;
(ii) esteri exprimați în grame de acetat de etil per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,3 ;
(iii) aldehide exprimate în grame de acetaldehidă per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,5 ;
(iv) alcooluri superioare exprimate în grame de 2-metil 1-propanol per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,5 ;
(v) metanol exprimat în grame per hectolitru de alcool 100 % vol.: 30;
(vi) extract sec exprimat în grame per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,5 ;
(vii) baze azotate volatile exprimate în grame de azot per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,1 ;
(viii) furfurol: nedetectabil.
2. Distilat de origine agricolă
Prin distilat de origine agricolă se înțelege lichidul alcoolic obținut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a unuia sau a mai multor produse agricole menționate în anexa I la tratat, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic, nici cele ale unei băuturi spirtoase, dar care păstrează aroma și gustul materiei (materiilor) prime utilizate.
În cazul în care se face referire la materia primă utilizată, distilatul trebuie să fie obținut exclusiv din materia primă respectivă.
3. Îndulcirea
Prin îndulcire se înțelege procesul care constă în folosirea, la prepararea băuturilor spirtoase, a unuia sau a mai multora dintre următoarele produse:
(a) zahăr semi alb, zahăr alb, zahăr extra alb, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluție de zahăr, soluție de zahăr invertit, sirop de zahăr invertit, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman ( 17 );
(b) must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat, must de struguri proaspăt;
(c) zahăr caramelizat, care este produsul obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze sau acizi minerali, sau de orice alt aditiv chimic;
(d) miere, astfel cum este definită în Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea ( 18 );
(e) sirop de roșcove;
(f) orice alți carbohidrați naturali care au un efect asemănător cu cel al produselor menționate anterior.
4. Amestecul
Prin amestec se înțelege procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi diferite în vederea obținerii unei băuturi noi.
5. Adaosul de alcool
Prin adaos de alcool se înțelege adaosul de alcool etilic de origine agricolă și/sau de distilate de origine agricolă la o băutură spirtoasă.
6. Adaosul de apă
Pentru prepararea băuturilor spirtoase, adaosul de apă este autorizat numai în cazul în care calitatea apei este conformă cu Directiva 80/777/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale ( 19 ) și Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman ( 20 ) și dacă apa adăugată nu modifică natura produsului.
Apa poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată.
7. Combinarea
Prin combinare se înțelege procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeași categorie, între care există numai diferențe minore de compoziție, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:
(a) metoda de preparare;
(b) aparatele de distilare folosite;
(c) durata de maturare sau de învechire;
(d) zona geografică de producție.
Băutura spirtoasă astfel obținută aparține aceleiași categorii ca și băuturile spirtoase inițiale, înainte de combinare.
8. Maturarea sau învechirea
Prin maturare sau învechire se înțelege procesul care constă în a permite dezvoltarea naturală a anumitor reacții în recipiente adecvate, reacții care conferă unei băuturi spirtoase calități organoleptice pe care nu le avea inițial.
9. Aromatizarea
Aromatizare înseamnă folosirea în procesul de preparare a băuturilor spirtoase a uneia sau mai multora dintre aromele definite la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008.
10. Colorarea
Prin colorare se înțelege procesul care constă în folosirea la prepararea unei băuturi spirtoase a unuia sau a mai multor coloranți, astfel cum sunt definiți în Directiva 94/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1994 privind coloranții autorizați pentru utilizarea în produsele alimentare ( 21 ).
11. Concentrația alcoolică în volum
Prin concentrația alcoolică în volum se înțelege raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de 20 de grade Celsius, al produsului și volumul total al produsului respectiv, la aceeași temperatură.
12. Conținutul în substanțe volatile
Prin conținut în substanțe volatile se înțelege cantitatea de substanțe volatile, altele decât alcoolul etilic și metanolul, prezente într-o băutură spirtoasă obținută exclusiv prin distilare, substanțe provenind în exclusivitate din distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite.
13. Locul de fabricare
Prin locul de fabricare se înțelege localitatea sau regiunea în care are loc faza din procesul de producție a produsului finit care conferă băuturii caracterul și calitățile definitive esențiale.
14. Desemnare
Prin desemnare se înțelege termenii utilizați pe etichetă, în prezentare și pe ambalaj, în documentele de însoțire a transportului unei băuturi, pe documentele comerciale, în special pe facturi și pe borderourile de livrare și în materialele publicitare.
15. Prezentarea
Prin prezentare se înțeleg termenii utilizați pe etichetă și pe ambalaj, inclusiv în materialele publicitare și în acțiunile de promovare a vânzărilor, în imagini sau altele, precum și pe recipient, inclusiv pe sticlă și dispozitivul de închidere.
16. Etichetarea
Prin etichetare se înțelege ansamblul de mențiuni și alte trimiteri, semne, desene sau mărci care caracterizează produsul și care apare pe același recipient, inclusiv pe dispozitivul de sigilare, pe eticheta atașată recipientului și pe învelișul existent pe gâtul sticlei.
17. Ambalajul
Prin ambalaj se înțeleg materialele de protecție, cum ar fi hârtiile, învelitorile de orice tip, cartoanele și cutiile, utilizate la transportul și/sau vânzarea unuia sau a mai multor recipiente.
ANEXA II
BĂUTURI SPIRTOASE
Categorii de băuturi spirtoase
1. Rom
(a) Romul este:
(i) băutura spirtoasă produsă exclusiv prin fermentare alcoolică și distilare, fie din melase sau sirop provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie din suc de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puțin de 96 % vol., astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului; sau
(ii) băutura spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. Această băutură spirtoasă poate fi introdusă pe piață cu mențiunea „agricol” adăugată denumirii de vânzare „rom”, însoțită de una dintre indicațiile geografice ale departamentelor franceze de peste mări și ale Regiunii Autonome Madeira enumerate în anexa III.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a romului este de 37,5 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Romul nu este aromatizat.
(e) Romul poate conține numai caramel adăugat în scopul de a adapta culoarea.
(f) Cuvântul „traditionnel” poate fi adăugat la oricare dintre indicațiile geografice menționate la categoria 1 din anexa III, în cazul în care romul este fabricat prin distilare la mai puțin de 90 % vol., după fermentarea alcoolică a materiilor prime producătoare de alcool care provin exclusiv din locul de producție luat în considerare. Romul astfel obținut trebuie să aibă un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. și trebuie să nu fie îndulcit. Utilizarea cuvântului „traditionnel” nu exclude utilizarea termenilor „obținut în urma fabricării zahărului” sau „agricol”, care pot fi adăugați la denumirea de vânzare „rom” și la indicațiile geografice.
Prezenta dispoziție nu afectează utilizarea cuvântului „traditionnel” pentru toate produsele care nu se află sub incidența prezentei dispoziții, în conformitate cu criteriile lor specifice.
2. Whisky sau Whiskey
(a) Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă produsă exclusiv prin:
(i) distilarea unui must de malț de cereale, cu sau fără boabe întregi de alte cereale, care a fost:
— zaharificat prin diastaza malțului pe care îl conține, cu sau fără alte enzime naturale;
— fermentat cu ajutorul drojdiei;
(ii) una sau mai multe distilări la mai puțin de 94,8 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime utilizate;
(iii) maturarea distilatului final timp de cel puțin trei ani în butoaie de lemn de o capacitate de maximum 700 de litri.
Distilatul final, la care se pot adăuga doar apă și caramel obișnuit (pentru colorare), păstrează culoarea, aroma și gustul specifice procesului de producție descris la punctele (i), (ii) și (iii).
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „whisky” sau „whiskey” este de 40 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Whisky sau whiskey nu este îndulcit sau aromatizat și nu conține alți aditivi în afară de caramel obișnuit utilizat drept colorant.
3. Rachiu de cereale
(a) Rachiul de cereale este băutura spirtoasă obținută exclusiv prin distilarea unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.
(b) Cu excepția Korn, concentrația alcoolică minimă în volum a rachiului de cereale este de 35 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Rachiul de cereale nu este aromatizat.
(e) Rachiul de cereale poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.
(f) Pentru ca rachiul de cereale să poarte denumirea de vânzare de „brandy de cereale”, acesta trebuie să fie obținut prin distilarea, la mai puțin de 95 % vol., a unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime utilizate.
4. Rachiu de vin
(a) Rachiul de vin este băutura spirtoasă:
(i) obținută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la mai puțin de 86 % vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la mai puțin de 86 % vol.;
(ii) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;
(iii) având un conținut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a rachiului de vin este de 37,5 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
(e) Rachiul de vin poate conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
(f) În cazul în care rachiul de vin este maturat, acesta poate fi introdus pe piață în continuare sub denumirea „rachiu de vin” cu condiția ca durata maturării să fie mai lungă sau egală cu perioada prevăzută pentru băutura spirtoasă definită la categoria 5.
5. Brandy sau Weinbrand
(a) Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă:
(i) obținută din rachiuri de vin, cu sau fără adaos de distilat de vin, distilat la mai puțin de 94,8 % vol., cu condiția ca acest distilat să nu depășească limita maximă de 50 % din conținutul de alcool al produsului finit;
(ii) maturată în recipiente de stejar timp de cel puțin un an sau timp de cel puțin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar folosite este mai mică de 1 000 litri;
(iii) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. și provenind exclusiv din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;
(iv) având un conținut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „brandy” sau „Weinbrand” este de 36 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
(e) Brandy sau Weinbrand poate conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
6. Rachiu de tescovină de struguri sau marc
(a) Rachiul de tescovină de struguri sau marcul este băutura spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:
(i) este obținută exclusiv din tescovină de struguri, fermentată sau distilată fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă;
(ii) la tescovina de struguri se pot adăuga drojdii într-o proporție care să nu depășească 25 kg de drojdii la 100 kg de tescovină de struguri;
(iii) cantitatea de alcool obținută din drojdii nu depășește 35 % din cantitatea totală de alcool din produsul finit;
(iv) distilarea se efectuează în prezența tescovinelor ca atare, la mai puțin de 86 % vol.;
(v) redistilarea la aceeași concentrație alcoolică este autorizată;
(vi) are un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 140 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. și are un conținut maxim în metanol de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a rachiului de tescovină de struguri sau marc este de 37,5 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Rachiul de tescovină de struguri sau marcul este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
(e) Rachiul de tescovină de struguri sau marcul poate conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
7. Rachiu de marc de fructe
(a) Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:
(i) este obținută exclusiv prin fermentarea si distilarea la mai puțin de 86 % vol. a marcului de fructe, cu excepția marcului de struguri;
(ii) are un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;
(iii) are un conținut maxim în metanol de 1 500 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;
(iv) conținutul maxim în acid cianhidric este de 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe sâmburoase;
(v) redistilarea la aceeași concentrație alcoolică în conformitate cu punctul (i) este autorizată.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a rachiului de marc de fructe este de 37,5 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Rachiul de marc de fructe nu este aromatizat.
(e) Rachiul de marc de fructe poate conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
(f) Denumirea de vânzare este „rachiu de marc de” urmat de numele fructului. Dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea de vânzare este „rachiu de marc de fructe”.
8. Rachiu de stafide sau raisin brandy
(a) Rachiul de stafide sau raisin brandy este băutura spirtoasă obținută exclusiv prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viță de vie „negru de Corint” sau „muscat din soiul Alexandria”, distilat la mai puțin de 94,5 % vol., astfel încât distilatul să aibă o aromă și un gust specifice materiei prime utilizate.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a rachiului de stafide sau raisin brandy este de 37,5 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Rachiul de stafide sau raisin brandy nu este aromatizat.
(e) Rachiul de stafide sau raisin brandy poate conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
9. Rachiu de fructe
(a) Rachiul de fructe este băutura spirtoasă:
(i) produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui must dintr-un astfel de fruct, bace sau legume, cu sau fără sâmburi;
(ii) distilată la mai puțin de 86 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime distilate;
(iii) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;
(iv) având un conținut în acid cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.
(b) Conținutul maxim în metanol al rachiului de fructe este de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.
Cu toate acestea, pentru următoarele rachiuri de fructe conținutul maxim de metanol este de:
(i) 1 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. obținut din următoarele fructe:
— prune (Prunus domestica L.);
— corcodușe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];
— prune brumării (Prunus domestica L.);
— mere (Malus domestica Borkh.);
— pere (Pyrus communis L.), cu excepția perelor Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);
— zmeură (Rubus idaeus L.);
— mure (Rubus fruticosus auct. aggr.);
— caise (Prunus armeniaca L.);
— piersici [Prunus persica (L.) Batsch];
(ii) 1 350 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. obținut din următoarele fructe sau bace:
— pere Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);
— coacăze roșii (Ribes rubrum L.);
— coacăze negre (Ribes nigrum L.);
— scorușe (Sorbus aucuparia L.);
— soc (Sambucus nigra L.);
— gutui (Cydonia oblonga Mill.);
— boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.).
(c) Concentrația alcoolică minimă în volum a rachiului de fructe este de 37,5 %.
(d) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(e) Rachiul de fructe nu este aromatizat.
(f) Denumirea de vânzare a rachiului de fructe este „rachiu de” urmat de numele fructului, al bacei sau al legumei, cum ar fi: rachiu de cireșe (sau kirsch), de prune (sau șliboviță), de corcodușe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct.
Această băutură poate avea și denumirea „wasser”, acest nume fiind asociat cu numele fructului.
Denumirea „rachiu de”, urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe:
— corcodușe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];
— prune (Prunus domestica L.);
— prune brumării (Prunus domestica L.);
— fructe de arbutus (Arbutus unedo L.);
— mere „Golden delicios”.
În cazul în care există riscul ca una dintre aceste denumiri de vânzare să nu fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul „băutură spirtoasă”, eventual însoțit de o explicație.
(g) Denumirea „Williams” este rezervată rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul „Williams”.
(h) Când două sau mai multe varietăți de fructe, bace sau legume sunt distilate împreună, produsul se comercializează sub denumirea „rachiu de fructe” sau „rachiu de legume”, după caz. Această mențiune poate fi completată de numele fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate.
10. Rachiu de cidru de mere și rachiu de cidru de pere
(a) Rachiul de cidru de mere și de cidru de pere sunt băuturile spirtoase:
(i) produse exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a cidrului de mere sau a cidrului de pere, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice fructelor;
(ii) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;
(iii) având un conținut maxim în metanol de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a rachiului de cidru de mere și de pere este de 37,5 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Nici rachiul de cidru de mere, nici rachiul de cidru de pere nu este aromatizat.
(e) Rachiul de cidru de mere și rachiul de cidru de pere pot conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
11. Băutura spirtoasă pe bază de miere
(a) Băutura spirtoasă pe bază de miere este băutura spirtoasă:
(i) produsă exclusiv prin fermentarea și distilarea unui must de miere;
(ii) distilată la mai puțin de 86 % vol., astfel încât distilatul să aibă caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.
(b) Concentrația alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase pe bază de miere este de 35 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Băutura spirtoasă pe bază de miere nu este aromatizată.
(e) Băutura spirtoasă pe bază de miere poate conține numai caramel în scopul de a adapta culoarea.
(f) Băutura spirtoasă pe bază de miere poate fi îndulcită numai cu miere.
12. Hefebrand sau rachiu de drojdie
(a) Hefebrand sau rachiul de drojdie este băutura spirtoasă obținută exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a drojdiilor de vin sau de fructe fermentate.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Hefebrand” sau a rachiului de drojdie este de 38 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Hefebrand sau rachiul de drojdie nu este aromatizat.
(e) Hefebrand sau rachiul de drojdie poate conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
(f) Denumirea de vânzare „Hefebrand” sau rachiu de drojdie poate fi completată de numele materiei prime utilizate.
13. Bierbrand sau eau de vie de bière
(a) Bierbrand sau eau de vie de bière este băutura spirtoasă obținută exclusiv prin distilarea directă la o presiune normală a berii proaspete cu o concentrație alcoolică în volum mai mică de 86 %, astfel încât distilatul obținut să aibă caracteristici organoleptice derivate din bere.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Bierbrand” sau „eau de vie de bière” este de 38 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Bierbrand sau eau de vie de bière nu este aromatizată.
(e) Bierbrand sau eau de vie de bière poate conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
14. Topinamb ur sau băutură spirtoasă din napi porcești
(a) Topinambur sau băutura spirtoasă din napi porcești este băutura spirtoasă obținută exclusiv prin fermentarea și distilarea la mai puțin de 86 % vol. a tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.).
(b) Concentrația alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „topinambur” sau a băuturii spirtoase din napi porcești este de 38 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.
(d) Topinamb ur sau băutura spirtoasă din napi nu este aromatizat(ă).
(e) Topinambur sau băutura spirtoasă din napi poate conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.
15. Vodcă
(a) Vodca este băutura spirtoasă obținută din alcool etilic de origine agricolă obținută prin fermentare cu ajutorul drojdiei, din:
(i) cereale și/sau cartofi; sau
(ii) alte materii prime agricole,
distilată și/sau rectificată, astfel încât caracteristicile organoleptice ale materiilor prime folosite și ale produselor secundare formate în timpul fermentației sunt atenuate selectiv.
Acest proces poate fi urmat de redistilare și/sau tratare cu mijloace de prelucrare adecvate, inclusiv tratare cu cărbune activ, pentru a conferi băuturii caracteristici organoleptice speciale.
Nivelurile maxime de reziduuri sunt cele prevăzute pentru alcoolul etilic în anexa I, cu excepția faptului că reziduurile de alcool metilic nu depășesc 10 g la hectolitrul de alcool pur 100 % vol.
(b) Concentrația alcoolică procentuală minimă în volum a vodcii este de 37,5 %.
(c) Singurele arome care pot fi adăugate sunt compușii aromatizanți naturali prezenți în distilatul obținut în urma fermentării materiilor prime. În plus, produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decât o aromă predominantă.
(d) Desemnarea, prezentarea sau etichetarea vodcii care nu este obținută exclusiv din materiile prime enunțate la litera (a) punctul (i) poartă, indicația „fabricat din ...”, completată cu numele materiei prime utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă. Etichetarea se face în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2000/13/CE.
16. Rachiu de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare
(a) Rachiul de (urmat de numele fructului), obținut prin macerare și distilare, este băutura spirtoasă:
(i) obținută prin macerarea fructelor sau a bacelor enumerate la punctul 2, parțial fermentate sau nefermentate, cu posibilitatea adăugării unei cantități maxime de 20 l de alcool etilic de origine agricolă sau de rachiu și/sau distilat obținut din același fruct la 100 kg de fructe sau bace fermentate, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.;
(ii) obținută din următoarele fructe sau bace:
— mure (Rubus fruticosus auct. aggr.);
— căpșuni (Fragaria spp.);
— afine (Vaccinium myrtillus L.);
— zmeură (Rubus idaeus L.);
— coacăze roșii (Ribes rubrum L.);
— coacăze albe (Ribes niveum Lindl.);
— coacăze negre (Ribes nigrum L.);
— porumbe (Prunus spinosa L.);
— scorușe (Sorbus aucuparia L.);
— scorușe de munte (Sorbus domestica L.);
— ilex (Ilex aquifolium și Ilex cassine L.);
— sorb [Sorbus torminalis (L.) Crantz];
— fructe de soc (Sambucus nigra L.);
— agrișe (Ribes uva-crispa L. sin. Ribes grossularia);
— merișoare (Vaccinium L. subgenul Oxycoccus);
— merișoare de munte (Vaccinium vitis-idaea L.);
— afine din specia Vaccinium corymbosum L.;
— cătină albă (Hippophae rhamnoides L.);
— măceșe (Rosa canina L.);
— mure pitice (Rubus chamaemorus L.);
— vuietoare (Empetrum nigrum L.);
— mure arctice (Rubus arcticus L.);
— mirt (Myrtus communis L.);
— banane (Musa spp.);
— fructul pasiunii (Passiflora edulis Sims);
— fructe de Spondias dulcis Sol. ex Parkinson;
— fructe de Spondias mombin L.;
— nuci (Juglans regia L.);
— alune (Corylus avellana L.);
— castane (Castanea sativa L.);
— citrice (Citrus spp. L.);
— smochine indiene (Opuntia ficus-indica).
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a unui rachiu de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare este de 37,5 %.
(c) Rachiul de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare nu este aromatizat.
(d) În ceea ce privește etichetarea și prezentarea rachiului de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare, termenul „obținut prin macerare și distilare” trebuie să figureze pe mijloacele de desemnare, prezentare sau etichetare cu același font, dimensiune și culoare și în același câmp vizual ca denumirea „rachiu de (urmat de numele fructului)”, iar pe sticle trebuie să fie menționat pe eticheta frontală.
17. Geist (însoțit de numele fructului sau al materiei prime utilizate)
(a) Geist (însoțit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este băutura spirtoasă obținută prin macerarea fructelor și a bacelor nefermentate enumerate la categoria 16 litera (a) punctul (ii) sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă și a altor materiale vegetale, cum ar fi plantele sau petalele de trandafir, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a Geist (însoțit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este de 37,5 %.
(c) Geist (însoțit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) nu este aromatizat.
18. Gențiană
(a) Gențiana este băutura spirtoasă obținută pe baza unui distilat de gențiană care a fost obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a gențianei este de 37,5 %.
(c) Gențiana nu este aromatizată.
19. Băuturi spirtoase de ienupăr
(a) Băutura spirtoasă de ienupăr este băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea cu boabe ienupăr (Juniperus communis L și/sau Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă și/sau a rachiului de cereale și/sau a distilatului de cereale.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase de ienupăr este de 30 %.
(c) Pot fi utilizate și alte substanțe aromatizante, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și/sau preparate aromatizante, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament, și/sau plante aromatice sau părți de plante aromatice, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă uneori sunt atenuate.
(d) Băutura spirtoasă de ienupăr poate purta denumirile de vânzare „Wacholder” sau „genebra”.
20. Gin
(a) Ginul este băutura spirtoasă de ienupăr obținută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) a unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristicile organoleptice adecvate.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a ginului este de 37,5 %.
(c) Pentru obținerea ginului se folosesc numai substanțe aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și/sau preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant.
(d) Termenul „gin” poate fi completat cu termenul „dry” dacă produsul nu conține adaosuri de îndulcitori mai mari de 0,1 grame de zaharuri la litrul de produs final.
21. Gin distilat
(a) Ginul distilat este:
(i) băutura spirtoasă pe bază de ienupăr obținută exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă de calitate corespunzătoare, având caracteristicile organoleptice dorite și o concentrație alcoolică inițială de minimum 96 % vol., în alambicuri utilizate tradițional pentru gin, în prezența boabelor de ienupăr (Juniperus communis L.) și a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului trebuind să fie preponderent; sau
(ii) amestecul dintre produsul acestei distilări și un alcool etilic de origine agricolă având aceeași compoziție, puritate și concentrație alcoolică; pentru aromatizarea ginului distilat pot fi utilizate și substanțe și/sau preparate aromatizante astfel cum se precizează la categoria menționată la punctul 20 litera (c).
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a ginului distilat este de 37,5 %.
(c) Ginul obținut prin simpla adăugare de esențe sau arome unui alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit „gin distilat”.
(d) Termenul „gin distilat” poate fi completat cu termenul „dry” dacă produsul nu conține adaosuri de îndulcitori mai mari de 0,1 grame de zaharuri la litrul de produs final.
22. London gin
(a) London Gin este un tip de gin distilat:
(i) obținut exclusiv din alcool etilic de origine agricolă, cu un conținut maxim de metanol de 5 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol., a cărui aromă este obținută exclusiv prin redistilarea alcoolului etilic în alambicuri tradiționale, în prezența tuturor materiilor prime vegetale naturale utilizate;
(ii) al cărui distilat conține cel puțin 70 % alcool per volum;
(iii) în cazul în care se adaugă orice alt alcool etilic de origine agricolă, acesta trebuie să fie în conformitate cu caracteristicile enumerate în anexa I punctul 1, dar trebuie să aibă un conținut maxim de alcool metilic de 5 g la hl de alcool 100 % vol;
(iv) care nu conține adaosuri de îndulcitori mai mari de 0,1 grame de zaharuri la litrul de produs final, nici coloranți;
(v) care nu conține niciun ingredient adăugat, altul decât apă.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a „London gin” este de 37,5 %.
(c) Termenul „London gin” poate fi completată cu termenul „dry”.
23. Băutură spirtoasă pe bază de chimion
(a) Băutura spirtoasă pe bază de chimion este băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase pe bază de chimion este de 30 %.
(c) Se pot utiliza suplimentar și alte substanțe aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și/sau preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament, dar gustul chimionului trebuie să rămână predominant.
24. Akvavit sau aquavit
(a) Akvavit sau aquavit este o băutură spirtoasă cu aromă de chimion și/sau semințe de mărar produsă cu utilizarea de alcool etilic de origine agricolă, aromatizată cu un distilat de plante sau condimente.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase akvavit sau aquavit este de 37,5 %.
(c) Pot fi utilizate și alte substanțe aromatizante naturale astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și/sau preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament, dar aroma acestor băuturi se datorează în mare parte distilatelor de semințe de chimion (Carum carvi L.) și/sau de mărar (Anethum graveolens L.), utilizarea de uleiuri esențiale fiind interzisă.
(d) Substanțele amare nu pot domina gustul; reziduurile uscate nu depășesc 1,5 grame la 100 mililitri.
25. Băuturi spirtoase de anason
(a) Băutura spirtoasă de anason este băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în stea (Illicium verum Hook f.), anason verde (Pumpinella anissum L.), anason dulce (Foeniculum vulgare Mill.) sau de oricare altă plantă care are același component aromatizant principal, cu ajutorul unuia dintre următoarele procedee sau al unei combinații între acestea:
(i) macerare și/sau distilare;
(ii) redistilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți ale plantelor menționate anterior;
(iii) adăugarea de extracte naturale distilate de anason.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase de anason este de 15 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase de anason.
(d) Pot fi utilizate și alte extracte vegetale naturale sau semințe aromatice, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant.
26. Pastis
(a) Pastis este băutura spirtoasă pe bază de anason care conține și extracte naturale de „lemn dulce” (Glycyrrhiza spp.), ceea ce implică prezența substanțelor colorante numite calcone, precum și prezența acidului glicirizic, al căror conținut minim și maxim trebuie să fie de 0,05 și, respectiv, 0,5 grame la litru.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „pastis” este de 40 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „pastis”.
(d) Băutura spirtoasă „pastis” are un conținut de zaharuri mai mic de 100 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit, și un conținut de anetol de minimum 1,5 și maximum 2 grame la litru.
27. Pastis de Marseille
(a) Pastis de Marseille este un pastis cu un conținut de anetol de 2 grame la litru.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „pastis de Marseille” este de 45 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „Pastis de Marseille”.
28. Anis
(a) Anis este băutura spirtoasă pe bază de anason a cărei aromă caracteristică provine exclusiv de la anasonul verde (Pimpinella anisum L.) și/sau de la anasonul în stea (Illicium verum Hook f.) și/sau de la anasonul dulce (Foeniculum vulgare Mill.).
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „anis” este de 35 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „anis”.
29. Anis distilat
(a) Anis distilat este anis care conține alcool distilat în prezența semințelor menționate la categoria 28 litera (a) și, în cazul indicațiilor geografice, în prezența masticului, a altor semințe aromatice, plante sau fructe, cu condiția ca acest alcool să constituie minimum 20 % din concentrația alcoolică a anisului distilat.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „anis distilat” este de 35 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „anis distilat”.
30. Băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter
(a) Băuturi spirtoase cu gust amar sau „bitter” sunt băuturi spirtoase cu un gust preponderent amar, obținute prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanțe aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și/sau preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase cu gust amar sau bitter este de 15 %.
(c) Băutura spirtoasă cu gust amar sau bitter poate fi comercializată și sub denumirea „amer” sau „bitter” cu sau fără altă completare.
31. Vodcă aromatizată
(a) Vodca aromatizată este vodca căreia i s-a conferit o aromă predominantă diferită de cea a materiilor prime utilizate.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a vodcii aromatizate este de 37,5 %.
(c) Vodca aromatizată poate fi îndulcită, combinată, aromatizată, maturată sau colorată.
(d) Vodca aromatizată poate fi comercializată și sub denumirea de „vodcă de” urmată de numele aromei predominante.
32. Lichior
(a) Lichiorul este băutura spirtoasă:
(i) cu un conținut minim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de:
— 70 de grame la litru pentru lichiorul de cireșe la care alcoolul etilic constă exclusiv în rachiu de cireșe;
— 80 de grame la litru pentru gențiană sau lichioruri similare la care singura substanță aromatică este gențiana sau plante similare;
— 100 de grame la litru în toate celelalte cazuri;
(ii) obținute utilizând alcool etilic de origine agricolă, un distilat de origine agricolă sau una sau mai multe băuturi spirtoase ori un amestec din produsele menționate anterior, îndulcite și cu un adaos de una sau de mai multe arome, produse agricole sau produse alimentare.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a lichiorului este de 15 %.
(c) La prepararea lichiorului se pot folosi substanțe aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament. Cu toate acestea, se folosesc numai substanțe aromatizante naturale astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament, la prepararea următoarelor lichioruri:
(i) lichioruri de fructe:
— coacăze;
— cireșe;
— zmeură;
— mure;
— afine;
— citrice;
— mure pitice;
— fructe de Rubus arcticus;
— merișoare;
— merișoare de munte;
— cătină albă;
— ananas;
(ii) lichioruri de plante:
— mentă;
— gențiană;
— anason;
— génépi (grupă de plante medicinale);
— vulnéraire (specie de pelin din Alpi).
(d) Următorii termeni compuși pot fi utilizați în prezentarea lichiorurilor produse în Comunitate în cazul utilizării alcoolului etilic de origine agricolă, pentru a reflecta metodele de producție recunoscute:
— brandy de prune;
— brandy de portocale;
— brandy de caise;
— brandy de cireșe;
— solbaerrom, denumit și blackcurrant rum.
În etichetarea și prezentarea lichiorurilor menționate mai sus, denumirile compuse trebuie să figureze pe etichetă pe același rând, cu caractere uniforme, de același tip și aceeași culoare, iar denumirea „lichior” trebuie să fie în imediata apropiere, dimensiunea caracterelor nefiind mai mică decât cea utilizată pentru denumirea compusă. În cazul în care alcoolul nu provine de la băutura spirtoasă indicată, trebuie făcută o referire privitoare la proveniența alcoolului utilizat în același câmp vizual cu denumirea compusă și cu mențiunea „lichior”, fie prin menționarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin mențiunea „alcool agricol”, precedată de fiecare dată de formula „obținut din” sau „obținut cu ajutorul”.
33. Crème de (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate)
(a) Băuturile spirtoase numite „Crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate), cu excepția produselor lactate, sunt lichioruri cu un conținut minim de zahăr de 250 de grame la litru exprimat în zahăr invertit.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii „Crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este de 15 %.
(c) Acestei băuturi spirtoase i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.
(d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.
34. Crème de cassis
(a) Crème de cassis este lichiorul de coacăze care conține minimum 400 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Crème de cassis” este de 15 %.
(c) Băuturii „Crème de cassis” i se aplicã dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.
(d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.
35. Guignolet
(a) Guignolet este lichiorul obținut prin macerarea cireșelor în alcool etilic de origine agricolă.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase Guignolet este de 15 %.
(c) Băuturii spirtoase „Guignolet” i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.
(d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.
36. Punch au rhum
(a) Punch au rhum este lichiorul al cărui conținut de alcool provine exclusiv din rom.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „punch au rhum” este de 15 %.
(c) Băuturii spirtoase „punch au rhum” i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.
(d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.
37. Sloe gin
(a) Sloe gin este lichiorul obținut prin macerarea porumbelor în gin, la care se poate adăuga suc de porumbe.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „sloe gin” este de 25 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „sloe gin”.
(d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.
37a. „Băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau Pacharán”
Băutura spirtoasă cu aromă de porumbe sau Pacharán este o băutură spirtoasă:
(a) care are un gust predominant de porumbe și este obținută prin macerarea porumbelor (Prunus spinosa) în alcool etilic de origine agricolă, cu adăugarea de extracte naturale de anason și/sau distilate de anason;
(b) care are o tărie alcoolică minimă de 25 % vol;
(c) pentru a cărei producție s-a folosit o cantitate minimă de 125 de grame de porumbe pe litru de produs finit;
(d) care are un conținut de zahăr, exprimat ca zahăr invertit, de 80-250 grame pe litru de produs finit;
(e) ale cărei caracteristici organoleptice, culoare și gust sunt conferite exclusiv de fructele folosite și de anason.
Termenul „Pacharán” poate fi folosit ca denumire de vânzare numai în cazul în care produsul este fabricat în Spania. Atunci când produsul este fabricat în alte state membre, termenul „Pacharán” poate fi folosit doar pentru a completa denumirea de vânzare „băutură spirtoasă cu aromă de porumbe”, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de mențiunea: „fabricată în …”, urmată de numele statului membru sau al țării terțe de fabricație.
38. Sambuca
(a) Sambuca este lichiorul incolor de anason:
(i) care conține distilate de anason verde (Pimpinella anisum L.), anason în stea (Illicium verum L.) sau alte plante aromatice;
(ii) cu un conținut minim de 350 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit;
(iii) cu un conținut de anetol natural de minimum 1 și maximum 2 grame la litru.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Sambuca” este de 38 %.
(c) Băuturii spirtoase „Sambuca” i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.
(d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.
39. Maraschino, Marrasquino sau Maraskino
(a) Maraschino, Marrasquino sau Maraskino este lichiorul incolor a cărui aromă este dată în principal de un distilat de vișine marasca sau de un distilat al produsului obținut prin macerarea vișinelor sau a unor părți de vișine în alcool de origine agricolă, cu un conținut minim de 250 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Maraschino”, „Marrasquino” sau „Maraskino” este de 24 %.
(c) Băuturii spirtoase denumite „Maraschino”, „Marrasquino” sau „Maraskino” i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.
(d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.
40. Nocino
(a) Nocino este lichiorul a cărui aromă este dată în principal de macerarea și/sau distilarea nucilor verzi întregi (Juglans regia L.), cu un conținut minim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de 100 de grame la litru.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Nocino” este de 30 %.
(c) Băuturii spirtoase „Nocino” i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.
(d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.
41. Lichior pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat
(a) Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat este băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, distilat și/sau rachiu, ale cărei ingrediente sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou pur este de 140 de grame la litrul de produs final.
(b) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) litera (c), concentrația alcoolică minimă în volum a lichiorului pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat sau advokat este de 14 %.
(c) La prepararea lichiorului de ouă sau „advocaat”, sau „avocat”, sau „advokat” se pot folosi numai substanțe aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din respectivul regulament.
42. Lichior de ouă
(a) Lichiorul de ouă este băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, distilat și/sau rachiu, ale cărei ingrediente caracteristice sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 70 de grame la litrul de produs final.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a lichiorului de ouă este de 15 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea lichiorului de ouă.
43. Mistrà
(a) Mistrà este băutura spirtoasă incoloră aromatizată cu anason sau cu anetol natural:
(i) cu un conținut de anetol de minimum 1 și maximum 2 grame la litru;
(ii) care poate conține și un distilat de plante aromatice;
(iii) fără adaos de zahăr.
(b) Concentrația alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „mistrà” este de 40 % și de maximum 47 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „mistrà”.
44. Väkevä glögi sau spritglögg
(a) „Väkevä glögi” sau „spritglögg” este o băutură spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu aromă de cuișoare și/sau scorțișoară prin utilizarea unuia dintre următoarele procese: macerare și/sau distilare, redistilare a alcoolului în prezența unor părți din plantele indicate mai sus, adaos de substanțe aromatizante naturale de cuișoare sau scorțișoară, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008, sau o combinație a acestor metode.
(b) Concentrația alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Väkevä glögi” sau „spritglögg” este de 15 %.
(c) Se pot utiliza și alte arome, substanțe și/sau preparate aromatizante astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) literele (h), (b) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008, dar aroma condimentelor menționate trebuie să rămână predominantă.
(d) Conținutul de vin sau produse vitivinicole nu depășește 50 % din produsul final.
45. Berenburg sau Beerenburg
(a) Berenburg sau Beerenburg este băutura spirtoasă:
(i) obținută din alcool etilic de origine agricolă;
(ii) în care se macerează fructe sau plante sau părți ale acestora;
(iii) având drept aromă specifică un distilat din rădăcină de gențiană (Gentiana lutea L.), din boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) și din frunze de dafin (Laurus nobilis L.);
(iv) a cărei culoare variază de la cafeniu deschis la cafeniu închis;
(v) care poate fi îndulcită până la un conținut maxim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de 20 g la litru.
(b) Concentrația alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Berenburg” sau „Beerenburg” este de 30 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „Berenburg” sau „Beerenburg”.
46. Nectar de miere sau de hidromel
(a) Nectarul de miere sau de hidromel este o băutură produsă prin aromatizarea amestecului de must fermentat de miere și distilat de miere și/sau alcool etilic de origine agricolă, care conține minimum 30 % must de miere fermentat în volum.
(b) Concentrația alcoolică procentuală minimă în volum a nectarului de miere sau de hidromel este de 22 %.
(c) Numai substanțele și preparatele aromatizante naturale conforme definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea nectarului de miere sau de hidromel, cu condiția ca gustul mierii sa fie predominant.
(d) Nectarul de miere sau de hidromel poate fi îndulcit numai cu miere.
Alte băuturi spirtoase
1. Băutura spirtoasă „Rum-Verschnitt” este produsă în Germania și este obținută dintr-un amestec de rom și alcool, iar produsul final trebuie să conțină un procentaj minim de 5 % alcool provenit din rom. Concentrația alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Rum-Verschnitt” este de 37,5 %. În ceea ce privește etichetarea și prezentarea produsului denumit „Rum-Verschnit”, termenul „Verschnitt” trebuie să figureze în descriere, prezentare și etichetare cu caractere de tipul, de dimensiunea și de culoarea celor folosite pentru cuvântul „Rum”, pe același rând cu acesta, iar pe sticle trebuie să fie menționat pe eticheta frontală. În cazul vânzării în afara pieței germane, compoziția alcoolică a acestui produs trebuie să figureze pe etichetă.
2. Băutura spirtoasă „Slivovice” este produsă în Republica Cehă și este obținută prin adăugarea la distilatul de prune, înainte de distilarea finală, a unui procentaj maxim de 30 % de alcool etilic de origine agricolă. Acest produs trebuie să fie descris drept „băutură spirtoasă”, la care se poate adăuga denumirea „Slivovice” în același câmp vizual pe eticheta frontală. În cazul introducerii pe piață a băuturii spirtoase cehe „Slivovice” în Comunitate, compoziția alcoolică a acestui produs trebuie să figureze pe etichetă. Prezenta dispoziție nu aduce atingere utilizării denumirii „Slivovice” pentru rachiurile de fructe, în conformitate cu categoria 9.
ANEXA III
INDICAȚII GEOGRAFICE
|
Categorie de produse |
Indicație geografică |
Țara de origine (originea geografică exactă este descrisă în dosarul tehnic) |
|
1. Rom |
|
|
|
|
Rhum de la Martinique |
Franța |
|
|
Rhum de la Guadeloupe |
Franța |
|
|
Rhum de la Réunion |
Franța |
|
|
Rhum de la Guyane |
Franța |
|
|
Rhum de sucrerie de la Baie du Galion |
Franța |
|
|
Rhum des Antilles françaises |
Franța |
|
|
Rhum des départements français d'outre-mer |
Franța |
|
|
Ron de Málaga |
Spania |
|
|
Ron de Granada |
Spania |
|
|
Rum da Madeira |
Portugalia |
|
|
Ron de Guatemala |
Guatemala |
|
2. Whisky/Whiskey |
|
|
|
|
Scotch Whisky |
Regatul Unit (Scoția) |
|
|
Irish Whiskey/Uisce Beatha Eireannach/Irish Whisky (1) |
Irlanda |
|
|
Whisky español |
Spania |
|
|
Whisky breton/Whisky de Bretagne |
Franța |
|
|
Whisky alsacien/Whisky d'Alsace |
Franța |
|
3. Rachiu de cereale |
|
|
|
|
Eau-de-vie de seigle de marque nationale luxembourgeoise |
Luxemburg |
|
|
Korn/Kornbrand |
Germania, Austria, Belgia (comunitatea germanofonă) |
|
|
Münsterländer Korn/Kornbrand |
Germania |
|
|
Sendenhorster Korn/Kornbrand |
Germania |
|
|
Bergischer Korn/Kornbrand |
Germania |
|
|
Emsländer Korn/Kornbrand |
Germania |
|
|
Haselünner Korn/Kornbrand |
Germania |
|
|
Hasetaler Korn/Kornbrand |
Germania |
|
|
Samanė |
Lituania |
|
4. Rachiu de vin |
|
|
|
|
Eau-de-vie de Cognac |
Franța |
|
|
Eau-de-vie des Charentes |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de Jura |
Franța |
|
|
Cognac |
Franța |
|
|
(Denumirea „Cognac” poate fi completată cu una dintre următoarele mențiuni: |
|
|
|
— Fine |
Franța |
|
|
— Grande Fine Champagne |
Franța |
|
|
— Grande Champagne |
Franța |
|
|
— Petite Fine Champagne |
Franța |
|
|
— Petite Champagne |
Franța |
|
|
— Fine Champagne |
Franța |
|
|
— Borderies |
Franța |
|
|
— Fins Bois |
Franța |
|
|
— Bons Bois) |
Franța |
|
|
Fine Bordeaux |
Franța |
|
|
Fine de Bourgogne |
Franța |
|
|
Armagnac |
Franța |
|
|
Bas-Armagnac |
Franța |
|
|
Haut-Armagnac |
Franța |
|
|
Armagnac-Ténarèze |
Franța |
|
|
Blanche Armagnac |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin de la Marne |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin originaire d'Aquitaine |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin de Bourgogne |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin originaire du Centre-Est |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin originaire de Franche-Comté |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin originaire du Bugey |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin de Savoie |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin originaire des Coteaux de la Loire |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin des Côtes-du-Rhône |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin originaire de Provence |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de Faugères/Faugères |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de vin originaire du Languedoc |
Franța |
|
|
Aguardente de Vinho Douro |
Portugalia |
|
|
Aguardente de Vinho Ribatejo |
Portugalia |
|
|
Aguardente de Vinho Alentejo |
Portugalia |
|
|
Aguardente de Vinho da Região dos Vinhos Verdes |
Portugalia |
|
|
Aguardente de Vinho da Região dos Vinhos Verdes de Alvarinho |
Portugalia |
|
|
Aguardente de Vinho Lourinhã |
Portugalia |
|
|
Сунгурларска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сунгурларе/Sungurlarska grozdova rakya/Grozdova rakya de Sungurlare |
Bulgaria |
|
|
Сливенска перла (Сливенска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сливен)/Slivenska perla (Slivenska grozdova rakya/Grozdova rakya de Sliven) |
Bulgaria |
|
|
Стралджанска Мускатова ракия/Мускатова ракия от Стралджа/Straldjanska Muscatova rakya/Muscatova rakya de Straldja |
Bulgaria |
|
|
Поморийска гроздова ракия/Гроздова ракия от Поморие/Pomoriyska grozdova rakya/Grozdova rakya de Pomorie |
Bulgaria |
|
|
Русенска бисерна гроздова ракия/Бисерна гроздова ракия от Русе/Russenska biserna grozdova rakya/Biserna grozdova rakya de Russe |
Bulgaria |
|
|
Бургаска Мускатова ракия/Мускатова ракия от Бургас/Bourgaska Muscatova rakya/Muscatova rakya de Bourgas |
Bulgaria |
|
|
Добруджанска мускатова ракия/Мускатова ракия от Добруджа/Dobrudjanska muscatova rakya/muscatova rakya de Dobrudja |
Bulgaria |
|
|
Сухиндолска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сухиндол/Suhindolska grozdova rakya/Grozdova rakya de Suhindol |
Bulgaria |
|
|
Карловска гроздова ракия/Гроздова Ракия от Карлово/Karlovska grozdova rakya/Grozdova Rakya de Karlovo |
Bulgaria |
|
|
Vinars Târnave |
România |
|
|
Vinars Vaslui |
România |
|
|
Vinars Murfatlar |
România |
|
|
Vinars Vrancea |
România |
|
|
Vinars Segarcea |
România |
|
5. Brandy/Weinbrand |
|
|
|
|
Brandy de Jerez |
Spania |
|
|
Brandy del Penedés |
Spania |
|
|
Brandy italiano |
Italia |
|
|
Brandy Αττικής/Brandy de Attica |
Grecia |
|
|
Brandy Πελοποννήσου/Brandy de Peloponnese |
Grecia |
|
|
Brandy Κεντρικής Ελλάδας/Brandy din Grecia Centrală |
Grecia |
|
|
Deutscher Weinbrand |
Germania |
|
|
Wachauer Weinbrand |
Austria |
|
|
Weinbrand Dürnstein |
Austria |
|
|
Pfälzer Weinbrand |
Germania |
|
|
Karpatské brandy špeciál |
Slovacia |
|
|
Brandy français/Brandy de France |
Franța |
|
6. Grape marc spirit |
|
|
|
|
Marc de Champagne/Eau-de-vie de marc de Champagne |
Franța |
|
|
Marc d'Aquitaine/Eau-de-vie de marc originaire d'Aquitaine |
Franța |
|
|
Marc de Bourgogne/Eau-de-vie de marc de Bourgogne |
Franța |
|
|
Marc du Centre-Est/Eau-de-vie de marc originaire du Centre-Est |
Franța |
|
|
Marc de Franche-Comté/Eau-de-vie de marc originaire de Franche-Comté |
Franța |
|
|
Marc du Bugey/Eau-de-vie de marc originaire de Bugey |
Franța |
|
|
Marc de Savoie/Eau-de-vie de marc originaire de Savoie |
Franța |
|
|
Marc des Côteaux de la Loire/Eau-de-vie de marc originaire des Coteaux de la Loire |
Franța |
|
|
Marc des Côtes-du-Rhône/Eau-de-vie de marc des Côtes du Rhône |
Franța |
|
|
Marc de Provence/Eau-de-vie de marc originaire de Provence |
Franța |
|
|
Marc du Languedoc/Eau-de-vie de marc originaire du Languedoc |
Franța |
|
|
Marc d'Alsace Gewürztraminer |
Franța |
|
|
Marc de Lorraine |
Franța |
|
|
Marc d'Auvergne |
Franța |
|
|
Marc du Jura |
Franța |
|
|
Aguardente Bagaceira Bairrada |
Portugalia |
|
|
Aguardente Bagaceira Alentejo |
Portugalia |
|
|
Aguardente Bagaceira da Região dos Vinhos Verdes |
Portugalia |
|
|
Aguardente Bagaceira da Região dos Vinhos Verdes de Alvarinho |
Portugalia |
|
|
Orujo de Galicia |
Spania |
|
|
Grappa |
Italia |
|
|
Grappa di Barolo |
Italia |
|
|
Grappa piemontese/Grappa del Piemonte |
Italia |
|
|
Grappa lombarda/Grappa di Lombardia |
Italia |
|
|
Grappa trentina/Grappa del Trentino |
Italia |
|
|
Grappa friulana/Grappa del Friuli |
Italia |
|
|
Grappa veneta/Grappa del Veneto |
Italia |
|
|
Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Grappa siciliana/Grappa di Sicilia |
Italia |
|
|
Grappa di Marsala |
Italia |
|
|
Τσικουδιά/Tsikoudia |
Grecia |
|
|
Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia de Creta |
Grecia |
|
|
Τσίπουρο/Tsipouro |
Grecia |
|
|
Τσίπουρο Μακεδονίας/Tsipouro de Macedonia |
Grecia |
|
|
Τσίπουρο Θεσσαλίας/Tsipouro de Tesalia |
Grecia |
|
|
Τσίπουρο Τυρνάβου/Tsipouro de Tyrnavos |
Grecia |
|
|
Eau-de-vie de marc de marque nationale luxembourgeoise |
Luxemburg |
|
|
Ζιβανία/Τζιβανία/Ζιβάνα/Zivania |
Cipru |
|
|
Törkölypálinka |
Ungaria |
|
9. Rachiu de fructe |
|
|
|
|
Schwarzwälder Kirschwasser |
Germania |
|
|
Schwarzwälder Mirabellenwasser |
Germania |
|
|
Schwarzwälder Williamsbirne |
Germania |
|
|
Schwarzwälder Zwetschgenwasser |
Germania |
|
|
Fränkisches Zwetschgenwasser |
Germania |
|
|
Fränkisches Kirschwasser |
Germania |
|
|
Fränkischer Obstler |
Germania |
|
|
Mirabelle de Lorraine |
Franța |
|
|
Kirsch d'Alsace |
Franța |
|
|
Quetsch d'Alsace |
Franța |
|
|
Framboise d'Alsace |
Franța |
|
|
Mirabelle d'Alsace |
Franța |
|
|
Kirsch de Fougerolles |
Franța |
|
|
Williams d'Orléans |
Franța |
|
|
Südtiroler Williams/Williams dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Südtiroler Aprikot/Aprikot dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Südtiroler Marille/Marille dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Südtiroler Kirsch/Kirsch dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Südtiroler Zwetschgeler/Zwetschgeler dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Südtiroler Obstler/Obstler dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Südtiroler Gravensteiner/Gravensteiner dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Südtiroler Golden Delicious/Golden Delicious dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Williams friulano/Williams del Friuli |
Italia |
|
|
Sliwovitz del Veneto |
Italia |
|
|
Sliwovitz del Friuli-Venezia Giulia |
Italia |
|
|
Sliwovitz del Trentino-Alto Adige |
Italia |
|
|
Distillato di mele trentino/Distillato di mele del Trentino |
Italia |
|
|
Williams trentino/Williams del Trentino |
Italia |
|
|
Sliwovitz trentino/Sliwovitz del Trentino |
Italia |
|
|
Aprikot trentino/Aprikot del Trentino |
Italia |
|
|
Medronho do Algarve |
Portugalia |
|
|
Medronho do Buçaco |
Portugalia |
|
|
Kirsch Friulano/Kirschwasser Friulano |
Italia |
|
|
Kirsch Trentino/Kirschwasser Trentino |
Italia |
|
|
Kirsch Veneto/Kirschwasser Veneto |
Italia |
|
|
Aguardente de pêra da Lousã |
Portugalia |
|
|
Eau-de-vie de pommes de marque nationale luxembourgeoise |
Luxemburg |
|
|
Eau-de-vie de poires de marque nationale luxembourgeoise |
Luxemburg |
|
|
Eau-de-vie de kirsch de marque nationale luxembourgeoise |
Luxemburg |
|
|
Eau-de-vie de quetsch de marque nationale luxembourgeoise |
Luxemburg |
|
|
Eau-de-vie de mirabelle de marque nationale luxembourgeoise |
Luxemburg |
|
|
Eau-de-vie de prunelles de marque nationale luxembourgeoise |
Luxemburg |
|
|
Wachauer Marillenbrand |
Austria |
|
|
Szatmári Szilvapálinka |
Ungaria |
|
|
Kecskeméti Barackpálinka |
Ungaria |
|
|
Békési Szilvapálinka |
Ungaria |
|
|
Szabolcsi Almapálinka |
Ungaria |
|
|
Gönci Barackpálinka |
Ungaria |
|
|
Pálinka |
Ungaria, Austria (pentru rachiurile de caise produse numai în landurile: Niederösterreich, Burgenland, Steiermark, Wien) |
|
|
Újfehértói meggypálinka |
Ungaria |
|
|
Bošácka slivovica |
Slovacia |
|
|
Brinjevec |
Slovenia |
|
|
Dolenjski sadjevec |
Slovenia |
|
|
Троянска сливова ракия/Сливова ракия от Троян/Troyanska slivova rakya/Slivova rakya de Troyan |
Bulgaria |
|
|
Силистренска кайсиева ракия/Кайсиева ракия от Силистра/Silistrenska kaysieva rakya/Kaysieva rakya de Silistra |
Bulgaria |
|
|
Тервелска кайсиева ракия/Кайсиева ракия от Тервел/Tervelska kaysieva rakya/Kaysieva rakya de Tervel |
Bulgaria |
|
|
Ловешка сливова ракия/Сливова ракия от Ловеч/Loveshka slivova rakya/Slivova rakya de Lovech |
Bulgaria |
|
|
Pălincă |
România |
|
|
Țuică Zetea de Medieșu Aurit |
România |
|
|
Țuică de Valea Milcovului |
România |
|
|
Țuică de Buzău |
România |
|
|
Țuică de Argeș |
România |
|
|
Țuică de Zalău |
România |
|
|
Țuică Ardelenească de Bistrița |
România |
|
|
Horincă de Maramureș |
România |
|
|
Horincă de Cămârzana |
România |
|
|
Horincă de Seini |
România |
|
|
Horincă de Chioar |
România |
|
|
Horincă de Lăpuș |
România |
|
|
Turț de Oaș |
România |
|
|
Turț de Maramureș |
România |
|
|
Hrvatska loza |
Croația |
|
|
Hrvatska stara šljivovica |
Croația |
|
|
Slavonska šljivovica |
Croația |
|
|
Pisco (4) |
Peru |
|
10. Rachiu de cidru de mere și rachiu de cidru de pere |
|
|
|
|
Calvados |
Franța |
|
|
Calvados Pays d'Auge |
Franța |
|
|
Calvados Domfrontais |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de cidre de Bretagne |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de poiré de Bretagne |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de cidre de Normandie |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de poiré de Normandie |
Franța |
|
|
Eau-de-vie de cidre du Maine |
Franța |
|
|
Aguardiente de sidra de Asturias |
Spania |
|
|
Eau-de-vie de poiré du Maine |
Franța |
|
|
Somerset Cider Brandy (2) |
Regatul Unit |
|
15. Vodca |
|
|
|
|
Svensk Vodka/Swedish Vodka |
Suedia |
|
|
Suomalainen Vodka/Finsk Vodka/Vodka of Finland |
Finlanda |
|
|
Polska Wódka/Polish Vodka |
Polonia |
|
|
Laugarício vodka |
Slovacia |
|
|
Originali Lietuviška degtinė/Original Lithuanian vodka |
Lituania |
|
▼M2 ————— |
||
|
|
Latvijas Dzidrais |
Letonia |
|
|
Rīgas Degvīns |
Letonia |
|
|
Estonian vodka |
Estonia |
|
17. Geist |
|
|
|
|
Schwarzwälder Himbeergeist |
Germania |
|
18. Gențiană |
|
|
|
|
Bayerischer Gebirgsenzian |
Germania |
|
|
Südtiroler Enzian/Genziana dell'Alto Adige |
Italia |
|
|
Genziana trentina/Genziana del Trentino |
Italia |
|
19. Băuturi spirtoase de ienupăr |
|
|
|
|
Genièvre/Jenever/Genever |
Belgia, Țările de Jos, Franța [Départements Nord (59) și Pas-de-Calais (62)], Germania (landurile germane Nordrhein-Westfalen și Niedersachsen) |
|
|
Genièvre de grains, Graanjenever, Graangenever |
Belgia, Țările de Jos, Franța [Départements Nord (59) și Pas-de-Calais (62)] |
|
|
Jonge jenever, jonge genever |
Belgia, Țările de Jos |
|
|
Oude jenever, oude genever |
Belgia, Țările de Jos |
|
|
Hasseltse jenever/Hasselt |
Belgia (Hasselt, Zonhoven, Diepenbeek) |
|
|
Balegemse jenever |
Belgia (Balegem) |
|
|
O' de Flander-Oost-Vlaamse Graanjenever |
Belgia (Oost-Vlaanderen) |
|
|
Peket-Pekêt/Pèket-Pèkèt de Wallonie |
Belgia (Regiunea Valonă) |
|
|
Genièvre Flandres Artois |
Franța [Départements Nord (59) și Pas-de-Calais (62)] |
|
|
Ostfriesischer Korngenever |
Germania |
|
|
Steinhäger |
Germania |
|
|
Plymouth Gin |
Regatul Unit |
|
|
Gin de Mahón |
Spania |
|
|
Vilniaus Džinas/Vilnius Gin |
Lituania |
|
|
Spišská borovička |
Slovacia |
|
|
Slovenská borovička juniperus |
Slovacia |
|
|
Slovenská borovička |
Slovacia |
|
|
Inovecká borovička |
Slovacia |
|
|
Liptovská borovička |
Slovacia |
|
24. Akvavit/aquavit |
|
|
|
|
Dansk Akvavit/Dansk Aquavit |
Danemarca |
|
|
Svensk Aquavit/Svensk Akvavit/Swedish Aquavit |
Suedia |
|
25. Băutura spirtoasă cu anason |
|
|
|
|
Anis español |
Spania |
|
|
Anís Paloma Monforte del Cid |
Spania |
|
|
Hierbas de Mallorca |
Spania |
|
|
Hierbas Ibicencas |
Spania |
|
|
Évora anisada |
Portugalia |
|
|
Cazalla |
Spania |
|
|
Chinchón |
Spania |
|
|
Ojén |
Spania |
|
|
Rute |
Spania |
|
|
Janeževec |
Slovenia |
|
29. Anis distilat |
|
|
|
|
Ouzo/Oύζο |
Cipru, Grecia |
|
|
Ούζο Μυτιλήνης/Ouzo de Mitilene |
Grecia |
|
|
Ούζο Πλωμαρίου/Ouzo de Plomari |
Grecia |
|
|
Ούζο Καλαμάτας/Ouzo de Kalamata |
Grecia |
|
|
Ούζο Θράκης/Ouzo de Thrace |
Grecia |
|
|
Ούζο Μακεδονίας/Ouzo de Macedonia |
Grecia |
|
30. Băuturi spirtoase cu gust amar/bitter |
|
|
|
|
Demänovka bylinná horká |
Slovacia |
|
|
Rheinberger Kräuter |
Germania |
|
|
Trejos devynerios |
Lituania |
|
|
Slovenska travarica |
Slovenia |
|
31. Vodcă aromatizată |
|
|
|
|
Vodcă de plante, produsă în câmpia Podlasie de Nord, aromatizată cu un extract de Hierochloe odorata/Wódka ziołowa z Niziny Północnopodlaskiej aromatyzowana ekstraktem z trawy żubrowej |
Polonia |
|
|
Polska Wódka/Polish Vodka (5) Originali lietuviška degtinė/Original Lithuanian vodka (5) |
Polonia Lituania |
|
32. Lichior |
|
|
|
|
Berliner Kümmel |
Germania |
|
|
Hamburger Kümmel |
Germania |
|
|
Münchener Kümmel |
Germania |
|
|
Chiemseer Klosterlikör |
Germania |
|
|
Bayerischer Kräuterlikör |
Germania |
|
|
Irish Cream (3) |
Irlanda |
|
|
Palo de Mallorca |
Spania |
|
|
Ginjinha portuguesa |
Portugalia |
|
|
Licor de Singeverga |
Portugalia |
|
|
Mirto di Sardegna |
Italia |
|
|
Liquore di limone di Sorrento |
Italia |
|
|
Liquore di limone della Costa d'Amalfi |
Italia |
|
|
Genepì del Piemonte |
Italia |
|
|
Genepì della Valle d'Aosta |
Italia |
|
|
Benediktbeurer Klosterlikör |
Germania |
|
|
Ettaler Klosterlikör |
Germania |
|
|
Ratafia de Champagne |
Franța |
|
|
Ratafia catalana |
Spania |
|
|
Anis português |
Portugalia |
|
|
Suomalainen Marjalikööri/Suomalainen Hedelmälikööri/Finsk Bärlikör/ Finsk Fruktlikör/Finnish berry liqueur/Finnish fruit liqueur |
Finlanda |
|
|
Grossglockner Alpenbitter |
Austria |
|
|
Mariazeller Magenlikör |
Austria |
|
|
Mariazeller Jagasaftl |
Austria |
|
|
Puchheimer Bitter |
Austria |
|
|
Steinfelder Magenbitter |
Austria |
|
|
Wachauer Marillenlikör |
Austria |
|
|
Jägertee/Jagertee/Jagatee |
Austria |
|
|
Hüttentee |
Germania |
|
|
Allažu Kimelis |
Latvia |
|
|
Čepkelių |
Lituania |
|
|
Demänovka Bylinný Likér |
Slovacia |
|
|
Polish Cherry |
Polonia |
|
|
Karlovarská hořká |
Republica Cehă |
|
|
Pelinkovec |
Slovenia |
|
|
Blutwurz |
Germania |
|
|
Cantueso Alicantino |
Spania |
|
|
Licor café de Galicia |
Spania |
|
|
Licor de hierbas de Galicia |
Spania |
|
|
Génépi des Alpes/Genepì degli Alpi |
Franța, Italia |
|
|
Μαστίχα Χίου/Masticha de Chios |
Grecia |
|
|
Κίτρο Νάξου/Kitro de Naxos |
Grecia |
|
|
Κουμκουάτ Κέρκυρας/Koum Kouat de Corfu |
Grecia |
|
|
Τεντούρα/Tentoura |
Grecia |
|
|
Poncha da Madeira |
Portugalia |
|
|
Hrvatski pelinkovac |
Croația |
|
34. Crème de cassis |
|
|
|
|
Cassis de Bourgogne |
Franța |
|
|
Cassis de Dijon |
Franța |
|
|
Cassis de Saintonge |
Franța |
|
|
Cassis du Dauphiné |
Franța |
|
|
Cassis de Beaufort |
Luxemburg |
|
37a. Băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau Pacharán |
Pacharán navarro |
Spania |
|
39. Maraschino/Marrasquino/Maraskino |
Zadarski maraschino |
Croația |
|
40. Nocino |
|
|
|
|
Nocino di Modena |
Italia |
|
|
Orehovec |
Slovenia |
|
Alte băuturi spirtoase |
||
|
|
Pommeau de Bretagne |
Franța |
|
|
Pommeau du Maine |
Franța |
|
|
Pommeau de Normandie |
Franța |
|
|
Svensk Punsch/Swedish Punch |
Suedia |
|
▼M7 ————— |
||
|
|
Inländerrum |
Austria |
|
|
Bärwurz |
Germania |
|
|
Aguardiente de hierbas de Galicia |
Spania |
|
|
Aperitivo Café de Alcoy |
Spania |
|
|
Herbero de la Sierra de Mariola |
Spania |
|
|
Königsberger Bärenfang |
Germania |
|
|
Ostpreußischer Bärenfang |
Germania |
|
|
Ronmiel |
Spania |
|
|
Ronmiel de Canarias |
Spania |
|
|
Genièvre aux fruits/Vruchtenjenever/Jenever met vruchten/Fruchtgenever |
Belgia, Țările de Jos, Franța [Départements Nord (59) and Pas-de-Calais (62)], Germania (German Bundesländer Nordrhein-Westfalen and Niedersachsen) |
|
|
Domači rum |
Slovenia |
|
|
Irish Poteen/Irish Poitín |
Irlanda |
|
|
Trauktinė |
Lituania |
|
|
Trauktinė Palanga |
Lituania |
|
|
Trauktinė Dainava |
Lituania |
|
|
Hrvatska travarica |
Croația |
|
(1) Indicația geografică Irish Whiskey/Uisce Beatha Eireannach/Irish Whisky desemnează băutura spirtoasă whisky/whiskey produsă în Irlanda și Irlanda de Nord. (2) Indicația geografică „Somerset Cider Brandy” trebuie să fie însoțită de denumirea de vânzare „rachiu de cidru de mere”. (3) Indicația geografică Irish Cream acoperă lichiorurile corespunzătoare produse în Irlanda și Irlanda de Nord. (4) Protecția indicației geografice „Pisco” în temeiul prezentului regulament se aplică fără a aduce atingere utilizării denumirii „Pisco” pentru produse originare din Chile protejate în temeiul Acordului de asociere dintre Uniune și Chile din 2002. (5) Acest produs trebuie să aibă indicată pe etichetă denumirea comercială „vodcă aromatizată”. Termenul „aromatizată” poate fi înlocuit cu denumirea aromei predominante. |
||
( 1 ) JO C 324, 30.12.2006, p. 12.
( 2 ) Avizul Parlamentului European din 19 iunie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 17 decembrie 2007.
( 3 ) JO L 160, 12.6.1989, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2005.
( 4 ) JO L 105, 25.4.1990, p. 9. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2140/98 (JO L 270, 7.10.1998, p. 9).
( 5 ) JO L 109, 6.5.2000, p. 29. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2007/68/CE a Comisiei (JO L 310, 28.11.2007, p. 11).
( 6 ) JO L 184, 15.7.1988, p. 61. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
( 7 ) JO L 336, 23.12.1994, p. 1.
( 8 ) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).
( 9 ) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).
( 10 ) JO L 354, 31.12.2008, p. 34.
( 11 ) JO L 165, 30.4.2004, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului.
( 12 ) JO L 40, 11.2.1989, p. 1. Directivă modificată prin Decizia 92/10/CEE a Consiliului (JO L 6, 11.1.1992, p. 35).
( 13 ) JO L 11, 14.1.1994, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1891/2006 (JO L 386, 29.12.2006, p. 14).
( 14 ) Regulamentul (CEE) nr. 2009/92 al Comisiei din 20 iulie 1992 de stabilire a metodelor comunitare de analiză a alcoolului etilic de origine agricolă utilizat în obținerea băuturilor spirtoase, a vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate obținute din produse vitivinicole (JO L 203, 21.7.1992, p. 10).
( 15 ) Regulamentul (CE) nr. 1267/94 al Comisiei din 1 iunie 1994 de aplicare a acordurilor dintre Uniunea Europeană și țări terțe privind recunoașterea reciprocă a anumitor băuturi spirtoase (JO L 138, 2.6.1994, p. 7). Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1434/97 (JO L 196, 24.7.1997, p. 56).
( 16 ) Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 al Comisiei din 19 decembrie 2000 de stabilire a metodelor comunitare de referință pentru analiza băuturilor spirtoase (JO L 333, 29.12.2000, p. 20). Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2091/2002 (JO L 322, 27.11.2002, p. 11).
( 17 ) JO L 10, 12.1.2002, p. 53.
( 18 ) JO L 10, 12.1.2002, p. 47.
( 19 ) JO L 229, 30.8.1980, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.
( 20 ) JO L 330, 5.12.1998, p. 32. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.
( 21 ) JO L 237, 10.9.1994, p. 13. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.