This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02007R1580-20110101
Commission Regulation (EC) No 1580/2007 of 21 December 2007 laying down implementing rules of Council Regulations (EC) No 2200/96, (EC) No 2201/96 and (EC) No 1182/2007 in the fruit and vegetable sector
Consolidated text: Regulamentul (CE) nr . 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor
Regulamentul (CE) nr . 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor
2007R1580 — RO — 01.01.2011 — 014.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
REGULAMENTUL (CE) NR. 1580/2007 AL COMISIEI din 21 decembrie 2007 (JO L 350, 31.12.2007, p.1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
REGULAMENTUL (CE) NR. 1580/2007 AL COMISIEI
din 21 decembrie 2007
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a pieței în sectorul fructelor și legumelor ( 1 ), în special articolul 1 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2201/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor transformate pe bază de fructe și legume ( 2 ), în special articolul 1 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 al Consiliului din 26 septembrie 2007 de stabilire a normelor specifice pentru sectorul fructelor și legumelor, de modificare a Directivelor 2001/112/CE și 2001/113/CE și a Regulamentelor (CEE) nr. 827/68, (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96, (CE) nr. 2826/2000, (CE) nr. 1782/2003 și (CE) nr. 318/2006 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2202/96 ( 3 ), în special articolul 42,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 a modificat regimul anterior pentru sectorul fructelor și legumelor astfel cum a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 2200/96, Regulamentul (CE) nr. 2201/96 și Regulamentul (CE) nr. 2202/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 de instituire a unui regim de ajutor comunitar pentru anumite fructe citrice ( 4 ). |
(2) |
Normele de transpunere existente care guvernează sectorul fructelor și legumelor sunt incluse în numeroase regulamente, dintre care majoritatea au făcut obiectul unor numeroase modificări. Este necesară modificarea acestor norme de transpunere ca urmare a modificărilor aduse regimului fructelor și legumelor prin Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, precum și în lumina experienței acumulate. Amploarea modificărilor necesită, din motive de claritate, integrarea tuturor acestor dispoziții de transpunere într-un nou regulament distinct. |
(3) |
Prin urmare, este necesară abrogarea următoarelor regulamente ale Comisiei: — Regulamentul (CE) nr. 3223/94 din 21 decembrie 1994 privind normele de aplicare a regimului importurilor pentru fructe și legume ( 5 ), — Regulamentul (CE) nr. 1555/96 din 30 iulie 1996 de stabilire a normelor de aplicare a drepturilor de import suplimentare în sectorul fructelor și legumelor ( 6 ), — Regulamentul (CE) nr. 961/1999 din 6 mai 1999 de stabilire a metodelor de aplicare privind extinderea normelor prevăzute de organizațiile de producători de fructe și legume ( 7 ), — Regulamentul (CE) nr. 544/2001 din 20 martie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96 al Consiliului în ceea ce privește asistența financiară suplimentară pentru fondurile operaționale ( 8 ), — Regulamentul (CE) nr. 1148/2001 din 12 iunie 2001 privind controalele de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile în sectorul fructelor și legumelor proaspete ( 9 ), — Regulamentul (CE) nr. 2590/2001 din 21 decembrie 2001 de aprobare a operațiunilor de aprobare a operațiunilor de verificare a conformității cu standardele de comercializare care se aplică fructelor și legumelor proaspete, efectuate în Elveția înainte de importul în Comunitatea Europeană ( 10 ), — Regulamentul (CE) nr. 1791/2002 din 9 octombrie 2002 de aprobare a operațiunilor de control de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete efectuate în Maroc înainte de importul în Comunitatea Europeană ( 11 ), — Regulamentul (CE) nr. 2103/2002 din 28 noiembrie 2002 de aprobare a operațiunilor de control de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete efectuate în Africa de Sud înainte de importul în Comunitate ( 12 ), — Regulamentul (CE) nr. 48/2003 din 10 ianuarie 2003 de stabilire a normelor aplicabile în cazul amestecurilor de fructe și legume proaspete din soiuri diferite în același ambalaj de vânzare ( 13 ), — Regulamentul (CE) nr. 606/2003 din 2 aprilie 2003 de omologare a operațiunilor de control de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete efectuate în Israel înainte de importul în Comunitate ( 14 ), — Regulamentul (CE) nr. 761/2003 din 30 aprilie 2003 de omologare a operațiunilor de control în conformitate cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete efectuate în India înainte de importul în Comunitate ( 15 ), — Regulamentul (CE) nr. 1432/2003 din 11 august 2003 privind normele de aplicare a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 2200/96 al Consiliului în ceea ce privește autorizarea organizațiilor de producători și autorizarea prealabilă a grupărilor de producători ( 16 ), — Regulamentul (CE) nr. 1433/2003 din 11 august 2003 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96 al Consiliului în ceea ce privește fondurile operaționale, programele operaționale și asistența financiară ( 17 ), — Regulamentul (CE) nr. 1943/2003 din 3 noiembrie 2003 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96 al Consiliului în ceea ce privește ajutoarele acordate grupărilor de producători autorizate în prealabil ( 18 ), — Regulamentul (CE) nr. 103/2004 din 21 ianuarie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96 al Consiliului în ceea ce privește regimul intervențiilor și al retragerilor de pe piață în sectorul fructelor și legumelor ( 19 ), — Regulamentul (CE) nr. 1557/2004 din 1 septembrie 2004 de aprobare a controalelor de conformitate cu standardele de comercializare care se aplică anumitor fructe proaspete, efectuate în Noua Zeelandă înainte de importul în Comunitate ( 20 ), — Regulamentul (CE) nr. 179/2006 din 1 februarie 2006 de introducere a unui sistem de licențe de import pentru merele importate din țările terțe ( 21 ), — Regulamentul (CE) nr. 430/2006 din 15 martie 2006 de autorizare a operațiunilor de control al conformității cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete, efectuate în Senegal înaintea importului în Comunitate ( 22 ), — Regulamentul (CE) nr. 431/2006 din 15 martie 2006 privind autorizarea operațiunilor de control al conformității cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete, efectuate în Kenya înaintea importului în Comunitate ( 23 ), — Regulamentul (CE) nr. 1790/2006 din 5 decembrie 2006 de aprobare a operațiunilor de control de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete efectuate în Turcia înaintea importului în Comunitate ( 24 ), |
(4) |
Este necesară adoptarea unor norme detaliate privind punerea în aplicare a Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. |
(5) |
Este necesară stabilirea anilor de comercializare pentru produsele pe bază de fructe și legume. Având în vedere că nu există niciun sistem de ajutoare în sectorul care urmează ciclul de recoltare a produselor respective, toți anii de comercializare pot fi armonizați pentru a corespunde anului calendaristic. |
(6) |
Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 autorizează Comisia să stabilească standarde de comercializare pentru produsele pe bază de fructe și legume și stabilește prin articolul 2 alineatul (7) că regulamentele existente care prevăd astfel de standarde trebuie aplicate în continuare până la adoptarea unor standarde noi. |
(7) |
Trebuie prevăzute excepții și derogări de la aplicarea standardelor de comercializare în cazul anumitor operațiuni care sunt fie foarte specializate și/sau marginale, fie au loc la începutul lanțului de distribuție, sau în cazul produselor destinate transformării. |
(8) |
Informațiile specifice solicitate prin standardele de comercializare trebuie să fie vizibile pe ambalaj/etichetă. |
(9) |
Ambalajele care conțin diferite soiuri de fructe și legume proaspete, sunt din ce in ce mai numeroase pe piață și răspund cererii anumitor consumatori. Corectitudinea tranzacțiilor implică omogenitatea din punct de vedere calitativ pentru fructele și legumele proaspete vândute în același ambalaj. În ceea ce privește produsele care nu sunt standardizate la nivel comunitar, această omogenitate poate fi asigurată prin dispoziții generale. În cazul amestecurilor de soiuri diferite de fructe și legume în același ambalaj, se recomandă prevederea unor dispoziții de etichetare. Acestea trebuie să fie mai puțin severe decât cele prevăzute de standardele de comercializare, în special pentru a se ține cont de spațiul disponibil pe etichetă. |
(10) |
Fiecare stat membru trebuie să denumească organismele de control care sunt responsabile de executarea controalelor de conformitate în fiecare etapă a comercializării. Unul dintre aceste organisme ar trebui să fie însărcinat cu contactele și coordonarea între toate celelalte organisme desemnate. |
(11) |
Cunoașterea comercianților și a caracteristicilor lor principale este un instrument indispensabil pentru a facilita analiza statelor membre, ceea ce face să fie necesară stabilirea în fiecare stat membru a unei baze de date cu privire la comercianți în sectorul fructelor și legumelor proaspete. |
(12) |
Controalele de conformitate trebuie efectuate prin eșantionare și trebuie să vizeze comercianții care prezintă cel mai mare risc de a deține bunuri care nu sunt conforme cu standardele. Ținând cont de caracteristicile piețelor lor naționale, statele membre trebuie să stabilească norme pentru determinarea controalelor destinate unor categorii speciale de comercianți. Pentru asigurarea transparenței, aceste norme trebuie comunicate Comisiei. |
(13) |
Statele membre trebuie să garanteze că exporturile de fructe și legume proaspete în țările terțe sunt conforme cu standardele de comercializare și trebuie să certifice acest lucru, în conformitate cu prevederile Protocolului de la Geneva asupra standardizării fructelor și legumelor proaspete și a produselor uscate naturale sau uscate artificial, încheiat în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, cât și cu „regimul” Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru aplicarea standardelor internaționale pentru fructe și legume. |
(14) |
Importurile de fructe și legume proaspete provenind din țări terțe trebuie să fie conforme cu standardele de comercializare sau cu standardele echivalente acestora. Prin urmare, controalele de conformitate trebuie să fie efectuate înainte de introducerea acestor mărfuri pe teritoriul vamal comunitar, cu excepția loturilor de talie mică în privința cărora autoritățile/organismele de control estimează că există riscuri reduse de neconformitate. În cazul anumitor țări terțe care garantează în condiții satisfăcătoare respectarea conformității cu standardele, operațiunile de control înainte de export pot fi executate de către organisme de control din țările terțe respective. Atât timp cât această posibilitate este pusă în practică, statele membre trebuie să verifice în mod regulat eficiența/calitatea controalelor efectuate înainte de export de către organismele de control ale țărilor terțe și să informeze Comisia asupra rezultatelor acestor controale. |
(15) |
Produsele destinate transformării industriale nu sunt supuse respectării standardelor de comercializare, în consecință trebuie garantat faptul că acestea nu sunt comercializate pe piața produselor destinate consumului în stare proaspătă. Aceste produse trebuie etichetate în mod corespunzător și, în anumite cazuri/dacă este cazul, trebuie însoțite de un certificat de destinație industrială de atestare a utilizării finale a produselor, care ar permite efectuarea controalelor. |
(16) |
Fructele și legumele supuse controlului de conformitate cu standardele de comercializare trebuie să fie supuse aceluiași tip de control, oricare ar fi etapa de comercializare. În acest sens, trebuie adoptate modalitățile de control recomandate de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, în conformitate cu recomandările OCDE în această privință. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă modalități specifice în privința controalelor în etapa vânzării cu amănuntul. |
(17) |
Trebuie prevăzută o dispoziție pentru recunoașterea organizațiilor de producători pentru produsele pentru care aceștia depun o cerere. În cazul cererilor depuse doar pentru produsele destinate transformării, se recomandă garantarea faptului că aceste produse sunt efectiv destinate transformării. |
(18) |
Pentru a contribui la realizarea obiectivelor regimului aplicabil sectorului fructelor și legumelor și pentru a garanta realizarea durabilă și eficientă a acțiunilor organizațiilor de producători, este necesar ca stabilitatea organizației de producători să fie optimă. Ca urmare, trebuie prevăzută o perioadă minimă de aderare a producătorului la o organizație de producători. Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a fixa perioadele de preaviz și datele de intrare în vigoare a renunțării la calitatea de membru. |
(19) |
Activitățile principale și esențiale ale unei organizații de producători trebuie să vizeze concentrarea ofertei și comercializarea. Cu toate acestea, trebuie permise și alte activități, comerciale sau de altă natură, ale organizației de producători. Se recomandă, în special, favorizarea cooperării între organizațiile de producători, astfel încât comercializarea unor fructe și legume cumpărate exclusiv de la o altă organizație de producători recunoscută să nu fie luată în considerare nici în calculul activității principale, nici în celelalte activități. În ceea ce privește punerea la dispoziție a unor mijloace tehnice, se recomandă extinderea posibilităților de realizare a acestui lucru pentru a include, de asemenea, furnizarea acestora de către membrii unei organizații de producători. |
(20) |
Organizațiile de producători pot deține acțiuni la filialele care contribuie la creșterea valorii adăugate a producției membrilor lor. Trebuie fixate norme de calcul al valorii acestei producții comercializate. După o perioadă de tranziție destinată adaptării, principalele activități ale acestor filiale ar trebui să fie similare celor desfășurate de organizația de producători. |
(21) |
Se recomandă stabilirea unor norme privind recunoașterea și funcționarea asociațiilor de organizații de producători, a organizațiilor de producători transnaționale și a asociațiilor transnaționale de organizații de producători prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. În scopul consecvenței, aceste norme ar trebui, pe cât posibil, să reflecte normele stabilite pentru organizațiile de producători. |
(22) |
Pentru a facilita concentrarea ofertei, trebuie încurajată fuziunea organizațiilor de producători existente astfel încât să se creeze altele, noi, prin stabilirea unor norme privind fuziunea programelor operaționale ale organizațiilor rezultate din fuziuni. |
(23) |
Fără a aduce atingere respectării principiilor conform cărora o organizație de producători este constituită la inițiativa acestora și controlată de către aceștia, trebuie lăsată la latitudinea statelor membre stabilirea condițiilor de acceptare a altor persoane fizice sau juridice ca membri ai unei organizații de producători și/sau ai unei asociații de organizații de producători. |
(24) |
Pentru a putea garanta că organizațiile de producători reprezintă cu adevărat un număr minim de producători, apare necesitatea ca statele membre să ia măsuri de evitare a posibilității ca o minoritate de membri care dețin, eventual, cea mai mare parte a volumului de producție al organizației de producători în cauză, să domine abuziv gestionarea și funcționarea organizației. |
(25) |
Pentru a se ține cont de diversele situații de producție și comercializare din Comunitate, statele membre trebuie să stabilească condițiile de acordare a recunoașterii prealabile pentru grupările de producători care prezintă un plan de recunoaștere. |
(26) |
Pentru a favoriza crearea de organizații de producători stabile și în măsură să contribuie la realizarea obiectivelor regimului aplicabil sectorului fructelor și legumelor, recunoașterea prealabilă trebuie acordată numai grupărilor de producători care pot demonstra capacitatea de a se conforma tuturor condițiilor de recunoașterea într-un interval de timp dat. |
(27) |
Este necesară precizarea informațiilor pe care grupurile de producători trebuie să le prezinte în planul de recunoaștere. Pentru a permite unui grup de producători să întrunească mai bine condițiile necesare recunoașterii, este necesar să se permită operarea unor modificări ale planurilor de recunoaștere. În acest scop, este necesar ca statele membre să poată solicita organizației de producători să ia anumite măsuri corective în vederea asigurării implementării planului lor. |
(28) |
Grupul de producători poate întruni condițiile de recunoaștere înainte de finalizarea planului de recunoaștere. În aceste condiții, se recomandă prevederea unei dispoziții care să permită grupurilor respective prezentarea cererilor de recunoaștere împreună cu proiectele de programe operaționale. Pentru coerență, acordarea unei astfel de recunoașteri unui grup de producători este echivalentă cu finalizarea planului de recunoaștere al acesteia și întreruperea ajutorului prevăzut pentru acest plan. Cu toate acestea, pentru a lua în considerare finanțarea multianuală a investițiilor, investițiile care pot beneficia de ajutor pentru investiții trebuie să dispună de capacitatea de a fi transferate către programele operaționale. |
(29) |
Pentru a facilita corecta punere în aplicare a sistemului de ajutor destinat acoperirii cheltuielilor de constituire și de funcționare administrativă a grupurilor de producători, este necesară acordarea acestui ajutor sub formă de ajutor forfetar. Pentru respectarea constrângerilor bugetare, este necesară impunerea unui plafon al ajutorului forfetar. Mai mult decât atât, având în vedere diferitele necesități economice ale grupurilor de producători de mărimi diferite, este necesară adaptarea ajutorului forfetar în funcție de valoarea producției comercializabile a grupurilor de producători. |
(30) |
În scopul coerenței și al asigurării unei tranziții mai ușoare la statutul de grup de producători recunoscut, se recomandă aplicarea unor norme identice în ceea ce privește principalele activități ale organizațiilor de producători și valoarea producției comercializate. |
(31) |
În cazul fuziunilor, ajutoarele trebuie acordate în continuare grupurilor de producători care rezultă din fuziune, pentru a ține cont de necesitățile economice ale noilor grupuri și de a garanta corecta punere în aplicare a sistemului de ajutor. |
(32) |
În vederea facilitării aplicării sistemului de ajutoare la programele operaționale, producția comercializată a organizațiilor de producători trebuie să fie clar definită. Este necesar să se specifice produsele care pot fi luate în considerare și să se menționeze etapa de comercializare pentru care trebuie calculată valoarea producției. Alte metode de calcul al producției comercializate trebuie să se poată aplica în cazul fluctuațiilor anuale sau al datelor insuficiente. În vederea evitării abuzurilor în aplicarea procedurii, în general, organizațiile de producători nu trebuie să fie autorizate să schimbe perioadele de referință în cursul programului. |
(33) |
În vederea asigurării unei bune utilizări a ajutorului, este necesar să se stabilească norme pentru gestionarea fondurilor operaționale și a contribuțiilor financiare ale membrilor, asigurând un maxim posibil de flexibilitate sub rezerva ca toți producătorii să poată beneficia de fondul operațional și să poată participa în mod democratic la luarea deciziilor privind utilizarea acestuia. |
(34) |
Este necesară prevederea unor dispoziții privind domeniul de aplicare și structura strategiei naționale în materie de programe operaționale durabile și a cadrului național pentru acțiuni de protecție a mediului. Obiectivul său vizează optimizarea modului de atribuire a resurselor financiare și îmbunătățirea calității strategiei. |
(35) |
În interesul unei gestionări corecte, procedurile de prezentare și de aprobare a programelor operaționale, inclusiv scadențele care trebuie respectate, trebuie definite pentru a permite autorităților competente să poată evalua informațiile, iar măsurile și activitățile să poată fi incluse sau excluse din programe. Întrucât programele sunt gestionate pe o bază anuală, trebuie prevăzut ca programele neaprobate până la o anumită dată să fie amânate cu un an. |
(36) |
O procedură trebuie să permită modificarea anuală a programelor operaționale pentru anul următor, astfel încât să țină cont de orice nouă condiție imprevizibilă în momentul prezentării lor inițiale. De asemenea, trebuie să existe posibilitatea remanierii măsurilor și cuantumurilor fondului operațional în fiecare an de execuție a programului. Toate aceste schimbări trebuie să respecte anumite limite și condiții care urmează a fi definite de statele membre, în special cea privind informarea obligatorie a autorităților competente, pentru a se garanta menținerea obiectivelor generale ale programelor aprobate. |
(37) |
Din motive de securitate financiară și certitudine juridică, se recomandă stabilirea unei liste de acțiuni și cheltuieli care nu pot fi acoperite de programele operaționale. |
(38) |
În cazul unor investiții realizate la exploatațiile individuale, pentru a se evita îmbogățirea nejustificată a unei persoane private care nu mai este membru al organizației pe durata valabilității investiției, se recomandă prevederea unor dispoziții prin care organizația este autorizată să recupereze valoarea reziduală a investiției, indiferent dacă aceasta este făcută de un membru sau de organizație. |
(39) |
În vederea unei aplicări corecte a sistemului, este necesară precizarea informațiilor care trebuie furnizate în cererile de ajutor, precum și procedurile privind plata ajutorului. Pentru a se evita dificultățile de trezorerie, trebuie pus la dispoziția organizațiilor de producători un sistem de plată a avansurilor însoțite de garanții adecvate. Din aceste motive, un sistem alternativ trebuie să permită rambursarea cheltuielilor deja suportate. |
(40) |
Este necesară stabilirea unor dispoziții detaliate privind domeniul de aplicare și transpunerea măsurilor de gestionare și prevenire a crizelor. Pe cât posibil, aceste norme trebuie să garanteze flexibilitate și aplicarea rapidă a acestor măsuri în situații de criză și, în consecință, trebuie să permită statelor membre și organizațiilor de producători să ia decizii. Cu toate acestea, normele trebuie să prevină abuzurile și trebuie să stabilească limite privind utilizarea anumitor măsuri, inclusiv pe plan financiar. Acestea trebuie să garanteze respectarea cerințelor în materie de protecția plantelor și a mediului. |
(41) |
În ceea ce privește retragerile de pe piață, este necesară adoptarea unor norme detaliate, luând în considerare importanța pe care măsura respectivă o poate comporta. Este necesară, în special, stabilirea unor norme privind sistemul unui sprijin sporit pentru fructele și legumele retrase de pe piața pe care sunt distribuite în mod gratuit ca ajutor umanitar prin intermediul unor anumite organizații caritabile sau al anumitor unități și instituții. Mai mult decât atât, trebuie stabilit un plafon pentru ajutoarele acordate pentru retragerile de pe piață pentru a garanta că acestea nu se transformă într-un debușeu de substituție permanent pentru produse în raport cu plasarea acestora pe piață. În acest context, în ceea ce privește produsele pentru care nivelurile maxime de rambursare comunitară acordată pentru retragerea de pe piață au fost stabilite în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 2200/96, este necesară utilizarea în continuare a acestor niveluri, sub rezerva unui anumit procent de creștere care să reflecte faptul că aceste retrageri sunt în prezent cofinanțate. În ceea ce privește celelalte produse, acolo unde experiența nu a indicat riscul unor retrageri excesive, este necesar să se permită statelor membre să stabilească niveluri minime de ajutor. Totuși, în toate cazurile, din motive similare, este necesară stabilirea unei serii de limite cantitative de retrageri pentru fiecare produs pentru fiecare organizație de producători. |
(42) |
Este necesară adoptarea unor norme detaliate privind asistența financiară națională pe care statele membre o pot acorda în regiuni ale Comunității în care nivelul de organizare a producătorilor este deosebit de scăzut, inclusiv definirea termenului de nivel scăzut de organizare. Este necesară prevederea unor proceduri de aprobare a unui astfel de ajutor național, precum și de aprobare a rambursării comunitare a ajutorului și a cuantumului acestuia, precum și a procentului de rambursare care trebuie să fie similar celor în vigoare în prezent. |
(43) |
Este necesară adoptarea unor norme detaliate, în special a unor dispoziții procedurale, privind condițiile în care normele stabilite de organizațiile de producători sau de către asociațiile unor astfel de organizații din sectorul fructelor și legumelor, pot fi extinse la toți producătorii stabiliți într-o anumită zonă economică. De asemenea, în cazul vânzării de produse proaspete, trebuie menționate normele susceptibile de a fi extinse asupra producătorului sau cumpărătorului. |
(44) |
Producătorii de mere din Comunitate s-au confruntat recent cu dificultăți datorate, printre altele, unei creșteri semnificative a importurilor de mere din anumite țări terțe din emisfera sudică. În consecință, trebuie îmbunătățită monitorizarea importului de mere. Un mecanism bazat pe eliberarea de certificate de import care cuprinde constituirea unei garanții care să asigure realizarea activităților în vederea cărora au fost solicitate aceste certificate constituie instrumentul adaptat pentru realizarea acestui obiectiv. Este necesară aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1291/2000 al Comisiei de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de licențe de import și de export și de fixare în avans pentru produsele agricole ( 25 ) și a Regulamentului (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garanții pentru produsele agricole ( 26 ). |
(45) |
Este necesară adoptarea unor norme detaliate privind sistemul prețului de intrare pentru fructe și legume. Având în vedere că marea majoritate a fructelor și legumelor perisabile în cauză sunt livrate în regimul comercial al vânzării în consignație, stabilirea valorii acestora este deosebit de dificilă. Este necesară stabilirea unor posibile metode pentru calcularea prețului de intrare pe baza căruia produsele importate sunt clasificate în Tariful Vamal Comun. În special, ar trebui stabilite valori forfetare de import pe baza mediei ponderate a prețurilor medii pentru produse și trebuie adoptată o dispoziție specială pentru cazurile în care niciun preț nu este disponibil pentru produsele de o anumită origine. În anumite cazuri este necesară prevederea unei dispoziții pentru constituirea unei garanții pentru asigurarea aplicării corecte a sistemului. |
(46) |
Este necesară adoptarea unor norme detaliate privind taxa la import care poate fi impusă unor anumite produse, suplimentar față de cea prevăzută de Tariful Vamal Comun. Taxa suplimentară poate fi impusă în cazul în care volumul de importuri pentru produsele respective depășesc nivelurile de intervenție stabilite pentru produs și pentru perioada de aplicare. Produsele aflate în curs de transport către Comunitate sunt exceptate de la taxa suplimentară și, în consecință, trebuie adoptate dispoziții specifice pentru aceste produse. |
(47) |
Este necesară prevederea unor dispoziții pentru monitorizarea și evaluarea programelor și sistemelor în curs de desfășurare în vederea evaluării eficacității și eficienței acestora atât de către organizațiile de producători, cât și de statele membre. |
(48) |
Este necesară stabilirea unor măsuri/dispoziții privind tipul, formatul și mijloacele de comunicare necesare în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament. Acestea ar trebui să includă comunicările transmise de producătorii sau organizațiile de producători statelor membre și cele transmise Comisiei de către statele membre, precum și consecințele conexe comunicărilor tardive sau inexacte. |
(49) |
Este necesară stabilirea unor măsuri pentru controalele necesare în vederea garantării unei aplicări corecte a prezentului regulament și a Regulamentului (CE) nr. 1182/2007, precum și sancțiunile aferente aplicabile neregulilor identificate. Aceste măsuri trebuie să includă atât controale și sancțiuni specifice stabilite la nivel comunitar, cât și controale și sancțiuni naționale suplimentare. Aceste controale și sancțiuni trebuie să fie eficiente, disuasive și proporționate. Este necesară prevederea unor dispoziții pentru soluționarea cazurilor de comitere a unor erori evidente, de forță majoră, precum și a altor situații excepționale pentru a garanta aplicarea unui tratament egal producătorilor. Este necesară prevederea unor norme pentru situații create în mod artificial pentru evitarea obținerii vreunui beneficiu care derivă din astfel de situații. |
(50) |
Este necesară adoptarea unor dispoziții în vederea asigurării unei treceri ușoare de la sistemul anterior la sistemul nou stabilit în prezentul regulament, precum și transpunerea corespunzătoare a dispozițiilor tranzitorii stabilite la articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. |
(51) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a fructelor și legumelor, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
TITLUL I
DISPOZIȚII INTRODUCTIVE
Articolul 1
Domeniul de aplicare și utilizarea termenilor
(1) Prezentul regulament stabilește norme de aplicare pentru Regulamentele (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007.
(2) Expresiile utilizate în regulamentele menționate la alineatul (1) au același sens atunci când sunt utilizate în prezentul regulament, cu excepția cazului în care regulamentul prevede altfel.
Articolul 2
Ani de comercializare
Anii de comercializare pentru produsele enumerate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2200/96 și la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2201/96 se desfășoară în perioada 1 ianuarie-31 decembrie.
TITLUL II
CLASIFICAREA PRODUSELOR
CAPITOLUL I
Norme generale
Articolul 2a
Standarde de comercializare; deținători
(1) Cerințele prevăzute la articolul 113a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 reprezintă standardul general de comercializare. Standardul general de comercializare este prezentat în detaliu în partea A a anexei I la prezentul regulament.
Fructele și legumele care nu care fac obiectul unui standard de comercializare specific trebuie să se conformeze standardului general de comercializare. Cu toate acestea, atunci când deținătorul este în măsură să demonstreze că produsele sunt conforme cu oricare din standardele aplicabile adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU), produsul este considerat ca fiind conform cu standardul general de comercializare.
(2) Standardele de comercializare specifice prevăzute la articolul 113 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sunt stabilite în partea B a anexei I la prezentul regulament, pentru următoarele produse:
(a) mere;
(b) citrice;
(c) fructe kiwi;
(d) lăptucă, cicoarea creață de grădină și cicoarea de grădină cu frunze întregi;
(e) piersici și nectarine;
(f) pere;
(g) căpșuni;
(h) ardei grași;
(i) struguri de masă;
(j) tomate.
(3) În sensul articolului 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se înțelege prin „deținător” orice persoană fizică sau juridică care deține, fizic, produsele în cauză.
Articolul 3
Excepții și derogări de la aplicarea standardelor de comercializare
Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, următoarele produse nu fac obiectul obligației de respectare a standardelor de comercializare:
(a) dacă sunt etichetate vizibil cu mențiunea „destinație industrială”, „destinat consumului animal” sau orice altă mențiune similară, produsele:
(i) cu destinație industrială sau
(ii) destinate consumului animal sau unei alte utilizări nealimentare;
◄
(b) produsele transferate de producător de pe exploatația sa către consumatori, pentru uzul personal al acestora; și
(c) conform unei decizii a Comisiei adoptate la solicitarea unui stat membru ce utilizează procedura prevăzută la articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 2200/96 pentru produsele dintr-o regiune dată ce sunt vândute prin comerț cu amănuntul în regiunea respectivă, pentru consumul local tradițional bine încetățenit; și
(d) produse care au fost supuse unui proces de curățare sau tăiere devenind „gata pentru consum” sau „gata pentru gătit”.
Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, următoarele produse nu fac obiectul obligației de respectare a standardelor de comercializare în cadrul unei anumite zone de producție:
◄
(a) produsele vândute sau livrate de cultivator către unitățile de preparare și ambalare sau către ariile de depozitare, ori transportate de la exploatația sa către unitățile respective; și
(b) produsele transportate de la ariile de depozitare către unitățile de preparare și ambalare.
(3) Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre pot scuti de la respectarea cerințelor în materie de standarde specifice de comercializare produsele destinate prelucrării, altele decât cele menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (i), care sunt prezentate spre vânzare cu amănuntul consumatorilor, pentru uzul personal al acestora, și care sunt etichetate cu mențiunea „produs destinat prelucrării” sau cu orice altă mențiune similară.
(3a) Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, în ceea ce privește standarde specifice de comercializare, fructele și legumele proaspete care nu fac parte din categoria „Extra” pot prezenta, în etapele ulterioare expedierii, o ușoară lipsă de prospețime și turgescență și o ușoară alterare datorate dezvoltării și caracterului perisabil al acestora.
(3b) Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, următoarele produse nu fac obiectul obligației de respectare a standardelor generale de comercializare:
(a) ciuperci necultivate încadrate la codul NC 0709 59;
(b) capere care intră sub incidența codului NC 0709 90 40;
(c) migdale amare care intră sub incidența codului NC 0802 11 10;
(d) migdale decojite care intră sub incidența codului NC 0802 12;
(e) alune decojite care intră sub incidența codului NC 0802 22;
(f) nuci comune decojite care intră sub incidența codului NC 0802 32;
(g) semințe de pin care intră sub incidența codului NC 0802 90 50 și
(h) șofran care intră sub incidența codului NC 0910 20.
(4) Este necesară furnizarea, către autoritatea competentă a statului membru, a dovezii conform căreia produsele care fac obiectul dispozițiilor prevăzute la alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) respectă condițiile stabilite, în special cele pentru utilizarea dorită a acestora.
Articolul 4
Informații specifice
(1) Informațiile specifice solicitate în temeiul prezentului capitol sunt prezentate în mod lizibil și evident pe una dintre părțile ambalajului, fie imprimate direct pe colet astfel încât să nu poată fi șterse, fie pe o etichetă care este parte integrantă din ambalaj sau este bine atașată acestuia.
(2) Pentru bunurile transportate în cantități mari și încărcate direct în mijloacele de transport, informațiile specifice enumerate la alineatul (1) sunt prezentate în documentele ce însoțesc bunurile sau sunt expuse într-un loc vizibil din interiorul mijlocului de transport.
(3) În cazul contractelor la distanță în sensul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 27 ), conformitatea cu standardele de comercializare impune ca informațiile specifice să fie disponibile înainte de încheierea cumpărării produsului.
(4) Facturile și documentele însoțitoare, cu excepția chitanțelor destinate consumatorilor, indică numele și țara de origine a produselor și, după caz, categoria, soiul sau tipul comercial, în cazul în care acestea sunt cerute de un standard specific de comercializare sau faptul că produsul este destinat prelucrării.
Articolul 5
Informații specifice în stadiul de comercializare cu amănuntul
În stadiul comercializării cu amănuntul, informațiile specifice solicitate în temeiul prezentului capitol sunt lizibile și evidente. Produsele pot fi prezentate spre vânzare cu condiția ca comerciantul cu amănuntul să afișeze în imediata apropiere a produselor și într-un mod vizibil și lizibil informațiile specifice privind țara de origine a produselor și, după caz, categoria și soiul sau tipul comercial, astfel încât cumpărătorii să nu fie induși în eroare.
Pentru produsele preambalate prevăzute de Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 28 ), în plus față de informațiile prevăzute în standardele de comercializare, se indică greutatea netă. Totuși, pentru produsele comercializate la bucată, cerința de a indica greutatea netă nu se aplică dacă numărul articolelor poate fi observat clar și ușor numărat prin ambalaj sau dacă numărul este indicat pe etichetă.
Articolul 6
Amestecuri
(1) Comercializarea coletelor având o greutate netă mai mică sau egală cu 5 kg, care conțin amestecuri de fructe și legume din soiuri diferite, este permisă dacă:
(a) produsele sunt calitativ omogene și fiecare produs în cauză este conform cu standardul specific de comercializare relevant sau, în absența unui standard specific de comercializare pentru un anumit produs, cu standardul general de comercializare;
(b) ambalajul este etichetat în mod corespunzător, în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol și
(c) amestecul nu este de natură să inducă în eroare cumpărătorul.
(2) Cerințele de la alineatul (1) litera (a) nu se aplică produselor din cadrul unui amestec care nu fac parte din sectorul fructelor și legumelor astfel cum este definit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(3) Dacă fructele și legumele din cadrul unui amestec provin din mai multe state membre sau țări terțe, numele întregi ale țărilor de origine pot fi înlocuite cu una din mențiunile următoare, după caz:
(a) „amestec de fructe și legume originare din CE”;
(b) „amestec de fructe și legume originare din afara CE”;
(c) „amestec de fructe și legume originare din CE și din afara CE”.
CAPITOLUL II
Controale de conformitate cu standardele de comercializare
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Articolul 7
Domeniul de aplicare
Prezentul capitol stabilește normele aplicabile controalelor de conformitate care reprezintă controalele efectuate asupra fructelor și legumelor pe parcursul tuturor etapelor de comercializare în temeiul prezentului capitol, în vederea verificării conformității acestora cu standardele de comercializare și alte dispoziții ale prezentului titlu și ale articolelor 113 și 113a din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
Articolul 8
Organisme competente
(1) Fiecare stat membru desemnează:
(a) o singură autoritate competentă responsabilă de coordonarea și de contactele în domeniile ce rezultă din prezentul capitol, denumită în continuare „autoritatea de coordonare”, și
(b) un organism (organisme) de control responsabil(e) de aplicarea articolului 113a alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, denumit(e) în continuare „organismele de control”.
Autoritățile de coordonare și organismele de control la care se face referire în primul paragraf pot fi publice sau private. Cu toate acestea, în ambele cazuri, acestea se află sub responsabilitatea statelor membre.
(2) Statele membre comunică Comisiei:
(a) denumirea și adresele poștale și electronice ale autorității de coordonare pe care au desemnat-o în conformitate cu alineatul (1),
(b) denumirea și adresele poștale și electronice ale organismelor de control pe care le-au desemnat în conformitate cu alineatul (1), și
(c) definirea exactă a domeniilor de competență corespunzătoare ale organismelor de control numite.
(3) Autoritatea de coordonare poate fi organismul sau unul dintre organismele de control sau un alt organism desemnat în conformitate cu alineatul (1).
(4) Comisia pune la dispoziția publicului lista de autorități de coordonare desemnate de statele membre în modul pe care îl consideră adecvat.
Articolul 9
Baza de date cu privire la comercianți
(1) Statele membre stabilesc o bază de date cu privire la comercianți în sectorul fructelor și legumelor, care regrupează, în condițiile stabilite de prezentul articol, comercianții care participă la comercializarea fructelor și legumelor proaspete pentru care s-au stabilit standarde prin aplicarea articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
Statele membre pot folosi în acest scop orice altă bază sau baze de date constituite deja în alte scopuri.
„Comerciant” înseamnă orice persoană fizică sau juridică:
(a) care deține fructe sau legume făcând obiectul standardelor de comercializare în scopul:
(i) expunerii sau punerii în vânzare;
(ii) vânzării sau
(iii) comercializării în orice alt mod sau
(b) care desfășoară efectiv oricare din activitățile menționate la litera (a) punctele (i), (ii) și (iii) în ceea ce privește fructele sau legumele făcând obiectul standardelor de comercializare.
Activitățile menționate în paragraful al treilea litera (a) punctele (i), (ii) și (iii) cuprind:
(a) vânzarea la distanță, inclusiv pe internet;
(b) activitățile desfășurate de o persoană fizică sau juridică în nume propriu sau în numele unei terțe persoane și
(c) activitățile desfășurate pe teritoriul Comunității și/sau în cadrul exporturilor către țări terțe și/sau în cadrul importurilor din țări terțe.
(2) Statele membre determină condițiile în care următorii comercianți sunt sau nu sunt incluși în baza de date:
(a) comercianții a căror activitate constă, în temeiul articolului 3, în respectarea obligației de conformitate cu standardele de comercializare; și
(b) persoanele fizice sau juridice ale căror activități în sectorul fructelor și legumelor sunt limitate fie la transportul mărfurilor, fie la vânzarea cu amănuntul.
(3) Atunci când baza de date este compusă din mai multe elemente distincte, autoritatea de coordonare asigură omogenitatea bazei, a elementelor sale, precum și a actualizării acestora. Aceste actualizări sunt efectuate în special pe baza informațiilor adunate în timpul controalelor de conformitate.
(4) Această bază de date conține, pentru fiecare comerciant, numărul de înregistrare, numele, adresa, informațiile necesare clasificării sale într-una dintre categoriile de risc menționate la articolul 10 alineatul (2), în special localizarea sa în lanțul comercial, informații care indică importanța întreprinderii, informații care reies din constatări făcute în timpul controalelor precedente realizate în privința respectivului comerciant, precum și orice altă informație considerată necesară pentru control, cum ar fi informații privind existența unui sistem de asigurare a calității sau a unui sistem de autocontrol în vederea asigurării conformității cu standardele de comercializare. Aceste actualizări sunt efectuate, în special, pe baza informațiilor adunate în timpul controalelor de conformitate.
(5) Comercianții sunt obligați să furnizeze informațiile considerate necesare de către statele membre pentru constituirea si actualizarea bazei de date. Statele membre determină condițiile în care comercianții care nu sunt stabiliți pe teritoriul lor, dar care operează în acesta, trebuie să figureze în baza lor de date.
Secțiunea 2
Controale de conformitate efectuate de statele membre
Articolul 10
Controale de conformitate
(1) Statele membre se asigură că, în vederea asigurării conformității cu standardele de comercializare și alte dispoziții ale prezentului titlu și ale articolelor 113 și 113a din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, controalele de conformitate sunt efectuate în mod selectiv, pe baza unei analize a riscului și cu o frecvență corespunzătoare.
Criteriile de evaluare a riscurilor cuprind existența unui certificat de conformitate prevăzut la articolul 12a, eliberat de o autoritate competentă dintr-o țară terță, ale cărei controale de conformitate au fost aprobate conform dispozițiilor articolului 13. Existența unui astfel de certificat este considerată drept un factor de reducere a riscului de neconformitate.
Criteriile de evaluare a riscurilor pot, de asemenea, include:
(a) natura produsului, perioada de producție, prețul produsului, condițiile climatice, operațiunile de ambalare și manipulare, condițiile de depozitare, țara de origine, mijloacele de transport sau volumul lotului;
(b) dimensiunea comercianților, localizarea acestora în lanțul comercial, volumul sau valoarea produselor comercializate, gama de produse, zona de livrare sau tipul de operațiuni desfășurate cum ar fi depozitarea, sortarea, ambalarea sau vânzarea;
(c) constatări făcute în timpul controalelor precedente, inclusiv numărul și tipul defectelor constatate, calitatea în mod curent a produselor comercializate și nivelul echipamentelor tehnice utilizate;
(d) fiabilitatea sistemelor de asigurare a calității sau a sistemelor de autocontrol ale comercianților privind asigurarea conformității cu standardele de comercializare;
(e) locul de desfășurare a controlului, în special dacă este vorba de punctul de primă intrare în Comunitate sau de locul unde produsele sunt ambalate sau încărcate;
(f) orice alte informații care ar putea indica un risc de neconformitate.
(2) Analiza riscului este efectuată pe baza informațiilor conținute în baza de date cu privire la comercianți menționată la articolul 9 și cuprinde o clasificare a comercianților în funcție de categoriile de risc.
Statele membre stabilesc în prealabil:
(a) criteriile de evaluare a riscurilor de neconformitate a loturilor;
(b) pe baza unei analize a riscului pentru fiecare categorie de risc, proporțiile minime de comercianți sau loturi și/sau cantități care vor fi supuse unor controale de conformitate;
Statele membre pot decide ca, pe baza analizei riscului, să nu efectueze controale selective ale produselor care nu fac obiectul standardelor specifice de comercializare.
(3) Atunci când, în urma controalelor, se constată nereguli semnificative, statele membre vor mări frecvența controalelor privind comercianții, produsele, originea acestora sau alți parametri.
(4) Comercianții sunt obligați să comunice organismelor de control informațiile pe care acestea din urmă le consideră necesare pentru organizarea și executarea controalelor de conformitate.
Articolul 11
Comercianți autorizați
(1) Comercianții care se încadrează în categoria riscului cel mai scăzut și care prezintă garanții speciale privind conformitatea cu standardele de comercializare pot fi autorizați de statele membre să utilizeze modelul prevăzut în anexa II la etichetarea tuturor coletelor expediate și/sau să semneze certificatul de conformitate prevăzut la articolul 12a.
(2) Autorizarea se acordă pentru o perioadă de cel puțin un an.
(3) Comercianții care beneficiază de această posibilitate:
(a) dispun de personal de control care a beneficiat de o formare profesională agreată de statele membre;
(b) dispun de echipamente adecvate pentru pregătirea și ambalarea produselor;
(c) se angajează să efectueze un control de conformitate a mărfurilor pe care le expediază și să țină un registru conținând evidența tuturor controalelor efectuate.
(4) În cazul în care un comerciant autorizat nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru autorizare, aceasta va fi retrasă de către statul membru.
(5) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), comercianții autorizați pot continua să utilizeze, până la epuizarea stocurilor, modelele de formulare în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament la data de 30 iunie 2009.
Autorizațiile acordate comercianților înainte de 1 iulie 2009 rămân valabile pe parcursul perioadei pentru care au fost acordate.
Articolul 12
Acceptarea declarațiilor de către autoritatea vamală
(1) Autoritatea vamală poate accepta declarațiile de export și/sau declarațiile de punere în liberă circulație pentru produsele care fac obiectul standardelor specifice de comercializare doar dacă:
(a) produsele sunt însoțite de un certificat de conformitate, sau
(b) organismul de control competent a informat autoritatea vamală cu privire la eliberarea unui certificat de conformitate pentru loturile în cauză, sau
(c) organismul de control competent a informat autoritatea vamală cu privire la faptul că nu a eliberat un certificat de conformitate pentru loturile în cauză deoarece controlul acestora nu este necesar luând în considerare rezultatele analizei riscurilor menționate la articolul 10 alineatul (1).
Dispozițiile de mai sus nu aduc atingere altor controale de conformitate pe care statele membre le pot efectua conform articolului 10.
(2) De asemenea, alineatul (1) se aplică produselor care fac obiectul standardului general de comercializare prevăzut în anexa I și produselor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) dacă statul membru în cauză consideră că acest lucru este necesar, luând în considerare rezultatele analizei riscurilor menționate la articolul 10 alineatul (1).
Articolul 12a
Certificate de conformitate
(1) Certificatele pot fi eliberate de o autoritate competentă în vederea confirmării faptului că produsele în cauză sunt conforme cu standardul relevant de comercializare. Modelul de certificat destinat autorităților competente din cadrul Comunității este prezentat în anexa III.
Țările terțe menționate la articolul 13 alineatul (4) pot utiliza în locul acestuia propriul lor certificat doar în cazul în care Comisia consideră că informațiile pe care le conține sunt cel puțin echivalente celor care figurează în certificatul comunitar. Comisia pune la dispoziție, prin mijloacele pe care le consideră adecvate, modele ale acestor certificate ale țărilor terțe.
(2) Aceste certificate pot fi eliberate fie în format de hârtie cu semnătură originală, fie în format electronic cu semnătură electronică.
(3) Fiecare certificat poartă ștampila autorității competente și semnătura persoanei sau persoanelor autorizate în acest scop.
(4) Certificatul se eliberează în cel puțin una din limbile oficiale ale Comunității.
(5) Fiecare certificat are un număr de serie, pe baza căruia poate fi identificat, iar autoritatea competentă păstrează o copie a tuturor certificatelor emise.
(6) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1) primul paragraf, statele membre pot continua să utilizeze, până la epuizarea stocurilor, certificatele de conformitate care răspund exigențelor prezentului regulament la data de 30 iunie 2009.
Secțiunea 3
Controale efectuate de țări terțe
Articolul 13
Aprobarea operațiunilor de control realizate de către țările terțe înaintea importului în Comunitate
(1) La cererea unei țări terțe, Comisia poate aproba, urmând procedura prevăzută la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, controalele de conformitate cu standarde specifice de comercializare efectuate de această țară terță înaintea importului în Comunitate.
(2) Aprobarea menționată la alineatul (1) poate fi acordată țărilor terțe care o solicită și pe teritoriul cărora sunt respectate standardele de comercializare comunitare sau cel puțin standarde echivalente, în cazul produselor exportate către Comunitate.
Acordarea aprobării implică prezența autorității oficiale în țările terțe sub responsabilitatea căruia se realizează operațiunile de control prevăzute la alineatul (1). Această autoritate este responsabilă de contactele cu Comunitatea. Aprobarea acordată specifică, de asemenea, organismele de control însărcinate cu realizarea controalelor corespunzătoare, denumite în continuare „organismele de control din țara terță”.
Aprobarea nu se poate referi decât la produse originare din țările terțe respective și poate fi limitată la anumite produse.
(3) Organismele de control din țara terță sunt fie organisme oficiale, fie organisme recunoscute oficial de către autoritatea prevăzută la alineatul (2) care oferă garanții suficiente și care dispune de personalul, echipamentele și instalațiile necesare realizării controalelor, după metodele prevăzute la articolul 20 alineatul (1) sau după metode echivalente.
(4) Anexa IV include lista de țări ale căror controale de conformitate au fost aprobate în temeiul prezentului articol, precum și produsele respective.
Comisia pune la dispoziție, prin mijloacele pe care le consideră adecvate, coordonatele autorităților oficiale și ale organismele de control în cauză.
▼M8 —————
Articolul 15
Suspendarea aprobării
Comisia poate suspenda aprobarea în cazul în care se constată că, într-un număr semnificativ de loturi și/sau cantități, produsele nu corespund cu informațiile din certificatele de conformitate emise de organismele de control din țara terță.
▼M8 —————
Secțiunea 5
Metode de control
Articolul 20
Metode de control
(1) Controalele de conformitate prevăzute de prezentul capitol, cu excepția celor realizate în stadiul vânzării cu amănuntul către consumatorul final, se efectuează, în afara dispozițiilor contrare prevăzute de prezentul regulament, în conformitate cu metodele prevăzute în anexa VI.
Statele membre stabilesc modalitățile specifice de control de conformitate în stadiul vânzării cu amănuntul către consumatorul final.
(2) În cazul în care controlul evidențiază conformitatea mărfurilor cu standardele de comercializare, organismul de control poate să elibereze certificatul de conformitate prevăzut în anexa III.
(3) În caz de neconformitate cu standardele, organismul de control emite o constatare de neconformitate la adresa comerciantului sau a reprezentanților acestuia. Mărfurile ce au făcut obiectul unei constatări de neconformitate nu pot fi deplasate fără autorizația organismului de control care a emis constatarea în cauză. Această autorizație se poate subordona respectării condițiilor stabilite de către organismul de control menționat anterior.
Comercianții pot decide să reasigure conformitatea pentru toate sau pentru o parte din mărfuri. Mărfurile pentru care conformitatea a fost reasigurată nu pot fi comercializate înainte ca organismul de control competent să se asigure prin toate mijloacele adecvate că reasigurarea conformității a fost efectuată. Acesta nu eliberează, după caz, certificatul de conformitate prevăzut în anexa III pentru lotul sau pentru o parte din lot decât după ce reasigurarea conformității a fost efectuată.
În cazul în care un organism de control acceptă cererea unui comerciant de a pune mărfurile în conformitate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat controlul care a stabilit neconformitatea lor, comerciantul notifică existența lotului neconform organismului de control competent din statul membru de destinație. Statul membru care face constatarea de neconformitate trimite o copie a raportului corespunzător celorlalte state membre în cauză, inclusiv statului membru de destinație a lotului neconform.
În cazul în care mărfurile nu pot fi puse în conformitate, nici destinate hrănirii animalelor, nici transformării industriale, nici oricărei alte utilizări nealimentare, organismul de control poate, dacă acest lucru este necesar, să ceară comercianților să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că produsele în cauză nu sunt comercializate.
Comercianții furnizează toate informațiile considerate necesare de către statele membre în sensul aplicării prezentului alineat.
▼M8 —————
Secțiunea 6
Comunicări
Articolul 20a
Comunicări
(1) Statul membru pe teritoriul căruia este găsit un lot provenind din alt stat membru, care nu este conform cu standardele de comercializare datorită unor defecte sau deteriorări care ar fi putut fi detectate la momentul ambalării, notifică fără întârziere Comisia și statele membre care ar putea fi afectate.
(2) Statul membru pe teritoriul căruia a fost refuzată punerea în liberă circulație a unui lot de produse provenind dintr-o țară terță datorită neconformității cu standardele de comercializare notifică fără întârziere Comisia, statele membre care ar putea fi afectate precum și țările terțe în cauză precizate în anexa IV.
(3) Statele membre comunică Comisiei dispozițiile care reglementează regimurile de inspecții și de analiză a riscului din cadrul acestor state. Statele membre informează Comisia cu privire la orice modificare ulterioară a acestor regimuri.
(4) Statele membre comunică Comisiei și celorlalte state membre un rezumat al rezultatelor în urma inspecțiilor efectuate în toate etapele de comercializare dintr-un anumit an până la data de 30 iunie a anului următor.
(5) Comunicările sunt efectuate prin mijloacele indicate de Comisie.
TITLUL III
ORGANIZAȚIILE DE PRODUCĂTORI
CAPITOLUL I
Cerințe și recunoaștere
Secțiunea 1
Definiții
Articolul 21
Definiții
(1) În sensul prezentului titlu:
(a) „producător” desemnează un agricultor astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007;
(b) „filială” desemnează o întreprindere în cadrul căreia una sau mai multe organizații de producători sau asociațiile acestora dețin acțiuni și care contribuie la obiectivele organizației de producători sau ale asociației de organizații de producători;
(c) „organizație de producători transnațională” desemnează orice organizație în cadrul căreia cel puțin o exploatație a producătorilor se află într-un stat membru diferit de cel în care este stabilit sediul social al organizației de producători;
(d) „asociație transnațională de organizații de producători” desemnează orice asociație de organizații de producători în cadrul căreia cel puțin una dintre organizațiile asociate are sediul într-un stat membru diferit de cel în care este stabilit sediul social al asociației;
(e) „Obiectivul «Convergență»”: obiectivul acțiunii pentru statele membre și pentru regiunile cele mai puțin dezvoltate în conformitate cu legislația comunitară care reglementează Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013;
(f) „măsură” desemnează una dintre mențiunile următoare:
(i) acțiuni care au drept obiectiv planificarea producției, inclusiv achiziția de active imobilizate,
(ii) acțiuni care au drept obiectiv menținerea calității producției, inclusiv achiziționarea de active imobilizate,
(iii) acțiuni care au drept obiectiv îmbunătățirea comercializării, inclusiv achiziționarea de active imobilizate, precum și activitățile de promovare și de comunicare, altele decât activitățile de promovare și de comunicare prevăzute la punctul (vi),
(iv) cercetare și producție experimentală, inclusiv achiziționarea de active imobilizate,
(v) acțiuni de formare profesională, diferite de formarea profesională prevăzută la punctul (vi), precum și acțiuni care au drept obiectiv promovarea accesului la servicii de consultanță,
(vi) oricare dintre cele șase instrumente de prevenire și de gestionare a situațiilor de criză enumerate la articolul 9 alineatul (2) literele (a)-(f) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007,
(vii) acțiunile de protecție a mediului prevăzute la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, inclusiv achiziționarea de active imobilizate,
(viii) alte acțiuni, inclusiv achiziționarea de active imobilizate, altele decât cele prevăzute la punctele (i), (ii), (iii), (iv) și (vii) care contribuie la realizarea unuia sau mai multora dintre obiective prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(g) „acțiune” desemnează o activitate sau instrument specifice care vizează realizarea unui anumit obiectiv operațional care contribuie la realizarea unuia sau mai multor obiective prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007;
(h) „subprodus” înseamnă un produs care rezultă din pregătirea fructelor sau legumelor și care are o valoare economică pozitivă, dar nu constituie principalul rezultat vizat;
(i) „pregătire” înseamnă activități pregătitoare, precum curățarea, tăierea, descojirea, fasonarea și uscarea fructelor și legumelor, fără transformarea acestora în fructe și legume prelucrate;
(j) „filiera interprofesională” prevăzută la articolul 10 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 desemnează una sau mai multe dintre activitățile enumerate la articolul 20 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 aprobate de statul membru și gestionate în comun de către o organizație de producători sau o asociație de organizații de producători și cel puțin un alt operator care își desfășoară activitatea în lanțul de transformare și/sau de distribuție a produselor alimentare;
(k) „indicator de referință” desemnează un indicator care reflectă o situație sau tendință existentă în faza incipientă a unei perioade de programare, care poate oferi informații utile:
(i) în cadrul analizei situației inițiale în vederea stabilirii unei strategii naționale pentru unul sau mai multe programe operaționale durabile,
(ii) cu titlu de referință pentru evaluarea rezultatelor și impactului unei strategii naționale sau al unui program operațional, și/sau
(iii) pentru interpretarea rezultatelor și impactului unei strategii naționale sau al unui program operațional.
(2) În raport cu propriile structuri juridice și administrativ, statele membre își definesc entitățile juridice corespunzătoare pe teritoriul lor în sensul articolului 3 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. Dacă este necesar, acestea stabilesc, de asemenea, dispoziții privind definirea în mod clar a părților entităților juridice pentru aplicarea articolelor menționate.
Secțiunea 2
Cerințe aplicable organizațiilor de producători
Articolul 22
Produse vizate
(1) Statele membre procedează la recunoașterea organizațiilor de producători în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 pentru produsul sau grupul de produse specificat în solicitarea de recunoaștere, sub rezerva oricărei decizii adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat.
(2) Statele membre recunosc numai organizațiile de producători pentru produsele destinate exclusiv transformării, care sunt în măsură să garanteze, printr-un sistem de contracte de livrare sau în alt mod, livrarea acestor produse în vederea transformării.
Articolul 23
Numărul minim de membri
Prin definirea numărului minim de membri ai unei organizații de producători în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, statele membre pot dispune ca, în cazurile în care un solicitant care depune o cerere de recunoaștere este compus, total sau parțial, din membri care, la rândul lor, sunt entități juridice sau părți de entități juridice definite în mod clar constituite din producători, numărul minim de producători să poată fi calculat pe baza numărului de producători asociați fiecărei entități juridice sau fiecărei părți de entitate juridică definită în mod clar.
Articolul 24
Perioada minimă de aderare
(1) Durata minimă de aderare a unui producător nu poate fi mai mică de un an.
(2) Renunțarea la calitatea de membru se comunică în scris organizației de producători. Statele membre stabilesc perioadele de preaviz, cu o durată maximă de șase luni, precum și datele la care renunțarea intră în vigoare.
Articolul 25
Structuri și activități ale organizației de producători
Statele membre se asigură că organizațiile de producători dispun de personalul, infrastructura și dotările necesare pentru îndeplinirea cerințelor stabilite la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 și pentru asigurarea funcțiilor esențiale, în special în ceea ce privește:
(a) cunoașterea producției membrilor,
(b) colectarea, sortarea, depozitarea și ambalarea producției membrilor,
(c) gestionarea comercială și bugetară, și
(d) contabilitatea centralizată și un sistem de facturare.
Articolul 26
Valoarea sau volumul producției comercializabile
În sensul articolului 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, valoarea sau volumul producției comercializabile se calculează în mod similar celui de calculare a valorii producției comercializate prevăzute la articolele 52 și 53 din prezentul regulament.
Articolul 27
Furnizarea de mijloace tehnice
În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, o organizație de producători, recunoscută pentru un produs care necesită furnizarea de mijloace tehnice, este considerată că își îndeplinește atribuțiile dacă ea sau membrii acesteia dispun, prin intermediul filialelor sau prin externalizare, de un nivel corespunzător de mijloace tehnice.
Articolul 28
Activitățile principale ale organizației de producători
(1) Activitatea principală a unei organizații de producători constă în concentrarea ofertei și introducerea pe piață a produselor membrilor pentru care este recunoscută.
(2) Valoarea producției comercializate a membrilor organizației de producători și a membrilor altor organizații de producători pe care aceasta o vinde, nu poate fi mai mică decât valoarea altei producții comercializate pe care aceasta o pune în vânzare.
Acest raționament de calcul are la bază exclusiv produsele pentru care organizația de producători este recunoscută.
(3) În cazul în care se aplică articolul 52 alineatul (7), alineatul (2) din prezentul articol se aplică mutatis mutandis filialelor în cauză începând cu data de 1 ianuarie 2012.
Articolul 29
Externalizarea
Externalizarea unei activități desfășurate de către o organizație de producători implică faptul că organizația de producători încheie un acord comercial cu o altă entitate, inclusiv unul dintre membrii acesteia sau o filială, în vederea exercitării activității în cauză. Totuși, organizației de producători îi revine responsabilitatea de a asigura desfășurarea activității respective, precum și controlul global al gestionării și monitorizarea acordului comercial pentru exercitarea activității în cauză.
Alineatul (1) se aplică mutatis mutandis în cazul în care o asociație de organizații de producători externalizează o activitate.
Articolul 30
Organizații de producători transnaționale
(1) Sediul social al organizației de producători transnaționale se stabilește în statul membru în care organizația dispune de instalații de exploatare importante, de un număr important de membri și/sau în care realizează o parte importantă a valorii producției comercializate.
(2) Statul membru în care se stabilește sediul social al organizației de producători transnaționale răspunde de:
(a) recunoașterea organizației de producători transnaționale,
(b) aprobarea programului operațional al organizației de producători transnaționale,
(c) stabilirea colaborării administrative necesare cu celelalte state membre în care sunt situați membrii cu privire la respectarea condițiilor de recunoaștere, precum și la regimul de control și sancțiuni. Celelalte state membre au obligația de a asigura asistența necesară statului membru în care este stabilit sediul social și
(d) la cererea altor state membre, punerea la dispoziție a documentației necesare, inclusiv a legislației în vigoare disponibile în statul membru/statele membre în care sunt situați membrii, tradusă într-o limbă oficială a statelor membre solicitante.
Articolul 31
Fuziuni ale organizațiilor de producători
(1) În cazul în care organizațiile de producători care au fuzionat desfășurau anterior fuziunii programe operaționale distincte, acestea continuă programele în paralel și separat până la data de 1 ianuarie a anului următor fuziunii. În acest caz, organizațiile de producători în cauză solicită fuzionarea programelor operaționale prin intermediul unui amendament, în conformitate cu dispozițiile articolului 66. În caz contrar, organizațiile de producători în cauză solicită imediat fuzionarea programelor operaționale prin intermediul unui amendament, în conformitate cu dispozițiile articolului 67.
(2) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), statele membre pot autoriza organizațiile de producători care solicită acest lucru, și pentru motive bine întemeiate, să continue implementarea în paralel a programelor operaționale distincte până la încheierea naturală a acestora.
Articolul 32
Membrii neproducători
(1) Statele membre pot stabili dacă și în ce condiții poate fi acceptată ca membră a unei organizații de producători o persoană fizică sau juridică care nu este producător.
(2) Prin stabilirea condițiilor prevăzute la alineatul (1), statele membre asigură în special, conformitatea cu dispozițiile articolului 3 alineatul (1) litera (a) și alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(3) Persoanele fizice sau juridice prevăzute la alineatul (1):
(a) nu sunt luate în considerare pentru criteriile de recunoaștere,
(b) nu beneficiază în mod direct de măsurile finanțate de Comunitate.
Statele membre pot limita sau interzice dreptul acestora la vot pentru deciziile privind fondurile operaționale, în conformitate cu condițiile stabilite la alineatul (2).
Articolul 33
Controlul democratic al organizațiilor de producători
Statele membre iau toate măsurile pe care le consideră necesare în vederea evitării oricărui abuz de putere sau de influență al unuia sau mai multor producători privind gestionarea și funcționarea organizațiilor de producători, care includ drepturile de vot.
Statele membre pot adopta măsuri de limitare sau de interzicere a competențelor unei entități juridice de a modifica, a aproba sau a respinge deciziile unei organizații de producători în cazul în care aceasta din urmă este o parte clar definită a respectivei entități juridice.
Secțiunea 3
Asociațiile de organizații de producători
Articolul 34
Recunoașterea asociațiilor de organizații de producători
(1) Statele membre pot doar să recunoască asociațiile de organizații de producători în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 pentru activitățile privind produsul sau produsele specificate în cererea de recunoaștere.
(2) O asociație de organizații de producători poate fi recunoscută în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 și poate exercita oricare dintre activitățile unei organizații de producători, chiar și în cazul în care comercializarea produselor în cauză continuă să fie desfășurată de membrii acesteia.
Articolul 35
Principalele activități ale asociațiilor de organizații de producători
Dispozițiile articolului 28 alineatele (2) și (3) se aplică mutatis mutandis asociațiilor de organizații de producători.
Articolul 36
Membrii asociațiilor de organizații de producători care nu sunt organizații de producători
(1) Statele membre pot stabili dacă și în ce condiții poate fi acceptată ca membră a unei asociații de organizații de producători o persoană fizică sau juridică care nu este o organizație de producători recunoscută.
(2) Membrii unei asociații de organizații de producători recunoscute care nu sunt organizații de producători recunoscute:
(a) nu sunt luați în considerare pentru criteriile de recunoaștere,
▼M10 —————
(c) nu beneficiază în mod direct de măsurile finanțate de Comunitate.
Statele membre pot autoriza, limita sau interzice dreptul de vot al acestora pentru deciziile privind programele operaționale.
Articolul 37
Asociația transnațională de organizații de producători
(1) Sediul social al asociației transnaționale de organizații de producători se stabilește într-un stat membru în care asociația dispune de un număr important de organizații asociate și/sau în care organizațiile asociate realizează o parte importantă din valoarea producției comercializate.
(2) Statul membru în care se stabilește sediul social al asociației transnaționale de organizații de producători răspunde de:
(a) recunoașterea asociației;
(b) aprobarea, dacă este cazul, a programului operațional al asociației;
(c) stabilirea colaborării administrative necesare cu celelalte state membre în care sunt situate organizațiile asociate cu privire la respectarea condițiilor de recunoaștere, precum și la regimul de control și sancțiuni. Celelalte state membre au obligația de a asigura asistența necesară statului membru în care este stabilit sediul social; și
(d) la cererea altor state membre, punerea la dispoziție a documentației necesare, inclusiv a legislației în vigoare disponibile în statul membru/statele membre în care sunt situați membrii, tradusă într-una dintre limbile oficiale ale statelor membre solicitante.
Secțiunea 4
Grupuri de producători
Articolul 38
Prezentarea planurilor de recunoaștere
(1) O entitate juridică sau o parte definită în mod clar a unei entități juridice prezintă planul de recunoaștere prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 autorităților competente din statul membru în care entitatea juridică își are sediul social.
(2) Statele membre stabilesc:
(a) criteriile minime pe care trebuie să le îndeplinească entitatea juridică sau partea definită în mod clar a unei entități juridice pentru a putea prezenta un plan de recunoaștere,
(b) normele de elaborare, conținutul și punerea în aplicare a planurilor de recunoaștere,
(c) perioada în cursul căruia unei organizații de producători i se interzice să adere la un grup de producători după renunțarea la calitatea de membru a unei organizații de producători în ceea ce privește produsele pentru care organizația de producători a fost recunoscută, și
(d) procedurile administrative în vederea aprobării, controlului și realizării planurilor de recunoaștere.
Articolul 39
Conținutul planurilor de recunoaștere
Proiectul unui plan de recunoaștere cuprinde cel puțin elementele următoare:
(a) o descriere a situației inițiale, în ceea ce privește, în special, numărul de producători membri, cu detalierea exactă a aderenților, producției, inclusiv a valorii producției comercializate, a comercializării și infrastructurii, inclusiv a infrastructurii deținute de membri individuali ai grupului de producători în cazul în care aceasta este destinată utilizării chiar de către grupul de producători;
(b) data propusă pentru începerea punerii în aplicare a planului și durata estimată a acestuia, care nu trebuie să depășească cinci ani; precum și
(c) activitățile care trebuie desfășurate pentru obținerea recunoașterii.
Articolul 40
Aprobarea planurilor de recunoaștere
(1) Autoritatea națională competentă ia o decizie privind proiectul de plan de recunoaștere în termen de trei luni de la primirea planului însoțit de toate documentele justificative.
(2) După efectuarea controalelor prevăzute la articolul 113, autoritatea națională competentă, după caz:
(a) acceptă planul și acordă recunoașterea prealabilă;
(b) solicită modificarea planului;
(c) respinge planul.
În anumite cazuri acceptul poate fi dat, dacă este cazul, numai pentru un plan care include modificările solicitate în conformitate cu dispozițiile de la litera (b).
Autoritatea comunică decizia adoptată entității juridice sau părții definite în mod clar a unei entități juridice.
Articolul 41
Implementarea planului de recunoaștere
(1) Planul de recunoaștere se implementează pe perioade anuale, începând cu data de 1 ianuarie. Statele membre pot permite grupurilor de producători să efectueze o defalcare a acestor perioade anuale în perioade semestriale.
Planul de recunoaștere începe, în conformitate cu propunerea formulată în temeiul articolului 39 litera (b):
(a) la 1 ianuarie după data acceptării acestuia de către autoritatea națională competentă, sau
(b) imediat după data acceptării acestuia.
(2) Statele membre stabilesc condițiile în care grupurile de producători pot solicita modificări ale planurilor în timpul implementării acestora. Aceste solicitări trebuie însoțite de toate documentele justificative necesare.
(3) Pentru orice modificare a planului, autoritatea națională competentă ia o decizie în termen de trei luni de la primirea cererii de modificare, după examinarea justificărilor prezentate. Se consideră respinsă orice cerere de modificare pentru care nu s-a luat o decizie în intervalul de timp menționat.
Articolul 42
Cereri de recunoaștere în calitate de organizație de producători
În conformitate cu dispozițiile articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, un grup de producători care implementează un plan de recunoaștere poate transmite, în orice moment, o cerere de recunoaștere. Astfel de cereri trebuie prezentate, în orice caz, înainte de finalizarea perioadei tranzitorii prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
Începând cu data introducerii unei astfel de cereri, grupul în cauză poate prezenta un proiect de program operațional în temeiul articolului 64.
Articolul 43
Principalele activități ale grupurilor de producători
Dispozițiile articolului 28 se aplică mutatis mutandis grupurilor de producători.
Articolul 44
Valoarea producției comercializate
(1) Dispozițiile articolului 52 se aplică mutatis mutandis grupurilor de producători.
(2) În cazul diminuării valorii producției comercializate din motive justificate în mod corespunzător de către un stat membru, care nu depind de responsabilitatea și de controlul grupului de producători, valoarea producției comercializate nu poate fi mai mică de 65 % din valoarea declarată în cererea sau cererile de ajutor precedente, verificate de statul membru, care acoperă perioada anuală cea mai recentă, iar în absența acestor cereri, din valoarea declarată inițial în planul de recunoaștere aprobat.
(3) Valoarea producției comercializate este cea calculată în conformitate cu legislația aplicabilă în ceea ce privește perioada pentru care se solicită ajutorul.
Articolul 45
Finanțarea planurilor de recunoaștere
(1) Ratele ajutorului prevăzute la articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 se reduc la jumătate în raport cu producția comercializată care depășește valoarea de 1 000 000 EUR.
(2) Ajutorul prevăzut la articolul 7 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 face obiectul, pentru fiecare grup de producători, al unui plafon de 100 000 EUR pentru fiecare perioadă anuală.
(3) În cazul în care o perioadă de implementare nu corespunde unui an calendaristic complet, plafoanele prevăzute la alineatul (2) se reduc în mod corespunzător.
(4) Ajutorul prevăzut la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 este plătit:
(a) în tranșe anuale sau semestriale la sfârșitul fiecărei perioade anuale sau semestriale de realizare a planului de recunoaștere sau
(b) în tranșe care acoperă o parte dintr-o perioadă anuală, în cazul în care planul demarează în cursul unei perioade anuale sau în cazul în care se procedează la acordarea recunoașterii în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 înainte de finalizarea unei perioade anuale.
Pentru calcularea cuantumului tranșelor, statele membre pot considera producție comercializată producția obținută într-o perioadă diferită de cea pentru care este plătită tranșa, dacă acest lucru se justifică din motive de control. Decalajul dintre perioade trebuie să fie mai mic decât durata lor.
(5) Cursul de schimb care se aplică sumelor prevăzute la alineatele (1) și (2) este ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană înainte de prima zi a perioadei pentru care se acordă ajutorul respectiv.
Articolul 46
Ajutorul pentru investiții pentru care s-a prezentat o cerere de recunoaștere
În ceea ce privește investițiile legate de punerea în aplicare a planurilor de recunoaștere prevăzute la articolul 39 litera (c) din prezentul regulament pentru care se acordă un ajutor în temeiul articolului 7 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007:
(a) sunt excluse investițiile care pot crea condiții de denaturare a concurenței în celelalte activități economice ale organizației și
(b) investițiile în beneficiul direct sau indirect al unor astfel de măsuri sunt finanțate proporțional cu gradul lor de utilizare de către sectoarele sau produsele pentru care se acordă recunoașterea prealabilă.
Articolul 47
Cererea de ajutor
(1) Un grup de producători depune o singură cerere pentru ajutorul prevăzut la articolul 7 alineatul (3) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 în termen de trei luni de la sfârșitul fiecărei perioade anuale sau semestriale prevăzute la articolul 45 alineatul (4) din prezentul regulament. Cererea include o declarație a valorii producției comercializate pentru perioada pentru care se solicită ajutorul.
(2) Cererile de ajutor care acoperă perioade semestriale pot fi depuse numai dacă planul de recunoaștere este defalcat în perioade semestriale, în conformitate cu articolul 41 alineatul (1). Orice cerere de ajutor trebuie însoțită de declarația scrisă a grupului de producători din care se deduce că acesta:
(a) respectă și va respecta dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1182/2007 și ale prezentului regulament; și
(b) nu a beneficiat, nu beneficiază și nu va beneficia, direct sau indirect, de o dublă finanțare comunitară sau națională pentru acțiunile implementate în temeiul planului său de recunoaștere pentru care se acordă finanțare comunitară în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.
(3) Statele membre stabilesc termenul limită de plată a ajutorului, termen care, în niciun caz, nu poate depăși șase luni de la primirea cererii.
Articolul 48
Eligibilitate
Statele membre evaluează eligibilitatea grupurilor de producători pentru acordarea ajutorului în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament pentru a stabili dacă acordarea unui ajutor este justificată, ținând cont de condițiile și de data acordării unui eventual ajutor public anterior către organizațiile sau grupurile de producători din care provin membrii grupului de producători în cauză, precum și de eventualele mutări ale unor membri între organizațiile de producători și grupurile de producători.
Articolul 49
Contribuția comunitară
(1) Contribuția comunitară la finanțarea ajutorului prevăzut la articolul 7 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 este de:
(a) 75 % în regiunile care pot beneficia de obiectivul „Convergență”; și
(b) 50 % în celelalte regiuni.
Restul ajutorului se achită de către statul membru sub forma unei plăți forfetare. În cererea de ajutor nu este necesar să se includă dovezi privind utilizarea ajutorului.
(2) Contribuția comunitară la finanțarea ajutorului prevăzut la articolul 7 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, exprimată ca ajutor pentru investiții sau în echivalent de ajutor pentru investiții, nu depășește, în raport cu un procent din costurile de investiții eligibile:
(a) 50 % în regiunile care pot beneficia de obiectivul „Convergență”, și
(b) 30 % în celelalte regiuni.
Statele membre respective se obligă să contribuie la finanțare cu cel puțin 5 % din costurile de investiții eligibile.
Contribuția beneficiarilor ajutorului la finanțarea costurilor de investiții eligibile este de cel puțin:
(a) 25 % în regiunile care pot beneficia de obiectivul „Convergență”, și
(b) 45 % în celelalte regiuni.
Articolul 50
Fuziuni
(1) Pot beneficia sau continuă să beneficieze de ajutorul prevăzut la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 grupurile de producători recunoscute în prealabil, rezultate din fuziunea dintre două sau mai multe grupuri de producători recunoscute în prealabil.
(2) Pentru calcularea cuantumului ajutorului prevăzut la alineatul (1), grupul de producători care rezultă din fuziune se substituie grupurilor care au fuzionat.
(3) În cazul în care două sau mai multe grupuri de producători fuzionează, entitatea care rezultă din fuziune își asumă drepturile și obligațiile grupului de producători căruia i s-a acordat primul recunoașterea preliminară.
(4) În cazul în care un grup de producători recunoscut în prealabil fuzionează cu o organizație de producători recunoscută, entitatea care rezultă din fuziune nu beneficiază de recunoașterea acordată în prealabil în calitate de grup de producători și de ajutoarele prevăzute la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. Entitatea rezultată este considerată în continuare organizație de producători recunoscută, cu condiția să respecte cerințele în vigoare. Dacă este necesar, organizația de producători solicită o modificare a programului său operațional și, în acest sens, dispozițiile articolului 31 se aplică mutatis mutandis.
Cu toate acestea, activitățile desfășurate de grupurile de producători înaintea unei astfel de fuziuni continuă să fie eligibile în conformitate cu condițiile stabilite în planul de recunoaștere.
Articolul 51
Consecințele recunoașterii
(1) Acordarea ajutorului prevăzut la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 încetează odată cu acordarea recunoașterii.
(2) În cazul prezentării unui program operațional în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv ia măsuri pentru a evita dubla finanțare a acțiunilor stabilite în planul de recunoaștere.
(3) Investițiile care beneficiază de ajutoare sau costurile prevăzute la articolul 7 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 pot fi incluse în programele operaționale cu condiția ca acestea să fie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.
(4) Statele membre stabilesc perioada, începând cu implementarea planului de recunoaștere, în cursul căreia grupul de producători trebuie recunoscut ca organizație de producători. Această perioadă nu poate depăși patru luni.
CAPITOLUL II
Fonduri operaționale și programe operaționale
Secțiunea 1
Valoarea producției comercializate
Articolul 52
Baza de calcul
(1) În scopul prezentului capitol, valoarea producției comercializate pentru o organizație de producători se calculează pe baza producției membrilor organizațiilor de producători, pentru care este recunoscută organizația de producători.
(2) Valoarea producției comercializate include producția membrilor care intră în organizația de producători sau renunță la calitatea de membru al acesteia. Statele membre stabilesc condițiile necesare pentru evitarea dublei contabilizări.
(2a) Valoarea producției comercializate nu include valoarea fructelor și legumelor prelucrate sau a oricărui alt produs care nu este un produs din sectorul fructelor și legumelor.
Totuși, valoarea producției comercializate de fructe și legume destinate prelucrării care au fost transformate într-unul dintre fructele și legumele prelucrate enumerate în partea X a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau în orice alt produs agricol menționat în prezentul articol și descris pe larg în anexa VIa la prezentul regulament, de o organizație de producători, de o asociație de organizații de producători sau membri ai acestora, care sunt producători sau cooperative de producători, sau de filiale, menționate la alineatul (7) din prezentul articol, fie în mod direct, fie prin externalizare, se calculează ca o rată forfetară procentuală aplicată valorii facturate a respectivelor produse prelucrate.
Rata forfetară este de:
(a) 53 % pentru sucurile de fructe;
(b) 73 % pentru sucurile concentrate;
(c) 77 % pentru concentratul de tomate;
(d) 62 % pentru fructele și legumele congelate;
(e) 48 % pentru conservele de fructe și legume;
(f) 70 % pentru conservele de ciuperci din genul Agaricus;
(g) 81 % pentru fructele conservate provizoriu în saramură;
(h) 81 % pentru fructele uscate;
(i) 27 % pentru alte fructe și legume prelucrate;
(j) 12 % pentru plantele aromatice prelucrate;
(k) 41 % pentru boiaua de ardei.
(3) Statele membre pot permite organizațiilor de producători să includă valoarea subproduselor în valoarea producției comercializate.
(4) Valoarea producției comercializate include valoarea produselor retrase de pe piață și eliminate după cum se prevede la articolul 10 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, evaluată la prețul mediu al produselor respective comercializate în anul anterior de organizația de producători.
(5) Numai producția membrilor organizației de producători comercializată de organizația de producători este inclusă în valoarea producției comercializate. Producția membrilor organizației de producători comercializată de altă organizație de producători desemnată de propria organizație în conformitate cu articolul 125a alineatul (2) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului ( 29 ) este inclusă în valoarea producției comercializate de cea de-a doua organizație de producători.
(6) Producția comercializată de fructe și legume se facturează în faza de „franco organizația de producători”, dacă este cazul, ca produs pregătit și ambalat enumerat în partea IX a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, fără:
(a) TVA;
(b) costurile de transport intern, în cazul unei distanțe semnificative între punctele centralizate de colectare sau de ambalare ale organizației de producători și punctul de distribuție al organizației de producători.
În scopul aplicării dispoziției de la primul paragraf litera (b), statele membre trebuie să prevadă aplicarea de reduceri la valoarea facturată pentru produsele facturate în diverse etape ale livrării sau transportului.
(7) De asemenea, valoarea producției comercializate poate fi calculată în stadiul de ieșire din filială, pe aceeași bază prevăzută la alineatul (6), cu condiția ca cel puțin 90 % din capitalul filialei să aparțină:
(a) organizațiilor de producători sau asociației de organizații de producători, sau
(b) sub rezerva autorizației statului membru, a cooperativelor membre ale organizațiilor de producători sau a asociațiilor de organizații de producători, iar în acest caz, contribuie la realizarea obiectivelor enumerate la articolul 3 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(8) În cazul în care producția se confruntă cu o diminuare cauzată de un fenomen meteorologic, o boală a animalelor sau plantelor sau de infestarea cu paraziți, orice despăgubire acordată în acest sens în temeiul măsurilor de asigurare a culturilor vizate de secțiunea 6 din capitolul III, sau al măsurilor echivalente gestionate de organizația de producători, datorită acestor cauze poate fi inclusă în valoarea producției comercializate.
Articolul 53
Perioada de referință
(1) Plafonul anual al ajutorului prevăzut la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 se calculează în fiecare an pe baza valorii producției comercializate în cursul unei perioade de referință de douăsprezece luni care urmează a fi stabilită de statele membre.
(2) Statele membre stabilesc perioada de referință pentru fiecare organizație de producători după cum urmează:
(a) o perioadă de douăsprezece luni, care începe cel mai devreme la data de 1 ianuarie a celui de-al treilea înainte de implementarea programului operațional și se sfârșește cel târziu la data de 1 august a aceluiași an; sau
(b) valoarea medie a trei perioade consecutive de douăsprezece luni, care încep cel mai devreme la data de 1 ianuarie a celui de-al cincilea an înainte de implementarea programului operațional și se sfârșește cel târziu la data de la 1 august a aceluiași an.
(3) Perioada de douăsprezece luni este perioada contabilă a organizației de producători în cauză.
Perioada de referință nu trebuie să varieze în timpul derulării unui program operațional decât în cazuri justificate.
(4) În cazul diminuării valorii unui produs din motive justificate în mod corespunzător, considerate satisfăcătoare de către statul membru, care nu depind de responsabilitatea sau controlul organizației de producători, valoarea producției comercializate prevăzută la alineatul (1) trebuie să fie de cel puțin 65 % din valoarea produsului în cauză în timpul precedentei perioade de referință.
Motivele prevăzute la primul paragraf trebuie să fie justificate corespunzător.
(5) Atunci când organizațiile de producători recent recunoscute nu dispun de date istorice suficiente privind producția comercializată în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor de la alineatul (2), valoarea producției comercializate poate fi considerată corespunzătoare cu valoarea producției comercializabile furnizate de organizația de producători în scopul obținerii recunoașterii. Aceasta este echivalentă cu valoarea medie a producției comercializate în perioada din cursul celor trei ani în care producătorii care sunt membri ai organizației de producători în momentul înaintării cererii de recunoaștere au produs efectiv.
(6) Statele membre iau măsurile necesare în vederea culegerii informațiilor privind valoarea producției comercializate a organizațiilor de producători care nu au prezentat programe operaționale.
(7) Prin derogare de la alineatele (1) și (6), valoarea producției comercializate pentru perioada de referință se calculează în temeiul legislației în vigoare în cursul acestei perioade de referință.
Totuși, în cazul programelor operaționale aprobate până la 20 ianuarie 2010, valoarea producției comercializate până în 2007 se calculează pe baza legislației aplicabile în perioada de referință, iar valoarea producției comercializate în 2008 și ulterior se calculează pe baza legislației aplicabile în 2008.
În cazul programelor operaționale aprobate după 20 ianuarie 2010, valoarea producției comercializate în 2008 și ulterior se calculează pe baza legislației aplicabile la momentul aprobării programului operațional.
Secțiunea 2
Fonduri operaționale
Articolul 54
Gestionare
Statele membre iau măsuri astfel încât fondurile operaționale să fie gestionate într-un mod care să permită auditorilor externi să le identifice anual, să controleze și să certifice încasările și cheltuielile.
Articolul 55
Finanțarea fondurilor operaționale
Organizația de producători stabilește contribuțiile financiare la fondul operațional prevăzut la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
Toți producătorii au posibilitatea de a beneficia de fondurile operaționale și toți producătorii au posibilitatea de a participa în mod democratic la luarea deciziilor referitoare la utilizarea fondurilor organizației de producători și a contribuțiilor financiare la fondurile operaționale.
Articolul 56
Comunicarea cuantumului estimat
Organizațiile de producători comunică statelor membre până cel târziu la 15 septembrie cuantumul estimat al contribuției comunitare și contribuția membrilor și a organizației de producători la fondurile operaționale pentru anul următor, împreună cu programele operaționale sau cererile pentru aprobarea modificărilor lor.
Statele membre pot stabili o dată după data de 15 septembrie.
Calcularea cuantumului estimat al fondurilor operaționale se bazează pe programele operaționale și pe valoarea producției comercializate. Aceasta este defalcată între cheltuieli pentru măsurile de prevenire și gestionare a situațiilor de criză și alte măsuri.
Secțiunea 3
Programe operaționale
Articolul 57
Strategie națională
(1) Structura și conținutul ale strategiei naționale per ansamblu prevăzute la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 sunt stabilite, începând cu data de 1 ianuarie 2009, în conformitate cu orientările din anexa VII. Înainte de această dată, statele membre stabilesc structura și conținutul per ansamblu ale acesteia. Strategia națională poate fi compusă din elemente regionale.
Strategia națională integrează toate deciziile luate și toate dispozițiile adoptate de statul membru în aplicarea titlului III din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 și a prezentului titlu.
(2) Strategia națională, inclusiv integrarea contextului național prevăzut la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, este elaborată înainte de prezentarea proiectelor de programe operaționale în cursul unui anumit an. Cadrul național este integrat după transmiterea acestuia către Comisie și, după caz, după modificarea acestuia, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(3) O evaluare a situației inițiale face parte din procesul de elaborare a strategiei naționale, evaluare care este efectuată în conformitate cu responsabilitatea statului membru. Aceasta identifică și evaluează necesitățile care trebuie satisfăcute, ierarhizarea necesităților în funcție de priorități, obiectivele care trebuie realizate prin programe operaționale pentru satisfacerea necesităților prioritare respective, rezultatele prevăzute și obiectivele cuantificate care trebuie realizate în raport cu situația inițială, precum și stabilește instrumentele și acțiunile cele mai potrivite pentru realizarea obiectivelor respective.
(4) De asemenea, statele membre asigură monitorizarea și evaluarea strategiei naționale și punerea în aplicare a acesteia prin programe operaționale.
Strategia națională poate fi modificată, în special în lumina monitorizării și evaluării. Astfel de modificări se efectuează înainte de prezentarea proiectului de program operațional în cursul unui anumit an.
(5) Statele membre stabilesc, în cadrul strategiei naționale, procentele maxime ale resurselor care pot fi alocate unei singure măsuri și/sau unui tip de acțiuni și/sau de cheltuieli în vederea garantării unui echilibru corespunzător între diferitele măsuri.
Articolul 58
Cadrul național de acțiuni de protecție a mediului
(1) Pe lângă notificarea prevăzută în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, statele membre comunică Comisiei orice modificare a cadrului național care face obiectul procedurii stabilite la articolul 12 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. Comisia pune cadrul național la dispoziția celorlalte state membre prin mijloacele pe care le consideră corespunzătoare.
(2) Cadrul stabilește o listă neexhaustivă de acțiuni de protecție a mediului și condițiile aplicabile în statul membru în sensul articolului 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, iar în ceea ce privește fiecare acțiune de protecție a mediului selectată, trebuie să indice:
(a) angajamentul sau angajamentele specifice asumate, precum și
(b) justificarea acțiunii, bazată pe impactul prevăzut asupra mediului în raport cu necesitățile și prioritățile în materie de mediu.
Articolul 59
Norme complementare ale statului membru
Statele membre pot adopta norme care completează Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 și prezentul regulament privind eligibilitatea măsurilor, acțiunilor sau cheltuielilor în cadrul programelor operaționale.
Articolul 60
Relația cu programele de dezvoltare rurală
(1) Fără a se aduce prejudicii dispozițiilor de la alineatul (2), nu se acordă niciun ajutor în cadrul programului sau programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre aprobat(e) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 acțiunilor care sunt vizate de măsurile stabilite de prezentul regulament.
(2) În cazul în care ajutorul prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 a fost acordat în mod excepțional în conformitate cu articolul (5) alineatul (6) din regulamentul menționat, măsurilor care ar putea fi eligibile în temeiul regulamentului respectiv, statele membre se asigură că un beneficiar ar putea primi ajutor pentru o anumită acțiune în cadrul unui singur sistem.
În acest sens, atunci când statele membre includ măsuri care beneficiază de astfel de excepții în programele lor de dezvoltare rurală, acestea trebuie să garanteze că strategia națională prevăzută la articolul 57 din prezentul regulament stabilește criteriile și normele administrative pe care le vor aplica în cadrul programelor de dezvoltare rurală.
Dacă este cazul și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 103a alineatul (3), articolului 103d alineatele (1) și (3) și articolului 103e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și articolului 49 din prezentul regulament, nivelul ajutorului pentru măsurile reglementate de prezentul regulament nu depășește nivelul aplicabil măsurilor în temeiul programului de dezvoltare rurală.
Ajutorul acordat pentru măsurile de protecție a mediului, în afară de achiziționarea de active imobilizate, este limitat la sumele maxime stabilite în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 pentru plățile pentru agromediu. Aceste sume pot fi mărite în cazuri excepționale, luând în considerare situații specifice care trebuie justificate în strategia națională astfel cum se prevede la articolul 57 din prezentul regulament.
Al patrulea paragraf nu se aplică acțiunilor de protecție a mediului care nu privesc, direct sau indirect, o anumită parcelă.
Articolul 61
Conținutul programelor operaționale și cheltuielile eligibile
(1) Programele operaționale cuprind elementele următoare:
(a) descrierea situației inițiale, bazată, dacă este cazul, pe indicatorii de referință enumerați în anexa XIV;
(b) obiectivele programului, luând în considerare perspectivele pentru producție și piețe de desfacere, o explicație a modului în care programul contribuie la strategia națională și o confirmare a faptului că acesta este în conformitate cu strategia națională, inclusiv în ceea ce privește echilibrul dintre activitățile sale. Descrierea obiectivelor vizează obiectivele definite în strategia națională și indică obiectivele măsurabile pentru a permite monitorizarea progresului înregistrat în mod treptat în procesul de implementare a programului;
(c) descrierea detaliată a măsurilor, inclusiv a măsurilor de prevenire și de gestionare a situațiilor de criză, prevăzute cu acțiuni distincte, care urmează a fi puse în aplicare și a mijloacelor care urmează a fi utilizate în vederea atingerii obiectivelor pentru fiecare an de implementare a programului. Descrierea trebuie să indice măsura în care diferitele măsuri propuse:
(i) completează și sunt conforme cu alte măsuri, inclusiv cu măsuri finanțate sau eligibile pentru ajutor din alte fonduri ale Comunității Europene, în special ajutorul pentru dezvoltare rurală. În acest sens, este necesară o referire specifică, dacă este cazul, la măsurile puse în aplicare în cadrul programelor operaționale anterioare;
(ii) nu implică niciun risc de dublă finanțare din fondurile Comunității Europene;
(d) durata programului; și
(e) aspecte financiare, și anume:
(i) metoda de calculare și nivelul contribuțiilor financiare;
(ii) procedura de finanțare a fondului operațional;
(iii) informații necesare pentru justificarea nivelurilor diferite de contribuție; și
(iv) bugetul și calendarul de desfășurare a operațiunilor pentru fiecare an de punere în aplicare a programului.
(2) Diferite măsuri de protecție a mediului pot fi combinate cu condiția ca acestea să fie complementare și compatibile.
În cazul în care se combină măsuri de protecție a mediului, nivelul ajutorului ia în considerare pierderile din venit și costurile suplimentare care decurg din această combinare.
(3) Investițiile, inclusiv cele realizate în cadrul contractelor de leasing, al căror termen de amortizare depășește durata programului operațional, pot fi realizate în cadrul unui program operațional ulterior din motive economice justificate, în special în cazul în care perioada de amortizare fiscală este mai mare de cinci ani.
În cazul în care investițiile sunt înlocuite, valoarea reziduală a investițiilor înlocuite:
(a) se adaugă la fondul operațional al organizației de producători; sau
(b) se scade din costul de înlocuire.
Investițiile sau acțiunile pot fi realizate în exploatații individuale ale membrilor organizației de producători, cu condiția ca acesta să contribuie la obiectivele programului operațional. În cazul în care un membru părăsește organizația de producători, statele membre se asigură că investiția sau valoarea reziduală a acesteia este recuperată, cu condiția ca statul membru să nu dispună altceva.
(4) Programele operaționale nu includ acțiuni sau cheltuieli prevăzute în lista menționată în anexa VIII.
(5) Cheltuielile efectuate în cadrul programelor operaționale eligibile pentru ajutoare sunt limitate la costurile reale suportate. Cu toate acestea, statele membre pot stabili, în schimb, în mod anticipat și corespunzător, taxe forfetare standard în următoarele situații:
(a) atunci când astfel de sume forfetare standard sunt prevăzute în anexa VIII,
(b) pentru cheltuielile de transport extern pe kilometru, în raport cu costurile de transport rutier de marfă determinate de utilizarea transportului feroviar și/sau maritim în cadrul unei măsuri de protecție a mediului, și
(c) pentru cheltuieli suplimentare și pierderi de venit care decurg din acțiuni de protecție a mediului, calculate în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.
Statele membre revizuiesc aceste sume cel puțin la fiecare cinci ani.
(6) Pentru ca o acțiune să fie eligibilă, un procent mai mare de 50 % din valoarea produselor afectate de aceasta corespunde celui pentru care organizația de producători este recunoscută. Pentru a fi incluse în acest procent de 50 %, produsele provin de la membrii organizației de producători sau membrii unei alte organizații de producători. Pentru calcularea valorii se aplică normele corespunzătoare de la articolul 52.
Articolul 62
Documentele care trebuie prezentate
Programele operaționale sunt însoțite, în special, de:
(a) dovada de constituire a unui fond operațional;
(b) un angajament scris al organizației de producători privind respectarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1182/2007, precum și ale prezentului regulament; și
(c) un angajament scris al organizației de producători din care să rezulte că nu a beneficiat și nu va beneficia, direct sau indirect, de nicio altă finanțare comunitară sau națională pentru acțiuni care dau dreptul la ajutor, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.
Articolul 63
Programe operaționale parțiale
(1) Conform dispozițiilor articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, statele membre pot autoriza o asociație de organizații de producători să prezinte în nume propriu un program operațional parțial, constituit din acțiuni identificate, dar neimplementate de două sau mai multe organizații de producători participante în cadrul programelor lor operaționale.
(2) Programele operaționale parțiale fac obiectul acelorași reglementări ca și celelalte programe operaționale și sunt examinate împreună cu programele operaționale ale organizațiilor de producători participante.
(3) Statele membre se asigură că:
(a) acțiunile sunt finanțate în totalitate prin contribuțiile membrilor asociațiilor de organizații de producători care sunt organizații de producători, alocate din fondurile operaționale ale respectivelor organizații de producători. Cu toate acestea, acțiunile pot fi finanțate proporțional cu contribuția organizației de producători participante de către membrii asociațiilor de organizații de producători care nu sunt organizații de producători în sensul articolului 36, cu condiția ca acești membri să fie producători sau cooperative de producători;
(b) programul operațional al fiecărei organizații de producători participante cuprinde lista acțiunilor și participarea financiară corespunzătoare; și
(c) nu există riscul de dublă finanțare, iar articolul 60 se aplică mutatis mutandis.
Articolul 64
Termenul de prezentare
Organizațiile de producători prezintă programele operaționale spre aprobare autorității competente din statul membru în care se află sediul lor până cel târziu la data de 15 septembrie a anului care precede implementarea programelor operaționale. Totuși, statele membre pot amâna această dată.
În cazul în care o entitate juridică sau o parte definită în mod clar a entității juridice, inclusiv un grup de producători, depune o cerere de recunoaștere ca organizație de producători, aceasta poate prezenta spre aprobare și programul operațional prevăzut la primul alineat. Aprobarea programului este condiționată de obținerea recunoașterii până cel târziu la data finală prevăzută la articolul 65 alineatul (2).
Articolul 65
Decizia
(1) După caz, autoritatea națională competentă:
(a) aprobă cuantumurile fondurilor și programele care îndeplinesc cerințele Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, precum și cerințele prezentului capitol;
(b) aprobă programele, sub rezerva acceptării de către organizația de producători a anumitor modificări; sau
(c) respinge programele sau o parte din programe.
(2) Autoritatea națională competentă ia o decizie în legătură cu programele și fondurile până cel târziu la data de 15 decembrie a anului prezentării acestora.
Statele membre informează organizațiile de producători în legătură cu această decizie până cel târziu la data de 15 decembrie.
Cu toate acestea, din motive justificate în mod adecvat, autoritatea națională competentă poate lua o decizie cu privire la programele operaționale și la fonduri până cel târziu la data de 20 ianuarie a anului următor depunerii cererii. Decizia de aprobare poate prevedea eligibilitatea cheltuielilor începând cu data de 1 ianuarie a anului următor depunerii cererii.
Articolul 66
Modificarea programelor operaționale pentru anii următori
(1) Organizațiile de producători pot solicita modificări ale programelor operaționale, inclusiv, dacă este cazul, o prelungire a duratei acestora până la o durată totală de maximum cinci ani, până cel târziu la data de 15 septembrie, în vederea implementării începând cu data de1 ianuarie anul următor.
Totuși, statele membre pot amâna data prezentării cererilor.
(2) Orice cerere de modificare este însoțită de acte doveditoare care precizează motivul, natura și implicațiile modificărilor propuse.
(3) Autoritatea competentă adoptă o decizie privind cererile de modificare a programelor operaționale până cel târziu la data de 15 decembrie.
Cu toate acestea, din motive justificate în mod adecvat, statele membre pot lua o decizie cu privire la cererile de modificare a programelor operaționale până cel târziu la data de 20 ianuarie următor depunerii cererii. Decizia de aprobare poate prevedea eligibilitatea cheltuielilor începând cu data de 1 ianuarie a anului următor depunerii cererii.
Articolul 67
Modificarea programelor operaționale pentru anul în curs
(1) Statele membre pot autoriza modificarea programelor operaționale pentru anul în curs în condiții determinate.
(2) În timpul anului în curs, autoritatea națională competentă poate autoriza organizațiile de producători:
(a) să implementeze numai parțial programele lor operaționale;
(b) să modifice conținutul programului operațional, precum și să prelungească, dacă este cazul, durata acestuia, până la o durată totală de cinci ani;
(c) să mărească cuantumul fondurilor operaționale cu maximum 25 % și să-l reducă cu un procent ce va fi stabilit de statele membre, din cuantumul aprobat inițial, cu condiția ca obiectivele generale ale programului operațional să fie menținute. Statele membre pot mări acest procent în cazul fuziunilor organizațiilor de producători, astfel cum se prevede la articolul 31 alineatul (1) și în cazul aplicării articolului 94a.
(3) Statele membre stabilesc condițiile în care pot fi modificate programele operaționale pentru anul în curs, fără autorizare prealabilă din partea autorității naționale competente. Pentru a fi eligibile în vederea ajutorului, modificările trebuie să fie comunicate imediat de către organizația de producători autorității competente.
Articolul 68
Modul de funcționare a programelor operaționale
(1) Programele operaționale sunt implementate pe perioade anuale cuprinse între 1 ianuarie și 31 decembrie.
(2) Punerea în aplicare a unui program operațional aprobat până cel târziu la 15 decembrie trebuie implementat începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
Implementarea programelor aprobate după data de 15 decembrie se amână cu un an.
Prin derogare de la primul și de la cel de-al doilea paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care se aplică dispozițiile de la articolul 65 alineatul (2) paragraful al treilea sau de la articolul 66 alineatul (3) paragraful al doilea, implementarea programelor operaționale aprobate în conformitate cu dispozițiile în cauză începe până cel târziu la data de 31 ianuarie după aprobarea acestora.
Secțiunea 4
Ajutor
Articolul 69
Cuantumul ajutorului acordat
Astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, statele membre comunică organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători cuantumul aprobat al ajutorului până cel târziu la data de 15 decembrie.
În cazul în care se aplică articolul 65 alineatul (2) paragraful al treilea sau articolul 66 alineatul (3) paragraful al doilea din prezentul regulament, statele membre notifică cuantumul ajutorului aprobat până cel târziu la data de 20 ianuarie.
Articolul 70
Cereri
(1) Organizațiile de producători transmit autorității competente o cerere de ajutor sau de sold de ajutor până cel târziu la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care este solicitat ajutorul pentru fiecare program operațional pentru care solicită ajutorul.
(2) Cererile sunt însoțite de documente justificative privind:
(a) ajutorul solicitat;
(b) valoarea producției comercializate;
(c) cuantumul contribuțiilor financiare ale membrilor și cele ale organizației de producători;
(d) cheltuielile efectuate în ceea ce privește programul operațional;
(e) cheltuielile privind prevenirea și gestionarea a situațiilor de criză, defalcate pe acțiuni;
(f) partea din fondul operațional utilizată pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de criză, defalcată pe acțiuni;
(g) respectarea dispozițiilor de la articolul 9 alineatul (2) și de la articolul 9 alineatul (3) literele (a) sau (b), precum și de la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007;
(h) un angajament scris că nu a beneficiat de nicio dublă finanțare comunitară sau națională pentru măsuri și/sau acțiuni eligibile pentru acordarea unui ajutor în temeiul prezentului regulament; și
(i) în cazul unei cereri de plată a unei sume bazate pe o sumă forfetară standard prevăzută la articolul 61 alineatul (4), dovada implementării acțiunii respective.
(3) Cererile pot lua în calcul cheltuielile programate, dar încă neefectuate, în cazul în care se dovedește că:
(a) acțiunile în cauză nu au putut fi realizate până cel târziu la data de 31 decembrie a anului de implementare a programului operațional din motive independente de voința organizației de producători în cauză;
(b) acțiunile respective se pot realiza până la data de 30 aprilie a anului următor; și
(c) în fondul operațional se menține o contribuție echivalentă a organizației de producători.
Plata ajutorului și eliberarea garanției constituite în conformitate cu articolul 72 alineatul (3) se vor face exclusiv pe baza prezentării dovezilor conform cărora cheltuielile estimate menționate la primul paragraf litera (b) au fost efectiv realizate ca urmare a drepturilor la ajutor stabilite, cu condiția ca dovezile respective să fie transmise până cel târziu la data de 30 aprilie a anului următor celui pentru care au fost programate cheltuielile.
(4) În cazul în care cererile sunt transmise după data prevăzută la alineatul (1), ajutorul este redus cu 1 % pe zi de întârziere.
În cazuri excepționale și pe deplin justificate, autoritatea competentă poate accepta cereri după data stabilită la alineatul (1), în cazul în care au fost efectuate controalele necesare și dacă se respectă data limită de plată prevăzută la articolul 71.
Articolul 71
Plata ajutorului
Statele membre plătesc ajutorul solicitat până cel târziu la data de 15 octombrie a anului care urmează punerii în aplicare a programului.
Articolul 72
Plăți în avans
(1) Statele membre pot permite organizațiilor de producători să solicite un avans din partea de ajutor corespunzătoare cheltuielilor estimate care rezultă din programul operațional pentru o perioadă de trei sau patru luni începând din luna în care se depune cererea de avans.
(2) Cererile de avans se depun în conformitate cu modul stabilit de statul membru, fie trimestrial în lunile ianuarie, aprilie, iulie și octombrie, fie la un interval de patru luni în lunile ianuarie, mai și septembrie.
Totalul avansurilor plătite în cadrul unui anume exercițiu nu trebuie să depășească 80 % din cuantumul ajutorului aprobat inițial pentru programul operațional în cauză.
(3) Acordarea unui avans face obiectul constituirii unei garanții egale cu 110 % din cuantumul acestuia, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2220/85.
Statele membre stabilesc condițiile pentru a garanta colectarea contribuțiilor financiare la fondurile operaționale în conformitate cu dispozițiile articolelor 54 și 55 din prezentul regulament, precum și cheltuirea efectivă a avansurilor precedente.
(4) Cererile de eliberare a garanției se pot depune în cursul anului curent de desfășurare a programului însoțite de documentele justificative necesare.
Garanția se eliberează până la concurența a 80 % din cuantumul avansurilor plătite.
(5) În sensul dispozițiilor articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85, cerința principală constă în realizarea acțiunilor care figurează în programul operațional, respectându-se angajamentele prevăzute la articolul 62 literele (b) și (c) din prezentul regulament.
În cazul nerespectării cerinței principale sau a încălcării grave a angajamentelor prevăzute la articolul 62 literele (b) și (c), garanția se reține, fără a aduce atingere altor sancțiuni care urmează a fi stabilite în conformitate cu dispozițiile secțiunii 3 din capitolul V.
În cazul nerespectării altor cerințe, garanția se reține proporțional cu gravitatea neregulii constatate.
(6) Statele membre stabilesc o sumă minimă și termenele limită pentru plata avansurilor.
Articolul 73
Plăți parțiale
Statele membre pot permite organizațiilor de producători să solicite plata unei părți a ajutorului corespunzătoare cheltuielilor care rezultă din programul operațional.
Cererile pot fi prezentate în orice moment, dar nu mai mult de trei ori în cursul unui an dat. Acestea sunt însoțite de documentele justificative necesare.
Totalul plăților efectuate pentru cererile parțiale de ajutor nu poate să depășească 80 % din cuantumul ajutorului aprobat inițial pentru programul operațional sau al cheltuielilor reale, dacă acestea sunt mai mici decât cuantumul respectiv.
Statele membre stabilesc o sumă minimă și termenele limită pentru efectuarea plăților parțiale.
CAPITOLUL III
Măsuri de prevenire și de gestionare a situațiilor de criză
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Articolul 74
Selectarea măsurilor de prevenire și de gestionare a situațiilor de criză
Statele membre pot stabili că una sau mai multe dintre măsurile enumerate la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 nu se aplică pe teritoriul lor.
Articolul 75
Împrumuturi contractate pentru finanțarea măsurilor de prevenire și de gestionare a situațiilor de criză
Împrumuturile contractate pentru prevenirea măsurilor de prevenire și de gestionare a crizelor în temeiul articolului 9 alineatul (2) paragraful al treilea din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, al căror termen de rambursare depășește durata programului operațional, pot fi realizate în cadrul unui program operațional ulterior din motive economice justificate în mod adecvat.
Secțiunea 2
Retrageri de pe piață
Articolul 76
Definiție
Prezenta secțiune stabilește norme privind retragerile de pe piață prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. În sensul prezentului capitol, „produse retrase de pe piață”, „produse retrase” și „produse care nu sunt oferite spre vânzare” desemnează produse care sunt retrase de pe piață.
Articolul 77
Standarde de comercializare
(1) În cazul în care pentru un anumit produs există standarde comerciale prevăzut la articolul 2 alineatele (2) și (7) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, acest produs retras de pe piață trebuie să respecte standardele în cauză, cu excepția dispozițiilor referitoare la prezentarea și marcarea produsului. Produsele pot fi retrase în vrac, de toate dimensiunile, cu condiția ca cerințele minime pentru categoria II, în special în ceea ce privește calitatea și dimensiunea, să fie respectate.
Cu toate acestea, produsele miniaturale, astfel cum sunt cele definite de standardele în cauză, trebuie să fie conforme cu standardele de comercializare aplicabile, inclusiv dispozițiile privind prezentarea și marcarea produselor.
(2) În cazul în care nu există astfel de standarde de comercializare pentru un anumit produs, produsele retrase de pe piață trebuie să respecte cerințele minime stabilite în anexa IX. Statele membre pot stabili dispoziții suplimentare pentru aceste cerințe minime.
Articolul 78
Media trianuală pentru produsele retrase de pe piață destinate distribuției gratuite
Limita de 5 % din volumul producției comercializate prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 se calculează pe baza unei medii aritmetice a volumului global de produse pentru care organizația de producători este recunoscută și care sunt comercializate prin intermediul organizației de producători în cursul ultimilor trei ani.
În cazul organizațiilor de producători recent recunoscute, datele privind anii de comercializare anteriori recunoașterii sunt după cum urmează:
(a) în cazul în care organizația a fost un grup de producători, datele echivalente pentru grupul de producători respectiv, dacă este cazul, sau
(b) volumul aplicabil cererii de recunoaștere.
Articolul 79
Notificarea prealabilă a operațiunilor de retragere
(1) Organizațiile de producători și asociațiile de organizați de producători notifică în prealabil autorităților naționale competente fiecare operațiune de retragere pe care intenționează să o efectueze, notificare realizată prin comunicare scrisă sau electronică. Această notificare reia, în special, lista produselor supuse intervenției și principalele lor caracteristici privind standardele de comercializare corespunzătoare, o estimare a cantității pentru fiecare produs în cauză, destinația lor prevăzută, precum și locul în care produsele retrase de pe piață pot fi supuse controalelor prevăzute la articolul 110. Notificările includ un certificat care atestă conformitatea produselor retrase cu standardele de comercializare în vigoare sau cu cerințele minime prevăzute la articolul 77.
(2) Statele membre pot stabili norme detaliate pentru organizațiile de producători privind notificările prevăzute la alineatul (1), în special în ceea ce privește termenele.
(3) În termenele prevăzute la alineatul (2), statul membru:
(a) fie procedează la controlul prevăzut la articolul 110 alineatul (1), la finalul căruia, dacă nu s-a constatat nicio neregulă, autorizează operațiunea de retragere în forma constată la încheierea controlului;
(b) fie, în cazurile prevăzute la articolul 110 alineatul (3), nu procedează la controlul prevăzut la articolul 110 alineatul (1) și, în acest caz, informează organizația de producători cu privire la aceasta, printr-o comunicare scrisă sau electronică, și autorizează operațiunea de retragere în forma în care a fost notificată.
Articolul 80
Ajutor
(1) Ajutorul pentru retragerile de pe piață, inclusiv contribuția Comunității și contribuția organizației de producători, nu depășește valoarea stabilită în anexa X pentru produsele prevăzute în această anexă. Statele membre stabilesc sumele maxime aferente ajutorului pentru alte produse.
(2) Retragerile de pe piață nu depășesc 5 % în raport cu volumul producției comercializate a oricărui produs dat de către orice organizație de producători dată. Cu toate acestea, în acest procent nu sunt luate în calcul cantitățile care sunt eliminate prin una dintre modalitățile specificate la articolul 10 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 sau în orice alt mod aprobat de statele membre în temeiul articolului 81 alineatul (2).
Volumul producției comercializate se calculează ca fiind media volumului producției comercializate din ultimii trei ani. În cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, se folosește volumul producției comercializate pentru care organizația de producători a fost recunoscută.
Procentele prevăzute la primul paragraf reprezintă medii anuale pe o perioadă de trei ani, cu o marjă de depășire anuală de 5 puncte procentuale.
Articolul 81
Destinația produselor retrase
(1) Statele membre stabilesc destinațiile permise pentru produsele care fac obiectul retragerilor de pe piață. Acestea adoptă dispoziții pentru a garanta că operațiunea de retragere sau destinația produsului nu au un impact negativ asupra mediului sau consecințe negative în materie de protecția plantelor. Costurile suportate de organizațiile de producători pentru respectarea acestor dispoziții sunt eligibile ca parte a ajutorului acordat pentru retrageri de pe piață în temeiul programului operațional.
(2) Destinațiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol includ distribuția gratuită care se referă la destinațiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, precum și orice alte destinații echivalente aprobate de statele membre.
Statele membre pot permite organizațiilor caritabile și instituțiilor menționate la articolul 103d alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 să solicite o contribuție simbolică din partea destinatarilor finali ai produselor care fac obiectul retragerilor de pe piață, în cazul în care produsele respective au fost prelucrate.
Statele membre iau toate măsurile necesare pentru facilitarea contactelor și a cooperării între organizațiile de producători și destinatarii pe care i-au autorizat, la cerere, pentru distribuția gratuită.
(3) Eliminarea produselor destinate transformării industriale este posibilă cu condiția să nu se creeze o denaturare a concurenței pentru ramurile industriale implicate din cadrul Comunității sau pentru produsele importate.
Articolul 82
Cheltuieli de transport
(1) Cheltuielile de transport referitoare la operațiunile de distribuire gratuită a tuturor produselor retrase de pe piață sunt eligibile în temeiul programului operațional, pe baza sumelor forfetare stabilite în funcție de distanța dintre punctul de retragere și locul de livrare și prevăzute în anexa XI.
În cazul transportului maritim, Comisia stabilește cheltuielile de transport care pot fi suportate pe baza cheltuielilor reale de transport și a distanței. Compensația determinată astfel nu poate depăși cheltuielile care ar rezulta dintr-un transport terestru pe distanța cea mai scurtă dintre locul de încărcare și punctul de ieșire teoretic. Un coeficient corector de 0,6 se aplică sumelor stabilite în anexa XI.
(2) Cheltuielile de transport sunt plătite părții care a suportat efectiv costul financiar al transportului în cauză.
Plata este condiționată de prezentarea de documente justificative care să ateste în special:
(a) denumirea organizațiilor beneficiare;
(b) cantitatea produselor în cauză;
(c) acceptarea sa de către organizațiile beneficiare și mijloacele de transport utilizate; și
(d) distanța dintre locul de retragere și locul de livrare.
Articolul 83
Cheltuieli de sortare și ambalare
(1) Cheltuielile de sortare și ambalare a fructelor și legumelor proaspete retrase de pe piață în scopul distribuției gratuite sunt eligibile în temeiul programelor operaționale, în cazul produselor prezentate în ambalaje cu o greutate netă sub 25 de kilograme, în limitele sumelor forfetare stabilite în partea A a anexei XII.
(2) Ambalajele produselor destinate distribuției gratuite trebuie să poarte emblema europeană, însoțită de una sau mai multe dintre mențiunile stabilite în partea B a anexei XII.
(3) Cheltuielile de sortare și de ambalare sunt plătite organizațiilor de producători care au efectuat aceste operațiuni.
Plata este condiționată de prezentarea de documente justificative care să ateste în special:
(a) denumirea organizațiilor beneficiare;
(b) cantitatea de produse în cauză; și
(c) acceptarea cheltuielilor de către organizațiile beneficiare, specificând modul de prezentare.
Articolul 84
Condiții pentru destinatarii produselor retrase
(1) Destinatarii prevăzuți la articolul 10 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 se obligă:
(a) să respecte dispozițiile prezentului regulament;
(b) să țină o evidență operativă separată a mărfurilor și o evidență financiară a operațiunilor respective;
(c) să se supună operațiunilor de control prevăzute de normele comunitare; și
(d) să prezinte documentele justificative la destinația finală a fiecărui produs în cauză, sub forma unui certificat de recepție (sau a unui document echivalent) care să ateste faptul că produsele retrase au fost preluate de către o parte terță în vederea distribuției lor gratuite.
Statele membre pot decide ca destinatarii să nu țină evidențele prevăzute la primul paragraf litera (b) în cazul în care primesc numai cantități mici și în cazul în care consideră că riscurile sunt reduse. Această decizie împreună cu justificarea ei fac obiectul unei înregistrări;
(2) Destinatarii produselor retrase pentru alte destinații se obligă:
(a) să respecte dispozițiile prezentului regulament;
(b) să țină o evidență operativă a mărfurilor și o evidență financiară care reflectă în detaliu operațiunile în cauză, în cazul în care statele membre consideră că acest lucru este necesar în pofida faptului că produsul a fost denaturat înainte de livrare;
(c) să se supună operațiunilor de control prevăzute de normele comunitare; și
(d) să nu solicite ajutor suplimentar pentru alcoolul obținut din produsele respective în cazul produselor retrase destinate distilării.
Secțiunea 3
Recoltarea în stare necoaptă și nerecoltarea
Articolul 85
Definiții pentru recoltarea în stare coaptă și pentru nerecoltare
(1) Recoltarea în stare necoaptă desemnează recoltarea totală a produselor necomercializabile într-o anumită zonă înainte de începerea recoltării normale. Produsele respective nu trebuie să fi suferit vreo alterare înainte de recoltarea în stare necoaptă, datorată fenomenelor meteorologice, bolilor sau altor motive.
(2) Nerecoltarea se produce în cazul în care nu se obține nicio producție comercială în zona respectivă în cursul unui ciclu de producție normal. Cu toate acestea, distrugerea produselor ca urmare a unui fenomen meteorologic sau unei boli nu poate fi considerată nerecoltare.
(3) Recoltarea în stare necoaptă și nerecoltarea sunt suplimentare și diferă de practicile de cultivare normale.
Articolul 86
Condiții de aplicare a recoltării în stare necoaptă și a nerecoltării
(1) În ceea ce privește recoltarea în stare necoaptă și nerecoltarea, statele membre:
(a) adoptă dispoziții detaliate privind punerea în aplicare a măsurilor, inclusiv privind notificări prealabile pentru nerecoltare și recoltare în stare necoaptă, conținutul și termenul limită al acestora, dispoziții privind sumele aferente compensației care trebuie plătite și aplicarea măsurilor, precum și lista de produse eligibile în temeiul măsurilor,
(b) adoptă dispoziții pentru a garanta că aplicarea acestora nu are un impact negativ asupra mediului sau consecințe negative în materie de protecția plantelor,
(c) se asigură că este posibilă verificarea corectitudinii măsurilor și aprobă aplicarea măsurilor acolo unde nu este necesar,
(d) să efectueze astfel de controale pentru a garanta că măsurile sunt realizate în mod corect, inclusiv în ceea ce privește dispozițiile menționate la literele (a) și (b).
(2) Organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători notifică în prealabil autoritățile naționale competente, prin comunicare scrisă sau electronică, intenția de a proceda la recoltarea în stare necoaptă sau de nerecoltare.
Acestea includ în notificarea inițială din orice an și pentru un anumit produs, o analiză bazată pe situația estimată a pieței care justifică recoltarea în stare necoaptă în calitate de măsură de prevenire a unei situații de criză.
(3) Recoltarea în stare necoaptă și nerecoltarea nu se pot aplica simultan aceluiași produs și aceleiași zone într-un anumit an, sau timp de doi ani consecutiv.
(4) Sumele aferente compensațiilor pentru recoltare în stare necoaptă și pentru nerecoltare, inclusiv contribuția Comunității și contribuția organizației de producători, sunt stabilite ca plăți la hectar de către statul membru în temeiul alineatului (1) litera (a):
(a) la un nivel care să acopere numai costurile suplimentare care decurg din aplicarea măsurii, luând în considerare gestionarea în materie de protecție a mediului și a plantelor necesară pentru respectarea dispozițiilor adoptate în conformitate cu alineatul (1) litera (b), sau
(b) la un nivel care acoperă maximum 90 % din nivelul maxim al ajutorului pentru retragerile de pe piață prevăzute la articolul 80.
Secțiunea 4
Promovare și comunicare
Articolul 87
Punerea în aplicare a măsurilor de promovare și de comunicare
(1) Statele membre adoptă dispoziții detaliate privind punerea în aplicare a măsurilor de promovare și de comunicare. Aceste dispoziții permit aplicarea rapidă a măsurilor atunci când acest lucru este necesar.
(2) Acțiunile realizate în cadrul măsurilor de promovare și de comunicare completează orice acțiune de promovare și de comunicare în curs de desfășurare aplicată de organizația de producători în cauză.
Secțiunea 5
Formare profesională
Articolul 88
Punerea în aplicare a măsurilor de formare profesională
În ceea ce privește măsurile de formare profesională, statele membre adoptă dispoziții detaliate privind punerea în aplicare a acestor măsuri.
Secțiunea 6
Asigurarea recoltei
Articolul 89
Obiectivul măsurilor de asigurare a recoltei
Acțiunile de asigurare a recoltei sunt gestionate de o organizație de producători care contribuie la protecția veniturilor producătorilor și la acoperirea pierderilor de pe piață suportate de organizația de producători și/sau de membrii acesteia, în cazul în care sunt afectați de dezastre naturale, fenomene meteorologice și, după caz, boli sau infestări cu paraziți.
Articolul 90
Punerea în aplicare a măsurilor de asigurarea recoltei
(1) În ceea ce privește măsurile de asigurare a recoltei, statele membre adoptă dispoziții detaliate privind implementarea acestor măsuri, inclusiv, a măsurilor necesare pentru a garanta că măsurile de asigurare a culturii nu denaturează concurența pe piața asigurărilor.
(2) Statele membre pot contribui cu finanțare națională suplimentară în favoarea măsurilor de asigurare a culturilor care beneficiază de fondul operațional. Cu toate acestea, sprijinul public total alocat pentru asigurarea culturii nu poate să depășească:
(a) 80 % din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale;
(b) 50 % din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva:
(i) pierderilor menționate la litera (a) și împotriva altor pierderi cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile; și
(ii) pierderilor cauzate de boli animale sau vegetale sau de infestări cu paraziți.
Limitele stabilite la litera (b) primul paragraf se aplică și în cazurile în care fondul operațional beneficiază, de altfel, de ajutorul financiar comunitar de 60 % în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(3) Măsurile privind asigurarea recoltei nu acoperă plata primelor de asigurare care îi despăgubesc pe producători pentru mai mult de 100 % din pierderile de venit suferite, luând în calcul orice alte despăgubiri pe care aceștia le obțin în cadrul altor sisteme de ajutoare în legătură cu riscul asigurat.
(4) În sensul prezentului articol, „fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural” are același sens precum cel prevăzut la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei ( 30 ).
Secțiunea 7
Sprijin pentru costurile administrative care decurg din înființarea fondurilor comune
Articolul 91
Condiții privind sprijinul pentru costurile administrative care decurg din înființarea fondurilor comune
(1) În ceea ce privește sprijinul pentru costurile administrative care decurg din înființarea fondurilor comune, statele membre adoptă dispoziții detaliate pentru punerea în aplicare a acestei măsuri.
(2) Sprijinul pentru costurile administrative care decurg din înființarea fondurilor comune constau, pentru primul, al doilea și al treilea an de funcționare a fondului comun, va suporta următorul procent din contribuția organizației de producători la fondul comun în primul, al doilea și al treilea an de funcționare:
(a) 10 %, 8 % și 4 % în statele membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată,
(b) 5 %, 4 % și 2 % în alte state membre.
(3) Statele membre pot stabili limite pentru sumele care pot fi acordate unei organizații de producători cu titlu de sprijin pentru costurile administrative care decurg din înființarea fondurilor comune.
Secțiunea 8
Ajutoare de stat pentru măsuri de prevenire și de gestionare a situațiilor de criză
Articolul 92
Dispoziții detaliate în strategiile naționale
Statele membre care plătesc ajutoare de stat în conformitate cu articolul 43 paragraful al doilea litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 stabilesc dispoziții detaliate pentru transpunerea acestei dispoziții în strategiile lor naționale.
CAPITOLUL IV
Ajutor financiar național
Articolul 93
Gradul de organizare a producătorilor
În sensul articolului 103e alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, gradul de organizare a producătorilor într-o regiune a unui stat membru se consideră deosebit de scăzut dacă organizațiile de producători, asociațiile organizațiilor de producători și grupurile de producători au comercializat mai puțin de 20 % din valoarea medie a producției de fructe și legume obținute în acea regiune în cursul ultimilor trei ani pentru care există informații.
Numai producția de fructe și legume generată în regiunea menționată la primul paragraf poate beneficia de ajutor financiar național.
Articolul 94
Autorizație pentru plata ajutorului financiar național
Statele membre transmit o cerere către Comisie pentru autorizarea acordării ajutorului financiar național, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, pentru programele operaționale care urmează să fie implementate într-un anumit an calendaristic, până la data de 31 ianuarie a acelui an.
◄
Cererea este însoțită de dovezi atestând faptul că gradul de organizare a producătorilor în regiunea în cauză este deosebit de scăzut, conform definiției de la articolul 93 din prezentul regulament, că numai produsele din sectorul fructelor și legumelor obținute în acea regiune beneficiază de ajutor, precum și de informații detaliate privind organizația de producători în cauză, valoarea ajutorului respectiv și procentul contribuțiilor financiare efectuate în conformitate cu articolul 103b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(2) Comisia aprobă sau respinge cererea în termen de trei luni de la data transmiterii acesteia. În absența unui răspuns din partea Comisiei în această perioadă, raportul se consideră ca fiind aprobat.
Articolul 94a
Modificări ale programului operațional
O organizație de producători care dorește să depună o cerere de ajutor financiar național își modifică, dacă este necesar, programul său operațional în conformitate cu articolul 67.
Articolul 95
Cererea de plată și plata ajutorului financiar național
Organizațiile de producători solicită ajutorul financiar național și statele membre efectuează plata ajutorului în conformitate cu articolele 70-73.
Articolul 96
Procentul maxim al rambursării ajutorului financiar național de către Comunitate
Procentul rambursării ajutorului financiar național de către Comunitate este de 60 % din ajutorul financiar național acordat organizațiilor de producători.
Articolul 97
Rambursarea ajutorului financiar național de către Comunitate
(1) Statele membre formulează o cerere pentru rambursarea, de către Comunitate, a ajutorului financiar național aprobat, care a fost plătit efectiv organizațiilor de producători, până la data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an care urmează anului de implementare a programului.
Cererea este însoțită de dovada îndeplinirii condițiilor stabilite la articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 în trei din cei patru ani premergători, precum și de informații detaliate privind organizațiile de producători în cauză, valoarea ajutorului plătit efectiv și o descriere a fondului operațional cu indicarea cuantumului total, a contribuțiilor din partea Comunității, a statelor membre (ajutor financiar național) și a organizațiilor de producători și a membrilor.
(2) Comisia ia o decizie privind aprobarea sau respingerea cererii.
(3) Dacă a fost aprobată rambursarea ajutorului de către Comunitate, cheltuielile eligibile trebuie declarate Comisiei în conformitate cu procedura stabilită la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 883/2006 ( 31 ).
CAPITOLUL V
Dispoziții generale
Secțiunea 1
Comunicări
Articolul 98
Rapoartele organizațiilor de producători
(1) Organizațiile de producători transmit, împreună cu cererile de ajutor, rapoarte anuale privind implementarea programelor operaționale.
Rapoartele se referă la următoarele elemente:
(a) programele operaționale implementate în cursul anului precedent;
(b) principalele modificări ale programelor operaționale; precum și
(c) diferențele dintre ajutorul estimat și ajutorul solicitat.
(2) Pentru fiecare program operațional implementat, raportul anual indică:
(a) realizările și rezultatele programului operațional pe baza, dacă este relevant, producției comune și a indicatorilor de rezultat stabiliți în anexa XIV și, dacă este cazul, producția suplimentară și indicatorii de rezultat stabiliți în strategia națională, precum și
(b) un sumar al problemelor majore întâmpinate în cadrul gestionării programului și toate măsurile luate în vederea asigurării calității și eficienței implementării programului.
Dacă este cazul, raportul anual specifică metodele eficiente instituite, în conformitate cu strategia națională și în aplicarea articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, pentru protecția mediului împotriva posibilelor presiuni în creștere datorită investițiilor din cadrul programului operațional.
(3) Pentru ultimul an de aplicare a programului operațional, raportul anual prevăzut la alineatul (1) se înlocuiește cu un raport final.
Rapoartele finale prezintă gradul de realizare a obiectivelor programului. Acestea explică modificările acțiunilor și/sau ale mijloacelor și identifică factorii care au contribuit la succesul sau la eșecul implementării programului, care au fost sau vor fi luați în considerare la elaborarea următorului program operațional sau la modificarea programelor operaționale existente.
(4) Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament, dacă o organizație de producători nu se conformează dispozițiilor privind comunicarea către statul membru prevăzută în prezentul regulament sau în Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 sau în cazul în care comunicarea se face incorect în lumina faptelor obiective aflate în posesia statului membru, statul membru respectiv suspendă aprobarea programului operațional relevant pentru anul următor până la momentul efectuării unei comunicări corecte.
Statul membru introduce informații privind astfel de cazuri în raportul său anual menționat la articolul 99 alineatul (3) din prezentul regulament.
Articolul 99
Comunicările solicitate statelor membre
(1) Statele membre desemnează o autoritate competentă unică responsabilă de comunicările dintre Comisie și statul membru cu privire la organizațiile de producători, asociațiile organizațiilor de producători și grupurile de producători. Acestea notifică Comisiei desemnarea acesteia și coordonatele de contact ale autorității.
(2) Statele membre comunică Comisiei, până la data de 31 ianuarie, valoarea totală a fondului operațional aprobat în anul respectiv pentru toate programele operaționale. Această comunicare trebuie să clarifice atât valoarea totală a fondului operațional, cât și valoarea totală a finanțării fondului operațional de către Comunitate. Aceste cifre vor fi apoi defalcate pe sume pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de criză și alte măsuri.
(3) Statele membre comunică Comisiei până la data de 15 noiembrie a fiecărui an dat un raport anual cu privire la organizațiile și grupurile de producători și fondurile operaționale, programele operaționale și planurile de recunoaștere derulate în anul precedent. Raportul anual conține în special informațiile menționate în anexa XIII.
Secțiunea 2
Controale
Articolul 100
Sistemul de identificare unică
Statele membre garantează aplicarea unui sistem de identificare unică cu privire la toate cererile de ajutor transmise de către aceeași organizație de producători sau de același grup de producători. Această identificare este compatibilă cu sistemul pentru înregistrarea identității menționat la articolul 18 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului ( 32 ).
Articolul 101
Cererile de ajutor
Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice din prezentul regulament, statele membre prevăd procedurile adecvate pentru transmiterea cererilor de ajutor, pentru cererile de recunoaștere sau de aprobare a programului operațional, precum și pentru cererile de plată.
Articolul 102
Eșantionare
Dacă este necesară efectuarea controalelor prin eșantionare, statele membre stabilesc, în funcție de natura și frecvența acestora și pe baza unei analize a riscurilor, dacă controalele sunt corespunzătoare măsurii în cauză.
Articolul 103
Controalele administrative
Controalele administrative se efectuează pentru toate cererile de ajutor sau de plată și acoperă toate elementele posibile și adecvate care trebuie verificate prin mijloace administrative. Procedurile cuprind înregistrarea lucrărilor desfășurate, rezultatele verificărilor și măsurile luate cu privire la neconcordanțele constatate.
Articolul 104
Controalele efectuate la fața locului
(1) Fiecare control efectuat la fața locului face obiectul unui raport de monitorizare în vederea revizuirii aspectelor controlului efectuat. Raportul trebuie să indice în special:
(a) sistemul de ajutoare și cererile verificate;
(b) persoanele prezente;
(c) acțiunile, măsurile și documentele verificate; precum și
(d) rezultatele verificărilor.
(2) Beneficiarului i se poate da posibilitatea de a semna raportul pentru a atesta prezența sa la control și de a adăuga observații. În cazul în care se constată nereguli, beneficiarul poate primi o copie a raportului de monitorizare.
(3) Se poate face o notificare prealabilă cu privire la controalele la fața locului, cu condiția ca obiectivul verificării să nu fie compromis. Perioada de notificare prealabilă trebuie limitată la minimul necesar.
(4) Dacă este cazul, controalele la fața locului menționate de prezentul regulament se pot efectua în același timp cu alte controale menționate de normele comunitare cu privire la subvențiile agricole. Cu toate acestea, în 2008, dacă este cazul, controalele la fața locului pot fi efectuate de către organisme diferite în perioade diferite.
Articolul 105
Aprobarea cererilor de recunoaștere și de aprobare a programelor operaționale
(1) Înainte de recunoașterea unei organizații de producători conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, statele membre efectuează, înaintea acordării recunoașterii, un control la fața locului la organizația de producători pentru a verifica respectarea condițiilor necesare recunoașterii.
(2) Înainte de aprobarea unui program operațional conform articolului 65, autoritatea națională competentă verifică, prin toate mijloacele adecvate, inclusiv controale la fața locului, programul operațional prezentat spre aprobare și, dacă este cazul, cererile de modificare. Aceste controale vizează în special:
(a) exactitatea informațiilor furnizate în conformitate cu articolul 61 alineatul (1) literele (a), (b) și (e);
(b) conformitatea programelor cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, precum și cu cadrul național și cu strategia națională;
(c) eligibilitatea acțiunilor precum și eligibilitatea cheltuielilor propuse;
(d) coerența și calitatea tehnică a programelor, corectitudinea estimărilor și a planului de finanțare, precum și calendarul de execuție a acestuia. Controalele verifică, de asemenea, dacă au fost stabilite obiective măsurabile astfel încât să poată fi monitorizată îndeplinirea acestora și dacă obiectivele stabilite pot fi atinse prin măsurile de implementare propuse; precum și
(e) conformitatea operațiunilor pentru care se cere ajutorul cu normele naționale și comunitare aplicabile, în special, și dacă este cazul, cu achizițiile publice, ajutorul de stat și alte standarde obligatorii corespunzătoare stabilite de legislația națională sau stabilite în cadrul național sau în strategia națională.
Articolul 106
Controlul cererilor de ajutor pentru programele operaționale
Înainte de efectuarea plății, statele membre efectuează controale administrative ale cererilor de ajutor, precum și controale la fața locului prin eșantionare.
Articolul 107
Controlul administrativ al cererilor de ajutor pentru programele operaționale
(1) Controlul administrativ al cererilor de ajutor cuprinde în special, în măsura în care acest lucru este necesar pentru cererea în cauză, o verificare privind:
(a) raportul anual sau, dacă este cazul, raportul final transmis odată cu cererea de realizare a programului operațional;
(b) valoarea producției comercializate, contribuțiile la fondul operațional și cheltuielile efectuate;
(c) livrarea produselor și serviciilor și autenticitatea cheltuielilor efectuate;
(d) conformitatea acțiunilor executate cu cele incluse în programul operațional aprobat; precum și
(e) respectarea limitelor și pragurilor financiare sau de altă natură impuse.
(2) Plățile finanțate în cadrul programului operațional sunt însoțite de facturi și de documente care dovedesc efectuarea plății. În cazul în care acest lucru se dovedește imposibil, plățile vor fi însoțite de documente cu valoare justificativă echivalentă. Facturile trebuie întocmite în numele organizației de producători, asociației de organizații de producători, grupului de producători sau filialelor, astfel cum prevede articolul 52 alineatul (7) sau, cu aprobarea statului membru, în numele unuia sau mai multora dintre membri săi.
Articolul 108
Controalele la fața locului privind cererile de ajutor pentru programele operaționale
(1) În contextul verificării cererilor de ajutor menționate la articolul 70 alineatul (1), statele membre efectuează controale ale organizațiilor de producători la fața locului în vederea asigurării îndeplinirii condițiilor privind acordarea ajutorului sau soldul acestuia pentru anul în cauză.
Aceste controale vizează în special:
(a) îndeplinirea criteriilor de recunoaștere pentru anul în cauză;
(b) utilizarea fondului operațional în anul dat, inclusiv cheltuielile declarate în cererile de plată pentru avans sau plăți parțiale; precum și
(c) controalele de nivelul doi pentru cheltuielile privind retragerile de pe piață, recoltarea în stare necoaptă și nerecoltarea.
(2) Controalele prevăzute la alineatul (1) se efectuează anual pe un eșantion reprezentativ de cereri. Eșantionul reprezintă cel puțin 30 % din valoarea totală a ajutorului, în statele membre cu mai mult de 10 organizații de producători recunoscute. În alte cazuri, fiecare organizație de producători este vizitată cel puțin o dată la trei ani.
Cel puțin un control trebuie efectuat pentru fiecare organizație de producători înainte de plata ajutorului sau a soldului corespunzând ajutorului pentru ultimul an al programului operațional.
(3) Rezultatele controalelor la fața locului sunt evaluate pentru a se stabili dacă problemele întâmpinate sunt de natură sistemică, implicând riscuri pentru alte acțiuni similare, pentru beneficiari sau organisme. Evaluarea identifică, de asemenea, cauzele situațiilor respective, verificările ulterioare care s-ar putea impune, precum și acțiunile corective și preventive necesare.
În cazul în care controalele evidențiază nereguli semnificative într-o regiune sau o parte a unei regiuni sau la o organizație de producători dată, statul membru efectuează controale suplimentare pe parcursul anului în cauză și mărește procentul cererilor corespunzătoare care urmează a fi verificate în anul următor.
(4) Statele membre stabilesc organizațiile de producători care efectuează controale pe baza unei analize a riscurilor.
Evaluarea riscurilor ține seama în special de:
(a) valoarea ajutorului;
(b) constatările efectuate cu ocazia controalelor din anii precedenți;
(c) un element aleatoriu; și
(d) alți parametri care urmează a fi definiți de statele membre, în special în cazul în care organizațiile de producători sunt angajate într-un program de asigurare a calității recunoscut oficial de statele membre sau de organisme de certificare independente.
Articolul 109
Controalele la fața locului privind măsurile din cadrul programelor operaționale
(1) Prin controalele la fața locului privind măsurile din cadrul programelor operaționale, statele membre verifică în special următoarele:
(a) implementarea acțiunilor din cadrul programelor operaționale;
(b) conformitatea implementării sau a intenției de implementare a acțiunii cu utilizarea descrisă în programul operațional aprobat;
(c) pentru un număr corespunzător de elemente de cheltuieli, respectarea dispozițiilor comunitare de către natura și momentul cheltuielilor relevante, precum și conformitatea acestora cu specificațiile aprobate;
(d) cheltuielile efectuate să fie însoțite de documente contabile sau alte documente; precum și
(e) valoarea producției comercializate.
(2) Valoarea producției comercializate se verifică pe baza datelor din sistemul contabil impuse de legislația națională.
În acest sens, statele membre pot decide că declararea valorii producției comercializate se certifică în mod similar datelor contabile impuse de legislația națională.
Controlul declarării valorii producției comercializate se poate efectua înainte de transmiterea cererii de ajutor corespunzătoare.
(3) Controlul la fața locului trebuie să cuprindă, cu excepția situațiilor excepționale, un control la locul acțiunii sau, dacă acțiunea este intangibilă, la promotorul acțiunii. În special acțiunile privind exploatațiile individuale acoperite de eșantionul menționat la articolul 108 alineatul (2) fac obiectul cel puțin al unei vizite pentru verificarea executării lor.
Cu toate acestea, statele membre pot decide să nu efectueze astfel de vizite pentru operațiuni mai mici sau, în sensul în care consideră că riscul este scăzut, pot decide că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea ajutorului sau că realitatea economică a operațiunii nu a fost respectată. Această decizie împreună cu justificarea ei se înregistrează.
(4) Controlul la fața locului trebuie să acopere toate angajamentele și obligațiile organizației de producători sau a membrilor săi care pot fi verificate la momentul vizitei.
(5) Numai controalele care întrunesc toate cerințele prezentului articol pot fi luate în calcul în vederea îndeplinirii ratei de control stabilite la articolul 108 alineatul (2).
Articolul 110
Controalele de primul nivel privind operațiunile de retragere
(1) Statele membre efectuează controale de primul nivel privind operațiunile de retragere la fiecare organizație de producători, care conțin un control al documentelor și al identității, precum și un control fizic, după caz, prin eșantionare, al greutății produselor retrase de pe piață și un control de conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 77, în conformitate cu procedurile stabilite în capitolul II din titlul II. Controalele se efectuează după primirea notificării menționate la articolul 79 alineatul (1), în termenele prevăzute la articolul 79 alineatul (2).
(2) Controalele de primul nivel menționate la alineatul (1) acoperă 100 % din cantitatea de produse retrase de pe piață. La încheierea controlului menționat, în prezența autorităților competente, produsele retrase, altele decât cele destinate distribuirii gratuite, fac obiectul denaturării sau eliminării de către industria prelucrătoare sub supravegherea autorităților competente, în termenii și condițiile prevăzute de statul membru conform articolului 81 alineatul (1).
Cu toate acestea, dacă produsele sunt destinate distribuirii gratuite, statele membre pot verifica un procent mai mic decât cel stabilit la alineatul (2) din prezentul articol, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 10 % din cantitățile în cauză în cursul anului de comercializare. Controlul se poate efectua la organizația de producători și/sau la destinatarii produselor. În cazul în care controalele evidențiază nereguli semnificative, autoritățile competente efectuează controale suplimentare.
Articolul 111
Controalele de nivelul doi privind operațiunile de retragere
(1) În cadrul controalelor menționate la articolul 108, statele membre efectuează controale de nivelul doi.
Statele membre stabilesc criterii în funcție de care analizează și evaluează riscurile ca o anumită organizație de producători să realizeze operațiuni de retragere care nu sunt în conformitate cu norma. Aceste criterii se referă, între altele, la constatările făcute în cursul controalelor de primul și al doilea nivel precedente, precum și la existența sau lipsa unei proceduri de asigurare a calității din partea organizației de producători. Statele membre stabilesc, în funcție de aceste criterii, pentru fiecare organizație de producători, o frecvență minimă a controalelor de nivelul doi.
(2) Controalele menționate la alineatul (1) constau în controale la fața locului efectuate la organizațiile de producători și destinatarii produselor retrase, astfel încât să se asigure respectarea condițiilor necesare pentru plata sprijinului comunitar. Aceste controale cuprind:
(a) controlul evidenței operative și a evidenței financiare care trebuie păstrate de către orice organizație de producători care procedează la una sau mai multe operațiuni de retragere în cursul anului de comercializare respectiv;
(b) controlul cantităților comercializate, astfel cum sunt declarate în cererile de ajutor, în special verificând evidența operativă și financiară, facturile și, dacă este necesar, veridicitatea lor, precum și concordanța acestor declarații cu datele contabile și/sau fiscale ale organizațiilor de producători în cauză;
(c) controlul unei gestiuni contabile corecte, în special verificarea veridicității veniturilor nete realizate de organizațiile de producători, astfel cum sunt declarate în cererile de plată, a proporționalității unor eventuale cheltuieli de retragere percepute, a înscrierilor contabile privind perceperea sprijinului comunitar de către organizațiile de producători și eventualele sume plătite membrilor, precum și coerența dintre ele; precum și
(d) controlul destinației produselor retrase astfel cum a fost declarată în cererea de plată, precum și controlul denaturării corespunzătoare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor prezentului regulament de către organizațiile de producători și destinatari.
(3) Controalele menționate la alineatul (2) se efectuează la organizațiile de producători în cauză și la destinatarii asociați acestor organizații. Fiecare control se referă la un eșantion care reprezintă cel puțin 5 % din cantitățile retrase în cursul anului de către organizația de producători.
(4) Evidența operativă și evidența financiară prevăzute la alineatul (2) litera (a) disting, pentru fiecare produs care face obiectul retragerilor, următoarele fluxuri, exprimate în volum, de:
(a) producție livrată de către membrii organizației de producători și de către membrii altor organizații de producători în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007;
(b) vânzări ale organizației de producători, defalcate pe produse pregătite pentru piața produselor proaspete și alte tipuri de produse inclusiv materia primă destinată transformării; precum și
(c) produse retrase de pe piață.
(5) Controalele privind destinația produselor menționate la alineatul (4) litera (c) cuprind în special:
(a) un control prin sondaj al evidenței specifice care trebuie ținută de către destinatari și, după caz, concordanța acestora cu evidența impusă de legislația națională; precum și
(b) controlul respectării condițiilor de mediu aplicabile.
(6) În cazul în care controalele de nivelul doi evidențiază nereguli semnificative, autoritățile competente aprofundează controalele de nivelul doi pentru anul de comercializare în cauză și măresc frecvența controalelor de nivelul doi pe parcursul anului următor pentru organizațiile de producători în cauză sau pentru asociațiile acestora.
Articolul 112
Recoltarea în stare necoaptă sau nerecoltarea
(1) Înaintea efectuării unei operațiuni de recoltare în stare necoaptă, statele membre verifică printr-un control la fața locului dacă produsele în cauză nu sunt deteriorate și dacă parcelele au fost bine întreținute. După recoltarea în stare necoaptă, statele membre verifică dacă suprafața în cauză a fost în totalitate recoltată și dacă produsele recoltate au fost denaturate.
După finalizarea perioadei de recoltare, statele membre verifică fiabilitatea analizelor pe baza situației estimate a pieței menționate la articolul 86 alineatul (2). Acestea analizează, de asemenea, diferențele dintre situația estimată a pieței și situația reală a pieței.
(2) Înaintea efectuării unei operațiuni de nerecoltare, statele membre verifică printr-un control la fața locului dacă suprafața în cauză a fost bine întreținută, dacă nu s-au efectuat deja recoltări parțiale, dacă produsul este bine dezvoltat și ar fi, în general, sănătos, echitabil și de o calitate comercializabilă.
Statele membre se asigură că producția este denaturată. Dacă acest lucru nu este posibil, acestea se asigură prin vizite la fața locului sau prin vizite în timpul sezonului de recoltare că nu s-a realizat nicio recoltă.
(3) Articolul 111 alineatele (1), (2), (3) și (6) se aplică mutatis mutandis.
Articolul 113
Controale înainte de aprobarea planurilor de recunoaștere a grupurilor de producători
(1) Înainte de aprobarea unui plan de recunoaștere a unui grup de producători în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, statele membre efectuează un control la fața locului asupra entității juridice sau a unei părți clar definite a entității juridice.
(2) Statele membre verifică prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin controale la fața locului:
(a) exactitatea informațiilor furnizate în planul de recunoaștere;
(b) coerența economică și calitatea tehnică a planului, corectitudinea estimărilor și a planului de implementare a acestora;
(c) eligibilitatea acțiunilor precum și eligibilitatea și caracterul rezonabil al cheltuielilor propuse; precum și
(d) conformitatea operațiunilor pentru care se cere ajutorul cu normele naționale și comunitare și, în special, cu normele privind achizițiile publice, ajutorul de stat și alte standarde obligatorii corespunzătoare stabilite de legislația națională sau stabilite în cadrul național sau în strategia națională.
Articolul 114
Controlul cererilor de ajutor ale grupurilor de producători
(1) Înainte de efectuarea plății, statele membre efectuează controale administrative ale cererilor de ajutor prezentate de către grupurile de producători, precum și controale la fața locului prin eșantionare.
(2) După transmiterea cererilor de ajutor menționate la articolul 47, statele membre efectuează controale la fața locului la grupurile de producători în vederea asigurării îndeplinirii condițiilor privind acordarea ajutorului pentru anul în cauză.
Controalele vizează în special:
(a) îndeplinirea criteriilor de recunoaștere pentru anul în cauză; precum și
(b) valoarea producției comercializate, precum și implementarea măsurilor cuprinse în planul de recunoaștere și cheltuielile efectuate.
(3) Controalele prevăzute la alineatul (2) se efectuează anual pe un eșantion reprezentativ de cereri. Eșantionul reprezintă cel puțin 30 % din valoarea totală a ajutorului.
Toate grupurile de producători sunt controlate cel puțin o dată la cinci ani.
(4) Articolele 107 și 109 se aplică mutatis mutandis.
Articolul 115
Organizații de producători transnaționale și asociații transnaționalede organizații de producători
(1) Statul membru în care își are sediul social o organizație de producători transnațională sau o asociație transnațională de organizații de producători are responsabilitatea generală pentru organizarea controalelor la acea organizație sau asociație și, dacă este cazul, aplică sancțiuni.
(2) Celelalte state membre necesare cooperării administrative menționate la articolul 30 alineatul (2) litera (c) și la articolul 37 alineatul (2) litera (c) efectuează controalele administrative și la fața locului solicitate de către statul membru menționat la alineatul (1) din prezentul articol și raportează rezultatele acestora. Acestea respectă termenele stabilite de către statul membru menționat la alineatul (1).
(3) Normele aplicabile statului membru menționat la alineatul (1) se aplică în legătură cu organizația de producători, cu programul operațional și fondul operațional. Totuși, în ceea ce privește chestiunile de mediu, de protecție a plantelor și eliminarea produselor retrase, se aplică normele statului membru în care se realizează producția.
Secțiunea 3
Sancțiuni
Articolul 116
Nerespectarea criteriilor de recunoaștere
(1) Statele membre retrag autorizația unei organizații de producători în cazul unei nerespectări grave a criteriilor de recunoaștere, rezultate dintr-o acțiune deliberată sau o neglijență gravă a organizației de producători.
În special statele membre retrag recunoașterea unei organizații de producători dacă nerespectarea criteriilor de recunoaștere se referă la:
(a) o încălcare a cerințelor de la articolele 23, 25, articolul 28 alineatul (2) sau articolul 33 sau
(b) o situație în care valoarea producției comercializate scade, timp de doi ani consecutivi, sub limita stabilită de către statul membru în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
Retragerea recunoașterii conform acestui alineat intră în vigoare de la data nerespectării condițiilor de recunoaștere, sub rezerva legislației orizontale aplicabile la nivel național cu privire la perioadele de limitare.
(2) Dacă alineatul (1) nu se aplică, statele membre suspendă recunoașterea organizației de producători în cazul unei nerespectări grave, dar numai temporare, a criteriilor de recunoaștere.
Pe perioada suspendării nu se acordă ajutorul. Suspendarea intră în vigoare de la data efectuării controlului și ia sfârșit la data efectuării controlului care arată că au fost îndeplinite criteriile respective.
Perioada de suspendare nu depășește 12 luni. Dacă ulterior perioadei de 12 luni criteriile respective nu sunt îndeplinite, se procedează la retragerea recunoașterii.
Statele membre pot efectua plăți după termenul stabilit la articolul 71, dacă acest lucru este necesar pentru aplicarea prezentului alineat. Totuși, aceste plăți întârziate nu pot fi efectuate, în niciun caz, după data de 15 octombrie a celui de-al doilea an care urmează anului de implementare a programului.
(3) În alte cazuri de nerespectare a criteriilor de recunoaștere pentru care nu se aplică alineatele (1) și (2), statele membre transmit o scrisoare de avertisment cuprinzând măsurile corective care trebuie adoptate. Statele membre pot amâna efectuarea plăților ajutorului până la adoptarea măsurilor corective.
Statele membre pot efectua plăți după termenul stabilit la articolul 71, dacă acest lucru este necesar pentru aplicarea prezentului alineat. Totuși, aceste plăți întârziate nu pot fi efectuate, în nici un caz, după data de 15 octombrie a celui de-al doilea an care urmează anului de implementare a programului.
Neadoptarea măsurilor corective în termen de 12 luni este considerată o nerespectare gravă a criteriilor și se aplică în consecință alineatul (2).
Articolul 117
Fraude
(1) Fără a aduce atingere altor sancțiuni aplicabile conform legislației comunitare și naționale, statele membre retrag recunoașterea unei organizații de producători, unei asociații de organizații de producători sau a unui grup de producători dacă se constată că au comis fraude cu privire la ajutorul reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(2) Statele membre pot suspenda recunoașterea unei organizații de producători, a unei asociații de organizații de producători sau a unui grup de producători sau pot suspenda plățile către acestea dacă sunt suspectate că au comis fraude cu privire la ajutorul reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
Articolul 118
Grupuri de producători
(1) Statele membre aplică mutatis mutandis sancțiunile prevăzute la articolul 116 și/sau la articolul 119 privind planurile de recunoaștere.
(2) În plus față de alineatul (1), dacă la finalul perioadei stabilite de către statul membru conform articolului 51 alineatul (4), grupul de producători nu este recunoscut în calitate de organizație de producători, statul membru recuperează:
(a) 100 % din ajutorul plătit grupului de producători dacă nerespectarea cerinței privind obținerea recunoașterii s-a datorat unei acțiuni deliberate sau unei neglijențe grave a grupului de producători; sau
(b) 50 % din ajutorul plătit grupului de producători, în alte cazuri.
Articolul 119
Program operațional
(1) Plățile se calculează pe baza a ceea ce se consideră eligibil.
(2) Statul membru examinează cererea de ajutor primită de la beneficiar și stabilește sumele eligibile pentru sprijin. Acesta stabilește:
(a) suma care ar fi cuvenită beneficiarului exclusiv pe baza cererii;
(b) suma cuvenită beneficiarului după examinarea eligibilității cererii.
(3) Dacă suma stabilită conform alineatului (2) litera (a) depășește suma stabilită conform alineatului (2) litera (b) cu peste 3 %, se aplică o reducere la suma cuvenită beneficiarului. Cuantumul reducerii reprezintă diferența dintre sumele calculate la alineatul (2) literele (a) și (b).
Cu toate acestea, nu se aplică nicio reducere dacă organizația de producători sau grupul de producători poate demonstra că nu este responsabilă pentru introducerea sumei neeligibile.
(4) Alineatele (2) și (3) se aplică mutatis mutandis cheltuielilor neeligibile identificate în timpul controalelor efectuate la fața locului.
(5) Dacă valoarea producției comercializate este declarată și verificată înainte de cererea de ajutor, se aplică o reducere la valoarea producției comercializate folosită la calcularea sumelor cuvenite în conformitate cu alineatele (2) și (3).
(6) Dacă se constată că un beneficiar a făcut intenționat o declarație falsă, operațiunea în cauză este exclusă de la sprijinul pentru programul operațional sau pentru planul de recunoaștere, iar sumele deja plătite pentru acea operațiune se recuperează. În plus, beneficiarul este exclus, pentru acea operațiune, de la sprijinul pentru programul operațional în cauză în anul următor.
Articolul 120
Sancțiuni aplicabile în urma controalelor de primul nivel privind operațiunile de retragere
Dacă în urma controalelor menționate la articolul 110 se constată nereguli cu privire la standardele de comercializare sau la cerințele minime menționate la articolul 77, beneficiarul trebuie:
(a) să plătească o penalizare echivalentă cu valoarea ►M10 contribuție comunitară ◄ , calculată pe baza cantităților de produse retrase care nu sunt în conformitate cu standardele de comercializare sau cu cerințele minime, în cazul în care aceste cantități sunt mai mici de 10 % din cantitățile notificate în temeiul articolului 79 pentru operațiunea de retragere în cauză;
(b) să plătească o penalizare echivalentă cu dublul valorii ►M10 contribuție comunitară ◄ dacă aceste cantități reprezintă 10-25 % din cantitățile notificate; sau
(c) să plătească o penalizare echivalentă cu valoarea ►M10 contribuție comunitară ◄ pentru întreaga cantitate notificată conform articolului 79, dacă aceste cantități depășesc 25 % din cantitatea notificată.
Articolul 121
Alte sancțiuni aplicabile organizațiilor de producători privind operațiunile de retragere
(1) Sancțiunile menționate la articolul 119 acoperă ajutorul solicitat cu privire la operațiunile de retragere ca parte integrantă a cheltuielilor programului operațional.
(2) Cheltuielile pentru operațiunile de retragere sunt considerate eligibile dacă produsele care nu au fost puse în vânzare nu au fost comercializate conform dispozițiilor statului membru de la articolul 81 alineatul (1) sau că retragerea sau destinația acestora a avut un impact negativ asupra mediului sau a avut consecințe fitosanitare negative care contravin dispozițiilor adoptate la articolul 81 alineatul (1).
Articolul 122
Sancțiuni aplicabile destinatarilor produselor retrase
În cazul în care în timpul controalelor efectuate în conformitate cu articolele 110 și 111 sunt constatate nereguli imputabile destinatarilor, se aplică următoarele sancțiuni:
(a) destinatarii încetează să fie eligibili pentru retrageri de pe piață, și
(b) destinatarii produselor retrase de pe piață sunt obligați să ramburseze valoarea produselor primite plus cheltuielile de sortare și ambalare, precum și cheltuielile de transport, în conformitate cu normele stabilite de către statele membre. ►M5 ————— ◄
Sancțiunea prevăzută la litera (a) operează imediat și cel puțin pe durata unui an de comercializare și poate fi extinsă în funcție de gravitatea neregulii.
Articolul 123
Recoltarea în stare necoaptă sau nerecoltarea
(1) În ceea ce privește recoltarea în stare necoaptă, dacă se dovedește că organizația de producători nu și-a îndeplinit obligațiile, organizația de producători plătește o penalizare echivalentă cu valoarea compensației corespunzătoare zonelor pentru care nu a fost îndeplinită obligația. Nerespectarea obligațiilor cuprinde cazurile în care:
(a) în timpul verificării menționate la articolul 112 alineatul (1) al doilea paragraf, statele membre constată că măsura recoltării în stare necoaptă nu a fost justificată pe baza analizei privind situația estimată a pieței existentă la acel moment,
(b) suprafața notificată pentru recoltare în stare necoaptă nu este eligibilă pentru recoltare în stare necoaptă, sau
(c) suprafața nu este în totalitate recoltată sau producția nu este denaturată.
(2) În ceea ce privește nerecoltarea, dacă se dovedește că organizația de producători nu și-a îndeplinit obligațiile, organizația de producători plătește o penalizare echivalentă cu valoarea compensației corespunzătoare zonelor pentru care nu a fost îndeplinită obligația. Nerespectarea obligațiilor cuprinde cazurile în care:
(a) suprafața notificată pentru nerecoltare nu este eligibilă pentru nerecoltare,
(b) s-a efectuat totuși o recoltare sau o recoltare parțială, sau
(c) a existat un impact negativ asupra mediului sau consecințe fitosanitare negative pentru care este responsabilă organizația de producători.
(3) Sancțiunile de la alineatele (1) și (2) se aplică în plus față de reducerea plăților conform articolului 119.
Articolul 124
Evitarea unui control la fața locului
Dacă organizația de producători, un membru sau un reprezentant al acesteia împiedică efectuarea controlului la fața locului, cererea de ajutor se respinge pentru partea corespunzătoare din cheltuieli.
Articolul 125
Recuperarea ajutorului
Ajutorul plătit în mod nejustificat se recuperează, cu dobândă, de la organizațiile de producători, asociațiile organizațiilor de producători, grupurile de producători sau de la alți operatori implicați. Normele stabilite la articolul 73 din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 ( 33 ) se aplică mutatis mutandis.
Implementarea sancțiunilor administrative și recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat, conform prezentei secțiuni, nu aduc atingere comunicării neregulilor către Comisia Europeană în conformitate cu Regulamentul nr. 1848/2006 al Comisiei ( 34 ).
Secțiunea 4
Monitorizarea și evaluarea programelor operaționale și a strategiilor naționale
Articolul 126
Setul comun de indicatori de performanță
(1) Atât strategiile naționale cât și programele operaționale se supun monitorizării și evaluării în vederea măsurării progreselor făcute pentru a realiza obiectivele stabilite pentru programele operaționale, precum și eficiența și eficacitatea legate de aceste obiective.
(2) Progresul, eficiența și eficacitatea se evaluează cu ajutorul unui set comun de indicatori de performanță privind situația de referință, precum și execuția financiară, realizările, rezultatele și impactul asupra programelor operaționale implementate.
(3) Setul comun de indicatori de performanță este prezentat în anexa XIV la prezentul regulament.
(4) Dacă statele membre consideră necesar, strategia națională precizează un set limitat de indicatori suplimentari specifici pentru acea strategie, care să reflecte necesitățile naționale și/sau regionale, condițiile și obiectivele specifice programelor operaționale implementate de către organizațiile de producători. Dacă este cazul, sunt incluși indicatori suplimentari privind obiectivele de protecție a mediului care nu sunt acoperite de indicatorii comuni de performanță.
Articolul 127
Monitorizarea și evaluarea procedurilor legate de programele operaționale
(1) Organizațiile de producători asigură monitorizarea și evaluarea programelor lor operaționale prin utilizarea unor indicatori corespunzători din setul de indicatori de performanță menționat la articolul 126 și, dacă este cazul, dintre indicatorii suplimentari specificați în strategia națională.
În acest scop, acestea stabilesc un sistem de colectare, înregistrare și păstrare a informațiilor, util pentru compilarea acestor indicatori.
(2) Monitorizarea are în vedere evaluarea progreselor făcute pentru realizarea obiectivelor specifice stabilite pentru programele operaționale. Aceasta se realizează prin intermediul indicatorilor financiari, de producție și de rezultat. Rezultatele exercițiului trebuie să servească pentru:
(a) controlul calității implementării programului;
(b) identificarea necesităților de ajustare sau de revizuire a programului operațional în vederea realizării obiectivelor stabilite pentru program sau în vederea îmbunătățirii gestionării programului, inclusiv a gestionării sale financiare;
(c) contribuirea la realizarea cerințelor de raportare privind implementarea programului operațional.
Informații privind rezultatele activităților de monitorizare se introduc în fiecare raport anual, conform articolului 98 alineatul (1), pe care organizația de producători trebuie să îl transmită autorității naționale responsabile de gestionarea strategiei naționale.
(3) Evaluarea ia forma unui raport de evaluare intermediară distinct.
Raportul de evaluare intermediară, care poate fi realizat cu asistență din partea unui birou specializat de consultanță, are în vedere examinarea gradului de utilizare a resurselor financiare, eficiența și eficacitatea programului operațional și evaluarea progreselor făcute pentru realizarea obiectivelor generale ale programului operațional. În acest sens, sunt utilizați indicatori comuni de referință, de rezultat și, dacă este cazul, de impact.
Dacă este cazul, exercițiul de evaluare intermediară include evaluarea calitativă a rezultatelor și impactului acțiunilor de protecție a mediului pentru:
(a) prevenirea eroziunii solului;
(b) reducerea utilizării și/sau o mai bună gestionare a produselor de protecție a plantelor;
(c) protejarea habitatelor și a biodiversității; sau
(d) conservarea peisajelor.
Rezultatele exercițiului trebuie să servească pentru:
(a) îmbunătățirea calității programelor operaționale gestionate de către organizația de producători;
(b) identificarea necesității de modificare substanțială a programului operațional;
(c) contribuirea la realizarea cerințelor de raportare privind implementarea programelor operaționale; precum și
(d) învățarea unor lecții utile în vederea îmbunătățirii calității, eficienței și eficacității viitoarelor programe operaționale gestionate de către organizația de producători.
Exercițiul de evaluare intermediară trebuie realizat pe parcursul implementării programului operațional, la timp pentru a permite ca rezultatele evaluării să fie luate în considerare la pregătirea programului operațional următor.
Raportul de evaluare intermediară se anexează la raportul anual corespunzător menționat la articolul 98 alineatul (1).
Articolul 128
Monitorizarea și evaluarea procedurilor legate de strategia națională
(1) Monitorizarea și evaluarea strategiei naționale se realizează prin utilizarea unor indicatori corespunzători din setul de indicatori comuni de performanță menționat la articolul 126 și, dacă este cazul, dintre indicatorii suplimentari specificați în strategia națională.
(2) Statele membre stabilesc un sistem de colectare, înregistrare și păstrare a informațiilor în format electronic adecvat pentru compilarea indicatorilor menționați la articolul 126. În acest sens, se folosesc informațiile transmise de către organizațiile de producători cu privire la monitorizarea și evaluarea programelor lor operaționale.
(3) Monitorizarea este în desfășurare și are în vedere evaluarea progreselor făcute pentru realizarea obiectivelor stabilite pentru programele operaționale Aceasta se realizează prin intermediul indicatorilor financiari, de producție și de rezultat. În acest sens, sunt utilizate informațiile furnizate în rapoartele de activitate anuale transmise de către organizațiile de producători cu privire la monitorizarea programelor lor operaționale. Rezultatele exercițiului de monitorizare trebuie să servească pentru:
(a) controlul calității implementării programelor operaționale;
(b) identificarea necesităților de ajustare sau de revizuire a strategiei naționale în vederea realizării obiectivelor stabilite pentru strategie sau în vederea îmbunătățirii implementării strategiei, inclusiv gestionarea financiară a programelor operaționale; precum și
(c) contribuirea la realizarea cerințelor de raportare privind implementarea strategiei naționale.
(4) Evaluarea are în vedere analiza progreselor făcute pentru realizarea obiectivelor generale ale strategiei. Se realizează prin intermediul indicatorilor de referință, de rezultat și, dacă este cazul, de impact. În acest sens, sunt utilizate rezultatele monitorizării și evaluării intermediare a programelor operaționale indicate în rapoartele anuale de activitate și în rapoartele finale transmise de către organizațiile de producători. Rezultatele exercițiului de evaluare trebuie să servească pentru:
(a) îmbunătățirea calității strategiei;
(b) identificarea necesității de modificare substanțială a strategiei; precum și
(c) contribuirea la realizarea cerințelor de raportare privind implementarea strategiei naționale.
Evaluarea cuprinde un exercițiu de evaluare realizat în 2012, dar la timp pentru a permite ca rezultatele sale să fie incluse într-un raport de evaluare separat care va fi anexat, în același an, la raportul național anual menționat la articolul 99 alineatul (3). Raportul examinează gradul de utilizare a resurselor financiare, eficiența și eficacitatea programelor operaționale implementate și evaluează efectele și impactul acestor programe legate de obiectivele stabilite de strategie și, dacă este cazul, de alte obiective stabilite la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. Se are în vedere acumularea unei experiențe utile în vederea îmbunătățirii calității viitoarelor strategii naționale și în special identificarea unor posibile deficiențe în definirea obiectivelor sau măsurilor eligibile pentru sprijin sau necesitatea definirii unor noi instrumente.
CAPITOLUL VI
Extinderea normelor la producătorii dintr-o zonă economică
Articolul 129
Notificarea listei zonelor economice
Notificarea listei zonelor economice menționată la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 cuprinde toate informațiile necesare pentru evaluarea respectării condițiilor stabilite la articolul 14 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament.
Articolul 130
Notificarea normelor obligatorii; reprezentativitatea
(1) Atunci când un stat membru notifică, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, normele devenite obligatorii pentru un produs și pentru o zonă economică determinată, acesta informează în același timp Comisia cu privire la:
(a) organizația de producători sau asociația organizațiilor de producători care a solicitat extinderea normelor;
(b) numărul de producători care aderă la această organizație sau asociație, precum și numărul total al producătorilor din zona economică în cauză; informațiile se raportează la situația existentă în momentul prezentării cererii de extindere;
(c) volumul total al producției în zona economică, precum și volumul producției comercializate de către organizația de producători sau asociația în cauză în cursul ultimului an de comercializare pentru care sunt disponibile aceste informații;
(d) data de la care sunt puse în aplicare normele extinse în cadrul organizației de producători sau în cadrul asociației în cauză; precum și
(e) data intrării în vigoare a extinderii și durata de aplicare a acesteia.
(2) Pentru determinarea reprezentativității în sensul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, statele membre stabilesc normele în conformitate cu care sunt excluși:
(a) producătorii a căror producție este, în special, destinată vânzării directe către consumatorii din exploatația agricolă sau în zona de producție;
(b) vânzările directe menționate la litera (a);
(c) produsele destinate transformării, prevăzute la articolul 14 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, cu excepția cazului în care acelor produse li se aplică normele în cauză, în totalitate sau parțial.
Articolul 131
Contribuții financiare
În cazul în care un stat membru decide, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, că producătorii care nu aparțin organizațiilor au de plătit contribuții financiare, Comisiei îi sunt comunicate elementele necesare pentru evaluarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la respectivul articol. Aceste elemente cuprind, în special, baza de calcul a contribuției și suma unitară, beneficiarul sau beneficiarii, precum și natura diferitelor cheltuieli menționate la articolul 21 literele (a) și (b).
Articolul 132
Extinderea pentru o perioadă care depășește un an de comercializare
În cazul în care se decide o extindere pentru o perioadă care depășește un an de comercializare, statele membre se asigură, pentru fiecare an, că se respectă în continuare condițiile de reprezentativitate prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 pe toată perioada de aplicare a extinderii menționate. Statele membre anulează extinderea de îndată ce se dovedește că acele condiții nu mai sunt îndeplinite, cu efect de la începutul următorului an de comercializare. Acestea informează imediat Comisia cu privire la orice anulare, care face publică o astfel de informație prin metodele pe care le consideră necesare.
Articolul 133
Vânzarea de produse proaspete; cumpărători
(1) În cazul vânzării de produse proaspete de către un producător care nu este membru al unei organizații de producători, cumpărătorul este considerat drept producător al produselor în conformitate cu normele prevăzute la punctele 1(e) 1(f) și 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(2) Statul membru în cauză poate decide ca normele prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, altele decât cele menționate la alineatul (1), să poată deveni obligatorii pentru cumpărători în cazul în care aceștia sunt responsabili de gestionarea procesului de producție în cauză.
TITLUL IV
COMERȚUL CU ȚĂRI TERȚE
CAPITOLUL I
Licențe de import
Articolul 134
Licențe de import pentru mere
(1) Importurile de mere care se încadrează la codurile NC 0808 10 80 pentru care se prezintă o licență de import sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 ( 35 ) al Comisiei.
(2) Regulamentul (CE) nr. 376/2008 se aplică licențelor de import eliberate în conformitate cu prezentul articol.
(3) Importatorii pot transmite cereri de licență de import către autoritățile competente din orice stat membru.
Aceștia menționează țara de origine în caseta 8 din cererea de licență de import și marchează cu o cruciuliță opțiunea „da”.
(4) Împreună cu cererea, importatorii constituie garanția prevăzută în titlul III din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85, care garantează respectarea angajamentului de import pe perioada de valabilitate a licenței de import.
Cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția este reținută total sau parțial în cazul în care importul nu s-a realizat sau s-a realizat doar parțial, în perioada de valabilitate a licenței de import.
Perioada de valabilitate a licenței de import și cuantumul garanției sunt stabilite în partea I a anexei II la Regulamentul nr. 376/2008.
(5) Licențele de import se eliberează fără întârziere oricărui solicitant, indiferent unde este înregistrat pe teritoriul Comunității.
În caseta 8 din licența de import se menționează țara de origine, iar opțiunea „da” se marchează cu o cruce.
(6) Licențele de import sunt valabile numai pentru importurile originare din țara indicată.
(7) Statele membre notifică Comisiei, în fiecare miercuri până la ora 12.00 (ora Bruxelles-ului), cantitățile de mere pentru care au fost eliberate licențe de import în săptămâna precedentă, defalcate în funcție de țara terță de origine, incluzând și notificările „niciuna”.
Notificările către Comisie în temeiul prezentului alineat se efectuează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei ( 36 ).
CAPITOLUL II
Taxe la import și sistemul prețului de intrare
Secțiunea 1
Sistemul prețului de intrare
Articolul 135
Domeniul de aplicare și definiții
(1) Prezenta secțiune stabilește normele de aplicare a articolului 34 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(2) În sensul prezentei secțiuni:
(a) „lot” desemnează mărfurile prezentate într-o declarație de punere în liberă circulație care acoperă numai mărfurile de aceeași origine din cadrul unui singur cod din Nomenclatura Combinată; iar
(b) „importator” desemnează declarantul în sensul articolului 4 alineatul (18) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 ( 37 ).
Articolul 136
Comunicarea prețurilor
(1) Pentru fiecare produs și pentru perioadele stabilite în partea A din anexa XV, pentru fiecare zi de comercializare și pentru fiecare origine, statele membre comunică Comisiei, până la ora 12.00 (ora Bruxelles-ului) din următoarea zi lucrătoare:
(a) prețurile medii reprezentative ale produselor importate din țări terțe, comercializate pe piețele de import reprezentative prevăzute la articolul 137 alineatul (1), și prețurile semnificative înregistrate pe alte piețe, pentru cantitățile mari de produse importate sau, atunci când nu sunt disponibile prețurile pentru piețele reprezentative, prețurile semnificative pentru produsele importate înregistrate pe alte piețe, precum și
(b) cantitățile totale corespunzătoare prețurilor de la litera (a).
În cazul în care cantitățile totale prevăzute la litera (b) sunt mai mici de o tonă, prețurile corespunzătoare nu se transmit Comisiei.
(2) Prețurile de la alineatul (1) litera (a) se înregistrează:
(a) pentru fiecare produs menționat în partea A din anexa XV;
(b) pentru toate soiurile și calibrele existente, și
(c) în etapa importator/comerciant cu ridicata sau etapa comerciant cu ridicata/comerciant cu amănuntul, atunci când nu sunt disponibile prețuri pentru etapa importator/comerciant cu ridicata.
Acestea se reduc cu sumele următoare:
(a) o marjă comercială de 15 % pentru centrele comerciale din Londra, Milano și Rungis și de 8 % pentru alte centre comerciale și
(b) cheltuielile de transport și de asigurare din interiorul teritoriului vamal al Comunității.
În ceea ce privește costurile de transport și de asigurare care trebuie scăzute în temeiul celui de-al doilea paragraf, statele membre pot fixa sume forfetare pentru deducere. Aceste sume forfetare și metodele de calcul al acestora se raportează fără întârziere Comisiei.
(3) Prețurile înregistrate în conformitate cu alineatul (2), atunci când acestea sunt stabilite în etapa comerciant cu ridicata/comerciant cu amănuntul, se reduc mai întâi cu o sumă egală cu 9 %, pentru a lua în considerare marja comercială a comerciantului cu ridicata, și apoi cu o sumă egală cu 0,7245 EUR pe 100 kilograme, pentru a lua în considerare cheltuielile de manipulare și taxele și drepturile de piață.
(4) Sunt considerate reprezentative următoarele:
(a) prețurile produselor din categoria I, în cazul în care produsele din această categorie reprezintă cel puțin 50 % din cantitățile totale comercializate;
(b) prețurile produselor din categoria I plus, atunci când produsele din această categorie reprezintă mai puțin de 50 % din cantitățile totale, prețurile stabilite pentru produsele din categoria II, pentru cantitățile care permit să se acopere 50 % din cantitățile totale comercializate;
(c) prețul, astfel cum este stabilit pentru produsele din categoria II, atunci când produsele din categoria I nu sunt disponibile, cu excepția cazului în care se decide aplicarea unui coeficient de ajustare a acestora atunci când, din cauza condițiilor de producție a produselor de originea respectivă, aceste produse nu sunt comercializate în mod normal și tradițional în categoria I datorită caracteristicilor de calitate.
Coeficientul de ajustare prevăzut la punctul (c) primul paragraf se aplică prețurilor după scăderea sumelor prevăzute la alineatul (2).
Articolul 137
Piețe reprezentative
Statele membre informează Comisia cu privire la zilele de comercializare obișnuite pentru piețele menționate în anexa XVI care sunt considerate piețe reprezentative.
Articolul 138
Valori forfetare de import
(1) Pentru fiecare produs și pentru perioadele din partea A din anexa XV, Comisia stabilește, în fiecare zi lucrătoare și pentru fiecare origine, o valoare forfetară de import egală cu media ponderată a prețurilor reprezentative prevăzute la articolul 136, minus suma forfetară de 5 EUR/100 kg și taxele vamale ad valorem.
(2) Atunci când se stabilește o valoare forfetară pentru produsele și pentru perioadele de punere în aplicare enumerate în partea A din anexa XV, în conformitate cu prezenta secțiune, nu se aplică prețul unitar, conform articolului 152 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei ( 38 ). Acesta se înlocuiește cu valoarea forfetară de import prevăzută la alineatul (1).
(3) În cazul în care nu este în vigoare nicio valoare forfetară de import pentru un produs cu o origine dată, se aplică media valorilor forfetare de import în vigoare pentru produsul respectiv.
(4) În cursul perioadelor de aplicare stabilite în partea A din anexa XV, valorile forfetare de import rămân în vigoare atât timp cât nu sunt modificate. Acestea încetează, cu toate acestea, să fie în vigoare în cazul în care niciun preț mediu reprezentativ nu este comunicat Comisiei pentru șapte zile de comercializare consecutive.
În cazul în care, în aplicarea paragrafului precedent, nicio valoare forfetară de import nu este în vigoare pentru un produs dat, valoarea forfetară la import aplicabilă acestui produs este egală cu ultima medie a valorilor forfetare la import.
(5) Prin derogare de la alineatul (1), începând cu prima zi a perioadelor de punere în aplicare stabilite în partea A din anexa XIV, atunci când nu a fost posibil să se calculeze o valoare forfetară la import, nu se aplică nicio valoare forfetară la import.
(6) Prețurile reprezentative în euro se convertesc folosind cursul reprezentativ al pieței calculat pentru ziua respectivă.
(7) Valorile forfetare de import exprimate în euro sunt puse la dispoziția publicului de către Comisie prin metodele pe care aceasta le consideră adecvate.
Articolul 139
Baza prețului de intrare
(1) Prețul de intrare pe baza căruia produsele prevăzute în partea A din anexa XV se clasifică în Tariful Vamal al Comunităților Europene trebuie să fie egal, la alegerea importatorului:
(a) cu prețul FOB al produselor în țările lor de origine plus cheltuielile de asigurare și de transport până la frontierele teritoriului vamal comunitar, atunci când acest preț și aceste cheltuieli sunt cunoscute la data la care este întocmită declarația de punere în liberă circulație a produselor. În cazul în care prețurile indicate mai sus sunt cu peste 8 % mai mari față de valoarea forfetară în vigoare pentru produsul respectiv la momentul elaborării declarației de punere în liberă circulație, importatorul trebuie să constituie garanția menționată la articolul 248 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. În acest scop, valoarea taxelor de import de care mărfurile pot fi în cele din urmă pasibile, este valoarea taxelor pe care le-ar fi plătit în cazul în care clasificarea s-ar fi efectuat pe baza valorii forfetare respective; sau
(b) cu valoarea în vamă, calculată în conformitate cu articolul 30 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, aplicată numai produselor importate respective. În acest caz, deducerea taxelor se face în condițiile prevăzute la articolul 138 alineatul (1). În acest caz, importatorul trebuie să constituie garanția prevăzută la articolul 248 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, egală cu valoarea taxelor pe care acesta le-ar fi plătit în cazul în care clasificarea produselor ar fi fost făcută pe baza valorii forfetare de import aplicabile lotului respectiv; sau
(c) cu valoarea forfetară la import calculată în conformitate cu articolul 138 din prezentul regulament.
(2) Prețul de intrare pe baza căruia produsele prevăzute în partea B din anexa XV se clasifică în Tariful Vamal al Comunităților Europene trebuie să fie egal, la alegerea importatorului, cu:
(a) prețul FOB al produselor în țara de origine plus cheltuielile de asigurare și de transport până la frontierele teritoriului vamal al Comunității, în măsura în care acest preț și aceste cheltuieli sunt cunoscute la momentul declarării în vamă a produselor. În cazul în care autoritățile vamale estimează că o garanție este exigibilă în aplicarea articolului 248 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, acestea impun importatorului constituirea unei garanții egale cu valoarea maximă a taxelor aplicabile produsului respectiv; sau
(b) valoarea în vamă, calculată în conformitate cu articolul 30 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, aplicată numai produselor importate respective. În acest caz, deducerea taxelor se face în condițiile prevăzute la articolul 138 alineatul (1). În acest caz, importatorul trebuie să constituie garanția menționată la articolul 248 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, egală cu valoarea maximă a taxelor aplicabile produsului respectiv.
(3) În cazul în care prețul de intrare se stabilește pe baza prețului FOB al produselor în țara de origine, valoarea în vamă se stabilește pe baza vânzării relevante la acest preț.
În cazul în care prețul de intrare se stabilește în conformitate cu una dintre procedurile prevăzute la alineatul (1) literele (b) sau (c) sau la alineatul (2) litera (b), valoarea în vamă se stabilește pe aceeași bază ca și prețul de intrare.
(4) Importatorul dispune de un termen de o lună de la vânzarea produselor respective, în limita unui termen de patru luni de la data acceptării declarației de punere în liberă circulație, fie pentru a dovedi că lotul a fost comercializat în condiții care să confirme realitatea prețurilor prevăzute la alineatul (1) litera (a) paragraful al doilea sau la alineatul (2) litera (a), fie pentru a determina valoarea în vamă prevăzută la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (a). Fără a aduce atingere aplicării alineatului (5), nerespectarea unuia dintre aceste termene duce la pierderea garanției constituite.
Garanția constituită se eliberează în cazul în care se face dovada unor condiții de comercializare satisfăcătoare pentru autoritățile vamale.
În caz contrar, garanția este executată prin intermediul plății taxelor de import.
(5) Termenul limită de patru luni prevăzut la alineatul (4) poate fi prelungit de autoritățile competente cu maximum trei luni, la solicitarea importatorului, solicitare care trebuie justificată în mod corespunzător.
(6) În cazul în care, în urma unei verificări, autoritățile competente stabilesc că prevederile prezentului articol nu au fost îndeplinite, ele recuperează taxele datorate în conformitate cu articolul 220 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92. Valoarea taxelor care trebuie recuperate sau care rămân de recuperat include dobânda calculată începând cu data la care mărfurile au fost puse în liberă circulație până la data recuperării. Rata dobânzii aplicată este cea în vigoare pentru operațiuni de recuperare în conformitate cu legislația internă.
Secțiunea 2
Taxe la import suplimentare
Articolul 140
Domeniul de aplicare și definiții
(1) Taxele suplimentare la import menționate la articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, denumite în continuare „taxe suplimentare”, pot fi aplicate produselor și în timpul perioadelor enumerate în anexa XVII, în condițiile stabilite în prezenta secțiune.
(2) Nivelurile de declanșare a taxelor suplimentare sunt prezentate în anexa XVII.
Articolul 141
Raportarea cantităților
(1) Pentru fiecare dintre produsele enumerate în anexa XVII și în perioadele indicate, statele membre comunică Comisiei detaliile cantităților puse în liberă circulație, în conformitate cu modalitățile de monitorizare a importurilor preferențiale prevăzute la articolul 308d din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.
Aceste comunicări se efectuează cel târziu la ora 12.00 (ora Bruxelles-ului) în fiecare miercuri pentru cantitățile puse în liberă circulație în săptămâna precedentă.
(2) Declarațiile de punere în liberă circulație pentru produsele reglementate de prezenta secțiune, pe care autoritățile vamale le pot accepta la solicitarea declarantului, fără ca în ele să figureze unele dintre enunțurile menționate în anexa 37 la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, trebuie să conțină, pe lângă enunțurile prevăzute la articolul 254 din regulamentul menționat, indicarea masei nete (în kg) a produselor în cauză.
În cazul în care procedura de declarare simplificată menționată la articolul 260 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se utilizează pentru punerea în liberă circulație a produselor reglementate de prezenta secțiune, declarațiile simplificate conțin, pe lângă celelalte enunțuri necesare, indicarea masei nete (în kg) a produselor în cauză.
În cazul în care procedura de vămuire la domiciliu menționată la articolul 263 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se utilizează pentru punerea în liberă circulație a produselor reglementate de prezentul regulament, comunicarea către autoritățile vamale prevăzută la articolul 266 alineatul (1) din regulamentul menționat trebuie să conțină toate informațiile necesare identificării mărfurilor, precum și indicarea masei nete (în kg) a produselor în cauză.
Articolul 266 alineatul (2) litera (b) nu se aplică la importurile de produse reglementate de prezenta secțiune.
Articolul 142
Perceperea taxei suplimentare
(1) De îndată ce se constată că, pentru unul dintre produsele și pentru una dintre perioadele enumerate în anexa XVII, cantitățile puse în liberă circulație depășesc volumul de declanșare corespunzător, Comisia impune o taxă suplimentară cu excepția cazului în care importurile nu riscă să perturbe piața comunitară sau dacă efectele sunt disproporționate față de obiectivul urmărit.
(2) Taxa suplimentară este aplicabilă cantităților puse în liberă circulație după data de aplicare a acelei taxe, cu condiția ca:
(a) încadrarea lor tarifară, efectuată în conformitate cu articolul 139 să atragă după sine aplicarea celor mai ridicate taxe specifice de import aplicabile importurilor de origine în cauză;
(b) importul să se realizeze în perioada de punere în aplicare a taxei suplimentare.
Articolul 143
Cuantumul taxei suplimentare
Taxa suplimentară impusă în conformitate cu articolul 142 reprezintă o treime din taxa vamală aplicabilă produsului în cauză în conformitate cu Tariful Vamal Comun.
Cu toate acestea, pentru importurile care beneficiază de preferințe tarifare cu privire la taxa ad valorem, taxa suplimentară reprezintă o treime din taxa specifică aplicabilă produsului în cauză, în măsura în care se aplică articolul 142 alineatul (2).
Articolul 144
Scutiri de la taxa suplimentară
(1) Sunt scutite de taxa suplimentară următoarele:
(a) produsele importate în temeiul contingentelor tarifare enumerate în anexa VII la Nomenclatura Combinată;
(b) produsele aflate în curs de transport spre Comunitate în sensul alineatului (2).
(2) Sunt considerate produse în curs de transport spre Comunitate produsele care:
(a) au părăsit țara de origine înainte de decizia de aplicare a taxei suplimentare; și
(b) sunt transportate de la locul de încărcare din țara de origine către locul de descărcare din Comunitate, pe baza unui document de transport valabil, întocmit înainte de impunerea taxei suplimentare respective.
(3) Părțile interesate furnizează dovezi autorităților vamale cu privire la îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatul (2).
Cu toate acestea, autoritățile pot considera că produsele au părăsit țara de origine înainte de data aplicării taxei suplimentare, în cazul în care este furnizat unul dintre următoarele documente:
(a) pentru transportul maritim, conosamentul care să indice că încărcarea a avut loc înainte de data respectivă;
(b) pentru transportul feroviar, scrisoarea de trăsură acceptată de autoritățile feroviare ale țării de origine înainte de data respectivă;
(c) pentru transportul rutier, contractul de transport rutier (CTR) sau orice alt document de tranzit întocmit în țara de origine înainte de data respectivă, în cazul în care se respectă condițiile stabilite prin acordurile bilaterale sau multilaterale încheiate în cadrul tranzitului comunitar sau al tranzitului comun;
(d) pentru transportul aerian, scrisoarea de transport aerian din care să rezulte că produsele au fost acceptate de către compania aeriană înainte de data respectivă.
TITLUL V
DISPOZIȚII GENERALE, DE ABROGARE, TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 145
Controale
Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament sau altor acte legislative comunitare, statele membre introduc măsuri și controale în măsura în care acestea sunt necesare pentru aplicarea corespunzătoare a Regulamentului (CE) nr. 1182/2007 și a prezentului regulament. Acestea trebuie să fie eficace, proporționale și convingătoare, astfel încât să ofere o protecție adecvată a intereselor financiare ale Comunităților.
În special, ele trebuie să se asigure că:
(a) toate criteriile de eligibilitate stabilite de Comunitate, de legislația națională, de cadrul național sau strategia națională pot fi verificate;
(b) autoritățile competente responsabile de efectuarea controalelor dispun de personal suficient având calificarea și experiența corespunzătoare efectuării în mod eficient a controalelor; precum și
(c) se prevede ca aceste controale să evite dubla finanțare neregulamentară a măsurilor prin prezentul regulament și prin alte regimuri comunitare sau naționale.
Articolul 146
Sancțiuni naționale
Fără a aduce atingere sancțiunilor stabilite în prezentul regulament sau în Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, statele membre stabilesc aplicarea sancțiunilor la nivel național în legătură cu neregulile comise în ceea ce privește cerințele prezentului regulament și ale Regulamentului (CE) nr. 1182/2007 care sunt eficace, proporționale și convingătoare, astfel încât să ofere o protecție adecvată a intereselor financiare ale Comunităților.
Articolul 147
Situații create în mod artificial
Fără a aduce atingere măsurilor specifice stabilite în prezentul regulament sau în Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, nu se face nicio plată în favoarea beneficiarilor despre care s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile impuse pentru acordarea unor astfel de plăți, obținând astfel un avantaj neconform cu obiectivele sistemelor de ajutoare în cauză.
Articolul 148
Comunicări
(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament, toate comunicările statelor membre către Comisie conform acestui regulament se fac prin mijloacele și în formatul specificate de către Comisie.
Comunicările făcute prin alte mijloace și în alt format decât cele specificate se consideră că nu au fost făcute deloc, fără a aduce atingere alineatului (3).
(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că pot respecta termenele pentru comunicări stabilite în prezentul regulament.
(3) Dacă un stat membru nu se conformează dispozițiilor privind comunicarea din prezentul regulament sau din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 sau dacă comunicarea se face incorect în lumina faptelor obiective aflate în posesia Comisiei, Comisia poate suspenda parțial sau total plățile lunare menționate la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului ( 39 ) privind sectorul fructelor și legumelor până la momentul efectuării unei comunicări corecte.
Articolul 149
Erori flagrante
Orice comunicare, solicitare sau cerere făcută de un stat membru în temeiul prezentului regulament sau al Regulamentului (CE) nr. 1182/2007, inclusiv o cerere de ajutor, poate fi ajustată oricând după transmiterea sa în cazurile de eroare flagrantă recunoscute de către autoritatea competentă.
Articolul 150
Forța majoră și circumstanțele excepționale
Dacă, conform prezentului regulament sau Regulamentului (CE) nr. 1182/2007 trebuie impusă o sancțiune sau trebuie retras un beneficiu sau o recunoaștere, sancțiunea nu este impusă sau retragerea nu este efectuată în caz de forță majoră sau în circumstanțe excepționale în sensul articolului 40 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.
Totuși, cazul de forță majoră trebuie notificat autorității în termen de zece zile lucrătoare de la data la care persoana respectivă este în măsură să o facă, furnizând în același timp dovezi considerate satisfăcătoare de autoritatea în cauză.
Articolul 151
Abrogări
Regulamentele (CE) nr. 3223/94, (CE) nr. 1555/96, (CE) nr. 961/1999, (CE) nr. 544/2001, (CE) nr. 1148/2001, (CE) nr. 2590/2001, (CE) nr. 1791/2002, (CE) nr. 2103/2002, (CE) nr. 48/2003, (CE) nr. 606/2003, (CE) nr. 761/2003, (CE) nr. 1432/2003, (CE) nr. 1433/2003, (CE) nr. 1943/2003, (CE) nr. 103/2004, (CE) nr. 1557/2004, (CE) nr. 179/2006, (CE) nr. 430/2006, (CE) nr. 431/2006 și (CE) nr. 1790/2006 se abrogă.
Cu toate acestea, regulamentele abrogate continuă să se aplice, dacă este cazul, în temeiul articolului 55 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
Articolul 152
Dispoziții tranzitorii
(1) Prin derogare de la dispozițiile articolului 2 din prezentul regulament, exclusiv în sensul aplicării articolului 55 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, se aplică definițiile anilor de comercializare pentru produsele enumerate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2201/96 existente imediat înainte de intrarea în vigoare a acestui regulament.
(2) Normele de aprobare a tuturor programelor operaționale transmise în 2007 sunt cele aplicabile imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Programele operaționale care beneficiază de articolul 55 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 pot continua până la sfârșit, cu condiția să respecte dispozițiile aplicabile imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Prin derogare de la articolele 66 și 67 din prezentul regulament, statele membre pot adopta orice dispoziție necesară pentru a permite organizațiilor de producători să-și modifice programele operaționale în cel mai scurt timp posibil după data intrării în vigoare a acestui regulament pentru a pune în aplicare articolul 55 alineatul (3) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
Statele membre pot prevedea că sunt eligibile cheltuielile efectuate în 2008 aferente uneia sau mai multor măsuri de prevenire și gestionare a crizelor legate de retragerea de pe piață, de promovare, de comunicare și de formare, chiar dacă programul operațional nu a fost încă modificat pentru a acoperi măsurile respective. Pentru ca aceste cheltuieli să fie eligibile:
(a) statul membru se asigură că strategia națională adoptată în 2008 în conformitate cu prezentul regulament acoperă măsurile respective;
(b) în 2008 programul operațional este modificat în conformitate cu prezentul regulament pentru a acoperi măsurile în cauză înainte ca cererea de plată pentru ajutorul respectiv să fie înaintată; și
(c) atât măsurile, cât și controalele aferente sunt în conformitate cu prezentul regulament.
Statele membre pot să prevadă faptul că o modificare adusă unei măsuri din cadrul unui program operațional în vigoare, în conformitate cu articolul 55 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, acoperă cheltuielile legate de operațiuni desfășurate în 2008, chiar înainte ca modificarea să fie efectuată, cu condiția ca cerințele de la paragraful al patrulea literele (a), (b) și (c) să fie respectate.
(3) În sensul articolului 55 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, normele privind caracteristicile minime pentru materia primă achiziționată în scopul transformării și caracteristicile minime de calitate pentru produsele finite care rămân în vigoare pentru materia primă recoltată pe teritoriul statelor membre care utilizează dispozițiile tranzitorii conform articolului 68b sau articolului 143bc din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, sunt, pe lângă standardele de comercializare corespunzătoare menționate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, cele cuprinse în regulamentele Comisiei enumerate în anexa XVIII.
(4) Prin derogare de la dispozițiile articolului 47 alineatul (2) din prezentul regulament, grupurile de producători care implementează planuri de recunoaștere la care se aplică articolul 55 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 și care nu sunt defalcate în perioade semestriale pot depune cereri de ajutor care acoperă perioade semestriale. Astfel de cereri pot acoperi numai perioade semestriale corespunzătoare segmentelor anuale care au început înainte de 2008.
(5) Prin derogare de la dispozițiile articolului 96, în ceea ce privește programele operaționale implementate în 2007, FEOGA finanțează un ajutor financiar suplimentar pentru fondurile operaționale, la un nivel de 50 % din ajutorul financiar acordat organizațiilor de producători.
(6) Planurile de recunoaștere acceptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2200/96, care beneficiază în continuare de acceptare în conformitate cu articolul 55 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, pentru grupurile de producători care nu se află în statele membre care au aderat la Comunitate la 1 mai 2004 sau după această dată și nici în regiunile ultraperiferice ale Comunității, astfel cum sunt definite la articolul 299 alineatul (2) din tratat, și nici în insulele mici din Marea Egee, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1405/2006, sunt finanțate în conformitate cu procentajele stabilite la articolul 7 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
Planurile de recunoaștere acceptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2200/96, care au beneficiat de dispozițiile articolului 14 alineatul (7) din respectivul regulament și beneficiază în continuare de acceptare în conformitate cu articolul 55 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 sunt finanțate în conformitate cu procentajele stabilite la articolul 7 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(7) Plățile indemnizației comunitare de retragere și ale controalelor aferente, care privesc retragerile din anul 2007 dar care nu s-au efectuat până la 31 decembrie 2007, se pot efectua totuși după această dată în conformitate cu titlul IV din Regulamentul (CE) nr. 2200/96, în forma existentă la acea dată.
(8) Dacă, în ceea ce privește o cerere de ajutor depusă pentru programe operaționale implementate în 2007 sau mai devreme ar trebui aplicată o sancțiune în conformitate cu titlul III capitolul V secțiunea 3, pentru acte sau omisiuni care s-au produs în respectiva perioadă, dar, în conformitate cu legislația în vigoare la acea dată, ar fi trebuit aplicată o sancțiune mai puțin severă sau nicio sancțiune, atunci se aplică respectiva sancțiune mai puțin severă sau, după caz, nu se aplică nicio sancțiune.
(9) Prin derogare de la articolul 65 alineatul (2) al treilea paragraf din prezentul regulament, statele membre pot, din motive justificate în mod adecvat, să ia o decizie cu privire la programele și fondurile operaționale pentru 2009 până cel târziu la 1 martie 2009. Decizia de aprobare poate prevedea eligibilitatea cheltuielilor începând cu 1 ianuarie 2009.
(10) Prin derogare de la articolul 99 alineatul (2) din prezentul regulament, statele membre care au amânat deciziile cu privire la programele operaționale pentru 2009 în temeiul alineatului precedent comunică Comisiei până la 31 ianuarie 2009 o estimare a valorii fondului operațional pentru anul 2009 pentru toate programele operaționale. Această comunicare trebuie să clarifice atât valoarea totală a fondului operațional, cât și valoarea totală a finanțării fondului operațional de către Comunitate. Aceste cifre vor fi apoi defalcate pe sume pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de criză și alte măsuri.
Statele membre menționate la paragraful precedent comunică Comisiei valoarea finală aprobată a fondului operațional pentru anul 2009 pentru toate programele operaționale, inclusiv defalcarea indicată mai sus, până la 15 martie 2009.
(11) Prin derogare de la articolul 44 alineatul (1) din prezentul regulament, calculul valorii producției comercializate a grupurilor de producători menționate la articolul 203a alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pentru vânzările realizate în anii 2007, 2008 și 2009, include ajutoarele primite în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 1621/1999 ( 40 ), (CE) nr. 1622/1999 ( 41 ), (CE) nr. 1535/2003 ( 42 ) și (CE) nr. 2111/2003 ( 43 ) ale Comisiei.
Pentru grupurile de producători din statele membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau ulterior cu perioade anuale ale planurilor de recunoaștere care au început în 2007 și s-au încheiat în 2008, sprijinul anual menționat la articolul 103a alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 este calculat ca suma valorii vânzărilor facturate în perioada pertinentă din anul 2007 multiplicată cu raportul aplicabil perioadei anuale considerate și cu valoarea vânzărilor facturate în 2008 multiplicată cu noul raport aplicabil perioadei anuale considerate.
(12) Prin derogare de la articolul 47 alineatul (1) din prezentul regulament, grupurile de producători menționate la articolul 203a alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 pot înainta o cerere separată pentru ajutorul menționat la articolul 103a alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv pentru auxiliarii tehnologici primiți în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 1621/1999, (CE) nr. 1622/1999, (CE) 1535/2003 și (CE) nr. 2111/2003 pentru anii de piață 2006/2007 și 2007/2008, dacă acestea nu au fost luate în considerare într-o cerere anterioară.
(13) Prin derogare de la articolul 53 din prezentul regulament, pentru organizațiile de producători care au produs ierburi aromatice culinare enumerate în partea IX din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, și anume șofran, cimbru, în stare proaspătă sau refrigerată, busuioc, melisă, mentă, origanum vulgare (măghiran), rozmarin și salvie, în stare proaspătă sau refrigerată, în 2008 și 2009, valoarea producției comercializate a acestor produse pentru programele operaționale puse în aplicare în acești ani corespunde valorii efective a producției comercializate în perioada de 12 luni în care programul operațional a fost pus în aplicare.
Articolul 153
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2008.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
STANDARDE DE COMERCIALIZARE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 2a
PARTEA A
STANDARDUL GENERAL DE COMERCIALIZARE
1. Cerințe minime de calitate
În limita toleranțelor admise, produsele sunt:
— întregi;
— sănătoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum);
— curate, practic fără materii străine vizibile;
— fără boli;
— fără deteriorări cauzate de boli care afectează pulpa;
— fără umezeală externă anormală;
— fără miros și/sau gust străin.
Starea produselor trebuie să le permită:
— să reziste la transport și la manipulare;
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
2. Caracteristici minime de maturitate
Produsele trebuie să fie suficient de dezvoltate și de mature.
Dezvoltarea și stadiul de maturitate a produselor trebuie să le permită continuarea procesului de maturație și atingerea gradului de maturitate adecvat
3. Toleranța
Prezența în fiecare lot a produselor care nu îndeplinesc cerințele minime de calitate este permisă în limita unei toleranțe de 10 % din numărul sau greutatea produselor, cu excepția fructelor atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum.
4. Marcarea originii produselor
Numele complet al țării de origine. În cazul produselor originare dintr-un stat membru, această mențiune este făcută în limba țării de origine sau în orice altă limbă înțeleasă de consumatorii din țara de destinație. În cazul altor produse, această mențiune este făcută în orice limbă înțeleasă de consumatorii din țara de destinație.
PARTEA B
STANDARDE SPECIFICE DE COMERCIALIZARE
PARTEA 1: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU MERE
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard reglementează merele din soiurile (cultivarele) provenite din Malus domestica Borkh., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, merele pentru prelucrarea industrială fiind excluse.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte merele după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime
La toate categoriile, ținând seama de dispozițiile speciale prevăzute pentru fiecare categorie și de toleranțele admise, merele trebuie să fie:
— întregi;
— sănătoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum);
— curate, practic fără materii străine vizibile;
— fără boli;
— fără deteriorări cauzate de boli;
— fără umezeală externă anormală;
— fără miros și/sau gust străin.
De asemenea, fructele trebuie să fie culese cu grijă.
Dezvoltarea și starea merelor trebuie să le permită:
— continuarea procesului de maturație și atingerea gradul de maturitate adecvat în funcție de caracteristicile soiului respectiv ( 44 ) ( 45 );
— să reziste la transport și manipulare și
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
B. Clasificarea
Merele sunt clasificate în trei categorii definite în cele ce urmează:
(i) Categoria „Extra”
Merele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să prezinte forma, calibrul și colorația caracteristice soiului respectiv ( 46 ) și să aibă atașat un peduncul intact.
Pulpa trebuie să fie lipsită de orice deteriorare.
Merele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte mici alterări superficiale la nivelul epidermei, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea și prezentarea sa în ambalaj.
(ii) Categoria I
Merele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ele trebuie să prezinte forma, calibrul și colorația caracteristice soiului respectiv (46) .
Pulpa trebuie să fie lipsită de orice deteriorare.
Cu toate acestea, sunt permise următoarele defecte cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea de păstrare și prezentarea în ambalaj:
— un ușor defect de formă;
— un ușor defect de dezvoltare;
— un ușor defect de colorație;
— ușoare defecte la nivelul epidermei care nu pot depăși:
—— lungimea de 2 cm, în cazul defectelor de formă alungită;
— 1 cm2 din suprafața totală în cazul altor defecte, cu excepția ruginii (Venturia inaequalis), a cărei suprafață totală nu poate depăși 0,25 cm2;
— 1 cm2 din suprafața totală în cazul loviturilor ușoare, caz în care epiderma nu trebuie să fie decolorată.
Pedunculul poate lipsi cu condiția ca secțiunea să fie curată și epiderma adiacentă să nu fie deteriorată.
(iii) Categoria II
Această categorie cuprinde merele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar corespund caracteristicilor minime definite mai sus (46) .
Pulpa nu trebuie să prezinte defecte esențiale.
Următoarele defecte sunt admise, cu condiția ca fructele să păstreze caracteristicile esențiale în ceea ce privește calitatea, păstrarea și prezentarea:
— defecte de formă;
— defecte de dezvoltare;
— defecte de colorație;
— defecte la nivelul epidermei, care nu pot depăși:
—— lungimea de 4 cm, în cazul defectelor de formă alungită;
— 2,5 cm2 din suprafața totală în cazul altor defecte, cu excepția ruginii (Venturia inaequalis), a căror suprafață totală nu poate depăși 1 cm2
— 1,5 cm2 din suprafața totală în cazul unor ușoare lovituri, epiderma putând fi ușor decolorată.
III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale sau de greutate.
La toate soiurile și la toate categoriile, calibrul minim este de 60 mm, dacă se determină după diametru, sau de 90 g, dacă se determină după greutate. Se pot accepta fructe cu calibre mai mici, dacă nivelul Brix al produselor este mai mare sau egal cu 10,5o Brix, iar calibrul este de minim 50 mm sau 70 g.
Pentru a garanta omogenitatea de calibru a fructelor dintr-un colet:
(a) pentru fructele al căror calibru se stabilește în funcție de diametru, diferența de diametru dintre fructele din același colet este limitată la:
— 5 mm pentru fructele din categoria „Extra” și pentru fructele din categoriile I și II prezentate pe rânduri și în straturi suprapuse. Cu toate acestea, la merele din soiurile Bramley's Seedling (Bramley, Triomphe de Kiel) și Horneburger, diferența de diametru se poate ridica până la 10 mm; și
— 10 mm pentru fructele din categoria I prezentate în vrac în colet sau în ambalajul de vânzare. Cu toate acestea, la merele din soiurile Bramley's Seedling (Bramley, Triomphe de Kiel) și Horneburger, diferența de diametru se poate ridica până la 20 mm; sau
(b) pentru fructele măsurate în funcție de greutate, diferența de greutate dintre fructele din același colet este limitată la:
— 20 % din greutatea medie pe fruct a fructelor din colet, pentru fructele din categoria „Extra” și pentru fructele din categoriile I și II prezentate pe rânduri și în straturi suprapuse; și
— 25 % din greutatea medie pe fruct a fructelor din colet, pentru fructele din categoria I prezentate în vrac în colet sau în ambalaje destinate vânzării către consumatori.
Nu există nicio cerință referitoare la omogenitatea de calibru pentru fructele din categoria II prezentate în vrac în colet sau în ambalaje destinate vânzării către consumatori.
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
La fiecare colet sunt premise toleranțe cu privire la calitate și calibru, pentru produsele care nu satisfac cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe de calitate
(i) Categoria „Extra”
5 % din numărul sau din greutatea merelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei I sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(ii) Categoria I
10 % din numărul sau din greutatea merelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei II sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(iii) Categoria II
10 % din numărul sau din greutatea merelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei și nici cerințele minime, cu excepția fructelor atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum.
În cadrul acestei toleranțe, se poate admite un procent de maximum 2 % din numărul sau din greutatea fructelor care prezintă următoarele defecte:
— atacuri grave ale bolilor care dau anumitor regiuni din fructe un aspect sticlos sau de plută;
— ușoare leziuni sau fisuri necicatrizate;
— urme foarte ușoare de putregai;
— prezența unor paraziți vii în fruct și/sau alterarea pulpei din cauza paraziților.
B. Toleranțe de calibru
Pentru toate categoriile:
este permisă o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea fructelor care nu îndeplinesc cerințele privind calibrul. Această toleranță nu poate fi extinsă astfel încât să includă produsele cu un calibru de:
— cel puțin 5 mm sub diametrul minim, în cazul în care calibrul este determinat pe baza diametrului;
— cel puțin 10 g sub greutatea minimă, în cazul în care calibrul este determinat pe baza greutății.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitate
Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât mere de aceeași origine, soi, calitate și calibru (dacă se impune calibrarea) și cu același grad de maturitate.
De asemenea, pentru categoria „Extra”, se impune omogenitatea din punctul de vedere al colorației.
Ambalajele în care sunt puse merele pentru comercializare, având o greutate netă de maximum 5 kg, pot conține amestecuri de mere din diverse soiuri, cu rezerva ca acestea să fie omogene în ceea ce privește calitatea și, pentru fiecare soi prezent, în ceea ce privește originea, calibrul (dacă se impune calibrarea) și gradul de maturitate.
Partea vizibilă a conținutului coletului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalare
Merele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului. În special, ambalajele pentru comercializare având o greutate netă de peste 3 kg trebuie să fie suficient de rigide pentru a proteja produsul în mod adecvat.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau înscrisuri, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice.
Coletele nu trebuie să conțină materii străine.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie ca, atunci când sunt dezlipite, să nu lase urme vizibile de clei, nici defecte pe epidermă.
C. Prezentare
Fructele din categoria „Extra” trebuie ambalate în straturi suprapuse.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAJUL
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior:
A. Identificare
Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului
Această mențiune poate fi înlocuită:
— pentru toate ambalajele, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mențiunea „Ambalator și/sau expeditor” sau o abreviere echivalentă;
— doar pentru preambalaje, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în interiorul Comunității, precedat de mențiunea „Ambalat pentru:” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. Vânzătorul furnizează orice informații considerate necesare de organismele de control privind semnificația acestui cod.
B. Natura produsului
— „Mere”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior;
— Denumirea soiului sau soiurilor, după caz;
— În cazul ambalajelor pentru comercializare care conțin un amestec de soiuri diferite de mere, indicarea fiecărui soi prezent în ambalaj.
C. Originea produsului
Țara de origine și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.
— În cazul unui ambalaj pentru comercializare care conține un amestec de soiuri diferite de mere de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine ale fructelor respective trebuie să apară în imediata apropiere a soiului în cauză.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria;
— Calibrul sau, pentru fructele prezentate în straturi suprapuse, numărul de bucăți.
În cazul în care identificarea are loc pe baza calibrului, aceasta este indicată:
(a) pentru produsele pentru care există norme privind omogenitatea, prin diametrul minim și maxim sau prin greutatea minimă și maximă;
(b) pentru produsele pentru care nu există norme privind omogenitatea, prin diametrul sau greutatea celui mai mic fruct din colet, urmate de expresiile „și peste” sau „+” sau o denumire echivalentă sau, după caz, diametrul sau greutatea celui mai mare fruct din colet.
E. Marcajul de control oficial (opțional)
Nu este necesar să se menționeze pe colete indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când coletele conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste colete nu trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare. Atunci când aceste colete sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două din fațetele paletului.
Anexă
1. Criterii de colorație, grupe de colorație și coduri
Grupa de colorație |
A (Soiuri de colorație roșie) |
B (Soiuri de diferite nuanțe de roșu) |
C (Soiuri striate, ușor colorate) |
D (Alte soiuri) |
Suprafața totală de colorație roșie caracteristică soiului |
Suprafața totală de colorație de diferite nuanțe de roșu caracteristică soiului |
Suprafața totală de colorație ușor roșiatică, înroșită sau striată, caracteristică soiului |
||
Categoria extra |
3/4 |
1/2 |
1/3 |
Fără exigențe privind colorația roșie |
Categoria I |
1/2 |
1/3 |
1/10 |
|
Categoria II |
1/4 |
1/10 |
— |
2. Criterii de înroșire
— Grupa R: Soiuri pentru care înroșirea este o caracteristică a epidermei și nu constituie un defect în cazul în care este în conformitate cu aspectul tipic al soiului.
— Pentru soiurile enumerate în lista următoare, a căror denumire nu este urmată de litera „R”, înroșirea este admisă în următoarele limite:
—
Categoria „Extra” |
Categoria I |
Categoria II |
Toleranța pentru categoria II |
|
(i) Pete maronii |
— care nu depășesc cavitatea pedunculului |
— care pot depăși ușor cavitatea pedunculului sau pistilului |
— care pot depăși cavitatea pedunculului sau pistilului |
— fructe care nu afectează în mod considerabil aspectul și starea coletului |
— fără rugozități |
— fără rugozități |
— ușor rugos |
||
(ii) Înroșire |
Maximul admis din suprafața fructului |
|||
— reticulară ușoară (care nu contrastează puternic cu colorația generală a fructului) |
— urme de înroșire ușoare și izolate care nu afectează aspectul general al fructului sau coletului |
1/5 |
1/2 |
— fructe care nu afectează în mod considerabil aspectul și starea coletului |
— puternică |
— nu este admisă |
1/20 |
1/3 |
— fructe care nu afectează în mod considerabil aspectul și starea coletului |
— defecte cumulative (cu excepția petelor maronii care se exclud din cadrul acestor defecte cumulative) Atât înroșirea ușoară cât și cea puternică luate împreună nu pot depăși, în nici un caz, un maximum de: |
— |
1/5 |
1/2 |
— fructe care nu afectează în mod considerabil aspectul și starea coletului |
3. Listă neexhaustivă de soiuri de mere clasificate în funcție de colorație și înroșire
Fructele din soiurile care nu sunt incluse în listă trebuie clasificate în funcție de caracteristicile soiurilor respective.
Soiuri |
Sinonime |
Grupa de colorație |
Înroșire |
African Red |
B |
||
Akane |
Tohoku 3 |
B |
|
Alborz Seedling |
C |
||
Aldas |
B |
||
Alice |
B |
||
Alkmene |
Early Windsor |
C |
|
Alwa |
B |
||
Angold |
C |
||
Apollo |
Beauty of Blackmoor |
C |
|
Arkcharm |
Arkansas nr. 18, A 18 |
C |
|
Arlet |
B |
R |
|
Aroma |
C |
||
Soiuri mutante de colorație roșie ale soiului Aroma, de exemplu Aroma Amorosa |
B |
||
Auksis |
B |
||
Belfort |
Pella |
B |
|
Belle de Boskoop și soiurile mutante |
D |
R |
|
Belle fleur double |
D |
||
Berlepsch |
Freiherr von Berlepsch |
C |
|
Berlepsch rouge |
Red Berlepsch, Roter Berlepsch |
B |
|
Blushed Golden |
|||
Bohemia |
B |
||
Boskoop rouge |
Red Boskoop, Roter Boskoop |
B |
R |
Braeburn |
B |
||
Soiuri mutante de colorație roșie ale soiului Braeburn, de exemplu: |
A |
||
Hidala |
|||
Joburn |
|||
Lochbuie Red Braeburn |
|||
Mahana Red |
|||
Mariri Red |
|||
Redfield |
|||
Royal Braeburn |
|||
Bramley's Seedling |
Bramley, Triomphe de Kiel |
D |
|
Brettacher Sämling |
D |
||
Calville (grupul …) |
D |
||
Cardinal |
B |
||
Carola |
Kalco |
C |
|
Caudle |
B |
||
Charden |
D |
||
Charles Ross |
D |
||
Civni |
B |
||
Coromandel Red |
Corodel |
A |
|
Cortland |
B |
||
Cox's orange pippin și soiurile mutante |
Cox Orange |
C |
R |
Soiuri mutante de colorație roșie ale soiului Cox's Orange Pippin, de exemplu: |
B |
R |
|
Cherry Cox |
|||
Crimson Bramley |
D |
||
Cripps Pink |
C |
||
Cripps Red |
C (1) |
||
Dalinbel |
B |
||
Delblush |
D |
||
Delcorf și soiuri mutante, de exemplu: Dalili Monidel |
C |
||
Delgollune |
B |
||
Delicious ordinaire |
Ordinary Delicious |
B |
|
Deljeni |
D |
||
Delikates |
B |
||
Delor |
C |
||
Discovery |
C |
||
Dunn's Seedling |
D |
R |
|
Dykmanns Zoet |
C |
||
Egremont Russet |
D |
R |
|
Elan |
D |
||
Elise |
Red Delight |
A |
|
Ellison's orange |
Ellison |
C |
|
Elstar și soiuri mutante, de exemplu |
C |
||
Daliter |
|||
Elshof |
|||
Elstar Armhold |
|||
Elstar Reinhardt |
|||
Soiuri mutante de colorație roșie ale soiului Elstar, de exemplu: |
B |
||
Bel-El |
|||
Daliest |
|||
Goedhof |
|||
Red Elstar |
|||
Valstar |
|||
Empire |
A |
||
Falstaff |
C |
||
Fiesta |
Red Pippin |
C |
|
Florina |
B |
||
Fortune |
D |
R |
|
Fuji și soiuri mutante |
B |
||
Gala |
C |
||
Soiuri mutante de colorație roșie ale soiului Gala, de exemplu: |
A |
||
Annaglo |
|||
Baigent |
|||
Galaxy |
|||
Mitchgla |
|||
Obrogala |
|||
Regala |
|||
Regal Prince |
|||
Tenroy |
|||
Garcia |
D |
||
Gloster |
B |
||
Goldbohemia |
D |
||
Golden Delicious și soiuri mutante |
D |
||
Golden Russet |
D |
R |
|
Goldrush |
Coop 38 |
D |
|
Goldstar |
D |
||
Gradigold |
D |
||
Granny Smith |
D |
||
Gravenstein rouge |
Red Gravenstein, Roter Gravensteiner |
B |
|
Gravensteiner |
Gravenstein |
D |
|
Greensleeves |
D |
||
Holsteiner Cox și soiuri mutante |
Holstein |
D |
R |
Holstein rouge |
Red Holstein, Roter Holsteiner Cox |
C |
R |
Honeycrisp |
C |
||
Honeygold |
D |
||
Horneburger |
D |
||
Howgate Wonder |
Manga |
D |
|
Idared |
B |
||
Ingrid Marie |
B |
R |
|
Isbranica |
Izbranica |
C |
|
Jacob Fisher |
D |
||
Jacques Lebel |
D |
||
Jamba |
C |
||
James Grieve și soiuri mutante |
D |
||
James Grieve rouge |
Red James Grieve |
B |
|
Jarka |
C |
||
Jerseymac |
B |
||
Jester |
D |
||
Jonagold (2) și soiuri mutante, de exemplu: |
C |
||
Crowngold |
|||
Daligo |
|||
Daliguy |
Jonasty |
||
Dalijean |
Jonamel |
||
Jonagold 2000 |
Excel |
||
Jonabel |
|||
Jonabres |
|||
King Jonagold |
|||
New Jonagold |
Fukushima |
||
Novajo |
Veulemanns |
||
Schneica |
|||
Wilmuta |
|||
Jonagored și soiuri mutante, de exemplu: |
A |
||
Decosta |
|||
Jomured |
Van de Poel |
||
Jonagold Boerekamp |
|||
Jomar |
|||
Jonagored Supra |
|||
Jonaveld |
|||
Primo |
|||
Romagold |
Surkijn |
||
Rubinstar |
|||
Red Jonaprince |
|||
Jonalord |
C |
||
Jonathan |
B |
||
Julia |
B |
||
Jupiter |
D |
||
Karmijn de Sonnaville |
C |
R |
|
Katy |
Katja |
B |
|
Kent |
D |
R |
|
Kidd's orange red |
C |
R |
|
Kim |
B |
||
Koit |
C |
||
Krameri Tuvioun |
B |
||
Kukikovskoje |
B |
||
Lady Williams |
B |
||
Lane's Prince Albert |
D |
||
Laxton's Superb |
Laxtons Superb |
C |
R |
Ligol |
B |
||
Lobo |
B |
||
Lodel |
A |
||
Lord Lambourne |
C |
||
Maigold |
B |
||
Mc Intosh |
B |
||
Meelis |
B |
||
Melba |
B |
||
Melodie |
B |
||
Melrose |
C |
||
Meridian |
C |
||
Moonglo |
C |
||
Morgenduft |
Imperatore |
B |
|
Mountain Cove |
D |
||
Mutsu |
D |
||
Normanda |
C |
||
Nueva Europa |
C |
||
Nueva Orleans |
B |
||
Odin |
B |
||
Ontario |
B |
||
Orlovskoje Polosatoje |
C |
||
Ozark Gold |
D |
||
Paula Red |
B |
||
Pero de Cirio |
D |
||
Piglos |
B |
||
Pikant |
B |
||
Pikkolo |
C |
||
Pilot |
C |
||
Pimona |
C |
||
Pinova |
C |
||
Pirella |
B |
||
Piros |
C |
||
Rafzubex |
A |
||
Rafzubin |
C |
||
Rajka |
B |
||
Rambour d'hiver |
D |
||
Rambour Franc |
B |
||
Reanda |
B |
||
Rebella |
C |
||
Red Delicious și soiuri mutante, de exemplu: |
A |
||
Campsur |
|||
Erovan |
|||
Evasni |
|||
Flatrar |
|||
Fortuna Delicious |
|||
Otago |
|||
Red King |
|||
Red Spur |
|||
Red York |
|||
Richared |
|||
Royal Red |
|||
Sandidge |
|||
Shotwell Delicious |
|||
Stark Delicious |
|||
Starking |
|||
Starkrimson |
|||
Starkspur |
|||
Topred |
|||
Trumdor |
|||
Well Spur |
|||
Red Dougherty |
A |
||
Red Rome |
A |
||
Redkroft |
A |
||
Regal |
A |
||
Regina |
B |
||
Reglindis |
C |
||
Reine des Reinettes |
Goldparmäne, Gold Parmoné |
C |
|
Reineta Encarnada |
B |
||
Reinette Rouge du Canada |
B |
||
Reinette d'Orléans |
D |
||
Reinette Blanche du Canada |
Reinette du Canada, Canada Blanc, Kanadarenette, Renetta del Canada |
D |
R |
Reinette de France |
D |
||
Reinette de Landsberg |
D |
||
Reinette grise du Canada |
Graue Kanadarenette |
D |
R |
Relinda |
C |
||
Remo |
B |
||
Renora |
B |
||
Resi |
B |
||
Resista |
D |
||
Retina |
B |
||
Rewena |
B |
||
Roja de Benejama |
Verruga, Roja del Valle, Clavelina |
A |
|
Rome Beauty |
Belle de Rome, Rome |
B |
|
Rosana |
Berner Rosenapfel |
B |
|
Royal Beaut |
A |
||
Rubin |
C |
||
Rubinola |
B |
||
Sciearly |
A |
||
Scifresh |
B |
||
Sciglo |
A |
||
Sciray |
GS48 |
A |
|
Scired |
A |
R |
|
Sciros |
A |
||
Selena |
B |
||
Shampion |
B |
||
Sidrunkollane Talioun |
D |
||
Sinap Orlovskij |
Orlovski Sinap |
D |
|
Snygold |
Earlygold |
D |
|
Sommerregent |
C |
||
Spartan |
A |
||
Splendour |
A |
||
St. Edmunds Pippin |
D |
R |
|
Stark's Earliest |
C |
||
Štaris |
Staris |
A |
|
Sturmer Pippin |
D |
R |
|
Sügisdessert |
C |
||
Sügisjoonik |
C |
||
Summerred |
B |
||
Sunrise |
A |
||
Sunset |
D |
R |
|
Suntan |
D |
R |
|
Sweet Caroline |
C |
||
Talvenauding |
B |
||
Tellisaare |
B |
||
Tiina |
B |
||
Topaz |
B |
||
Tydeman's Early Worcester |
Tydeman's Early |
B |
|
Veteran |
B |
||
Vista Bella |
Bellavista |
B |
|
Wealthy |
B |
||
Worcester Pearmain |
B |
||
York |
B |
||
Zarja Alatau |
Zarya Alatau |
D |
|
(1) Cu minim 20 % colorație roșie pentru categoriile I și II. (2) Cu toate acestea, pentru soiul Jonagold, se cere ca fructele clasificate în categoria II să aibă cel puțin o zecime din suprafață de colorație roșu striat. |
PARTEA 2: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU CITRICE
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard reglementează următoarele fructe, clasificate ca „citrice”, destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, citricele pentru prelucrare industrială fiind excluse:
— lămâi din soiurile (cultivarele) provenite din specia Citrus limon (L.) Burm. f.,
— mandarine din soiurile (cultivarele) provenite din specia Citrus reticulata Blanco, inclusiv cele de tip satsuma (Citrus unshiu Marcow.), clementine (Citrus clementina Hort. ex Tan.), mandarine obișnuite (Citrus deliciosa Ten.) și tangerine (Citrus tangerina Hort. ex Tan.) cultivate din această specie și hibrizii săi, denumite în continuare „mandarine”;
— portocale din soiurile (cultivarele) provenite din specia Citrus sinensis (L.)
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte citricele după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime
În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, citricele trebuie să fie:
— întregi;
— fără zgârieturi și/sau tăieturi cicatrizate;
— sănătoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum);
— curate, practic lipsite de orice materii străine vizibile;
— fără boli;
— fără deteriorări cauzate de boli;
— fără semne de zbârcire interioară;
— fără deteriorări cauzate de temperatură scăzută sau îngheț;
— lipsite de umezeală externă anormală;
— fără miros și/sau gust străin.
Citricele trebuie să fi fost culese cu atenție și să fi ajuns la un grad corespunzător de dezvoltare și maturitate, luându-se în considerare criteriile specifice soiului, perioadei de culegere și zonei de cultivare.
Dezvoltarea și stadiul de maturitate al citricelor trebuie să fie de așa natură încât să le permită:
— să reziste la transport și manipulare și
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
Citricele care întrunesc criteriile de maturitate din prezenta anexă pot fi „desverzite”. Acest tratament este permis numai în cazul în care celelalte caracteristici naturale organoleptice nu sunt modificate.
B. Cerințe de maturitate
Maturitatea citricelor este stabilită de următorii parametri prevăzuți pentru fiecare specie mai jos:
1. Conținutul minim de suc;
2. Colorația.
Gradul de colorație este astfel încât, ca urmare a dezvoltării normale, citricele să aibă culoarea specifică soiului la punctul lor de destinație.
(i) Lămâi
— Conținut minim de suc:
—
— lămâi din soiurile Verdelli și Primofiore: |
20 % |
— alte lămâi: |
25 % |
— Colorația: trebuie să fie specifică soiului. Totuși, fructele care au o culoare verde (dar nu verde închis) sunt permise în cazul în care îndeplinesc cerințele minime cu privire la conținutul de suc.
(ii) Mandarine
— Conținut minim de suc:
—
— mandarine, cu excepția clementinelor: |
33 % |
— clementine |
40 % |
— Colorația: trebuie să fie specifică soiului și pe cel puțin o treime din suprafața fructului.
(iii) Portocale
Colorația trebuie să fie tipică pentru soiul respectiv. Fructele cu colorație verde deschis sunt admise, cu condiția ca aceasta să nu depășească o cincime din suprafața totală a fructului. Fructele trebuie să aibă un conținut minim de suc după cum urmează:
— portocalele roșii: |
30 % |
— portocale din grupa Navels: |
33 % |
— alte soiuri |
35 % |
Cu toate acestea, portocalele produse în zone unde se înregistrează temperaturi atmosferice ridicate și o umiditate ridicată în timpul perioadei de dezvoltare pot avea colorație verde pe mai mult de o cincime din suprafața totală a fructului, sub rezerva respectării conținutului minim de suc, după cum urmează:
— soiurile Mosambi, Sathgudi și Pacitan: |
33 % |
— alte soiuri: |
45 % |
C. Clasificare
Citricele sunt clasificate în trei categorii definite în cele ce urmează:
(i) Categoria „Extra”
Citricele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ca formă, aspect exterior, dezvoltare și culoare, trebuie să fie specifice soiului și/sau tipului comercial.
Nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare alterări superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea sa, păstrarea și prezentarea în ambalaj.
(ii) Categoria I
Citricele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Acestea trebuie să prezinte caracteristicile soiului și/sau ale tipului comercial.
Cu toate acestea, sunt permise următoarele defecte ușoare cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj:
— un ușor defect de formă;
— un ușor defect de culoare;
— defecte minore pe coajă care apar în procesul de formare a fructului, cum ar fi cruste albe, roșcate etc.;
— defecte minore cicatrizate produse de cauze mecanice cum ar fi deteriorări cauzate de grindină, frecare, manipulare etc.
(iii) Categoria II
Această categorie include citricele care nu se califică pentru a fi incluse în categoriile superioare dar corespund cerințelor minime menționate anterior.
Următoarele defecte pot fi permise, cu condiția ca citricele să-și păstreze caracteristicile esențiale cu privire la calitate, păstrare și prezentare:
— defect de formă;
— defect de culoare;
— coajă aspră;
— defecte pe coajă care apar pe parcursul formării fructului, cum ar fi cruste albe, roșcate etc.;
— defecte cicatrizate produse de o cauză mecanică cum ar fi deteriorări cauzate de grindină, frecare, manipulare etc.;
— alterări superficiale cicatrizate ale cojii;
— desprindere ușoară și parțială a pericarpului la portocale (care este permisă pentru mandarine).
III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale a fructului.
A. Calibrul minim
Fructele cu calibrul mai mic decât următoarele calibre minime sunt excluse:
Lămâi: |
45 mm |
Mandarine, cu excepția clementinelor: |
45 mm |
Clementine |
35 mm |
Portocale: |
53 mm |
B. Scala calibrelor
Scala calibrelor este următoarea:
Portocale |
Lămâi |
Mandarine |
|||
Codul calibrului |
Diametrul (mm) |
Codul calibrului |
Diametrul (mm) |
Codul calibrului |
Diametrul (mm) |
0 |
92-110 |
0 |
79-90 |
1-XXX |
78 și mai mult |
1 |
87-100 |
1 |
72-83 |
1-XX |
67-78 |
2 |
84-96 |
2 |
68-78 |
1 or 1-X |
63-74 |
3 |
81-92 |
3 |
63-72 |
2 |
58-69 |
4 |
77-88 |
4 |
58-67 |
3 |
54-64 |
5 |
73-84 |
5 |
53-62 |
4 |
50-60 |
6 |
70-80 |
6 |
48-57 |
5 |
46-56 |
7 |
67-76 |
7 |
45-52 |
6 (1) |
43-52 |
8 |
64-73 |
7 |
41-48 |
||
9 |
62-70 |
8 |
39-46 |
||
10 |
60-68 |
9 |
37-44 |
||
11 |
58-66 |
10 |
35-42 |
||
12 |
56-63 |
||||
13 |
53-60 |
||||
(1) Calibrele sub 45 mm se referă doar la clementine |
Citricele pot fi ambalate după numărul de fructe. În acest caz, cu condiția respectării normelor de omogenitate a calibrului prevăzute în titlul III punctul C, același ambalaj poate conține fructe din cadrul a două calibre consecutive.
C. Omogenitatea
Omogenitatea în calibrare corespunde scalelor calibrelor menționate anterior, cu excepția următoarelor cazuri:
(i) pentru fructele prezentate în straturi uniforme, în colete sau în ambalaje unitare destinate vânzării către consumatori, diferența dintre fructul cel mai mic și fructul cel mai mare din același colet nu trebuie să depășească următoarele valori maxime, în cadrul aceluiași cod de calibrare sau, în cazul citricelor ambalate după numărul fructelor, în cadrul a două calibre consecutive:
Codul calibrului |
Diferența maximă dintre fructele din același colet (în mm) |
|
Lămâi |
de la 0 la 7 |
7 |
Mandarine |
1-XXX-4 de la 5 la 6 de la 7 la 10 |
9 8 7 |
Portocale |
de la 0 la 2 de la 3 la 6 de la 7 la 13 |
11 9 7 |
(ii) pentru fructele care nu sunt aranjate în straturi uniforme, în colete sau în ambalaje unitare rigide destinate vânzării către consumatori, diferența dintre fructul cel mai mic și fructul cel mai mare din același colet nu trebuie să depășească limitele calibrului corespunzător al scalei calibrelor, sau, în cazul citricelor ambalate după numărul de fructe, diferența în mm față de unul din cele două coduri consecutive în cauză;
(iii) pentru fructele prezentate în vrac în lăzi de mare capacitate și pentru fructele prezentate în ambalaje unitare care nu sunt rigide (plase, saci etc.) destinate vânzării către consumatori, diferența dintre fructul cel mai mic și fructul cel mai mare din același colet nu trebuie să depășească amplitudinea care rezultă din gruparea a trei calibre consecutive ale scalei calibrelor;
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
La fiecare colet sunt permise toleranțe cu privire la calitate și calibru, pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe de calitate
(i) Categoria „Extra”
5 % din numărul sau greutatea citricelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei I sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(ii) Categoria I
10 % din numărul sau greutatea citricelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei II sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(iii) Categoria II
10 % din numărul sau greutatea citricelor care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei, nici cerințele minime, exceptând produsele afectate de putrezire sau orice alte deteriorări care le fac necorespunzătoare pentru consum. În cadrul acestei toleranțe, este permis un maxim de 5 % din fructele care prezintă deteriorări superficiale minore cicatrizate ori tăieturi uscate sau din fructele moi și zbârcite.
B. Toleranțe de calibru
Pentru toate categoriile și tipurile de prezentare: este permis 10 % din numărul sau greutatea citricelor care corespund calibrului imediat inferior și/sau superior (sau acelea, în cazul combinării a trei calibre) menționat pe colete.
În orice caz, toleranța de 10 % se aplică numai fructelor care nu sunt mai mici decât următoarele minime:
Lămâi: |
43 mm |
Mandarine, cu excepția clementinelor: |
43 mm |
Clementine |
34 mm |
Portocale: |
50 mm |
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitate
Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât citrice de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate și calibru și, în mod considerabil, cu același grad de maturitate și dezvoltare.
În plus, pentru categoria „Extra”, se solicită omogenitatea de culoare.
Partea vizibilă a conținutului coletului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalare
Citricele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau înscrisuri, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice.
În cazul în care fructele sunt împachetate, trebuie utilizată hârtie subțire, uscată, nouă și fără miros ( 47 ).
Utilizarea oricăror substanțe care tind să modifice caracteristicile naturale ale citricelor, în special gustul sau mirosul (47) , sunt interzise.
Coletele nu trebuie să conțină materii străine. Cu toate acestea, este permisă o prezentare atunci când o rămurică scurtă (nu din lemn) cu câteva frunze verzi este atașată de fruct.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie ca, atunci când sunt dezlipite, să nu lase urme vizibile de clei, nici defecte pe epidermă.
C. Prezentare
Citricele pot fi prezentate:
(a) aranjate în rânduri uniforme în colete;
(b) nearanjate în rânduri uniforme în colete sau în containere mari. Această prezentare este permisă numai pentru categoriile I și II;
(c) în colete individuale destinate vânzării directe către consumator în greutate mai mică de 5 kg fie:
— ambalate pe baza numărului de fructe, fie
— ambalate pe baza greutății nete a coletului.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAJUL
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior:
A. Identificare
Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului
Această mențiune poate fi înlocuită:
— pentru toate ambalajele, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mențiunea „Ambalator și/sau expeditor” sau o abreviere echivalentă;
— doar pentru coletele pre-ambalate, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Comunitatea Europeană, indicat în strânsă legătură cu referința „Ambalat pentru:” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. Vânzătorul furnizează orice informații considerate necesare de organismele de control privind semnificația acestui cod.
B. Natura produsului
— Numele speciei dacă produsele nu sunt vizibile din exterior, cu excepția mandarinelor pentru care numele speciei sau soiului (unde este cazul) este obligatoriu;
— Numele soiului pentru portocale;
— Numele tipului:
— pentru lămâi: indicația „Verdelli” sau „Primofiore”, după caz;
— pentru clementine: indicația „Clementine, fără sâmburi”, „Clementine (1 până la 10 sâmburi)”, „Clementine cu sâmburi (mai mult de 10 sâmburi), după caz”.
C. Originea produsului
Țara de origine și, opțional, regiunea unde au fost cultivate sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria;
— Codul calibrului pentru fructele prezentate în conformitate cu scala calibrelor sau limita superioară și inferioară în cazul a trei calibre consecutive ale scalei calibrelor;
— Codul calibrului (sau, în cazul în care fructele au fost ambalate după numărul de fructe și se încadrează în două calibre consecutive, calibrele sau diametrele minime și maxime) și număr de fructe în cazul celor aranjate în straturi uniforme;
— După caz, indicarea tratamentelor de conservare sau a altor substanțe chimice utilizate în tratamentul post recoltă.
E. Marcajul de control oficial (opțional)
Nu este necesar să se menționeze pe colete indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când coletele conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste colete nu trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare. Atunci când aceste colete sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două din fațetele paletului.
PARTEA 3: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU FRUCTELE KIWI
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard reglementează fructele kiwi din soiurile (cultivarele) provenite din Actinidia chinensis (Planch.) și Actinidia deliciosa (A. Chev., C.F. Liang și A.R. Ferguson) destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, fructele kiwi pentru prelucrare industrială fiind excluse.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte fructele kiwi după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime de calitate
În toate categoriile, ținând seama de dispozițiile speciale prevăzute pentru fiecare categorie și de toleranțele admise, fructele kiwi trebuie să fie:
— întregi (dar fără peduncul);
— sănătoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum);
— curate, practic fără materii străine vizibile;
— fără boli;
— fără deteriorări cauzate de boli;
— suficient de tari; nici moi, nici veștede, nici îmbibate cu apă;
— bine dezvoltate, fructele duble sau multiple fiind excluse;
— fără umezeală externă anormală,
— fără miros și/sau gust străin.
Dezvoltarea și starea fructelor kiwi trebuie să fie de așa natură încât să le permită:
— să reziste la transport și manipulare și
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
B. Caracteristici minime de maturitate
Fructele kiwi trebuie să fie suficient de dezvoltate și de mature. Pentru a respecta această prevedere, fructele trebuie să fi atins un grad de maturitate:
— de minimum 6,2o Brix sau 15 % conținut mediu de substanță uscată în etapa de ambalare în regiunea de producție și pentru livrarea următoare, efectuată de ambalator, precum și în etapele de export și import;
— de minimum 9,5o Brix în toate celelalte etape de comercializare.
C. Clasificare
Fructele kiwi sunt clasificate în trei categorii definite în cele ce urmează:
(i) Categoria „Extra”
Fructele kiwi din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie bine dezvoltate și să prezinte toate caracteristicile și colorația tipică soiului.
Nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare alterări superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea sa, păstrarea și prezentarea în ambalaj.
Raportul diametru minim/diametru maxim al fructului măsurat în secțiunea ecuatorială trebuie să fie de minimum 0,8.
(ii) Categoria I
Fructele kiwi din această categorie trebuie să fie de calitate bună. Ele trebuie să fie caracteristice soiului respectiv.
Trebuie să fie tari și pulpa să fie perfect sănătoasă.
Cu toate acestea, sunt permise următoarele defecte cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea de păstrare și prezentarea în ambalaj:
— un ușor defect de formă (exclusiv proeminențe sau malformații);
— un ușor defect de colorație;
— defecte superficiale ale epidermei, cu condiția ca suprafața lor totală să nu depășească 1 cm2;
— o mică „marcă Hayward” sub forma unor linii longitudinale și fără protuberanțe.
Raportul diametru minim/diametru maxim al fructului măsurat în secțiunea ecuatorială trebuie să fie de minimum 0,7.
(iii) Categoria II
În această categorie intră fructele kiwi care nu pot fi clasate în categoriile superioare, dar care prezintă caracteristicile minime menționate anterior.
Fructele trebuie să fie destul de tari și pulpa să nu prezinte defecte grave.
Pot prezenta următoarele defecte, cu condiția să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:
— defecte de formă;
— defecte de colorație;
— defecte ale epidermei, cum ar fi mici fisuri cicatrizate sau țesut zgâriat, cu condiția ca suprafața lor totală să nu depășească 2 cm2;
— mai multe „mărci Hayward” mai pronunțate și cu o ușoară protuberanță;
— ușoare striviri.
III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de greutatea fructului.
Greutatea minimă este stabilită la 90 g pentru categoria „Extra”, 70 g pentru categoria I și 65 g pentru categoria II.
Diferența de greutate dintre fructul cel mai mare și fructul cel mai mic din fiecare colet nu trebuie să depășească:
— 10 g pentru fructele cu o greutate mai mică de 85 g;
— 15 g pentru fructele cu o greutate între 85 și 120 g;
— 20 g pentru fructele cu o greutate între 120 și 150 g;
— 40 g pentru fructele cu o greutate mai mare sau egală de 150 g.
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
La fiecare colet sunt premise toleranțe cu privire la calitate și calibru, pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe de calitate
(i) Categoria „Extra”
5 % din numărul sau din greutatea fructelor kiwi care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei I sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(ii) Categoria I
10 % din numărul sau din greutatea fructelor kiwi care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei II sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(iii) Categoria II
10 % din numărul sau din greutatea fructelor kiwi care nu îndeplinesc cerințele categoriei și nici cerințele minime, cu excepția fructelor atinse de putregai, cu lovituri pronunțate sau de orice alte alterări din cauza cărora ar deveni improprii pentru consum.
B. Toleranțe de calibru
Pentru toate categoriile: 10 % din numărul sau greutatea fructelor kiwi care nu îndeplinesc cerințele privind greutatea minimă și/sau calibrul.
Cu toate acestea, fructele trebuie să aibă un calibru imediat inferior sau superior celui indicat sau, în cazul celui mai mic calibru, fructele nu trebuie să aibă o greutate mai mică de 85 g în categoria „Extra”, 67 g în categoria I și 62 g în categoria II.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitate
Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât fructe kiwi de aceeași origine, soi, calitate și calibru.
Partea vizibilă a conținutului coletului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalare
Fructele kiwi trebuie ambalate în așa fel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau etichete imprimate cu specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca tipărirea sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau adeziv netoxice.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie ca, atunci când sunt dezlipite, să nu lase urme vizibile de clei, nici defecte pe epidermă.
Coletele nu trebuie să conțină materii străine.
C. Prezentare
În categoria „Extra”, fructele trebuie să fie prezentate separate unele de celelalte, așezate în ordine într-un singur strat.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAJUL
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior:
A. Identificare
Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.
Această mențiune poate fi înlocuită:
— pentru toate ambalajele, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mențiunea „Ambalator și/sau expeditor” sau o abreviere echivalentă;
— doar pentru coletele pre-ambalate, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Comunitatea Europeană, indicat în strânsă legătură cu referința „Ambalat pentru:” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. Vânzătorul furnizează orice informații considerate necesare de organismele de control privind semnificația acestui cod.
B. Natura produsului
— „Fructe kiwi”, „Actinidia” sau denumirea echivalentă, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior;
— Numele soiului (opțional).
C. Originea produsului
Țara de origine și, opțional, regiunea unde au fost cultivate sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria;
— Calibrul exprimat prin greutatea minimă și maximă a fructelor;
— Numărul de bucăți (opțional).
E. Marcajul de control oficial (opțional)
Nu este necesar să apară pe colete informațiile prevăzute la primul paragraf atunci când coletele conțin ambalaje pentru comercializare vizibile din exterior iar pe fiecare ambalaj apar respectivele indicații. Aceste colete nu trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare. Atunci când aceste colete sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două din fațetele paletului.
PARTEA 4: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU SALATA VERDE, CICOAREA CREAțĂ DE GRĂDINĂ șI CICOAREA DE GRĂDINĂ CU FRUNZE ÎNTREGI
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard se aplică:
— salatei verzi din soiurile (cultivarele) provenite din:
—— Lactuca sativa L. var. capitata L. (salată verde cu căpățână, inclusiv salata verde tip „crisphead” și „Iceberg”),
— Lactuca sativa L. var. longifolia Lam. (salata verde Cos sau Romaine),
— Lactuca sativa L. var. crispa L. (salata verde pentru frunze),
— încrucișărilor acestor soiuri și
—— cicorii crețe de grădină din soiurile (cultivarele) provenite din Cichorium endivia L. var. crispum Lam. și
— cicorii de grădină cu frunze întregi (scarola) din soiurile (cultivarele) provenite din Cichorium endivia L. var. latifolium Lam.
destinate livrării în stare proaspătă către consumatori.
Prezentul standard nu se aplică produselor destinate prelucrării industriale, produselor prezentate ca frunze individuale, salatei verzi cu rădăcini cu bulgăre sau salatei verzi în ghivece.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Scopul standardului este de a defini cerințele de calitate pentru produse după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime
În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, produsele trebuie să fie:
— intacte;
— sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau deteriorări care le fac improprii pentru consum;
— curate și curățate, adică fără pământ sau alt substrat și practic fără materii străine vizibile;
— cu aspect proaspăt;
— practic fără dăunători;
— practic fără deteriorări cauzate de dăunători;
— turgescente;
— fără semințe;
— fără umezeală externă anormală;
— fără mirosuri și/sau gusturi străine.
În cazul salatei verzi, este permisă o decolorare roșiatică, cauzată de o temperatură scăzută în timpul creșterii, cu condiția să nu modifice foarte mult aspectul acesteia.
Rădăcinile trebuie tăiate aproape de baza frunzelor exterioare și tăietura trebuie să fie dreaptă.
Produsul trebuie să aibă o dezvoltare normală. Dezvoltarea și starea produselor trebuie să fie de așa natură încât acestea:
— să fie rezistente la transport și manipulare;
— să ajungă în condiții satisfăcătoare la locul de destinație.
B. Clasificare
Produsul este clasificat în două categorii definite în continuare:
(i) Categoria I
Produsele din această categorie trebuie să fie de calitate bună. Trebuie să fie caracteristice soiului sau tipului comercial, în special în privința culorii.
De asemenea, produsele trebuie să fie:
— bine formate;
— tari, ținând seama de metodele de cultivare și de tipul de produs;
— fără vătămări sau deteriorări care scad caracterul comestibil;
— fără vătămări cauzate de îngheț.
Salata verde cu căpățână trebuie să aibă un singur miez bine format. În cazul salatei verzi cu căpățână, cultivate sub protecție, miezul poate fi totuși mic.
Salata verde Cos trebuie să aibă miez, care poate fi mic.
La cicoarea creață de grădină și la cicoarea de grădină cu frunze întregi partea din mijloc trebuie să fie de culoare galbenă.
(ii) Categoria II
Această categorie include produse care nu se califică pentru includerea în categoria I, dar îndeplinesc cerințele minime menționate anterior.
Produsele trebuie să fie:
— suficient de bine formate,
— fără vătămări și deteriorări care pot scădea în mod semnificativ caracterul comestibil.
Următoarele defecte pot fi permise, cu condiția ca produsele să își păstreze caracteristicile esențiale în privința calității, a capacității de conservare și a prezentării:
— decolorare ușoară,
— ușoare vătămări cauzate de dăunători.
Salata verde cu căpățână trebuie să aibă miez, care poate fi mic. În cazul salatei verzi cu căpățână cultivate sub protecție, este permisă totuși absența miezului.
Salata verde Cos poate să nu aibă miez.
III. DISPOZIȚII PRIVIND SORTAREA DUPĂ DIMENSIUNE
Dimensiunea este determinată de greutatea unei unități.
A. Greutatea minimă
Greutatea minimă pentru categoriile I și II este:
Cultivate în aer liber |
Cultivate sub protecție |
|
Salată verde cu căpățână (cu excepția salatei verzi tip „crisphead” și „Iceberg”) și salata verde Cos sau Romaine (cu excepția salatei verzi tip „Little gem”) |
150 g |
100 g |
Salată verde tip „crisphead” și „Iceberg” |
300 g |
200 g |
Salată verde pentru frunze și salată verde tip „Little gem” |
100 g |
100 g |
Cicoarea creață de grădină și cicoarea de grădină cu frunze întregi |
200 g |
150 g |
B. Omogenitatea
(a) Salata verde
În toate categoriile, diferența dintre cele mai ușoare și cele mai grele unități din fiecare ambalaj nu poate depăși:
— 40 g în cazul în care cea mai ușoară unitate cântărește sub 150 g pe unitate;
— 100 g în cazul în care cea mai ușoară unitate cântărește între 150 g și 300 g;
— 150 g în cazul în care cea mai ușoară unitate cântărește între 300 g și 450 g;
— 300 g în cazul în care cea mai ușoară unitate cântărește peste 450 g.
(b) Cicoarea creață de grădină și cicoarea de grădină cu frunze întregi
În nicio categorie diferența dintre cea mai ușoară și cea mai grea unitate din fiecare ambalaj nu trebuie să depășească 300 g.
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
Se admit toleranțe privind calitatea și dimensiunea în fiecare lot pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe privind calitatea
(i) Categoria I
Se admite o toleranță totală de 10 % din produse, pe număr de unități, care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele din categoria II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 % în total poate reprezenta produse care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei II de calitate, nici pe cele minime. Se exclud produsele afectate de putregai sau de alte deteriorări care le fac improprii pentru consum.
(ii) Categoria II
Se admite o toleranță totală de 10 % din produse, pe număr de unități, care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei, nici pe cele minime. Se exclud produsele afectate de putregai sau de alte deteriorări care le fac improprii pentru consum.
B. Toleranțe privind dimensiunea
Pentru toate categoriile: se admite o toleranță totală de 10 % din produse, pe număr de unități, care nu îndeplinesc cerințele privind sortarea după dimensiune, dar care nu cântăresc mai mult sau mai puțin de 10 % peste sau sub greutatea în cauză.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitatea
Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să cuprindă numai produse de aceeași origine, de același soi sau tip comercial, de aceeași calitate și dimensiune.
Cu toate acestea, pot fi ambalate împreună într-o unitate de vânzare ( 48 ) produse amestecate, de culori diferite, de soiuri și/sau tipuri comerciale diferite, cu condiția ca acestea să aibă o calitate omogenă și, pentru fiecare culoare, soi și/sau tip comercial în parte, să aibă aceeași origine.
Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalarea
Produsele trebuie ambalate astfel încât să fie protejate corespunzător. Ele trebuie ambalate în mod rezonabil ținând cont de dimensiunea și de tipul ambalajului, fără spații goale și fără a fi strivite.
Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie curate și de calitate astfel încât să nu cauzeze vătămări externe sau interne produsului. Utilizarea materialelor, în special a hârtiei sau a etichetelor care conțin mențiuni comerciale, este permisă cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fi fost făcută cu cerneală sau adeziv netoxice.
Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA
Fiecare ambalaj ( 49 ) trebuie să conțină, în litere grupate pe aceeași parte, lizibile, indelebile și vizibile din exterior, următoarele indicații:
A. Identificare
Ambalatorul și/sau expeditorul/încărcătorul:
— denumirea și adresa fizică (de exemplu strada/localitatea/regiunea/codul poștal și, dacă este diferită de țara de origine, țara)
— sau
— un cod recunoscut oficial de autoritatea națională ( 50 ).
B. Natura produsului
— „Salată verde”, „salata verde tip «Butterhead»”, „Batavia”, „salată verde Iceberg”, „salată verde Cos”, „salată verde pentru frunze” (sau, de exemplu și dacă este cazul, „Frunză de stejar”, „Lollo bionda”, „Lollo rossa”), „cicoare creață de grădină” sau „cicoare de grădină cu frunze întregi” sau alte sinonime în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior
— Salată verde tip „Little gem”, dacă este cazul, sau alte sinonime
— Indicația „cultivat sub protecție” sau altă indicație corespunzătoare, dacă este cazul
— Numele soiului (opțional).
— În cazul unor unități de vânzare care conțin un amestec de diferite culori, de soiuri și/sau tipuri comerciale diferite de produse, „amestecuri de salate” sau o denumire echivalentă. Dacă produsul nu este vizibil din exterior, trebuie indicate culorile, soiurile sau tipurile comerciale ale unităților de vânzare.
C. Originea produsului
— Țara de origine și, în mod opțional, regiunea unde au fost cultivate sau denumirea națională, regională sau locală.
— În cazul unităților de vânzare care conțin un amestec de diferite culori, soiuri și/sau tipuri comerciale de produse de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă numele culorii, al soiului și/sau al tipului comercial respectiv.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria;
— Dimensiunea, exprimată în greutate minimă pe unitate sau număr de unități;
— Greutatea netă (opțional).
E. Marca oficială de control (opțională)
Nu este necesar să se menționeze pe ambalaje indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când acestea conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile în mod clar din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste ambalaje nu trebuie să conțină mențiuni de natură să inducă în eroare. Atunci când aceste ambalaje sunt așezate în paleți, indicațiile trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două dintre fețele paleților.
PARTEA 5: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU PIERSICI ȘI NECTARINE
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard reglementează piersicile și nectarinele ( 51 ) din soiurile (cultivarele) provenite din Prunus persica Sieb. și Zucc., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, piersicile și nectarinele pentru prelucrarea industrială fiind excluse.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte piersicile și nectarinele după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime de calitate
Ținând seama de dispozițiile speciale prevăzute pentru fiecare categorie și de toleranțele admise, piersicile și nectarinele trebuie să fie:
— întregi;
— sănătoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum);
— curate, practic fără materii străine vizibile;
— fără boli;
— fără deteriorări cauzate de boli;
— fără umezeală externă anormală;
— fără miros și/sau gust străin.
Piersicile și nectarinele trebuie să fie culese cu grijă.
Dezvoltarea și stadiul de maturitate al piersicilor și nectarinelor trebuie să fie de așa natură încât să le permită:
— să reziste la transport și manipulare și
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
B. Caracteristici minime de maturitate
Piersicile și nectarinele trebuie să fie suficient de dezvoltate și de mature.
Dezvoltarea și stadiul de maturitate al piersicilor și nectarinelor trebuie să le permită continuarea procesului de maturație și atingerea gradului de maturitate adecvat. În vederea îndeplinirii acestei condiții, indexul refractometric al pulpei, măsurat în zona mediană a pulpei și în secțiunea ecuatorială, trebuie să fie mai mare sau egal cu 8o Brix iar gradul de fermitate, măsurat cu o sondă cu diametrul de 8 mm (0,5 cm2) în două puncte ale secțiunii ecuatoriale a fructului, trebuie să fie mai mic de 6,5 kg.
C. Clasificare
Piersicile și nectarinele fac obiectul unei clasificări în trei categorii definite mai jos:
(i) Categoria „Extra”
Piersicile și nectarinele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să prezinte forma, dezvoltarea și colorația caracteristice soiului respectiv, ținând seama de zona de producție. Ele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte mici alterări superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea și prezentarea sa în ambalaj.
(ii) Categoria I
Piersicile și nectarinele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ele trebuie să prezinte caracteristicile soiului, ținând seama de zona de producție. Cu toate acestea, sunt permise ușoare defecte de formă, dezvoltare sau colorație.
Pulpa trebuie să fie lipsită de orice deteriorare.
Piersicile și nectarinele despicate la punctul de atașament al pedunculului sunt excluse.
Mici defecte la nivelul epidermei pot fi totuși permise, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj și să nu depășească:
— lungimea de 1 cm, în cazul defectelor de formă alungită;
— 0,5 cm2 din suprafața totală în cazul altor defecte.
(iii) Categoria II
Această categorie cuprinde piersicile și nectarinele care nu pot fi clasificate în categoriile superioare, dar corespund caracteristicilor minime definite anterior.
Pulpa nu ar trebui să prezinte defecte grave. Fructele despicate la punctul de atașament al pedunculului sunt permise doar în cadrul toleranțelor de calitate.
Următoarele defecte la nivelul epidermei pot fi permise, cu condiția ca piersicile și nectarinele să-și păstreze caracteristicile esențiale referitoare la calitate, păstrare și prezentare și să nu depășească:
— lungimea de 2 cm, în cazul defectelor de formă alungită,
— 1,5 cm2 din suprafața totală în cazul altor defecte.
III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de:
— circumferință sau
— diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale.
Piersicile și nectarinele trebuie clasificate pe baza următoarei scale de calibrare:
Diametrul |
Codul calibrului |
Circumferință |
cel puțin 90 mm |
AAAA |
cel puțin 28 cm |
de la 80 mm inclusiv la 90 mm exclusiv |
AAA |
de la 25 cm inclusiv la 28 cm exclusiv |
de la 73 mm inclusiv la 80 mm exclusiv |
AA |
de la 23 cm inclusiv la 25 cm exclusiv |
de la 67 mm inclusiv la 73 mm exclusiv |
A |
de la 21 cm inclusiv la 23 cm exclusiv |
de la 61 mm inclusiv la 67 mm exclusiv |
B |
de la 19 cm inclusiv la 21 cm exclusiv |
de la 56 mm inclusiv la 61 mm exclusiv |
C |
de la 17,5 cm inclusiv la 19 cm exclusiv |
de la 51 mm inclusiv la 56 mm exclusiv |
D |
de la 16 cm inclusiv la 17,5 cm exclusiv |
Calibrul minim permis pentru categoria „Extra” este de 17,5 cm (circumferință) sau 56 mm (diametru).
Calibrul D (de la 51 mm inclusiv la 56 mm exclusiv în diametru sau de la 16 cm inclusiv la 17,5 cm exclusiv în circumferință) nu este permis în perioada 1 iulie-31 octombrie.
Calibrarea este obligatorie pentru toate categoriile.
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
Sunt admise toleranțe de calitate și de calibru în fiecare ambalaj pentru produsele care nu sunt conforme cu cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe de calitate
(i) Categoria „Extra”
5 % din numărul sau din greutatea piersicilor și nectarinelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei I sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(ii) Categoria I
10 % din numărul sau din greutatea piersicilor și nectarinelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei II sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(iii) Categoria II
10 % din numărul sau din greutatea piersicilor și nectarinelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei și nici cerințele minime, cu excepția produselor atinse de putrezire, de lovituri pronunțate sau de orice altă alterare care le fac improprii consumului.
B. Toleranțe de calibru
Pentru toate categoriile, 10 % din numărul sau din greutatea piersicilor sau nectarinelor care depășesc 1 cm în plus sau în minus față de calibrul specificat pe colet în cazul calibrării pe baza circumferinței și 3 mm în plus sau în minus în cazul calibrării pe baza diametrului. În ceea ce privește totuși fructele cu cel mai mic calibru, această toleranță se aplică doar piersicilor sau nectarinelor cu un calibru mai mic sau egal cu 6 mm (circumferință) sau 2 mm (diametru) față de calibrul minim specificat.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitate
Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât piersici sau nectarine de aceeași origine, soi, calitate, grad de maturitate și calibru, iar pentru categoria „Extra” conținutul trebuie să fie, de asemenea, omogen din punct de vedere al colorației.
Partea vizibilă a conținutului fiecărui colet trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalare
Piersicile sau nectarinele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau înscrisuri, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie ca, atunci când sunt dezlipite, să nu lase urme vizibile de clei, nici defecte pe epidermă.
Coletele nu trebuie să conțină materii străine.
C. Prezentare
Piersicile și nectarinele pot fi prezentate:
— în ambalaje unitare mici;
— într-un singur strat, în cazul categoriei „Extra”. Fiecare fruct individual din această categorie trebuie să fie separat de fructele învecinate;
În cazul categoriilor I și II:
— într-un singur sau două straturi;
— în maximum patru straturi dacă fructele sunt așezate pe suporturi alveolare rigide, concepute astfel încât să nu apese pe fructele din stratul inferior.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAJUL
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior:
A. Identificare
Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului
Această mențiune poate fi înlocuită:
— pentru toate ambalajele, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mențiunea „Ambalator și/sau expeditor” sau o abreviere echivalentă;
— doar pentru coletele pre-ambalate, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Comunitatea Europeană, indicat în strânsă legătură cu referința „Ambalat pentru:” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. Vânzătorul furnizează orice informații considerate necesare de organismele de control privind semnificația acestui cod.
B. Natura produsului
— „Piersici” sau „nectarine”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior;
— Culoarea pulpei;
— Numele soiului (opțional).
C. Originea produsului
Țara de origine și, în mod opțional, regiunea unde au fost cultivate sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria;
— Calibrul exprimat în diametrele minime și maxime sau circumferințele minime și maxime sau în conformitate cu codurile specificate în secțiunea III „Dispoziții privind calibrarea”;
— Numărul de unități (opțional);
— Conținutul minim de zahăr, măsurat de refractometru și exprimat în grade Brix (opțional);
— Fermitatea maximă, măsurată prin penetrometrie și exprimată în kg/0,5 cm2 (opțional).
E. Marcajul de control oficial (opțional)
Nu este necesar să se menționeze pe colete indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când coletele conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste colete nu trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare. Atunci când aceste colete sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două din fațetele paletului.
PARTEA 6: STANDARDE DE COMERCIALIZARE PENTRU PERE
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard se aplică perelor din soiurile (cultivarele) provenite din Pyrus communis L., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, perele pentru prelucrarea industrială fiind excluse.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea cerințelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească perele după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime
Sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, perele din toate categoriile trebuie să fie:
— intacte;
— sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau deteriorări care le fac improprii pentru consum;
— curate, practic fără materii străine vizibile,
— practic fără dăunători,
— fără vătămări cauzate de dăunători care afectează pulpa;
— fără umezeală externă anormală;
— fără mirosuri și/sau gusturi străine.
Dezvoltarea și starea perelor trebuie să le permită:
— continuarea procesului de coacere pentru a putea atinge gradul de coacere adecvat conform caracteristicilor soiului respectiv;
— să fie rezistente la transport și manipulare;
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
B. Clasificare
Perele sunt clasificate în trei categorii definite în continuare:
(i) Categoria „Extra”
Perele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să prezinte forma, dimensiunea și colorația caracteristice soiului respectiv, iar pedunculul să fie intact.
Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă, iar epiderma nu trebuie să prezinte înroșiri și înăspriri.
Perele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte mici defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al fructului, calitatea, capacitatea de conservare și prezentarea sa în ambalaj.
Perele nu trebuie să fie pietroase.
(ii) Categoria I
Perele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ele trebuie să prezinte forma, dimensiunea și colorația caracteristice soiului respectiv ( 52 ).
Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă, iar epiderma nu trebuie să prezinte înroșiri și înăspriri.
Cu toate acestea, ele pot să prezinte următoarele defecte ușoare pe unele fructe, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, capacitatea de conservare și prezentarea în ambalaj a acestuia:
— un mic defect de formă,
— un mic defect de dezvoltare,
— ușoare defecte de colorație,
— ușoare defecte la nivelul epidermei care nu pot depăși:
—— lungimea de 2 cm, în cazul defectelor de formă alungită,
— 1 cm2 din suprafața totală în cazul altor defecte, cu excepția rapănului (Venturia pirina și V. inaequalis), a căror suprafață adunată nu trebuie să depășească 0,25 cm2,
— striviri ușoare pe o suprafață de maximum 1 cm2.
Pedunculul poate fi ușor deteriorat.
Perele nu trebuie să fie pietroase.
(iii) Categoria II
Această categorie cuprinde perele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.
Pulpa nu trebuie să prezinte defecte esențiale.
Următoarele defecte pot fi permise, cu condiția ca perele să își păstreze caracteristicile esențiale în privința calității, a capacității de conservare și a prezentării:
— defecte de formă;
— defecte de dezvoltare,
— defecte de colorație;
— ușoare înroșiri și înăspriri,
— defecte la nivelul epidermei, care nu trebuie să depășească:
—— lungimea de 4 cm, în cazul defectelor de formă alungită,
— 2,5 cm2 în total în cazul altor defecte, cu excepția rapănului (Venturia pirina și V. inaequalis), a cărui suprafață adunată nu trebuie să depășească 1 cm2,
— striviri ușoare pe o suprafață de maximum 2 cm2.
III. DISPOZIȚII PRIVIND SORTAREA DUPĂ DIMENSIUNE
Dimensiunea este determinată de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale.
Există o dimensiune minimă obligatorie pentru fiecare categorie:
„Extra” |
Categoria I |
Categoria II |
|
Soiuri cu fructe mari |
60 mm |
55 mm |
55 mm |
Alte soiuri |
55 mm |
50 mm |
45 mm |
Perele de vară enumerate în anexa la prezentul standard nu trebuie să respecte cerința dimensiunii minime.
Cu scopul de a garanta omogenitatea din punctul de vedere al dimensiunii a fructelor dintr-un ambalaj, diferența de diametru dintre fructele din același ambalaj este limitată la:
— 5 mm pentru fructele din categoria „Extra” și pentru fructele din categoriile I și II prezentate pe rânduri și în straturi suprapuse.
— 10 mm pentru fructele din categoria I prezentate în vrac în ambalaj sau în ambalajele de vânzare.
Nu există nicio limită referitoare la omogenitatea dimensiunii pentru fructele din categoria II prezentate în vrac în ambalaj sau în ambalajele de vânzare.
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
Se admit toleranțe privind calitatea și dimensiunea în fiecare lot pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe privind calitatea
(i) Categoria „Extra”
Se admite o toleranță totală de 5 % din numărul sau din greutatea perelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 % în total poate reprezenta produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.
(ii) Categoria I
Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea perelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 % în total poate reprezenta produse care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei II de calitate, nici pe cele minime. Se exclud produsele afectate de putregai sau de alte deteriorări care le fac improprii pentru consum. Această toleranță nu se aplică pentru perele fără peduncul.
(iii) Categoria II
Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea perelor care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei, nici pe cele minime. Se exclud produsele afectate de putregai sau de alte deteriorări care le fac improprii pentru consum.
În cadrul acestei toleranțe, se admite un procent de maximum 2 % din numărul sau din greutatea fructelor care prezintă următoarele defecte:
— mici vătămări sau fisuri necicatrizate,
— urme foarte ușoare de putregai,
— prezența unor dăunători vii în fruct și/sau alterarea pulpei din cauza dăunătorilor.
B. Toleranțe privind dimensiunea
Pentru toate categoriile:
(a) în cazul fructelor care fac obiectul normelor de omogenitate, 10 % din numărul sau din greutatea fructelor care au dimensiunea imediat inferioară sau superioară dimensiunii menționate pe ambalaj, înregistrând, în cazul fructelor cu cea mai mică dimensiune admisă, o variație maximă de 5 mm sub dimensiunea minimă;
(b) în cazul fructelor care nu fac obiectul normelor de omogenitate, 10 % din numărul sau din greutatea fructelor de dimensiune mai mică decât cea prevăzută, cu o variație maximă de 5 mm sub dimensiunea minimă.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitatea
Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât pere de aceeași origine, de același soi, de aceeași calitate și dimensiune (dacă se impune sortarea după dimensiune) și cu același grad de coacere.
Pentru categoria „Extra”, se impune și omogenitatea din punctul de vedere al colorației.
Totuși, poate fi ambalat împreună într-o unitate de vânzare un amestec de pere din soiuri diferite ( 53 ), cu condiția să aibă o calitate omogenă și, pentru fiecare soi, aceeași origine.
Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalarea
Perele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.
Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie curate și de calitate astfel încât să nu cauzeze vătămări externe sau interne produsului. Utilizarea materialelor, în special a hârtiei sau a etichetelor care conțin mențiuni comerciale, este permisă cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fi fost făcută cu cerneală sau adeziv netoxice.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să fie astfel încât, atunci când sunt dezlipite, acest lucru să nu lase nici urme vizibile de adeziv, nici defecte pe epidermă.
Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA
Fiecare ambalaj ( 54 ) trebuie să conțină, în litere grupate pe aceeași parte, lizibile, indelebile și vizibile din exterior, următoarele indicații:
A. Identificare
Ambalatorul și/sau expeditorul/încărcătorul:
— denumirea și adresa fizică (de exemplu strada/localitatea/regiunea/codul poștal și, dacă este diferită de țara de origine, țara)
— sau
— un cod recunoscut oficial de autoritatea națională ( 55 ).
B. Natura produsului
— „Pere”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.
— Denumirea soiului. În cazul unităților de vânzare care conțin un amestec de pere din diferite soiuri, numele acestor soiuri.
C. Originea produsului
— Țara de origine și, în mod opțional, regiunea unde au fost cultivate sau denumirea națională, regională sau locală. În cazul unităților de vânzare care conțin un amestec de soiuri diferite de pere de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să apară lângă denumirea soiului în cauză.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria
— Dimensiunea sau, pentru fructele prezentate în rânduri și în straturi suprapuse, numărul de unități. În cazul în care identificarea este efectuată pe baza dimensiunii, aceasta este indicată:
—(a) pentru produsele care fac obiectul normelor privind omogenitatea, prin diametrul minim și maxim,
(b) pentru fructele care nu fac obiectul normelor privind omogenitatea, prin diametrul celui mai mic fruct din ambalaj, lângă care se menționează cuvintele „și peste această dimensiune” sau o denumire echivalentă sau, dacă este cazul, diametrul celui mai mare fruct din ambalaj.
E. Marca oficială de control (opțională)
Nu este necesar să se menționeze pe ambalaje indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când acestea conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile în mod clar din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste ambalaje nu trebuie să conțină mențiuni de natură să inducă în eroare. Atunci când aceste ambalaje sunt așezate în paleți, indicațiile trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două dintre fațetele paletului.
Apendice
Criterii privind dimensiunea pentru pere
M |
= |
Soiuri cu fructe mari |
PV |
= |
Pere de vară, pentru care nu este prevăzută nicio dimensiune minimă. |
Listă neexhaustivă de soiuri cu fructe mari și soiuri de pere de vară
Soiurile cu fructe mici și alte soiuri care nu sunt menționate în listă pot fi comercializate, cu condiția respectării cerințelor privind dimensiunea pentru alte soiuri prevăzute în secțiunea III din standard.
Unele dintre soiurile enumerate în cele ce urmează pot fi comercializate sub denumirile pentru care s-a solicitat sau s-a obținut în una sau mai multe țări protecția mărcii comerciale. Prima și a doua coloană din următorul tabel nu sunt destinate să includă astfel de denumiri comerciale. Anumite mărci comerciale cunoscute figurează în a treia coloană doar cu titlu informativ.
Soi |
Sinonime |
Denumiri comerciale |
Dimensiune |
Abbé Fétel |
Abate Fetel |
M |
|
Abugo o Siete en Boca |
PV |
||
Aka |
PV |
||
Alka |
M |
||
Alsa |
M |
||
Amfora |
M |
||
Alexandrine Douillard |
M |
||
Bergamotten |
PV |
||
Beurré Alexandre Lucas |
Lucas |
M |
|
Beurré Bosc |
Bosc, Beurré d’Apremont, Empereur Alexandre, Kaiser Alexander |
M |
|
Beurré Clairgeau |
M |
||
Beurré |
Hardenpont |
M |
|
Beurré Giffard |
PV |
||
Beurré précoce Morettini |
Morettini |
PV |
|
Blanca de Aranjuez |
Agua de Aranjuez, Espadona, Blanquilla |
PV |
|
Carusella |
PV |
||
Castell |
Castell de Verano |
PV |
|
Colorée de Juillet |
Bunte Juli |
PV |
|
Comice rouge |
M |
||
Concorde |
M |
||
Condoula |
PV |
||
Coscia |
Ercolini |
PV |
|
Curé |
Curato, Pastoren, Del cura de Ouro, Espadon de invierno, Bella de Berry, Lombardia de Rioja, Batall de Campana |
M |
|
D’Anjou |
M |
||
Dita |
M |
||
D. Joaquina |
Doyenné de Juillet |
PV |
|
Doyenné d’hiver |
Winterdechant |
M |
|
Doyenné du Comice |
Comice, Vereinsdechant |
M |
|
Erika |
M |
||
Etrusca |
PV |
||
Flamingo |
M |
||
Forelle |
M |
||
Général Leclerc |
Amber Grace™ |
M |
|
Gentile |
PV |
||
Golden Russet Bosc |
M |
||
Grand champion |
M |
||
Harrow Delight |
M |
||
Jeanne d’Arc |
M |
||
Joséphine |
M |
||
Kieffer |
M |
||
Klapa Mīlule |
M |
||
Leonardeta |
Mosqueruela, Margallon, Colorada de Alcanadre, Leonarda de Magallon |
PV |
|
Lombacad |
Cascade® |
M |
|
Moscatella |
PV |
||
Mramornaja |
M |
||
Mustafabey |
PV |
||
Packham’s Triumph |
Williams d’Automne |
M |
|
Passe Crassane |
Passa Crassana |
M |
|
Perita de San Juan |
PV |
||
Pérola |
PV |
||
Pitmaston |
Williams Duchesse |
M |
|
Précoce de Trévoux |
Trévoux |
PV |
|
Président Drouard |
M |
||
Rosemarie |
M |
||
Suvenirs |
M |
||
Santa Maria |
Santa Maria Morettini |
PV |
|
Spadoncina |
Agua de Verano, Agua de Agosto |
PV |
|
Taylors Gold |
M |
||
Triomphe de Vienne |
M |
||
Vasarine Sviestine |
M |
||
Williams Bon Chrétien |
Bon Chrétien, Bartlett, Williams, Summer Bartlett |
M |
PARTEA 7: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU CĂPȘUNI
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard reglementează căpșunile din soiurile (cultivarele) provenite din genul Fragaria L., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, căpșunile pentru prelucrarea industrială fiind excluse.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte căpșunile după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime
În toate categoriile, ținând seama de dispozițiile speciale prevăzute pentru fiecare categorie și de toleranțele admise, căpșunile trebuie să fie:
— întregi;
— sănătoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum);
— curate, practic fără materii străine vizibile;
— cu un aspect proaspăt, dar nespălate;
— fără boli;
— fără deteriorări cauzate de boli;
— cu caliciu (cu excepția fragilor); caliciul și, atunci când este prezent, pedunculul trebuie să fie proaspete și verzi;
— fără umezeală externă anormală;
— fără miros și/sau gust străin.
Căpșunile trebuie să fie culese cu atenție.
Ele trebuie să fie suficient de dezvoltate și de mature. Dezvoltarea și starea căpșunilor trebuie să le permită:
— să reziste la transport și manipulare și
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
B. Clasificare
Căpșunile sunt încadrate în trei categorii definite după cum urmează:
(i) Categoria „Extra”
Căpșunile din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să fie caracteristice soiului respectiv.
Ele trebuie să aibă un aspect sănătos, ținând seama de caracteristicile soiului.
Căpșunile trebuie să nu prezinte urme de pământ.
Căpșunile nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte mici alterări superficiale la nivelul epidermei, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea și prezentarea sa în ambalaj.
(ii) Categoria I
Căpșunile din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ele trebuie să prezinte colorația și forma caracteristice soiului.
Cu toate acestea, sunt permise următoarele defecte cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea de păstrare și prezentarea în ambalaj:
— ușor defect de formă;
— o mică zonă albă care să nu depășească a zecea parte din suprafața fructului;
— ușoare semne superficiale de presare.
Ele trebuie să fie lipsite practic de urme de pământ.
(iii) Categoria II
Această categorie cuprinde căpșunile care nu pot fi încadrate în categoriile superioare, dar care corespund caracteristicilor minime definite anterior.
Căpșunile pot prezenta următoarele defecte, cu condiția să-și păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:
— defecte de formă;
— o zonă albă a cărei suprafață nu trebuie să depășească a cincea parte din suprafața fructului;
— ușoare contuzii uscate care nu sunt susceptibile să se dezvolte;
— urme ușoare de pământ.
III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale.
Căpșunile trebuie să prezinte următoarele calibre minime:
— categoria „Extra”: 25 mm;
— categoriile I și II: 18 mm.
Nu există un calibru minim în cazul fragilor.
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
La fiecare colet sunt premise toleranțe cu privire la calitate și calibru, pentru produsele care nu satisfac cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe de calitate
(i) Categoria „Extra”
5 % din numărul sau greutatea căpșunilor care nu corespund caracteristicilor categoriei, dar care sunt conforme caracteristicilor de la categoria I sau sunt admise în mod excepțional în toleranțele acestei categorii. În cadrul acestei toleranțe, fructele alterate se limitează la 2 %.
(ii) Categoria I
10 % din numărul sau greutatea căpșunilor care nu corespund caracteristicilor categoriei, dar care sunt conforme caracteristicilor de la categoria II sau sunt admise în mod excepțional în toleranțele acestei categorii. În cadrul acestei toleranțe, fructele alterate se limitează la 2 %.
(iii) Categoria II
10 % în număr sau greutate din căpșunile care nu îndeplinesc cerințele categoriei și nici cerințele minime, cu excepția fructelor atinse de putregai, cu lovituri pronunțate sau de orice alte alterări din cauza cărora ar deveni improprii pentru consum. În cadrul acestei toleranțe, fructele alterate se limitează la 2 %.
B. Toleranțe de calibru
Pentru toate categoriile: 10 % în număr sau greutate din căpșunile care nu corespund calibrului minim impus.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitate
Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât căpșuni de aceeași origine, soi și calitate.
În categoria „Extra”, căpșunile – cu excepția fragilor – trebuie să fie deosebit de omogene și uniforme în ceea ce privește gradul de maturitate, colorația și calibrul. La categoria I, ele pot fi mai puțin omogene în ceea ce privește calibrul.
Partea vizibilă a conținutului coletului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalare
Căpșunile trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau înscrisuri, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice.
Fructele din categoria „Extra” trebuie să aibă o prezentare deosebită.
Coletele nu trebuie să conțină materii străine.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie ca, atunci când sunt dezlipite, să nu lase urme vizibile de clei, nici defecte pe epidermă.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAJUL
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior:
A. Identificare
Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului
Această mențiune poate fi înlocuită:
— pentru toate ambalajele, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mențiunea „Ambalator și/sau expeditor” sau o abreviere echivalentă;
— doar pentru coletele pre-ambalate, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Comunitatea Europeană, indicat în strânsă legătură cu referința „Ambalat pentru:” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. Vânzătorul furnizează orice informații considerate necesare de organismele de control privind semnificația acestui cod.
B. Natura produsului
— „Căpșuni”, în cazul în care conținutul coletului nu este vizibil din exterior.
— Denumirea soiului (opțional).
C. Originea produsului
Țara de origine și, eventual, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria.
E. Marcajul de control oficial (opțional)
Nu este necesar să se menționeze pe colete indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când coletele conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste colete nu trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare. Atunci când aceste colete sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două din fațetele paletului.
PARTEA 8: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU ARDEI GRAȘI
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard reglementează ardeii grași din soiurile (cultivarele) provenite din Capsicum annuum L. var. annuum, destinați livrării în stare proaspătă către consumatori, ardeii grași pentru prelucrare industrială fiind excluși.
În funcție de forma lor, se pot diferenția patru tipuri comerciale:
— ardei grași alungiți (ascuțiți);
— ardei grași pătrați (teșiți);
— ardei grași de formă conică pătrată (tronconici);
— ardei grași plați (gogoșari).
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte ardeii grași după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime
În toate categoriile, sub rezerva respectării dispozițiilor speciale pentru fiecare categorie și a toleranțelor permise, ardeii grași trebuie să fie:
— întregi;
— sănătoși (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum);
— curați, practic fără materii străine vizibile,
— proaspeți ca aspect;
— fără boli;
— fără deteriorări cauzate de boli;
— bine dezvoltați;
— fără vătămări cauzate de îngheț;
— fără leziuni nevindecate;
— nearși de soare [cu excepția specificațiilor din capitolul B: Clasificare, punctul (ii)];
— cu pedunculii atașați;
— fără umezeală externă anormală;
— fără miros și/sau gust străin.
Gradul de dezvoltare și starea ardeilor grași trebuie să fie de așa natură încât să le permită::
— să reziste la transport și manipulare și
— să ajungă la locul de destinație în stare satisfăcătoare.
B. Clasificare
Ardeii grași se clasifică în două categorii, definite în cele ce urmează:
(i) Categoria I
Ardeii grași din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristici pentru soiul și/sau tipul comercial, în ceea ce privește gradul de dezvoltare, forma și culoarea, în strânsă legătură cu gradul de maturitate.
Trebuie să fie:
— tari;
— practic fără pete.
Pedunculul poate fi ușor avariat sau tăiat, cu caliciul intact.
(ii) Categoria II
Această categorie include ardeii grași care nu se încadrează în categoria I, dar care satisfac cerințele minime specificate anterior.
Următoarele defecte pot fi admise cu condiția ca ardeii să-și păstreze caracteristicile esențiale în ceea ce privește calitatea, păstrarea calității și prezentarea:
— defecte de formă și de dezvoltare;
— arsuri de soare sau ușoare leziuni vindecate, cu o limită de 2 cm lungime pentru defectele ardeilor de formă alungită și 1 cm2 din suprafața totală pentru alte defecte;
— mici crăpături uscate superficiale, cu o lungime totală cumulată care să nu depășească 3 cm.
Pot fi mai puțin tari, fără a fi veștejiți.
Pedunculul poate fi deteriorat sau tăiat.
III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de diametrul (lățimea) umărului ardeilor grași. În cazul ardeilor grași plați (gogoșari), termenul „lățime” reprezintă diametrul ecuatorial maxim.
Pentru ardeii sortați pe baza calibrului, diferența de diametru dintre ardeiul dulce cel mai mare și cel mai mic din același colet nu trebuie să depășească 20 mm.
Lățimea ardeilor grași nu poate fi mai mică de:
— ardei grași alungiți (ascuțiți): 20 mm
— ardei grași pătrați (teșiți) și ardei grași de formă conică pătrată (tronconici): 40 mm
— ardei grași plați (gogoșari): 55 mm
Calibrarea nu este obligatorie pentru categoria II, sub rezerva respectării calibrelor minime.
Cerințele în materie de calibrare nu se aplică produselor miniaturale ( 56 ).
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
La fiecare colet sunt premise toleranțe cu privire la calitate și calibru, pentru produsele care nu satisfac cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe de calitate
(i) Categoria I
10 % din numărul sau greutatea ardeilor grași care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei II sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(ii) Categoria II
10 % din numărul sau greutatea ardeilor grași care nu îndeplinesc cerințele categoriei și nici cerințele minime, cu excepția produselor afectate de putrezire sau de orice altă deteriorare, care îi fac să fie improprii pentru consum.
B. Toleranțe de calibru
(i) Categoria I
10 % din numărul sau greutatea ardeilor grași neconformi cu calibrele identificate în limita a ± 5 mm, incluzând nu mai mult de 5 % din ardeii grași aflați sub calibrul minim stabilit.
(ii) Categoria II
— Ardei grași calibrați
— 10 % din numărul sau greutatea ardeilor grași neconformi cu calibrele identificate în limita a ± 5 mm, incluzând nu mai mult de 5 % din ardeii grași aflați sub calibrul minim stabilit.
— Ardei grași necalibrați
— 5 % din numărul sau greutatea ardeilor grași cu până la 5 mm mai mici decât calibrul minim stabilit.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitate
Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât ardei grași de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate, calibru (dacă se impune calibrarea) și, în cazul categoriei I, să aibă un grad de maturitate și o colorație în mare parte asemănătoare.
Cu toate acestea, coletele pot conține amestecuri de ardei grași de diferite culori, cu condiția ca aceștia să fie omogeni în ceea ce privește originea, calitatea, tipul comercial și calibrul (dacă se impune calibrarea).
Ambalajele destinate vânzării către consumatori, cu o greutate netă care nu depășește 1 kg, pot conține amestecuri de ardei grași de diferite culori și/sau tipuri comerciale, cu condiția ca aceștia să fie omogeni în ceea ce privește calitatea și, pentru fiecare culoare și/sau tip comercial în cauză, originea acestora.
În cazul produselor sortate după calibru, ardeii grași alungiți ar trebui să aibă o lungime suficient de omogenă.
Ardeii grași miniaturali trebuie să aibă un calibru cu un grad rezonabil de omogenitate. Aceștia pot fi amestecați cu alte produse miniaturale de tip și origine diferite.
Partea vizibilă a conținutului coletului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalare
Ardeii grași trebuie ambalați astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea materialelor, în special a hârtiei sau a timbrelor care conțin specificații comerciale, este permisă cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fi fost făcută cu cerneală sau adeziv netoxice.
Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie ca, atunci când sunt dezlipite, să nu lase urme vizibile de clei, nici defecte pe epidermă.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAJUL
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior:
A. Identificare
Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului
Această mențiune poate fi înlocuită:
— pentru toate ambalajele cu excepția preambalajelor, prin codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mențiunea „Ambalator și/sau expeditor” sau de o abreviere echivalentă;
— doar pentru coletele pre-ambalate, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Comunitatea Europeană, indicat în strânsă legătură cu referința „Ambalat pentru:” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. Vânzătorul furnizează orice informații considerate necesare de organismele de control privind semnificația acestui cod.
B. Natura produsului
În cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior:
— „Ardei grași”;
— Culoare;
— Tip comercial („alungiți”, „pătrați teșiți”, „pătrați tronconici”, „plați”) sau numele soiului.
În cazul coletelor sau al ambalajelor destinate vânzării către consumatori care conțin un amestec de diferite culori și/sau diferite tipuri comerciale de ardei:
— „Amestec de ardei” sau denumirea echivalentă;
— În cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior, culorile și/sau tipurile comerciale ale ardeilor grași și numărul de bucăți din fiecare culoare și/sau tip comercial în cauză.
C. Originea produsului
Țara de origine și, eventual, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.
În cazul ambalajelor destinate vânzării către consumatori care conțin un amestec de ardei grași de diferite culori și/sau tipuri comerciale de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine în cauză trebuie să figureze în imediata apropiere a numelui culorilor și/sau a tipurilor comerciale respective.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria;
— Calibrul (dacă se impune calibrarea), exprimat ca diametru minim sau maxim sau prin marca „necalibrat”, după caz
— După caz, „mini-ardei”, „baby-ardei” sau orice altă denumire adecvată pentru un produs miniatural. În cazul în care sunt amestecate mai multe tipuri de produse miniaturale în același ambalaj, este obligatoriu să se menționeze toate produsele din ambalaj, precum și originea acestora.
E. Marcajul de control oficial (opțional)
Nu este necesar să se menționeze pe colete indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când coletele conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste colete nu trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare. Atunci când aceste colete sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două din fațetele paletului.
PARTEA 9: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU STRUGURII DE MASĂ
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard reglementează strugurii de masă din soiurile (cultivarele) provenite din Vitis vinifera L., destinați livrării în stare proaspătă către consumatori, strugurii de masă pentru prelucrare industrială fiind excluși.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte strugurii de masă după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime
La toate categoriile, ținând seama de dispozițiile speciale prevăzute pentru fiecare categorie și de toleranțele admise, ciorchinii și boabele trebuie să fie:
— sănătoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum);
— curate, practic fără materii străine vizibile;
— fără boli;
— fără deteriorări cauzate de boli;
— fără umezeală externă anormală;
— fără miros și/sau gust străin;
De asemenea, boabele trebuie să fie:
— întregi;
— bine formate;
— dezvoltate normal.
Pigmentarea datorată soarelui nu constituie un defect.
Ciorchinii trebuie să fie culeși cu grijă.
Sucul de struguri trebuie să aibă un indice refractometric care să corespundă cel puțin cu:
— 12o Brix pentru soiurile Alphonse Lavallée, Cardinal și Victoria;
— 13o Brix pentru toate celelalte soiuri cu sâmburi;
— 14o Brix pentru toate soiurile fără sâmburi.
În plus, toate soiurile trebuie să prezinte un raport zahăr-aciditate satisfăcător.
Dezvoltarea și starea strugurilor de masă trebuie să le permită:
— să reziste la transport și manipulare și
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
B. Clasificare
Strugurii de masă fac obiectul unei clasificări în trei categorii definite mai jos.
(i) Categoria „Extra”
Strugurii de masă clasificați în această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ciorchinii trebuie să aibă forma, dezvoltarea și culoarea tipice soiului, ținând seama de zona de producție, și să nu aibă niciun defect. Boabele trebuie să fie tari, bine prinse de ciorchine, repartizate uniform pe ciorchine și practic acoperite cu pelicula de ceară.
(ii) Categoria I
Strugurii de masă clasificați în această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ciorchinii trebuie să aibă forma, dezvoltarea și culoarea tipice soiului, ținând seama de zona de producție. Boabele trebuie să fie tari, bine prinse de ciorchine și, pe cât posibil, acoperite cu pelicula de ceară. Repartizarea boabelor pe ciorchine poate fi totuși mai puțin uniformă decât la categoria „Extra”.
Sunt permise următoarele defecte ușoare cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea și prezentarea acestuia în ambalaj:
— ușoare defecte de formă;
— ușoare defecte de colorație;
— ușoare arsuri din cauza soarelui care nu afectează decât epiderma.
(iii) Categoria II
Această categorie cuprinde strugurii de masă care nu pot fi clasificați în categoriile superioare, dar corespund caracteristicilor minime definite mai sus.
Ciorchinii pot prezenta ușoare defecte de formă, de dezvoltare și de culoare, cu condiția să nu fie modificate caracteristicile esențiale ale soiului, ținând seama de zona de producție.
Boabele trebuie să fie tari și bine prinse de ciorchine și, pe cât posibil, acoperite cu pelicula de ceară. Repartizarea pe ciorchine poate fi mai puțin uniformă decât la categoria I.
Boabele pot prezenta următoarele defecte, cu condiția să își păstreze caracteristicile esențiale în ceea ce privește calitatea, păstrarea și prezentarea:
— defecte de formă;
— defecte de colorație;
— ușoare arsuri pe epidermă, din cauza soarelui;
— striviri ușoare;
— ușoare defecte ale epidermei.
III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrarea este determinată de greutatea ciorchinelui.
Următoarele cerințe minime în materie de calibrare în cazul ciorchinilor sunt prevăzute pentru strugurii de masă cultivați în seră și pentru strugurii cultivați pe câmp, respectiv soiurile cu boabe mari sau mici:
Struguri de masă cultivați în seră (dacă este menționat pe etichetă) |
Struguri de masă cultivați pe câmp |
||
Toate soiurile cu excepția celor cu boabe mici specificate în apendice |
Soiurile cu boabe mici specificate în apendice |
||
Categoria „Extra” |
300 g |
200 g |
150 g |
Categoria I |
250 g |
150 g |
100 g |
Categoria II |
150 g |
100 g |
75 g |
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
La fiecare colet sunt premise toleranțe cu privire la calitate și calibru, pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe de calitate
(i) Categoria „Extra”
5 % din greutatea ciorchinilor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei I sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(ii) Categoria I
10 % din greutatea ciorchinilor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei II sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
(iii) Categoria II
10 % din greutatea ciorchinilor care nu îndeplinesc cerințele categoriei și nici cerințele minime, cu excepția produselor atinse de putreziciune sau de orice altă alterare care le face improprii consumului.
B. Toleranțe de calibru
(i) Categoria „Extra” și categoria I
10 % din greutatea ciorchinilor care nu îndeplinesc cerințele în materie de calibrare ale categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei imediat inferioare.
(ii) Categoria II
10 % din greutatea ciorchinilor care nu îndeplinesc cerințele în materie de calibrare ale categoriei, dar cu o greutate de cel puțin 75 g.
(iii) Categoriile „Extra”, I și II
Fiecare ambalaj destinat vânzării către consumatori, care nu depășește greutatea netă de 1 kg poate conține un ciorchine cântărind mai puțin de 75 g pentru adaptarea greutății, cu condiția ca ciorchinele să îndeplinească toate celelalte cerințe ale categoriei indicate.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitate
Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât ciorchini de aceeași origine, soi, calitate și grad de maturitate.
În cazul strugurilor ambalați în colete mici destinate vânzării către consumatori, având o greutate netă de maximum 1 kg, nu este necesară omogenitatea în ceea ce privește soiul și originea.
În ceea ce privește categoria „Extra”, ciorchinii trebuie să aibă o culoare și un calibru mai mult sau mai puțin identice.
Includerea în fiecare colet a unor ciorchini de culori diferite în scopuri decorative este permisă în cazul soiului Chasselas.
Partea vizibilă a conținutului coletului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalare
Strugurii de masă trebuie ambalați astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.
În cazul categoriei „Extra”, ciorchinii trebuie să fie ambalați într-un singur strat.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea materialelor, în special a hârtiei sau a timbrelor care conțin specificații comerciale, este permisă cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fi fost făcută cu cerneală sau adeziv netoxice.
Coletele nu trebuie să conțină materii străine, cu excepția cazului când este vorba de o prezentare specială conținând un fragment de mlădiță atașată de crenguța ciorchinelui și care nu depășește 5 cm în lungime.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie ca, atunci când sunt dezlipite, să nu lase urme vizibile de clei, nici defecte pe epidermă.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAJUL
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior:
A. Identificare
Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului
Această mențiune poate fi înlocuită:
— pentru toate ambalajele, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mențiunea „Ambalator și/sau expeditor” sau o abreviere echivalentă;
— doar pentru coletele pre-ambalate, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Comunitatea Europeană, indicat în strânsă legătură cu referința „Ambalat pentru:” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. Vânzătorul furnizează orice informații considerate necesare de organismele de control privind semnificația acestui cod.
B. Natura produsului
— „Struguri de masă”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior;
— Numele soiului sau, dacă este cazul, al soiurilor;
— „Cultivați în seră”, după caz.
C. Originea produsului
Țara de origine sau, dacă este cazul, țările de origine și, eventual, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria.
E. Marcajul de control oficial (opțional)
Nu este necesar să se menționeze pe colete indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când coletele conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste colete nu trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare. Atunci când aceste colete sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două din fațetele paletului.
Anexă
Listă exhaustivă a soiurilor cu boabe mici
Soi |
Alte nume sub care este cunoscut soiul |
Admirable de Courtiller |
Admirable, Csiri Csuri |
Albillo |
Acerba, Albuela, Blanco Ribera, Cagalon |
Angelo Pirovano |
I. Pirovano 2 |
Annamaria |
I. Ubizzoni 4 |
Baltali |
|
Beba |
Beba de los Santos, Eva |
Catalanesca |
Catalanesa, Catalana, Uva Catalana |
Chasselas blanc |
Chasselas doré, Fendant, Franceset, Franceseta, Gutedel, Krachgutedel, White van der Laan |
Chasselas rouge |
Roter Gutedel |
Chelva |
Chelva de Cebreros, Guareña, Mantuo, Villanueva |
Ciminnita |
Cipro bianco |
Clairette |
Blanquette, Malvoisie, Uva de Jijona |
Colombana bianca |
Verdea, Colombana de Peccioli |
Dehlro |
|
Delizia di Vaprio |
I. Pirovano 46 A |
Exalta |
|
Flame Seedless |
Red Flame |
Gros Vert |
Abbondanza, St Jeannet, Trionfo dell'Esposizione, Verdal, Trionfo di Gerusalemme |
Jaoumet |
Madeleine de St Jacques, Saint Jacques |
Madeleine |
Angevine, Angevine Oberlin, Madeleine Angevine Oberlin, Republicain |
Mireille |
|
Molinera |
Besgano, Castiza, Molinera gorda |
Moscato d'Adda |
Muscat d'Adda |
Moscato d'Amburgo |
Black Muscat, Hambro, Hamburg, Hamburski Misket, Muscat d'Hambourg, Moscato Preto |
Moscato di Terracina |
Moscato di Maccarese |
Œillade |
Black Malvoisie, Cinsaut, Cinsault, Ottavianello, Sinso |
Panse precoce |
Bianco di Foster, Foster's white, Sicilien |
Perla di Csaba |
Càbski Biser, Julski muskat, Muscat Julius, Perle de Csaba |
Perlaut |
|
Perlette |
|
Pizzutello bianco |
Aetonychi aspro, Coretto, Cornichon blanc, Rish Baba, Sperone di gallo, Teta di vacca |
Precoce de Malingre |
|
Primus |
I. Pirovano 7 |
Prunesta |
Bermestia nera, Pergola rossa, Pergolese di Tivoli |
Regina dei Vigneti |
Königin der Weingärten, Muskat Szölöskertek Kizalyneja, Szölöskertek Kizalyneh, Rasaki ourgarias, Regina Villoz, Reina de las Viñas, Reine des Vignes, I. Mathiasz 140, Queen of the Vineyards |
Servant |
Servan, Servant di Spagna |
Sideritis |
Sidiritis |
Sultanines |
Bidaneh, Kishmich, Kis Mis, Sultan, Sultana, Sultani, Cekirdesksiz, Sultanina bianca, Sultaniye, Thompson Seedless and mutations |
Valenci blanc |
Valensi, Valency, Panse blanche |
Valenci noir |
Planta Mula, Rucial de Mula, Valenci negro |
Yapincak |
PARTEA 10: STANDARDE DE COMERCIALIZARE PENTRU TOMATE
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard se aplică tomatelor din soiurile (cultivarele) provenite din Lycopersicum esculentum Mill, destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, tomatele pentru prelucrarea industrială fiind excluse.
Se disting patru tipuri comerciale de tomate:
— „rotunde”,
— „cu dungi”;
— „prelungi” sau „alungite”,
— tomate „cireșe” (inclusiv tomatele „cocktail”).
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte tomatele după condiționare și ambalare.
A. Cerințe minime
În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, tomatele trebuie să fie:
— intacte;
— sănătoase; se exclud produsele atinse de putregai sau cu deteriorări care le fac improprii pentru consum;
— curate, practic fără materii străine vizibile;
— cu aspect proaspăt;
— practic fără dăunători;
— fără vătămări cauzate de dăunători care afectează pulpa;
— fără umezeală externă anormală;
— fără mirosuri și/sau gusturi străine.
În ceea ce privește tomatele în ciorchine, codițele trebuie să fie proaspete, sănătoase, curate și lipsite de frunze și de materii străine vizibile.
Dezvoltarea și starea tomatelor trebuie să le permită:
— să fie rezistente la transport și manipulare;
— să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
B. Clasificare
Tomatele fac obiectul unei clasificări în trei categorii definite în continuare.
(i) Categoria „Extra”
Tomatele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Acestea trebuie să aibă pulpa tare și să prezinte forma, aspectul și dezvoltarea caracteristice soiului.
Culoarea lor, raportată la stadiul de coacere, trebuie să poată răspunde cerințelor menționate la ultimul paragraf de la punctul A de mai sus.
Acestea nu trebuie să prezinte pete verzi sau alte defecte, cu excepția unor defecte foarte ușoare, superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea sa, capacitatea de conservare și prezentarea în ambalaj.
(ii) Categoria I
Tomatele clasificate în această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ele trebuie să fie suficient de tari și să prezinte caracteristicile soiului.
Trebuie să fie lipsite de crăpături și de pete verzi vizibile. Cu toate acestea, pot fi permise următoarele defecte ușoare cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, capacitatea de conservare și prezentarea în ambalaj:
— un mic defect de formă,
— ușoare defecte de colorație,
— ușoare defecte ale epidermei,
— urme foarte ușoare de lovituri.
În plus, tomatele „cu dungi” pot prezenta:
— crăpături cicatrizate cu o lungime maximă de 1 cm,
— protuberanțe, dar nu excesive,
— un mic ombilic, dar fără suberificare,
— o suberificare a stigmatului pe o suprafață de maximum 1 cm2,
— o cicatrice fină a pistilului de formă alungită (asemănătoare unei cusături), a cărei lungime nu trebuie să depășească două treimi din diametrul maxim al fructului.
(iii) Categoria II
Această categorie cuprinde tomate care nu pot fi clasificate în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime menționate anterior.
Ele trebuie să fie suficient de tari (dar pot fi mai puțin tari decât cele din categoria I) și nu trebuie să prezinte crăpături necicatrizate.
Pot prezenta următoarele defecte, cu condiția să își păstreze caracteristicile esențiale privind calitatea, capacitatea de conservare și prezentarea:
— defecte de formă, de dezvoltare și de colorație,
— defecte ale epidermei sau lovituri, cu condiția să nu afecteze foarte mult fructul,
— crăpături cicatrizate cu o lungime de cel mult 3 cm pentru tomatele rotunde, cu dungi sau prelungi.
În plus, tomatele „cu dungi” pot prezenta:
— protuberanțe mai mari decât cele permise pentru categoria I, însă fără a prezenta defecte de formă,
— un ombilic,
— o suberificare a stigmatului pe o suprafață de maximum 2 cm2,
— o cicatrice fină a pistilului de formă alungită (asemănătoare unei cusături).
III. DISPOZIȚII PRIVIND SORTAREA DUPĂ DIMENSIUNE
Dimensiunea este determinată de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale, de greutate sau de număr.
Următoarele dispoziții nu se aplică tomatelor în ciorchine și sunt opționale pentru categoria II.
Pentru a se garanta omogenitatea dimensiunii:
(a) Diferența maximă în diametru dintre tomatele din același ambalaj se limitează la:
— 10 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (conform mențiunilor de pe ambalaj) este sub 50 mm,
— 15 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (conform mențiunilor de pe ambalaj) este de minimum 50 mm, dar sub 70 mm,
— 20 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (conform mențiunilor de pe ambalaj) este de minimum 70 mm, dar sub 100 mm,
— nu există nicio limită privind diferența de diametru pentru fructele cu dimensiunea de 100 mm sau mai mare.
În cazul în care se aplică coduri de dimensiune, trebuie să se respecte codurile și intervalele din tabelul următor:
Cod de dimensiune |
Diametru (mm) |
0 |
≤ 20 |
1 |
> 20 ≤ 25 |
2 |
> 25 ≤ 30 |
3 |
> 30 ≤ 35 |
4 |
> 35 ≤ 40 |
5 |
> 40 ≤ 47 |
6 |
> 47 ≤ 57 |
7 |
> 57 ≤ 67 |
8 |
> 67 ≤ 82 |
9 |
> 82 ≤ 102 |
10 |
> 102 |
(b) Pentru tomatele a căror sortare după dimensiune se face în funcție de greutate sau de număr, diferența de dimensiune trebuie să corespundă mențiunilor de la litera (a).
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
Se admit toleranțe privind calitatea și dimensiunea în fiecare lot pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe privind calitatea
(i) Categoria „Extra”
Se admite o toleranță totală de 5 % din numărul sau din greutatea tomatelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele din categoria I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 % în total poate reprezenta produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.
(ii) Categoria I
Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea tomatelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 % în total poate reprezenta produse care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei II de calitate, nici pe cele minime. Se exclud produsele afectate de putregai sau de alte deteriorări care le fac improprii pentru consum. În cazul tomatelor în ciorchine, 5 % din numărul sau din greutatea tomatelor desprinse de pe peduncul.
(iii) Categoria II
Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea tomatelor care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei, nici pe cele minime. Se exclud produsele afectate de putregai sau de alte deteriorări care le fac improprii pentru consum. În cazul tomatelor în ciorchine, 10 % din numărul sau din greutatea tomatelor desprinse de pe peduncul.
B. Toleranțe privind dimensiunea
Pentru toate categoriile: 10 % din numărul sau din greutatea tomatelor cu o dimensiune imediat superioară sau inferioară celei prevăzute.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitatea
Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu conțină decât tomate de aceeași origine, de același soi sau tip comercial, de aceeași calitate și dimensiune (dacă se impune sortarea după dimensiune).
Tomatele clasificate în categoriile „Extra” și I trebuie să fie omogene în ceea ce privește gradul de coacere și culoarea. În plus, pentru tomatele „prelungi”, lungimea trebuie să fie suficient de uniformă.
Cu toate acestea, pot fi ambalate împreună într-o unitate de vânzare ( 57 ) tomate amestecate, de culori diferite, de soiuri și/sau tipuri comerciale diferite, cu condiția ca acestea să aibă o calitate omogenă și, pentru fiecare culoare, soi și/sau tip comercial în parte, să aibă aceeași origine.
Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalarea
Tomatele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.
Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie curate și de calitate astfel încât să nu cauzeze vătămări externe sau interne produsului. Utilizarea materialelor, în special a hârtiei sau a etichetelor care conțin mențiuni comerciale, este permisă cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fi fost făcută cu cerneală sau adeziv netoxice.
Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA
Fiecare ambalaj ( 58 ) trebuie să prezinte următoarele indicații cu caractere grupate pe aceeași parte, lizibile, indelebile și vizibile din exterior:
A. Identificare
Ambalatorul și/sau expeditorul/încărcătorul:
— denumirea și adresa fizică (de exemplu strada/localitatea/regiunea/codul poștal și, dacă este diferită de țara de origine, țara)
— sau
— un cod recunoscut oficial de autoritatea națională ( 59 ).
B. Natura produsului
„Tomate” sau „tomate în ciorchine” și tipul comercial, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior. Aceste indicații sunt obligatorii în toate cazurile pentru tipurile „cireșe” (sau „cocktail”), în ciorchine sau nu.
— „Amestec de tomate” sau o denumire echivalentă în cazul unor unități de vânzare care conțin un amestec de diferite culori, soiuri și/sau tipuri comerciale de tomate. Dacă produsul nu este vizibil din exterior, trebuie indicate culorile, soiurile sau tipurile comerciale ale unităților de vânzare.
— Denumirea soiului (opțional).
C. Originea produsului
Țara de origine și, în mod opțional, regiunea unde au fost cultivate sau denumirea națională, regională sau locală.
În cazul unităților de vânzare care conțin un amestec de diferite culori, soiuri și/sau tipuri comerciale de tomate de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă numele culorii, al soiului și/sau al tipului comercial respectiv.
D. Caracteristici comerciale
— Categoria
— Dimensiunea (dacă se impune sortarea după dimensiune) exprimată în diametrul minim și maxim.
E. Marca oficială de control (opțional)
— Nu este necesar să se menționeze pe ambalaje indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când acestea conțin ambalaje pentru comercializare, vizibile în mod clar din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste ambalaje nu trebuie să conțină mențiuni de natură să inducă în eroare. Atunci când aceste ambalaje sunt așezate în paleți, indicațiile trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două dintre fețele paleților.
ANEXA II
SPECIMEN PREVĂZUT LA ARTICOLUL 11 ALINEATUL (1)
ANEXA III
CERTIFICAT DE CONFORMITATE CU STANDARDELE DE COMERCIALIZARE COMUNITARE PENTRU FRUCTELE ȘI LEGUMELE PROASPETE MENȚIONATE LA ARTICOLELE 11, 12 și 12a
ANEXA IV
ȚĂRI ALE CĂROR CONTROALE DE CONFORMITATE AU FOST APROBATE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 13
▼M8 —————
Țara |
Produsele |
Elveția |
Fructe și legume proaspete altele decât citrice |
Maroc |
Fructe și legume proaspete |
Africa de Sud |
Fructe și legume proaspete |
Israel |
Fructe și legume proaspete |
India |
Fructe și legume proaspete |
Noua Zeelandă |
Mere, pere și kiwi |
Senegal |
Fructe și legume proaspete |
Kenya |
Fructe și legume proaspete |
Turcia |
Fructe și legume proaspete |
▼M8 —————
ANEXA VI
Metode de control prevăzute la articolul 20 alineatul (1)
Observație: Următoarele metode de control se bazează pe dispozițiile ghidului de aplicare a controlului calității fructelor și legumelor proaspete adoptat în cadrul regimului OCDE privind aplicarea standardelor internaționale pentru fructe și legume.
1. DEFINIȚII
1.1 Colet
Parte individualizată a unui lot prin ambalajul și conținutul său concepută astfel încât să faciliteze manipularea și transportul unui anumit număr de unități de vânzare sau de produse în vrac sau ordonate, pentru a evita deteriorarea cauzată de manipularea fizică și de transportul acestora. Containerele de transport rutier, feroviar, maritim și aerian nu sunt considerate colete.
1.2 Ambalaj pentru comercializare
Parte individualizată a unui lot prin ambalajul și conținutul său concepută astfel încât să constituie, la punctul de vânzare, o unitate de vânzare pentru utilizatorul final sau consumator.
1.2a Preambalaje
Preambalajele reprezintă ambalaje pentru comercializare concepute în așa fel încât ambalajul să acopere în întregime sau parțial conținutul, dar astfel încât conținutul să nu poată fi modificat fără a deschide sau modifica ambalajul. Peliculele protectoare care acoperă produsele individuale nu sunt considerate preambalaje.
1.3 Expediție
Cantitatea de produse destinată comercializării de către un comerciant, prezentă în momentul controlului și definită printr-un document. O expediție se poate compune dintr-unul sau din mai multe tipuri de produse; ea poate conține unul sau mai multe loturi de fructe și legume proaspete, uscate naturale sau uscate artificial.
1.4 Lot
Cantitatea de produse care, în momentul controlului, are aceleași caracteristici privind:
— identitatea ambalatorului și/sau a expeditorului;
— țara de origine;
— natura produsului;
— categoria produsului;
— calibrul (în cazul în care produsul se clasează în funcție de calibrul său);
— soiul sau tipul comercial (după dispozițiile corespunzătoare ale standardului);
— tipul ambalajului și prezentarea.
Cu toate acestea, în cazul în care în timpul controlului de conformitate al expedițiilor (astfel cum este definit la punctul 1.3) este dificilă identificarea loturilor și/sau nu este posibilă prezentarea loturilor distincte, toate loturile din cadrul unei expediții pot fi considerate ca formând un singur lot dacă prezintă caracteristici similare în privința tipului produsului, a expeditorului, a țării de origine, a categoriei și, în cazul în care acestea sunt prevăzute de standard, a soiului sau a tipului comercial.
1.5 Eșantionare
Acțiunea de a efectua o prelevare temporară a unei anumite cantități din produs în timpul unui control de conformitate.
1.6 Eșantion elementar
Colet prelevat la întâmplare din lot, în cazul produselor ambalate sau, în cazul produselor prezentat în vrac (încărcare directă într-un vehicul de transport sau într-un compartiment al vehiculului), o cantitate prelevată la întâmplare dintr-un punct al lotului.
1.7 Eșantion global
Mai multe eșantioane elementare, considerate ca fiind reprezentative pentru lot, prelevate în cantitate suficientă pentru a permite evaluarea lotului în funcție de toate criteriile.
1.8 Eșantion secundar
O cantitate egală de produse prelevată la întâmplare din eșantionul elementar.
În cazul nucilor ambalate, eșantionul secundar cântărește între 300 g și 1 kg. În cazul în care eșantionul elementar este compus din coletele care conțin ambalaje pentru comercializare, eșantionul secundar este constituit din unul sau mai multe ambalaje pentru comercializare care, în total, cântăresc minim 300 g.
În cazul altor produse ambalate, eșantionul secundar este constituit din 30 de unități, dacă greutatea netă a coletului este de maxim 25 kg și acesta nu conține ambalaje pentru comercializare. Aceasta înseamnă că, în anumite cazuri, trebuie controlat întregul conținut al coletului, dacă eșantionul elementar nu conține mai mult de 30 de unități.
1.9 Eșantion compozit (doar în cazul produselor uscate naturale sau uscate artificial)
Un eșantion compozit este un amestec, în greutate de cel puțin 3 kg, din toate eșantioanele secundare din cadrul unei eșantion global. Produsele care compun eșantionul compozit sunt amestecate în mod omogen.
1.10 Eșantion redus
Cantitate de produse prelevată la întâmplare din eșantionul global sau compozit, cu un volum limitat la cantitatea minimă necesară care este suficientă pentru a permite evaluarea anumitor criterii individuale.
Dacă, în urma controlului, produsele sunt distruse, volumul eșantionului redus nu depășește 10 % din eșantionul global sau, în cazul nucilor în coajă, un număr de 100 de nuci prelevate din eșantionul compozit. În cazul produselor mici uscate naturale sau uscate artificial (de exemplu, o cantitate de 100 g cuprinde peste 100 de unități) eșantionul redus nu depășește 300 g.
În vederea evaluării criteriilor privind gradul de dezvoltare și/sau de maturitate, eșantionarea este structurată în conformitate cu metodele obiective prezentate în Orientările privind efectuarea de teste obiective în vederea determinării calității fructelor, legumelor și produselor uscate naturale sau uscate artificial (http://www.oecd.org/agr/fv).
În vederea determinării conformității lotului pe baza diferitelor criterii, pot fi prelevate mai multe eșantioane reduse dintr-un eșantion global sau compozit.
2. PUNEREA ÎN APLICARE A CONTROLULUI DE CONFORMITATE
2.1 Observații generale
Controlul de conformitate se efectuează prin evaluarea eșantioanelor prelevate la întâmplare în diferite puncte ale loturilor care trebuie controlate. În principiu, calitatea eșantioanelor se presupune a fi reprezentativă pentru calitatea lotului.
2.2 Locul de efectuare a controlului
Controlul de conformitate poate fi efectuat în timpul operațiunilor de ambalare, la punctul de expediere, în timpul transportului, la punctul de recepție, în cadrul vânzării cu ridicata și a vânzării cu amănuntul.
În cazurile în care organismele de control nu efectuează controlul de conformitate în spațiile proprii, deținătorul pune la dispoziție spații care să permită desfășurarea controlului.
2.3 Identificarea loturilor și/sau imaginea de ansamblu privind expediția
Identificarea loturilor se efectuează în funcție de marcajul acestora sau de alte criterii cum ar fi mențiunile stabilite în conformitate cu Directiva 89/396/CEE a Consiliului ( 60 ). În cazul expedițiilor compuse din mai multe loturi, controlorul trebuie să aibă o imagine de ansamblu asupra expediției, prin intermediul documentelor de însoțire sau al declarațiilor. Acesta determină apoi gradul de conformitate al loturilor prezentate cu informațiile incluse în aceste documente.
În cazul în care produsele urmează să fie sau au fost încărcate într-un mijloc de transport, numărul de înregistrare al acestuia din urmă servește la identificarea expediției.
2.4 Prezentarea produselor
Controlorul desemnează coletele care urmează să fie examinate. Prezentarea acestora este făcută de operator și constă în prezentarea eșantionul global precum și în furnizarea tuturor informațiilor necesare în vederea identificării expediției sau a lotului.
În cazul în care sunt necesare eșantioane reduse sau secundare, controlorul le alege din eșantionul global.
2.5 Controlul fizic
— Evaluarea ambalajului și a prezentării:
— Conformitatea și curățenia ambalajului, inclusiv a materialelor utilizate în ambalaj, sunt verificate în funcție de dispozițiile referitoare la conformitatea cu standardele de comercializare relevante. În cazul produselor ambalate, această evaluare este realizată pe baza eșantioanelor elementare iar în toate celelalte cazuri pe baza vehiculului de transport. În cazul în care numai anumite tipuri de ambalaje sau prezentări sunt permise, controlorul verifică dacă acestea sunt utilizate.
— Verificarea marcajului:
— Controlorul verifică dacă marcajul produselor este conform cu standardul de comercializare relevant. Este verificată acuratețea marcajului și/sau măsura în care sunt necesare modificări.
— În cazul produselor ambalate, această verificare se efectuează pe baza eșantioanelor elementare, iar în toate celelalte cazuri pe baza documentelor care însoțesc paletul sau vehiculul de transport.
— Fructele și legumele ambalate în mod individual într-o peliculă de plastic nu pot fi considerate ca produse alimentare preambalate în sensul Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului și nu trebuie să facă, în mod necesar, obiectul marcajului prevăzut de standardele de comercializare. În acest caz, pelicula de plastic poate fi considerată ca o simplă protecție pentru produse fragile.
— Verificarea conformității produselor:
— Controlorul determină dimensiunea eșantionului global care îi poate permite să evalueze lotul. Acesta alege la întâmplare coletele care trebuie verificate sau, în cazul produselor în vrac, punctele din lot din care se va face prelevarea eșantioanelor individuale.
— Se acordă o atenție deosebită asigurării unei prelevări a eșantioanelor care să nu afecteze în mod negativ calitatea produselor.
— Coletele deteriorate nu sunt utilizate pentru a face parte din eșantionul global. Acestea sunt puse deoparte și pot face obiectul, după caz, al unui examen și al unui raport separate.
— Eșantionul global cuprinde următoarele cantități minime în cazul în care un lot este declarat ca fiind nesatisfăcător sau există riscul de neconformitate a unui produs cu standardele de comercializare:
—
Produse ambalate |
|
Număr de colete pe lot |
Număr de colete care trebuie prelevate (eșantioane elementare) |
Până la 100 |
5 |
Între 101 și 300 |
7 |
Între 301 și 500 |
9 |
Între 501 și 1 000 |
10 |
Peste 1 000 |
15 (minimum) |
Produse în vrac (încărcare directă într-un vehicul de transport sau într-un compartiment al vehiculului) |
|
Cantitatea lotului în kg sau numărul de legături pe lot |
Cantitatea de eșantioane elementare în kg sau numărul de legături |
Până la 200 |
10 |
Între 201 și 500 |
20 |
Între 501 și 1 000 |
30 |
Între 1 001 și 5 000 |
60 |
Peste 5 000 |
100 (minimum) |
— În cazul fructelor și legumelor voluminoase (mai mult de 2 kg pe bucată), eșantioanele elementare sunt constituite din cel puțin cinci unități. În cazul loturilor compuse din mai puțin de 5 colete sau cu o greutate mai mică de 10 kg, controlul vizează întregul lot.
— În cazul în care, în urma unui control, controlorul estimează că nu este în măsură să ia o hotărâre, este efectuat un alt control fizic, iar rezultatul global îl constituie media aritmetică a celor două controale.
2.6 Controlul produsului
În cazul produselor ambalate, eșantioane elementare sunt folosite pentru a verifica aspectul general al produsului, prezentarea, gradul de curățenie și etichetarea. În toate celelalte cazuri, aceste controale sunt efectuate pe baza lotului sau a vehiculului de transport.
Produsul care urmează să fie supus unui control de conformitate este complet scos din ambalajul său. Controlorul poate să nu facă acest lucru în cazul în care eșantionarea se face pe baza eșantioanelor compozite.
Verificarea omogenității, a caracteristicilor minime, a categoriilor de calitate și a calibrului este efectuată cu ajutorul eșantionului global, sau a eșantionului compozit pe baza informațiilor cuprinse în broșurile explicative publicate în cadrul regimului OCDE privind aplicarea standardelor internaționale pentru fructe și legume (http://www.oecd.org/agr/fv).
Atunci când produsul prezintă defecte, controlorul determină procentajul acestora după numărul sau greutatea produselor neconforme cu standardul.
Defectele externe sunt verificate pe baza eșantionului global sau compozit. Conformitatea privind anumite criterii referitoare la gradul de dezvoltare și/sau de maturitate sau care implică prezența sau absența unor defecte interne poate fi verificată cu ajutorul eșantioanelor reduse. Verificarea cu ajutorul eșantioanelor reduse se aplică în special în cazul în care operațiunile de control antrenează distrugerea valorii comerciale a produsului.
Criteriile privind gradul de dezvoltare și/sau de maturitate sunt verificate cu ajutorul instrumentelor și metodelor prevăzute în acest scop de standardul de comercializare relevant sau în conformitate cu Orientările privind efectuarea de teste obiective în vederea determinării calității fructelor, legumelor și produselor uscate naturale sau uscate artificial (http://www.oecd.org/agr/fv).
2.7 Rapoarte privind rezultatele controlului efectuat
Documentele prevăzute la articolul 12a se eliberează după caz.
În cazul descoperirii unor defecte care conduc la neconformitatea produselor, comerciantul sau reprezentantul acestuia sunt informați în scris în privința acestor defecte și al procentajului reprezentat de acestea, precum și asupra motivelor pentru care produsele sunt neconforme. Dacă este posibil să se asigure conformitatea produselor cu standardul prin modificarea marcajului, comerciantul sau reprezentantul său trebuie informați despre acest lucru.
În cazul în care produsele prezintă defecte, se indică procentajul produselor considerate neconforme cu standardul.
2.8 Diminuarea valorii produsului în urma unui control de conformitate
În urma controlului de conformitate, eșantionul global/compozit este pus la dispoziția operatorului sau a reprezentantului acestuia.
Organismul de control nu este obligat să restituie elementele eșantionului global/compozit care au fost distruse în timpul efectuării controlului de conformitate.
ANEXA VIa
PRODUSE PRELUCRATE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 52 ALINEATUL (2a)
Categorie |
Cod NC |
Descriere |
Sucuri de fructe |
ex20 09 |
Sucuri de fructe, cu excepția sucului de struguri și a mustului de struguri de la subpozițiile 2009 61 și 2009 69 și a sucului de banane de la subpoziția ex20 09 80, și sucuri concentrate, nefermentate, fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori Sucurile de fructe concentrate sunt sucuri de fructe încadrate la poziția ex20 09 obținute prin înlăturarea fizică a cel puțin 50 % din conținutul de apă, în ambalaje cu un conținut net de minimum 200 kg |
Concentrat de tomate |
ex200290 31 ex200290 91 |
Concentrat de tomate cu un conținut de materie uscată de minimum 28 % din greutate, în ambalaje directe cu un conținut net de minimum 200 kg |
Fructe și legume congelate |
ex07 10 |
Legume (nefierte sau fierte în apă sau în abur) congelate, cu excepția porumbului dulce de la subpoziția 0710 40 00, a măslinelor de la subpoziția 0710 80 10 și a fructelor din genul Capsicum sau din genul Pimenta de la subpoziția 0710 80 59 |
ex08 11 |
Fructe și fructe cu coajă lemnoasă, nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, cu excepția bananelor congelate de la subpoziția ex081190 95 |
|
ex20 04 |
Alte legume pregătite sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, congelate, altele decât produsele de la poziția 2006, cu excepția porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziția ex200490 10, a măslinelor de la subpoziția 2004 90 30 și a cartofilor pregătiți sau conservați sub formă de făină, griș sau fulgi de la subpoziția 2004 10 91 |
|
Conserve de fructe și legume |
ex20 01 |
Legume, fructe, fructe cu coajă lemnoasă și alte părți comestibile de plante, pregătite sau conservate în oțet sau acid acetic, exclusiv: — fructe din genul Capsicum, altele decât ardeii dulci sau ardeii grași de la subpoziția 2001 90 20 — porumb dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziția 2001 90 30 — igname, batate și părți similare comestibile de plante cu un conținut de amidon de minimum 5 % din greutate de la subpoziția 2001 90 40 — miez de palmier de la subpoziția 2001 90 60 — măsline de la subpoziția 2001 90 65 — frunze de viță de vie, muguri de hamei și alte părți similare comestibile de plante de la subpoziția ex200190 97 |
ex20 02 |
Tomate pregătite sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, cu excepția concentratului de tomate de la subpozițiile ex200290 31 și ex200290 91 descrise anterior |
|
ex20 05 |
Alte legume pregătite sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziția 2006, cu excepția măslinelor de la subpoziția 2005 70, a porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziția 2005 80 00, a fructelor din genul Caspicum, altele decât ardeii dulci sau ardeii grași de la subpoziția 2005 99 10, și a cartofilor pregătiți sau conservați sub formă de făină, griș sau fulgi de la subpoziția 2005 20 10 |
|
ex20 08 |
Fructe, fructe cu coajă lemnoasă și alte părți comestibile de plante, altfel pregătite sau conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori sau de alcool, nemenționate sau necuprinse în altă parte, exclusiv: — unt de arahide de la subpoziția 2008 11 10 — alte fructe cu coajă lemnoasă, altfel pregătite sau conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori, nemenționate sau necuprinse în altă parte, de la subpoziția ex20 08 19 — miez de palmier de la subpoziția 2008 91 00 — porumb de la subpoziția 2008 99 85 — igname, batate și părți comestibile similare de plante cu un conținut de amidon de minimum 5 % din greutate de la subpoziția 2008 99 91 — frunze de viță de vie, muguri de hamei și alte părți similare comestibile de plante de la subpoziția ex200899 99 — amestecuri de banane altfel pregătite sau conservate de la subpozițiile ex200892 59, ex200892 78, ex200892 93 și ex200892 98 — banane altfel pregătite sau conservate de la subpozițiile ex200899 49, ex200899 67 și ex200899 99 |
|
Conserve de ciuperci |
2003 10 |
Ciuperci din genul Agaricus, pregătite sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic |
Fructe conservate provizoriu în saramură |
ex08 12 |
Fructe și fructe cu coajă lemnoasă, conservate provizoriu în saramură, dar improprii consumului în această stare, cu excepția bananelor conservate provizoriu de la subpoziția ex081290 98 |
Fructe uscate |
ex08 13 |
Fructe uscate, altele decât cele de la pozițiile 0801-0806 |
0804 20 90 |
Smochine uscate |
|
0806 20 |
Struguri uscați |
|
ex20 08 19 |
Alte fructe cu coajă lemnoasă, altfel pregătite sau conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori, nemenționate sau necuprinse în altă parte, cu excepția fructelor tropicale cu coajă lemnoasă și a amestecurilor acestora |
|
Alte fructe și legume prelucrate |
Fructe și legume prelucrate enumerate în partea X a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, diferite de produsele enumerate în categoriile menționate anterior |
|
Plante aromatice prelucrate |
ex09 10 |
Cimbru uscat |
ex12 11 |
Busuioc, melisă, mentă, origanum vulgare (măghiran), rozmarin, salvie, uscate, tăiate sau nu, zdrobite sau praf |
|
Boia de ardei |
ex09 04 |
Piper din genul Piper; fructe uscate sau zdrobite sau măcinate din genul Capsicum sau din genul Pimenta, cu excepția ardeilor dulci de la subpoziția 0904 20 10 |
ANEXA VII
STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL UNEI STRATEGII NAȚIONALE PENTRU PROGRAMELE OPERAȚIONALE DURABILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 57 ALINEATUL (1)
1. Durata strategiei naționale
A se completa de către statul membru.
2. |
Analiza situației din punct de vedere al punctelor tari și al punctelor slabe și al potențialului de dezvoltare, al strategiei alese pentru a răspunde punctelor tari și punctelor slabe și justificarea priorităților reținute. [articolul 12 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007] 2.1. Analiza situației Descrie situația curentă a sectorului fructelor și legumelor folosind date măsurabile, subliniind punctele tari și punctele slabe, decalajele, necesitățile și lacunele și potențialul în materie de dezvoltare rurală, pe baza indicatorilor de referință corespunzători definiți în anexa XIV și a altor indicatori suplimentari corespunzători. Descrierea se referă cel puțin la: — performanțele sectorului fructelor și legumelor, inclusiv principalele tendințe: punctele tari și punctele slabe ale sectorului, inclusiv în ceea ce privește competitivitatea și potențialul de dezvoltare al organizațiilor de producători; — efectele asupra mediului (impacturi/presiuni și beneficii) ale producției de fructe și legume, inclusiv principalele tendințe. 2.2. Strategia aleasă pentru a răspunde punctelor tari și punctelor slabe Descrie principalele domenii în care intervenția ar trebui să aducă valoarea adăugată maximă: — relevanța obiectivelor stabilite pentru programele operaționale și a rezultatelor conexe scontate și obiectivele stabilite în raport cu necesitățile (prioritare) identificate și măsura în care acestea pot fi realizate în mod realist; — coerența internă a strategiei și existența interacțiunilor care se consolidează reciproc și absența conflictelor și a posibilelor contradicții între obiectivele operaționale ale diferitelor acțiuni selectate; — complementaritatea și coerența acțiunilor selectate între ele și în raport cu alte acțiuni naționale/regionale și, în special, în raport cu activitățile sprijinite prin fondurile Comunității Europene, în special măsurile de dezvoltare rurală; — rezultatele scontate și impactul asupra situației inițiale și contribuția lor la obiectivele comunitare. 2.3. Impactul programelor operaționale anterioare (dacă sunt disponibile) Descrie, dacă este cazul, impactul programelor operaționale implementate recent. Prezintă un sumar al rezultatelor disponibile. |
3. |
Obiectivele programelor operaționale și ale instrumentelor, indicatori de performanță [Articolul 12 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007] Descrie tipurile de acțiuni selectate ca fiind eligibile pentru sprijin (listă neexhaustivă) și arată care sunt obiectivele urmărite, obiectivele verificabile și indicatorii care permit evaluarea progreselor făcute în vederea realizării obiectivelor, a eficienței și a eficacității. 3.1. Cerințe privind toate tipurile de acțiuni sau o parte dintre acestea Criterii și norme administrative adoptate pentru a se asigura că anumite acțiuni selectate ca fiind eligibile pentru sprijin nu sunt sprijinite, de asemenea, prin alte instrumente ale politicii agricole comune și, în special, de un ajutor pentru dezvoltare rurală. Metodele eficiente instituite în aplicarea articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, pentru protecția mediului împotriva posibilelor presiuni în creștere datorită investițiilor din cadrul programului operațional și criteriilor adoptate, în aplicarea articolului 12 alineatul (1) din acel regulament, pentru a se asigura că investițiile privind exploatațiile private din cadrul programului operațional contribuie la obiectivele stabilite prin articolul 174 din tratat și în cel de-Al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu. 3.2. Informații specifice solicitate pentru tipurile de acțiuni (a se completa numai pentru tipurile de acțiuni selectate) Următoarele informații specifice sunt solicitate pentru acțiunile prevăzute: 3.2.1. Acțiuni vizând planificarea producției (listă neexhaustivă) 3.2.1.1. Achiziționarea de active imobilizate — tipurile de investiții eligibile pentru sprijin (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — alte forme de achiziționări eligibile pentru sprijin (precum închiriere sau leasing) (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.1.2. Alte acțiuni — descrierea tipurilor de acțiuni eligibile pentru sprijin, — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.2. Acțiuni vizând îmbunătățirea sau menținerea calității produselor (listă neexhaustivă) 3.2.2.1. Achiziționarea de active imobilizate — tipurile de investiții eligibile pentru sprijin (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — alte forme de achiziționări eligibile pentru sprijin (precum închiriere sau leasing) (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.2.2. Alte acțiuni — descrierea tipurilor de acțiuni eligibile pentru sprijin, — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.3. Acțiuni vizând îmbunătățirea comercializării (listă neexhaustivă) 3.2.3.1. Achiziționarea de active imobilizate — tipurile de investiții eligibile pentru sprijin (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — alte forme de achiziționări eligibile pentru sprijin (precum închiriere sau leasing) (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.3.2. Alte tipuri de acțiuni, inclusiv activități de promovare și comunicare, altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea situațiilor de criză — descrierea tipurilor de acțiuni eligibile pentru sprijin, — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.4. Cercetarea și producția experimentală (listă neexhaustivă) 3.2.4.1. Achiziționarea de active imobilizate — tipurile de investiții eligibile pentru sprijin (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — alte forme de achiziționări eligibile pentru sprijin (precum închiriere sau leasing) (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.4.2. Alte tipuri de acțiuni — descrierea tipurilor de acțiuni eligibile pentru sprijin, — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.5. Acțiuni de tip formare profesională (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea situațiilor de criză) și acțiuni vizând promovarea accesului la servicii de consultanță (listă neexhaustivă) — descrierea tipurilor de acțiuni eligibile pentru sprijin (inclusiv tipurile de formare profesională și/sau chestiunile acoperite de serviciile de consultanță), — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.6. Măsuri de prevenire și gestionare a situațiilor de criză — descrierea tipurilor de acțiuni eligibile pentru sprijin, — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.7. Acțiuni de tip protecția mediului (listă neexhaustivă) — confirmarea că acțiunile de protecție a mediului selectate ca fiind eligibile pentru sprijin respectă cerințele stabilite la articolul 9 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, — confirmarea că sprijinul pentru acțiunile de protecție a mediului eligibile respectă cerințele stabilite la articolul 9 alineatul (3) al patrulea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007. 3.2.7.1. Achiziționarea de active imobilizate — tipurile de investiții eligibile pentru sprijin (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — alte forme de achiziționări eligibile pentru sprijin (precum închiriere sau leasing) (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — detalii privind condițiile de eligibilitate, inclusiv pentru sprijin. 3.2.7.2. Alte tipuri de acțiuni — lista acțiunilor de mediu eligibile pentru sprijin, — descrierea tipurilor de acțiuni eligibile pentru sprijin (inclusiv angajamentele specifice sau angajamentele implicate, justificarea acestora pe baza impactului lor estimat asupra mediului în raport cu necesitățile și prioritățile în materie de mediu; — valoarea ajutorului, dacă este cazul; — criterii adoptate pentru calcularea nivelului sprijinului. 3.2.8. Alte acțiuni de tip protecția mediului (listă neexhaustivă) 3.2.8.1. Achiziționarea de active imobilizate — tipurile de investiții eligibile pentru sprijin (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — alte forme de achiziționări eligibile pentru sprijin (precum închiriere sau leasing) (inclusiv tipul de active imobilizate în cauză), — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. 3.2.8.2. Alte acțiuni — descrierea altor tipuri de acțiuni eligibile pentru sprijin, — detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. |
4. |
Desemnarea autorităților competente și a organismelor responsabile Desemnarea, de către statul membru, a autorității naționale responsabile pentru gestionarea, monitorizarea și evaluarea strategiei naționale. |
5. |
O descriere a sistemelor de monitorizare și de evaluare Acestea trebuie construite pe baza listei comune a indicatorilor de performanță menționați în anexa XIV. Dacă se consideră necesar, strategia națională va menționa indicatorii suplimentari care reflectă necesitățile naționale și/sau regionale, precum și condițiile și obiectivele specifice programelor operaționale naționale. 5.1. Evaluarea programelor operaționale și obligațiile de raportare ale organizațiilor de producători [Articolul 12 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007] Descrie cerințele și procedurile de monitorizare și evaluare a programelor operaționale, inclusiv obligațiile de raportare ale organizațiilor de producători. 5.2. Monitorizarea și evaluarea strategiei naționale Descrie cerințele și procedurile de monitorizare și evaluare a strategiei naționale. |
ANEXA VIII
LISTA OPERAȚIUNILOR ȘI CHELTUIELILOR NEELIGIBILE DIN CADRUL PROGRAMELOR OPERAȚIONALE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 61
1. Cheltuieli generale de producție și în special; costurile legate de produsele fitosanitare, inclusiv mijloacele de control integrat, îngrășămintele și altele; cheltuielile de ambalare, stocare, condiționare, inclusiv costul ambalajelor în cadrul proceselor noi; cheltuielile de colectare sau de transport (intern sau extern); cheltuieli de funcționare (în special curent electric, combustibil, întreținere), cu excepția următoarelor tipuri de cheltuieli:
— Cheltuieli specifice pentru măsurile de îmbunătățire a calității. În orice caz, cheltuielile (chiar și certificate) pentru micelii, semințe și culturi neperene, nu sunt eligibile;
— Cheltuieli specifice pentru materiale fitosanitare biologice (cum ar fi feromonii sau dăunătorii) indiferent dacă este vorba despre o producție biologică, integrată sau convențională;
— Cheltuieli specifice pentru acțiuni ecologice, inclusiv costurile rezultate din gestionarea ambalajelor ecologice. Gestionarea ambalajelor ecologice trebuie să fie motivată corespunzător și să se conformeze criteriilor enunțate în anexa II la Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10);
— Cheltuieli specifice pentru producția biologică, integrată sau experimentală. Autoritatea națională competentă stabilește criteriile de eligibilitate pentru producția experimentală ținând cont de caracterul novator al procedurii sau al conceptului, precum și de riscurile asociate;
— Cheltuieli specifice pentru asigurarea monitorizării respectării standardelor menționate în titlul II din prezentul regulament, a normelor privind sănătatea plantelor și a nivelului maxim de reziduuri.
Cheltuielile specifice sunt cheltuielile suplimentare corespunzătoare diferenței dintre cheltuielile convenționale și cheltuielile efectuate.
Pentru calcularea cheltuielilor suplimentare raportate la cheltuielile convenționale, statele membre pot stabili, pentru motive bine întemeiate, rate forfetare standard pentru fiecare categorie de cheltuieli specifice eligibile menționate anterior.
2. Cheltuieli administrative și de personal cu excepția cheltuielilor privind implementarea fondurilor operaționale și a programelor operaționale care includ:
(a) cheltuielile generale referitoare la fondul sau programul operațional, inclusiv cheltuielile de gestionare și de personal, rapoartele și studiile de evaluare, precum și cheltuielile legate de contabilitate și de gestionarea conturilor, prin plata unei rate forfetare care reprezintă 2 % din fondul operațional aprobat și până la un maxim de 180 000 EUR. Procentul de 2 % este format din 1 % ajutor comunitar și 1 % ajutor provenit de la organizațiile de producători.
În cazul unei asociații recunoscute de organizații de producători autorizate, rata forfetară standard se poate înmulți cu numărul organizațiilor de producători din asociație, până la un maxim de 1 250 000 EUR.
Statele membre pot limita finanțarea la cheltuielile reale, caz în care ele trebuie să definească cheltuielile eligibile:
(b) cheltuielile de personal (inclusiv cheltuielile legate de salarii și retribuții, dacă acestea sunt suportate de organizația de producători) rezultate din măsuri care vizează:
(i) îmbunătățirea sau menținerea unui nivel ridicat de calitate sau de protecție a mediului;
(ii) îmbunătățirea nivelului comercializării.
Punerea în aplicare a acestor măsuri trebuie încredințată în principal unui personal calificat. Dacă, în asemenea circumstanțe, organizația de producători apelează la propriii săi angajați sau asociați, trebuie înregistrate orele de lucru.
Dacă un stat membru dorește să ofere o soluție de înlocuire a limitării finanțării la cheltuielile reale pentru toate cheltuielile eligibile de personal menționate anterior, acesta fixează, ex ante și pentru motive bine întemeiate, rate forfetare standard de până la 20 % din fondul operațional aprobat. Acest procentaj poate fi mărit în cazuri justificate.
Pentru a putea cere plata acestor sume rate forfetare standard, organizațiile de producători trebuie să prezinte dovada punerii în aplicare a acțiunii într-un mod considerat satisfăcător de către statele membre.
(c) cheltuielile administrative și juridice în cazul fuziunilor sau achizițiilor de organizații de producători, precum și cheltuielile administrative și juridice legate de crearea organizațiilor de producători transnaționale sau a asociațiilor transnaționale de organizații de producători; studiile de fezabilitate și propunerile legate de acestea făcute de organizațiile de producători.
3. Venituri sau prețuri suplimentare, în afară de cele aferente prevenirii și gestionării situațiilor de criză
4. Cheltuieli de asigurare, în afară de cele aferente prevenirii și gestionării situațiilor de criză
5. Rambursarea creditelor contractate pentru o acțiune realizată înainte de începerea programului operațional, altele decât cele menționate la articolul 75.
6. Achiziționarea de teren (pentru o sumă mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale operațiunii în cauză. În cazuri excepționale și bine justificate, poate fi stabilit un procent mai mare pentru operațiuni privind protecția mediului) neconstruit, cu excepția cazurilor în care achiziționarea este necesară pentru realizarea unei investiții din cadrul programului operațional.
7. Cheltuieli pentru reuniuni și programe de formare profesională, cu excepția celor care sunt legate de programul operațional, inclusiv diurnele zilnice și cheltuielile de transport și de cazare (dacă este cazul pe baza unei rate forfetare).
8. Operațiuni sau cheltuieli legate de cantitățile produse de către membri organizației de producători în afara teritoriului Comunității.
9. Operațiuni care ar putea duce la denaturarea concurenței în cadrul celorlalte activități economice ale organizației de producători.
10. Echipamente de ocazie achiziționate cu sprijin comunitar sau național în cursul a șapte ani precedenți.
11. Investiții în mijloace de transport destinate utilizării de către organizația de producători pentru comercializare sau distribuție, cu excepția echipamentelor frigorifice sau de transport la temperatură controlată suplimentare.
12. Închirierea, cu excepția cazului în care se justifică din punct de vedere economic ca fiind o alternativă a achiziționării, într-un mod considerat satisfăcător de către statul membru.
13. Cheltuieli de funcționare pentru mărfurile închiriate.
14. Cheltuieli legate de contractele de cumpărare în rate (taxe, dobânzi, cheltuieli de asigurare etc.) și cheltuieli de funcționare, cu excepția achiziționării în rate în limitele valorii nete de comercializare a bunului și în conformitate cu dispozițiile stabilite la articolul 55 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei ( 61 ).
15. Promovarea mărcilor comerciale individuale sau a celor care includ mențiuni geografice, cu excepția
— mărcilor de comerț ale organizațiilor de producători, ale asociațiilor organizațiilor de producători și ale filialelor, astfel cum prevede articolul 52 alineatul (7);
— promovării generice și promovării mărcilor de calitate. Sunt autorizate numai mențiunile geografice:
—(a) dacă este vorba despre denumiri de origine protejată sau despre indicații geografice protejate, vizate de Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului ( 62 ), sau
(b) dacă, în toate cazurile în care dispoziția de la litera (a) nu este aplicabilă, ele sunt secundare în raport cu un mesaj principal.
Pe materialul promoțional destinat promovării generice și promovării mărcilor de calitate trebuie să figureze sigla Comunității Europene (numai în cazul mijloacelor de informare vizuale), precum și mențiunea: „Campanie finanțată cu sprijinul Comunității Europene”. Organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători și filialele menționate la articolul 52 alineatul (7) nu utilizează sigla Comunității Europene la promovarea mărcilor lor de comerț.
16. Contracte de sub-închiriere sau de externalizare pentru operațiunile sau cheltuielile menționate ca neeligibile în prezenta listă.
17. TVA, cu excepția taxei TVA nerecuperabile prevăzute la articolul 71 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
18. Dobânzi debitoare, cu excepția cazului în care contribuția se face altfel decât sub formă de asistență directă nerambursabilă.
19. Achiziționarea de bunuri imobile cu sprijin comunitar sau național în cursul a zece ani precedenți.
20. Investițiile în acțiuni ale societăților, cu condiția ca investițiile să fie investiții financiare, cu excepția investițiilor care contribuie direct la realizarea obiectivelor programului operațional.
21. Cheltuieli efectuate de părți, altele decât organizația de producători sau membrii săi.
22. Investiții sau alte tipuri de acțiuni similare care nu sunt realizate în exploatația organizației de producători, a asociației organizațiilor de producători, a filialei astfel cum se prevede la articolul 52 alineatul (7) sau a membrilor săi.
23. Măsuri externalizate de către organizația de producători în afara Comunității.
ANEXA IX
CERINțE MINIME PENTRU PRODUSELE RETRASE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 77 ALINEATUL (2)
1. Produsele sunt:
— întregi,
— sănătoase; se exclud produsele atinse de putregai sau de forme de alterare din cauza cărora devin improprii pentru consum,
— curate, practic lipsite de materii străine vizibile,
— practic lipsite de paraziți și atacuri ale paraziților,
— fără umezeală externă anormală,
— fără miros și/sau gust străin.
2. Produsele trebuie să fie suficient de dezvoltate și de o maturitate suficientă, având în vedere natura lor.
3. Produsele trebuie să prezinte caracteristicile soiului și/sau tipului comercial respectiv.
ANEXA X
VALOAREA MAXIMA A AJUTORULUI PENTRU RETRAGERI DE PE PIAȚĂ ASTFEL CUM SE PREVEDE LA ARTICOLUL 80 ALINEATUL (1)
Produsul |
Ajutorul maxim (EUR/100 kg) |
Conopidă |
10,52 |
Tomate |
7,25 |
Mere |
13,22 |
Struguri |
12,03 |
Caise |
21,26 |
Nectarine |
19,56 |
Piersici |
16,49 |
Pere |
12,59 |
Vinete |
5,96 |
Pepeni |
6,00 |
Pepeni galbeni |
6,00 |
Portocale |
21,00 |
Mandarine |
19,50 |
Clementine |
19,50 |
Satsume |
19,50 |
Lămâi |
19,50 |
ANEXA XI
CHELTUIELI DE TRANSPORT ÎN CADRUL DISTRIBUȚIEI GRATUITE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 82 ALINEATUL (1)
Distanța dintre locul de retragere și locul de livrare |
Cheltuieli de transport (EUR/tonă) |
Mai puțin de 25 km |
18,2 |
Între 25 km și 200 km |
41,4 |
Între 200 km și 350 km |
54,3 |
Între 350 km și 500 km |
72,6 |
Între 500 km și 750 km |
95,3 |
750 km sau mai mult |
108,3 |
Supliment pentru transportul refrigerat: 8,5 EUR/t.
ANEXA XII
PARTEA A
CHELTUIELI DE SORTARE ȘI AMBALARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 83 ALINEATUL (1)
Produs |
Cheltuieli de sortare și ambalare (EUR/tonă) |
Mere |
187,7 |
Pere |
159,6 |
Portocale |
240,8 |
Clementine |
296,6 |
Piersici |
175,1 |
Nectarine |
205,8 |
Pepeni verzi |
167,0 |
Conopidă |
169,1 |
Alte produse |
201,1 |
PARTEA B
MENȚIUNI DE APLICAT PE AMBALAJELE PRODUSELOR, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 83 ALINEATUL (2)
— Продукт, предназначен за безплатна дистрибуция (Регламент (ЕO) № 1580/2007)
— Producto destinado a su distribución gratuita [Reglamento (CE) no 1580/2007]
— Produkt určený k bezplatné distribuci [nařízení (ES) č. 1580/2007]
— Produkt til gratis uddeling (forordning (EF) nr. 1580/2007)
— Zur kostenlosen Verteilung bestimmtes Erzeugnis (Verordnung (EG) Nr. 1580/2007)
— Tasuta jagamiseks mõeldud tooted [määrus (EÜ) nr 1580/2007]
— Προϊόν προοριζόμενο για δωρεάν διανομή [κανονισμός (ΕΚ) αριθ. 1580/2007]
— Product for free distribution (Regulation (EC) No 1580/2007)
— Produit destiné à la distribution gratuite [règlement (CE) no 1580/2007]
— Prodotto destinato alla distribuzione gratuita [regolamento (CE) n. 1580/2007]
— Produkts paredzēts bezmaksas izplatīšanai [Regula (EK) Nr. 1580/2007]
— Produktas skirtas nemokamai distribucijai [Reglamentas (EB) Nr. 1580/2007]
— Ingyenes szétosztásra szánt termék (1580/2007/EK rendelet)
— Prodott destinat għad-distribuzzjoni bla ħlas [Regolament (KE) Nru. 1580/2007]
— Voor gratis uitreiking bestemd product (Verordening (EG) nr. 1580/2007)
— Produkt przeznaczony do bezpłatnej dystrybucji [Rozporządzenie (WE) nr 1580/2007]
— Produto destinado a distribuição gratuita [Regulamento (CE) n.o 1580/2007]
— Produs destinat distribuției gratuite [Regulamentul (CE) nr. 1580/2007]
— Výrobok určený na bezplatnú distribúciu [nariadenie (ES) č. 1580/2007]
— Proizvod, namenjen za prosto razdelitev [Uredba (ES) št. 1580/2007]
— Ilmaisjakeluun tarkoitettu tuote (asetus (EY) N:o 1580/2007)
— Produkt för gratisutdelning (förordning (EG) nr 1580/2007)
ANEXA XIII
INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN RAPORTUL ANUAL AL STATELOR PREVĂZUT LA ARTICOLUL 99 ALINEATUL (3)
Toate informațiile se referă la anul de raportare. Acestea includ informații privind cheltuielile efectuate după sfârșitul anului de raportare și acoperă informațiile privind controalele efectuate și sancțiunile aplicate în acel an, inclusiv pe cele efectuate sau aplicate după sfârșitul acelui an. Informațiile (care variază în timpul anului) sunt valabile până la data de 31 decembrie a anului de raportare.
PARTEA A – INFORMAȚII PENTRU GESTIONAREA PIEȚEI
1. Informații administrative
(a) Legislația națională adoptată pentru punerea în aplicare a părții II titlul I capitolul IV secțiunea IVa și titlul II capitolul II secțiunea Ia din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, inclusiv strategia națională pentru programele operaționale durabile aplicabilă programelor operaționale puse în aplicare în anul de raportare;
(b) Punctele de contact pentru comunicări ale statelor membre;
(c) Informații privind organizațiile de producători, asociațiile organizațiilor de producători și grupurile de producători:
— numărul de cod;
— numele și coordonatele de contact;
— data recunoașterii (a recunoașterii prealabile în cazul grupurilor de producători);
— toate entitățile juridice sau părțile clar definite ale entităților juridice implicate și toate filialele implicate;
— numărul de membri (defalcat între producători și neproducători). Modificări ale componenței în cursul anului;
— acoperirea produselor și descrierea produselor finale vândute;
— modificarea structurii în cursul anului, în special: organisme nou recunoscute sau nou formate, retrageri și suspendări ale recunoașterii, fuziuni și datele acestor evenimente.
(d) Informații privind organizațiile interprofesionale:
— denumirea organizației și coordonatele de contact;
— data recunoașterii;
— acoperirea produselor.
2. Informații privind cheltuielile
(a) Organizațiile de producători. Date financiare per beneficiar (organizațiile de producători sau asociațiile organizațiilor de producători):
— Fondul operațional. Valoarea totală, contribuțiile din partea Comunității, contribuțiile statelor membre (asistență națională) și ale organizațiilor de producători și ale membrilor acestora;
— descrierea nivelului asistenței financiare comunitare conform articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007;
— date financiare privind programul operațional, defalcate între organizațiile de producători și asociațiile organizațiilor de producători;
— valoarea producției comercializate. Valoarea totală și valoarea defalcată între diferitele entități juridice din cadrul organizațiilor de producători sau asociațiilor organizațiilor de producători;
— cheltuieli privind programul operațional, defalcate pe măsuri și pe tipuri de acțiuni selectate ca eligibile pentru sprijin;
— informații privind volumul produselor retrase defalcat pe produse și luni, precum și pe volume totale retrase de pe piață și volume cedate pentru distribuția gratuită, exprimate în tone;
— lista organismelor aprobate în temeiul articolului 10 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(b) Grupuri de producători. Date financiare per beneficiar:
— valoarea totală, contribuțiile din partea Comunității, cantitățile statelor membre (asistență națională) și ale grupurilor de producători și ale membrilor acestora;
— descrierea nivelului asistenței financiare comunitare conform articolului 7 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 și a contribuției statului membru, indicând subtotalele pentru grupurile de producători în primul, al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea an al perioadei de tranziție;
— cheltuieli de investiții necesare obținerii recunoașterii conform articolului 7 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, defalcate în funcție de contribuția Comunitară, a statului membru și a grupului de producători;
— valoarea producției comercializate, indicând subtotalele pentru grupurile de producători în primul, al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea an al perioadei de tranziție.
3. Informații privind implementarea strategiei naționale:
— descrierea progreselor realizate în cursul implementării programelor operaționale, defalcate pentru fiecare tip de măsură menționată la articolul 21 alineatul (1) litera (f). Descrierea se bazează pe indicatorii financiari, de producție și de rezultat comuni și cuprinde informațiile prevăzute în rapoartele anuale de activitate transmise de către organizațiile de producători cu privire la programele operaționale;
— dacă statul membru aplică articolul 43 paragraful al doilea litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007, ajutorul de stat în cauză trebuie detaliat;
— un sumar al rezultatelor evaluărilor intermediare ale programelor operaționale, astfel cum au fost transmise de către organizațiile de producători, inclusiv, dacă este cazul, evaluarea calitativă a rezultatelor și impactului acțiunilor de protecție a mediului pentru prevenirea eroziunii solului, reducerea utilizării și/sau pentru o mai bună gestionare a produselor de protecție a plantelor, protejarea habitatelor și a biodiversității sau conservarea peisajelor;
— un sumar al problemelor majore întâmpinate în cadrul implementării strategiei naționale și al gestionării sale și toate măsurile luate, inclusiv, dacă este cazul, indicarea faptului că strategia a fost actualizată și motivele actualizării. copie a strategiei actualizate se anexează la raportul anual;
— un sumar al analizei efectuate în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) al doilea paragraf.
În 2012, raportul anual va cuprinde, de asemenea, raportul de evaluare pentru 2012 menționat la articolul 128 alineatul (4).
4. Lista întreprinderilor aprobate pentru prima transformare și pentru colectare, defalcată pe produse, pentru statele membre care utilizează dispozițiile tranzitorii conform articolului 68b sau articolului 143bc din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.
PARTEA B – INFORMAȚII PENTRU VERIFICAREA CONTURILOR
5. Informații privind controalele și sancțiunile:
— controalele efectuate de statul membru: detalii privind organismele controlate și data efectuării controalelor;
— rata de control;
— rezultatele controalelor;
— sancțiunile aplicate.
ANEXA XIV
LISTA INDICATORILOR COMUNI DE PERFORMANȚĂ PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 126 ALINEATUL (3)
Sistemul indicatorilor comuni de performanță privind acțiunile întreprinse de către organizațiile de producători, asociațiile organizațiilor de producători și membri lor în cadrul programului operațional nu captează neapărat toți factorii care pot interveni și afecta producția, rezultatele și impactul asupra unui program operațional. În acest context, informațiile furnizate de indicatorii de performanță trebuie interpretate în lumina informațiilor cantitative și calitative legate de alți factori-cheie care contribuie la succesul sau eșecul implementării programului.
1. INDICATORI COMUNI PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ (INDICATORI DE INTRĂRI) (ANUAL)
Măsura |
Tipul de acțiune |
Indicatori privind resursele (anual) |
Acțiuni care vizează planificarea producției |
a) Achiziționarea de active imobilizate b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing c) Alte acțiuni |
Cheltuieli (în euro) |
Acțiuni care vizează îmbunătățirea comercializării |
a) Achiziționarea de active imobilizate b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing c) Alte acțiuni |
Cheltuieli (în euro) |
Acțiuni care vizează îmbunătățirea comercializării |
a) Achiziționarea de active imobilizate b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing c) Activități de promovare și comunicare (altele decât cele privind prevenirea și gestionarea situațiilor de criză) d) Alte acțiuni |
Cheltuieli (în euro) |
Cercetarea și producția experimentală |
a) Achiziționarea de active imobilizate b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing c) Alte acțiuni |
Cheltuieli (în euro) |
Acțiuni de formare profesională (altele decât cele privind prevenirea și gestionarea situațiilor de criză) și/sau acțiuni care vizează promovarea accesului la servicii de consultanță |
În funcție de principalele teme acoperite: a) Producția ecologică b) Producția integrată sau gestionarea integrată a paraziților c) Alte aspecte de mediu d) Calitate producției, inclusiv reziduurile de pesticide și trasabilitatea e) Alte aspecte |
Cheltuieli (în euro) |
Măsuri de prevenire și gestionare a situațiilor de criză |
a) retragerea de pe piață; b) recoltarea în stare necoaptă sau nerecoltarea fructelor și legumelor; c) Activități de promovare și comunicare; d) Acțiuni de formare profesională; e) asigurarea recoltei; f) sprijin pentru costurile administrative antrenate de înființarea fondurilor comune. |
Cheltuieli (în euro) |
Acțiuni de protecție a mediului |
a) Achiziționarea de active imobilizate b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing c) Alte acțiuni (1) Producția i) Producția ecologică ii) Producția integrată iii) O mai bună utilizare și/sau gestionare a apei, inclusiv economisirea apei și drenarea iv) Acțiuni pentru conservarea solului (precum tehnici de lucru pentru prevenirea/diminuarea eroziunii solului, stratul vegetal, tehnici agricole de conservare, mulcirea) v) Acțiuni pentru crearea și menținerea habitatelor favorabile pentru biodiversitate (de exemplu, terenuri umede) sau menținerea peisajului, inclusiv conservarea caracteristicilor istorice (precum pereți de piatră, terase, mică lemnărie) vi) Acțiuni pentru favorizarea economiei de energie vii) Acțiuni privind reducerea producției de deșeuri și îmbunătățirea gestionării deșeurilor viii) Alte acțiuni (2) Transportul (3) Comercializarea |
Cheltuieli (în euro) |
Alte acțiuni |
a) Achiziționarea de active imobilizate b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing c) Alte acțiuni |
Cheltuieli (în euro) |
2. INDICATORI COMUNI DE PRODUCȚIE (ANUAL)
Măsura |
Tipul de acțiune |
Indicatori de producție (anual) |
Acțiuni care vizează planificarea producției |
a) Achiziționarea de active imobilizate |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate Valoarea totală a investițiilor (în euro) (2) |
b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate |
|
c) Alte acțiuni |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni Numărul de acțiuni realizate |
|
Acțiuni care vizează îmbunătățirea comercializării |
a) Achiziționarea de active imobilizate |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate Valoarea totală a investițiilor (în euro) (2) |
b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate |
|
c) Alte acțiuni |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni Numărul de acțiuni realizate |
|
Cercetarea și producția experimentală |
a) Achiziționarea de active imobilizate |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate Valoarea totală a investițiilor (în euro) (2) |
b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate |
|
c) Activități de promovare și comunicare (altele decât cele privind prevenirea și gestionarea situațiilor de criză) |
Numărul de acțiuni realizate (3) |
|
d) Alte acțiuni |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni Numărul de acțiuni realizate |
|
Cercetarea și producția experimentală |
a) Achiziționarea de active imobilizate |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate Valoarea totală a investițiilor (în euro) |
b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate |
|
c) Alte acțiuni |
Numărul de acțiuni realizate Numărul de exploatații care participă la acțiuni (4) Numărul de hectare în cauză (5) |
|
Acțiuni de formare profesională (altele decât cele privind prevenirea și gestionarea situațiilor de criză) și/sau acțiuni care vizează promovarea accesului la servicii de consultanță |
În funcție de principalele teme acoperite: a) Producția ecologică b) Producția integrată sau gestionarea integrată a paraziților c) Alte aspecte de mediu d) Trasabilitatea e) Calitate produsului, inclusiv reziduurile de pesticide f) Alte aspecte |
Numărul de acțiuni realizate (6) (7) Numărul de acțiuni realizate |
Măsuri de prevenire și gestionare a situațiilor de criză |
a) retragerea de pe piață; b) recoltarea în stare necoaptă sau nerecoltarea fructelor și legumelor; c) Activități de promovare și comunicare; d) Acțiuni de formare profesională; e) asigurarea recoltei; f) sprijin pentru costurile administrative antrenate de înființarea fondurilor comune. |
|
Acțiuni de protecție a mediului |
a) Achiziționarea de active imobilizate (10) |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate Valoarea totală a investițiilor (în euro) |
b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing (11) |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate |
|
c) Alte acțiuni (1) Producția i) Producția ecologică ii) Producția integrată iii) O mai bună utilizare și/sau gestionare a apei, inclusiv economisirea apei și drenarea iv) Acțiuni pentru conservarea solului (precum tehnici de lucru pentru prevenirea/diminuarea eroziunii solului, stratul vegetal, tehnici agricole de conservare, mulcirea) v) Acțiuni pentru crearea și menținerea habitatelor favorabile pentru biodiversitate (de exemplu terenuri umede) sau menținerea peisajului, inclusiv conservarea caracteristicilor istorice (precum pereți de piatră, terase, mică lemnărie) vi) Acțiuni pentru favorizarea economiei de energie vii) Acțiuni privind reducerea producției de deșeuri și îmbunătățirea gestionării deșeurilor viii) Alte acțiuni |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni Numărul de acțiuni realizate Numărul de hectare în cauză |
|
(2) Transportul (3) Comercializarea |
Numărul de acțiuni realizate |
|
Alte acțiuni |
a) Achiziționarea de active imobilizate |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate Valoarea totală a investițiilor (în euro) (2) |
b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing |
Numărul de exploatații care participă la acțiuni (1) Numărul de acțiuni realizate |
|
c) Alte acțiuni |
Numărul de acțiuni realizate |
|
(1) Numai în cazul în care achiziționarea de active imobilizate este implementată în exploatațiile individuale ale membrilor organizației de producători. (2) A se completa numai pentru anul în care s-a efectuat investiția. (3) Fiecare zi de campanie de promovare este considerată drept o acțiune. (4) Numai în cazul acțiunilor privind producția experimentală pe parcele care aparțin exploatațiilor membre. (5) Numai în cazul acțiunilor privind producția experimentală pe parcele care aparțin exploatațiilor membre și/sau organizațiilor de producători. (6) Fiecare activitate de formare este considerată drept o acțiune, indiferent de conținutul său specific și de numărul de zile de formare de care au beneficiat participanții. (7) Fiecare activitate care vizează promovarea accesului membrilor OP la servicii de consultanță este considerată drept o acțiune, indiferent de sursa de consultanță (fie că este vorba de un serviciu de consultanță realizat de către OP sau de către servicii externe), chestiunea care face obiectul consultanței și numărul de exploatații care beneficiază de consultanță pusă la dispoziție. (8) Retragerea de pe piață a aceluiași produs indiferent de perioada anului și retragerea de pe piață a unor produse diferite, sunt considerate acțiuni diferite. Fiecare operațiune de retragere de pe piață pentru un anumit produs este considerată drept o acțiune. (9) Recoltarea în stare necoaptă sau nerecoltarea unor produse diferite, sunt considerate acțiuni diferite. (10) Inclusiv investițiile neproductive legate de realizarea angajamentelor asumate în cadrul altor acțiuni de protecție a mediului. (11) Inclusiv alte forme de achiziționare de active imobilizate legate de realizarea angajamentelor asumate în cadrul altor acțiuni de protecție a mediului. |
3. INDICATORI COMUNI DE REZULTAT
Măsura |
Result indicators (Măsurament) |
Acțiuni care vizează planificarea producției |
Modificarea volumului producției comercializate (în tone) Modificarea valorii producției totale comercializate (EUR/kg) |
Acțiuni care vizează îmbunătățirea comercializării |
Modificarea volumului producției comercializate care îndeplinește cerințele unui „sistem de calitate” specific (în tone) (1) Modificarea valorii producției totale comercializate (EUR/kg) Modificarea valorii producției totale comercializate (EUR/kg) |
Cercetarea și producția experimentală |
Modificarea volumului producției comercializate (în tone) Modificarea valorii producției totale comercializate (EUR/kg) |
Cercetarea și producția experimentală |
Numărul de tehnici, procese și/sau produse noi adoptate de la începerea programului operațional |
Acțiuni de formare profesională (altele decât cele privind prevenirea și gestionarea situațiilor de criză) și/sau acțiuni care vizează promovarea accesului la servicii de consultanță |
Numărul de persoane care a urmat în totalitate programul/activitatea de formare profesională Numărul de exploatații care utilizează servicii de consultanță |
Măsuri de prevenire și gestionare a situațiilor de criză |
|
a) retragerea de pe piață |
Volumul total de producție care face obiectul unei retrageri (în tone) |
b) recoltarea în stare necoaptă sau nerecoltarea fructelor și legumelor |
Suprafața totală afectată de recoltare în stare necoaptă sau nerecoltare (în ha) |
c) activități de promovare și comunicare |
Modificarea estimată a volumului producției comercializate pentru produsele care fac obiectul activităților de promovare/comunicare (în tone) |
d) Acțiuni de formare profesională |
Numărul de persoane care au urmat în totalitate programul/activitatea de formare profesională |
e) asigurarea recoltei |
Valoarea totală a riscului asigurat (în euro) |
f) sprijin pentru costurile administrative antrenate de înființarea fondurilor comune |
Valoarea totală a fondurilor comune înființate (în euro) |
Acțiuni de protecție a mediului |
|
a) Achiziționarea de active imobilizate (2) |
Modificarea estimată a consumului anual de îngrășăminte minerale/hectare, în funcție de tipul de îngrășământ (N și P2O3) (în tone) Modificarea estimată a consumului anual de apă/hectare (m 3/ha) Modificarea estimată a consumului anual de energie în funcție de tipul sursei de energie sau de tipul combustibilului (litri/m 3/Kwh pe tona de producție comercializată) |
b) Alte forme de achiziționarea de active imobilizate, inclusiv închiriere și leasing (3) |
|
c) Alte acțiuni |
|
(1) Producția |
Modificarea estimată a consumului anual de deșeuri generate (în tone pe tona de producție comercializată) Modificarea estimată a consumului anual de ambalaje (în tone pe tona de producție comercializată) |
(2) Transportul |
Modificarea estimată a consumului anual de energie în funcție de tipul sursei de energie sau de tipul combustibilului (litri/m 3/Kwh pe tona de producție comercializată) |
(3) Comercializarea |
Modificarea estimată a consumului anual de deșeuri generate (în tone pe tona de producție comercializată) Modificarea estimată a consumului anual de ambalaje (în tone pe tona de producție comercializată) |
Alte acțiuni |
Modificarea volumului producției comercializate (în tone) Modificarea valorii producției totale comercializate (EUR/kg) Impactul estimat asupra costurilor de producție (EUR/kg) |
(1) Cerințele de „calitate” au aici rolul de a constitui un set de obligații detaliate privind metodele de producție: (a) a căror respectare este supusă unei inspecții independente și (b) care au ca rezultat un produs final a cărui calitate: (i) depășește în mod semnificativ standardele comerciale normale în ceea ce privește standardele comerciale curente de protecție a sănătății publice și a sănătății plantelor sau de mediu și (ii) răspunde oportunităților curente ale pieții și celor prevăzute. Se propune ca principalele tipuri de „sisteme de calitate” să acopere următoarele: a) producția ecologică certificată; (b) indicațiile geografice protejate și denumirile de origine protejată, (c) producția integrată certificată, (d) sistemele de calitate private certificate. (2) Inclusiv investițiile neproductive legate de realizarea angajamentelor asumate în cadrul altor acțiuni de protecție a mediului. (3) Inclusiv alte forme de achiziționare de active imobilizate legate de realizarea angajamentelor asumate în cadrul altor acțiuni de protecție a mediului. Note: situația de referință pentru modificări este situația existentă la începutul programului. |
4. INDICATORI COMUNI DE IMPACT
Măsura |
Obiective generale |
Indicatori de impact (Măsurare) |
Acțiuni care vizează planificarea producției |
Îmbunătățirea competitivității Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al organizațiilor de producători |
Modificarea estimată a valorii producției comercializate (în euro) Modificarea numărului total de producători de fructe și legume care sunt membri activi (1) ai OP/AOP respective (număr) Modificarea suprafeței totale destinate producției de fructe și legume cultivate de către membrii OP/AOP respective (în ha) |
Acțiuni care vizează îmbunătățirea comercializării |
||
Cercetarea și producția experimentală |
||
Cercetarea și producția experimentală |
||
Acțiuni de formare profesională (altele decât cele privind prevenirea și gestionarea situațiilor de criză) și/sau acțiuni care vizează promovarea accesului la servicii de consultanță |
||
Măsuri de prevenire și gestionare a situațiilor de criză |
||
Acțiuni de protecție a mediului |
Ameliorarea și protecția mediului înconjurător: |
|
— Solul |
n.d. |
|
— Calitatea apei |
Modificarea estimată a consumului total de îngrășăminte minerale, în funcție de tipul de îngrășământ (N și P2O3) (în tone) |
|
— Utilizarea durabilă a resurselor de apă |
Modificarea estimată a consumului total de apă (m 3) |
|
— Habitatul și biodiversitatea |
n.d. |
|
— Peisajul |
n.d. |
|
— Atenuarea schimbărilor climatice |
Modificarea estimată a consumului total de energie, în funcție de tipul sursei de energie sau de tipul combustibilului (litri/m3/Kwh) |
|
— Reducerea deșeurilor |
Modificarea estimată a volumului total al deșeurilor generate (în tone) Modificarea estimată a consumului de ambalaje (în tone) |
|
Alte acțiuni |
Îmbunătățirea competitivității Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al organizațiilor de producători |
Modificarea estimată a valorii producției comercializate (în euro) Modificarea numărului total de producători de fructe și legume care sunt membri activi (1) ai OP/AOP respective (număr) Modificarea suprafeței totale destinate producției de fructe și legume cultivate de către membrii OP/AOP respective (în ha) |
(1) Membrii activi sunt membri care livrează produse către PO/APO. Note: situația de referință pentru modificări este situația existentă la începutul programului. |
5. INDICATORI COMUNI DE REFERINȚĂ
Obiective |
Indicatori de referință aferenți obiectivelor |
|
Indicator |
Definiție (și măsurare) |
|
Obiective generale |
||
Îmbunătățirea competitivității |
Valoarea producției comercializate |
Valoarea producției comercializate a organizației de producători (OP)/asociației de organizații de producători (AOP) (în euro) |
Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al organizațiilor de producători |
Numărul producătorilor de fructe și legume care sunt membri activi ai OP/AOP respective |
Numărul producătorilor de fructe și legume care sunt membri activi (1) ai OP/AOP |
Suprafața totală destinată producției de fructe și legume cultivate de către membri OP/AOP respective |
Suprafața totală destinată producției de fructe și legume cultivate de către membrii OP/AOP (în ha) |
|
Ameliorarea și protecția mediului înconjurător |
n.d. |
|
Obiective specifice |
||
Promovarea concentrării ofertei |
Volumul producției comercializate |
Volumul total de producție comercializată (în tone) |
Promovarea desfacerii pe piață a produselor de către membri |
||
Asigurarea adaptării producției la cerere în privința calității și a cantității |
Volumul producției comercializate care îndeplinește cerințele unui „sistem de calitate” specific (2), în funcție de principalele tipuri de „sisteme de calitate” în cauză (în tone) |
|
Optimizarea costurilor de producție |
n.d. |
|
Creșterea valorii comerciale a produselor |
Valoarea unitară medie a producției comercializate |
Valoarea producției comercializate/Volumul producției comercializate (EUR/kg) |
Stabilizarea prețurilor producătorului |
Fluctuațiile prețurilor de piață |
Volumul producției comercializate la mai puțin de 80 % din prețul mediu primit de către OP/AOP (în tone) (3) |
Promovarea cunoașterii și îmbunătățirea potențialului uman |
Numărul persoanelor care au beneficiat de activități de formare profesională |
Numărul persoanelor care au urmat în totalitate programul/activitatea de formare profesională în ultimii trei ani (număr) |
Numărul exploatațiilor care utilizează servicii de consultanță |
Numărul exploatațiilor membre ale OP/AOP care utilizează servicii de consultanță (număr) |
|
Dezvoltarea performanțelor tehnice și economice și promovarea inovației |
n.d. |
|
Obiective specifice de mediu |
||
Contribuirea la protecția solului |
Suprafața supusă riscului eroziunii solului vizată de măsurile anti-eroziune |
Suprafața destinată producției de fructe și legume supusă riscului eroziunii solului (4) unde au fost implementate măsuri anti-eroziune (în ha) |
Contribuirea la menținerea și îmbunătățirea calității apei |
Suprafața care face obiectul reducerii utilizării sau unei mai bune gestionări a îngrășămintelor |
Suprafața destinată producției de fructe și legume care face obiectul reducerii utilizării sau unei mai bune gestionări a îngrășămintelor (în ha) |
Contribuirea la utilizarea durabilă a resurselor de apă |
Suprafața vizată de măsurile de economisire a apei |
Suprafața destinată producției de fructe și legume unde s-au aplicat măsuri de economisire a apei (în ha) |
Contribuirea la protejarea habitatelor și a biodiversității |
Producția ecologică |
Suprafața destinată producției ecologice de fructe și/sau legume (în ha) |
Producția integrată |
Suprafața destinată producției integrate de fructe și/sau legume (în ha) |
|
Alte acțiuni care contribuie la protejarea habitatelor și a biodiversității |
Suprafața care face obiectul altor acțiuni care contribuie la protejarea habitatelor și a biodiversității |
|
Contribuirea la conservarea peisajelor |
n.d. |
|
Contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice – Producție |
Încălzirea serelor – eficiența energetică |
Consumul anual estimat de energie pentru încălzirea serelor, în funcție de tipul sursei de energie (tone/litri/m3/Kwh pe tona de producție comercializată) |
Contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice – Transport Contribuirea la menținerea și îmbunătățirea calității aerului – Transport |
Transport – eficiența energetică |
Consumul anual estimat de energie pentru transportul intern (5), în funcție de tipul de combustibil (litri/m3/Kwh pe tona de producție comercializată) |
Reducerea volumului deșeurilor generate |
n.d. |
|
(1) Membri activi sunt membri care livrează produse către PO/APO. (2) Cerințele de „calitate” au aici rolul de a constitui un set de obligații detaliate privind metodele de producție (a) a căror respectare este supusă unei inspecții independente și (b) care au ca rezultat un produs final a cărui calitate (i) depășește în mod semnificativ standardele comerciale normale în ceea ce privește standardele comerciale curente de protecție a sănătății publice și a sănătății plantelor sau de mediu și (ii) răspunde oportunităților curente ale pieții și celor prevăzute. Principalele tipuri de „sisteme de calitate” acoperă următoarele: a) producția ecologică certificată; (b) indicațiile geografice protejate și denumirile de origine protejată, (c) producția integrată certificată, (d) sistemele de calitate private certificate. (3) A se calcula anual și pentru principalele produse (în funcție de valoarea producției comercializate). (4) Expresia „Supus riscului eroziunii solului” desemnează orice parcelă înclinată cu o declivitate mai mare de 10 %, indiferent dacă această parcelă a făcut sau nu obiectul unor măsuri anti-eroziune (precum acoperirea solului, rotația culturilor etc.). (5) Transportul internațional se referă la transportul produselor de la exploatațiile membre pentru a fi livrate către PO/APO. Note: OP desemnează organizația de producători; AOP desemnează asociația de organizații de producători; SAU desemnează suprafața agricolă utilizată. |
ANEXA XV
SISTEMUL PREȚULUI DE INTRARE STABILIT ÎN TITLUL IV CAPITOLUL II SECȚIUNEA 1
Fără a aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii Combinate, descrierea produselor este orientativă. Domeniul de aplicare al regimului prevăzut în Titlul IV capitolul II secțiunea 1 este, în sensul prezentei anexe, determinat de domeniul de aplicare al codurilor NC care există la data adoptării ultimei modificări a prezentului regulament. În cazul în care codul NC este precedat de cuvântul „ex” în fața, domeniul de aplicare al taxelor suplimentare este determinat atât de domeniul de aplicare al codului NC, cât și de cel al descrierii produselor, precum și de perioada de aplicare corespunzătoare.
PARTEA A
Coduri NC |
Descriere |
Perioada de aplicare |
ex070200 00 |
Tomate |
De la 1 ianuarie până la 31 decembrie |
ex070700 05 |
Castraveți (1) |
De la 1 ianuarie până la 31 decembrie |
ex070990 80 |
Anghinare |
De la 1 noiembrie până la 30 iunie |
0709 90 70 |
Dovlecei |
De la 1 ianuarie până la 31 decembrie |
ex080510 20 |
Portocale dulci, proaspete |
De la 1 decembrie până la 31 mai |
ex080520 10 |
Clementine |
De la 1 noiembrie până la sfârșitul lui februarie |
ex080520 30 ex080520 50 ex080520 70 ex080520 90 |
Mandarine (inclusiv tangerine și satsume); wilkings și alți hibrizi similari de citrice |
De la 1 noiembrie până la sfârșitul lui februarie |
ex080550 10 |
Lămâi (Citrus limon, Citrus limonum) |
De la 1 iunie până la 31 mai |
ex080610 10 |
Struguri de masă |
De la 21 iulie până la 20 noiembrie |
ex080810 80 |
Mere |
De la 1 iulie până la 30 iunie |
ex080820 50 |
Pere |
De la 1 iulie până la 30 aprilie |
ex080910 00 |
Caise |
De la 1 iunie până la 31 iulie |
ex080920 95 |
Cireșe, altele decât vișine |
De la 21 mai până la 10 august |
ex080930 10 ex080930 90 |
Piersici, inclusiv nectarine |
De la 11 iunie până la 30 septembrie |
ex080940 05 |
Prune |
De la 11 iunie până la 30 septembrie |
(1) Alții decât castraveții menționați în partea B la prezenta anexă. |
PARTEA B
Coduri NC |
Descriere |
Perioada de aplicare |
ex070700 05 |
Castraveți destinați transformării industriale |
De la 1 mai până la 31 octombrie |
ex080920 05 |
Vișine (Prunus cerasus) |
De la 21 mai până la 10 august |
ANEXA XVI
PIEȚE REPREZENTATIVE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 137
Stat membru (state membre) |
Piețe reprezentative |
Belgia și Luxemburg |
Bruxelles |
Bulgaria |
Sofia |
Republica Cehă |
Praga |
Danemarca |
Copenhaga |
Germania |
Hamburg, München, Frankfurt, Köln, Berlin |
Estonia |
Tallinn |
Irlanda |
Dublin |
Grecia |
Atena, Salonic |
Spania |
Madrid, Barcelona, Sevilla, Bilbao, Zaragoza, Valencia |
Franța |
Paris-Rungis, Marsilia, Rouen, Dieppe, Perpignan, Nantes, Bordeaux, Lyon, Toulouse |
Italia |
Milano |
Cipru |
Nicosia |
Letonia |
Riga |
Lituania |
Vilnius |
Ungaria |
Budapesta |
Malta |
Attard |
Țările de Jos |
Rotterdam |
Austria |
Viena-Inzersdorf |
Polonia |
Ozarów Mazowiecki-Bronisze, Poznan |
Portugalia |
Lisabona, Porto |
România |
București, Constanța |
Slovenia |
Ljubljana |
Slovacia |
Bratislava |
Finlanda |
Helsinki |
Suedia |
Helsingborg, Stockholm |
Regatul Unit |
Londra |
ANEXA XVII
TAXE LA IMPORT SUPLIMENTARE: TITLUL IV CAPITOLUL II SECȚIUNEA 2
Fără a aduce atingere regulilor pentru interpretarea Nomenclaturii combinate, denumirea mărfurilor se consideră ca având numai o valoare indicativă. Domeniul de aplicare a taxelor suplimentare este determinat, în cadrul prezentei anexe, de domeniul de aplicare a codurilor NC în vigoare la data adoptării prezentului regulament.
Număr de ordine |
Cod NC |
Denumirea mărfurilor |
Perioada de aplicare |
Niveluri de declanșare (în tone) |
78.0015 |
0702 00 00 |
Tomate |
1 octombrie - 31 mai |
1 215 717 |
78.0020 |
1 iunie - 30 septembrie |
966 474 |
||
78.0065 |
0707 00 05 |
Castraveți |
1 mai - 31 octombrie |
12 303 |
78.0075 |
1 noiembrie - 30 aprilie |
33 447 |
||
78.0085 |
0709 90 80 |
Anghinare |
1 noiembrie - 30 iunie |
17 258 |
78.0100 |
0709 90 70 |
Dovlecei |
1 ianuarie - 31 decembrie |
57 955 |
78.0110 |
0805 10 20 |
Portocale |
1 decembrie - 31 mai |
368 535 |
78.0120 |
0805 20 10 |
Clementine |
1 noiembrie - sfârșitul lunii februarie |
175 110 |
78.0130 |
0805 20 30 0805 20 50 0805 20 70 0805 20 90 |
Mandarine (inclusiv tangerine și satsumas); wilkings și hibrizi similari de citrice |
1 noiembrie - sfârșitul lunii februarie |
115 625 |
78.0155 |
0805 50 10 |
Lămâi |
1 iunie - 31 decembrie |
329 872 |
78.0160 |
1 ianuarie - 31 mai |
120 619 |
||
78.0170 |
0806 10 10 |
Struguri de masă |
21 iulie - 20 noiembrie |
146 510 |
78.0175 |
0808 10 80 |
Mere |
1 ianuarie - 31 august |
916 384 |
78.0180 |
1 septembrie - 31 decembrie |
95 396 |
||
78.0220 |
0808 20 50 |
Pere |
1 ianuarie - 30 aprilie |
291 094 |
78.0235 |
1 iulie - 31 decembrie |
93 666 |
||
78.0250 |
0809 10 00 |
Caise |
1 iunie - 31 iulie |
49 314 |
78.0265 |
0809 20 95 |
Cireșe, altele decât vișinele |
21 mai - 10 august |
90 511 |
78.0270 |
0809 30 |
Piersici, inclusiv piersici fără puf și nectarine |
11 iunie - 30 septembrie |
6 867 |
78.0280 |
0809 40 05 |
Prune |
11 iunie - 30 septembrie |
57 764 |
ANEXA XVIII
REGULAMENTE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 152 ALINEATUL (3)
Regulamentul (CEE) nr. 1764/86 al Comisiei din 27 mai 1986 privind cerințele minime de calitate ale produselor pe bază de roșii eligibile pentru acordarea ajutorului pentru producție ( 63 )
Regulamentul (CEE) nr. 2320/89 al Comisiei din 28 iulie 1989 privind cerințele minime de calitate cu privire la piersicile în sirop și piersicile în suc natural de fructe pentru aplicarea schemei de ajutor pentru producție ( 64 )
Articolul 2 și anexa I părțile (A) și (B) la Regulamentul (CE) nr. 464/1999 al Comisiei din 3 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2201/96 al Consiliului cu privire la schema de ajutor pentru prune ( 65 )
Articolul 1 alineatele (1) și (2) și anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1573/1999 al Comisiei din 19 iulie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2201/96 al Consiliului referitor la caracteristicile smochinelor uscate care au beneficiat de sistemul de ajutor pentru producție ( 66 )
Anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 1621/1999 al Comisiei din 22 iulie 1999 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2201/96 al Consiliului referitor la ajutorul acordat pentru cultivarea strugurilor destinați producerii unor soiuri de struguri uscați ( 67 )
Regulamentul (CE) nr. 1666/1999 al Comisiei din 28 iulie 1999 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2201/96 al Consiliului referitor la caracteristicile minime de comercializare a unor varietăți de struguri uscați ( 68 )
Regulamentul (CE) nr. 1010/2001 al Comisiei din 23 mai 2001 privind cerințele minime de calitate pentru amestecurile de fructe în cadrul sistemului de ajutoare pentru producție ( 69 )
Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 217/2002 al Comisiei din 5 februarie 2002 de stabilire a criteriilor de eligibilitate a materiei prime în cadrul schemei de ajutor pentru producție din Regulamentul (CE) nr. 2201/96 ( 70 )
Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1535/2003 al Comisiei din 29 august 2003 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2201/96 al Consiliului în ceea ce privește sistemul de ajutor în sectorul produselor prelucrate pe bază de fructe și legume ( 71 )
Articolul 16 și anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2111/2003 al Comisiei din 1 decembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2202/96 al Consiliului de instituire a unui regim de ajutor pentru producătorii de anumite fructe citrice ( 72 )
Regulamentul (CE) nr. 1559/2006 al Comisiei din 18 octombrie 2006 de stabilire a cerințelor minime de calitate pentru perele din soiurile Williams și Rocha în sirop și suc natural de fructe eligibile pentru schema de ajutor pentru producție ( 73 )
( 1 ) JO L 297, 21.11.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 6/2005 al Comisiei (JO L 2, 5.1.2005, p. 3).
( 2 ) JO L 297, 21.11.1996, p. 29. Regulament modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2003.
( 3 ) JO L 273, 17.10.2007, p. 1.
( 4 ) JO L 297, 21.11.1996, p. 49. Regulament modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2003.
( 5 ) JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 756/2007 (JO L 172, 30.6.2007, p. 41).
( 6 ) JO L 193, 3.8.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 977/2007 (JO L 217, 22.8.2007, p. 9).
( 7 ) JO L 119, 7.5.1999, p. 23.
( 8 ) JO L 81, 21.3.2001, p. 20.
( 9 ) JO L 156, 13.6.2001, p. 9. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 408/2003 (JO L 62, 6.3.2003, p. 8).
( 10 ) JO L 345, 29.12.2001, p. 20.
( 11 ) JO L 272, 10.10.2002, p. 7.
( 12 ) JO L 324, 29.11.2002, p. 11.
( 13 ) JO L 7, 11.1.2003, p. 65.
( 14 ) JO L 86, 3.4.2003, p. 15.
( 15 ) JO L 109, 1.5.2003, p. 7.
( 16 ) JO L 203, 12.8.2003, p. 18.
( 17 ) JO L 203, 12.8.2003, p. 25. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 576/2006 (JO L 100, 8.4.2006, p. 4).
( 18 ) JO L 286, 4.11.2003, p. 5. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 222/2005 (JO L 39, 11.2.2005, p. 17).
( 19 ) JO L 16, 23.1.2004, p. 3.
( 20 ) JO L 283, 2.9.2004, p. 3.
( 21 ) JO L 29, 2.2.2006, p. 26.
( 22 ) JO L 79, 16.3.2006, p. 7.
( 23 ) JO L 79, 16.3.2006, p. 9.
( 24 ) JO L 339, 6.12.2006, p. 8.
( 25 ) JO L 152, 24.6.2000, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2006 (JO L 365, 21.12.2006, p. 52).
( 26 ) JO L 205, 3.8.1985, p. 5. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2006 (JO L 365, 21.12.2006, p. 52).
( 27 ) JO L 144, 4.6.1997, p. 19.
( 28 ) JO L 109, 6.5.2000, p. 29.
( 29 ) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
( 30 ) JO L 358, 16.12.2006, p. 3.
( 31 ) JO L 171, 23.6.2006, p. 1.
( 32 ) JO L 270, 21.10.2003, p. 1.
( 33 ) JO L 141, 30.4.2004, p. 18.
( 34 ) JO L 355, 15.12.2006, p. 56.
( 35 ) JO L 114, 26.4.2008, p. 3.
( 36 ) JO L 228, 1.9.2009, p. 3.
( 37 ) JO L 302, 19.10.1992, p. 1.
( 38 ) JO L 253, 11.10.1993, p. 1.
( 39 ) JO L 209, 11.8.2005, p. 1.
( 40 ) JO L 192, 24.7.1999, p. 21.
( 41 ) JO L 192, 24.7.1999, p. 33.
( 42 ) JO L 218, 30.8.2003, p. 14.
( 43 ) JO L 317, 2.12.2003, p. 5.
( 44 ) Datorită caracteristicile varietale ale soiului Fuji și ale soiurilor mutante privind maturitatea la recoltare, prezența bolii miezului sticlos este permisă cu condiția ca aceasta să se limiteze la fasciculele vasculare ale fructelor.
( 45 ) În acest scop, acestea trebuie să prezinte un conținut de substanțe solubile și un grad de fermitate satisfăcătoare.
( 46 ) Criteriile privind colorația și înroșirea precum și o listă neexhaustivă a soiurilor corespunzătoare fiecărui criteriu figurează în apendicele la prezentul standard.
( 47 ) Utilizarea agenților de conservare sau a oricăror alte substanțe chimice care pot lăsa un miros străin pe coaja fructului este permisă în cazul în care este compatibilă cu dispozițiile comunitare în vigoare.
( 48 ) Unitatea de vânzare trebuie concepută astfel încât să fie vândută ca tot.
( 49 ) Unitățile de vânzare conținând produse preambalate destinate vânzării directe către consumatori nu intră sub incidența acestor dispoziții privind marcarea, ci trebuie să îndeplinească cerințele naționale. Marcajele menționate trebuie însă, în orice caz, să figureze pe ambalajul de transport care conține astfel de unități de ambalaje.
( 50 ) Legislația națională a mai multor țări prevede declararea explicită a denumirii și adresei. Totuși, în cazul în care se utilizează un cod, mențiunea „ambalator și/sau expeditor (sau abrevieri echivalente)” trebuie indicată în strânsă legătură cu codul, iar codul trebuie precedat de codul ISO 3166 (alfa) al țării/al regiunii țării care efectuează recunoașterea, dacă aceasta nu este țara de origine.
( 51 ) Prezentele dispoziții se aplică tuturor soiurilor provenite din Prunus persica Sieb. și Zucc., și anume piersicile, nectarinele sau fructele similare, cu sau fără sâmburi atașați și cu coajă aspră sau fină.
( 52 ) O listă neexhaustivă a soiurilor cu fructe mari și a soiurilor de pere de vară figurează în apendicele la prezentul standard.
( 53 ) Unitatea de vânzare trebuie concepută astfel încât să fie vândută ca tot.
( 54 ) Unitățile de vânzare conținând produse preambalate destinate vânzării directe către consumatori nu intră sub incidența acestor dispoziții privind marcarea, ci trebuie să îndeplinească cerințele naționale. Marcajele menționate trebuie însă, în orice caz, să figureze pe ambalajul de transport care conține astfel de unități de ambalaje.
( 55 ) Legislația națională a mai multor țări prevede declararea explicită a denumirii și adresei. Totuși, în cazul în care se utilizează un cod, mențiunea „ambalator și/sau expeditor (sau abrevieri echivalente)” trebuie indicată în strânsă legătură cu codul, iar codul trebuie precedat de codul ISO 3166 (alfa) al țării/al regiunii țării care efectuează recunoașterea, dacă aceasta nu este țara de origine.
( 56 ) Prin „produs miniatural” se înțelege un soi sau un cultivar de ardei grași, obținut prin mijloace de selecție a plantelor și/sau tehnici de cultură speciale, cu excepția ardeilor grași din soiurile neminiaturale care nu s-au dezvoltat complet sau care au un calibru necorespunzător. Toate celelalte cerințe ale standardului trebuie îndeplinite.
( 57 ) Unitatea de vânzare trebuie concepută astfel încât să fie vândută ca tot.
( 58 ) Unitățile de vânzare conținând produse preambalate destinate vânzării directe către consumatori nu intră sub incidența acestor dispoziții privind marcarea, ci trebuie să îndeplinească cerințele naționale. Marcajele menționate trebuie însă, în orice caz, să figureze pe ambalajul de transport care conține astfel de unități de ambalaje.
( 59 ) Legislația națională a mai multor țări prevede declararea explicită a denumirii și adresei. Totuși, în cazul în care se utilizează un cod, mențiunea „ambalator și/sau expeditor (sau abrevieri echivalente)” trebuie indicată în strânsă legătură cu codul, iar codul trebuie precedat de codul ISO 3166 (alfa) al țării/al regiunii țării care efectuează recunoașterea, dacă aceasta nu este țara de origine.
( 60 ) JO L 186, 30.6.1989, p. 21.
( 61 ) JO L 368, 23.12.2006, p. 15. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 434/2007 (JO L 104, 21.4.2007, p. 8).
( 62 ) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.
( 63 ) JO L 153, 7.6.1986, p. 1.
( 64 ) JO L 220, 29.7.1989, p. 54.
( 65 ) JO L 56, 4.3.1999, p. 8.
( 66 ) JO L 187, 20.7.1999, p. 27.
( 67 ) JO L 192, 24.7.1999, p. 21.
( 68 ) JO L 197, 29.7.1999, p. 32.
( 69 ) JO L 140, 24.5.2001, p. 31.
( 70 ) JO L 35, 6.2.2002, p. 11.
( 71 ) JO L 218, 30.8.2003, p. 14.
( 72 ) JO L 317, 2.12.2003, p. 5.
( 73 ) JO L 288, 19.10.2006, p. 22.