2002R2371 — RO — 01.01.2010 — 002.001

---

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B	REGULAMENTUL (CE) NR. 2371/2002 AL CONSILIULUI din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (JO L 358, 31.12.2002, p.59)

Astfel cum a fost modificat prin:

		Jurnalul Oficial
		No	page	date
►M1	REGULAMENTUL (CE) NR. 865/2007 AL CONSILIULUI din 10 iulie 2007	L 192	1	24.7.2007
►M2	REGULAMENTUL (CE) NR. 1224/2009 AL CONSILIULUI din 20 noiembrie 2009	L 343	1	22.12.2009

---

▼B

REGULAMENTUL (CE) NR. 2371/2002 AL CONSILIULUI

din 20 decembrie 2002

privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului

CAPITOLUL I

SFERA DE APLICARE ȘI OBIECTIVELE

Articolul 1

Sfera de aplicare

(1)  Politica comună în domeniul pescuitului cuprinde conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor acvatice vii, acvacultura, precum și prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, în cazurile în care asemenea activități sunt practicate pe teritoriul statelor membre sau în apele comunitare sau de navele comunitare de pescuit sau, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, de resortisanți ai statelor membre.

(2)  Politica comună în domeniul pescuitului prevede măsuri coerente privind:

Articolul 2

Obiectivele

(1)  Politica comună în domeniul pescuitului asigură exploatarea resurselor acvatice vii care oferă condiții economice, de mediu și sociale durabile.

În acest scop, Comunitatea adoptă o abordare atentă atunci când ia măsuri menite să protejeze și să conserve resursele acvatice vii, să asigure exploatarea durabilă a acestora și să reducă impactul activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine. Se urmărește astfel o aplicare progresivă a unei metode de gestionare a zonelor piscicole, bazate pe ecosisteme. De asemenea, se dorește ca aceasta să contribuie la activități de pescuit eficiente în cadrul unui sector al pescuitului și acvaculturii competitiv și viabil din punct de vedere economic, asigurând astfel un nivel de trai decent pentru cei ce depind de activitățile de pescuit și ținând seama de interesele consumatorilor.

(2)  Politica comună în domeniul pescuitului se ghidează după următoarele principii de bună guvernare:

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

CAPITOLUL II

CONSERVARE ȘI DURABILITATE

Articolul 4

Tipuri de măsuri

(1)  În vederea realizării obiectivelor menționate în articolul 2 alineatul (1), Consiliul adoptă măsuri comunitare de reglementare a accesului la ape și resurse, precum și a exercitării durabile a activităților de pescuit.

(2)  Măsurile prevăzute în alineatul (1) se stabilesc pe baza recomandărilor științifice, tehnice și economice disponibile și, în special, a rapoartelor întocmite de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) înființat în conformitate cu articolul 33 alineatul (1), precum și în lumina recomandărilor consiliilor consultative regionale înființate în conformitate cu articolul 31. Acestea pot conține, în special, măsuri pentru fiecare populație piscicolă sau grup de populații piscicole, în vederea limitării mortalității prin pescuit și a impactului activităților de pescuit asupra mediului prin:

Articolul 5

Planurile de redresare

(1)  Consiliul adoptă, cu titlu de prioritate, planuri de redresare pentru zonele piscicole în care se exploatează populații piscicole aflate în afara limitelor biologice de siguranță.

(2)  Obiectivul planurilor de redresare este de a asigura redresarea populațiilor piscicole în cadrul limitelor biologice de siguranță.

Acestea includ niveluri de referință pentru conservare, cum ar fi obiectivele conform cărora este evaluată redresarea populațiilor piscicole în cadrul limitelor biologice de siguranță.

Obiectivele sunt exprimate în funcție de:

Planurile de redresare pot include obiective ce se referă la alte resurse acvatice vii, precum și menținerea sau îmbunătățirea stadiului de conservare a ecosistemelor marine.

În cazul în care se stabilesc mai multe obiective, planurile de redresare indică ordinea priorității acestor obiective.

(3)  Planurile de redresare sunt întocmite în baza abordării atente a gestionării pescuitului și țin cont de punctele limită de referință recomandate de organismele științifice competente. Acestea asigură exploatarea durabilă a populațiilor piscicole și menținerea impactului activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine la niveluri durabile.

Acestea pot viza fie zonele piscicole pentru populații piscicole unice sau zonele piscicole ce exploatează un amestec de populații piscicole și țin cont de interacțiunile dintre aceste populații și zonele piscicole.

Planurile de redresare sunt multianuale și indică termenul estimat pentru realizarea obiectivului stabilit.

(4)  Planurile de redresare pot conține oricare dintre măsurile la care se face trimitere la literele (c)-(h) din articolul 4 alineatul (2), precum și normele de producție ce constau într-un set prestabilit de parametri biologici ce reglementează limitele de captură.

Planurile de redresare conțin restricții ale efortului de pescuit doar dacă acesta nu este necesar pentru atingerea obiectivului planului. Măsurile ce trebuie incluse în planul de redresare sunt proporționale cu obiectivele și calendarul prevăzut și sunt stabilite de Consiliu, având în vedere:

(5)  Comisia prezintă un raport asupra eficienței planurilor de redresare în atingerea obiectivelor stabilite.

Articolul 6

Planurile de gestionare

(1)  Consiliul adoptă planuri de gestionare în măsura în care acestea sunt necesare pentru a menține populațiile piscicole în limitele biologice de siguranță pentru zonele piscicole ce exploatează populațiile piscicole la/sau în cadrul limitelor biologice de siguranță.

(2)  Planurile de gestionare includ niveluri de referință pentru conservare, cum ar fi obiective ce permit evaluarea menținerii populațiilor piscicole în respectivele limite. Se aplică literele (a)-(d) din articolul 5 alineatul (2).

Planurile de gestionare pot include obiective referitoare la alte resurse acvatice vii și menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a ecosistemelor marine.

În cazul în care se stabilesc mai multe obiective, planurile de gestionare indică ordinea priorității acestor obiective.

(3)  Planurile de gestionare sunt elaborate conform abordării atente a gestionării pescuitului și țin cont de nivelurile limită de referință recomandate de organismele științifice competente. Acestea garantează exploatarea durabilă a populațiilor piscicole și menținerea impactului activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine la niveluri durabile.

Acestea pot include fie zonele piscicole pentru populații piscicole unice sau zonele piscicole în care se exploatează un amestec de populații piscicole și țin seama de interacțiunile dintre aceste populații și zonele piscicole.

Planurile de gestionare sunt multianuale și indică termenul estimat pentru realizarea obiectivului stabilit.

(4)  Planurile de gestionare pot conține orice măsuri prevăzute în articolul 4 alineatul (2) literele (d)-(i), precum și normele de producție ce cuprind un set prestabilit de parametri biologici ce reglementează limitele de captură.

Măsurile ce trebuie incluse în planul de gestionare sunt proporționale cu obiectivele și calendarul prevăzut și sunt stabilite de Consiliu, având în vedere:

(5)  Comisia prezintă un raport asupra eficienței planurilor de gestionare în atingerea obiectivelor stabilite.

Articolul 7

Măsurile de urgență adoptate de către Comisie

(1)  În cazul în care există dovezi ale unei amenințări grave pentru conservarea resurselor acvatice vii sau pentru ecosistemul marin, ce apar ca urmare a activităților de pescuit și necesită adoptarea unor măsuri imediate, Comisia, la solicitarea întemeiată a unui stat membru sau din oficiu, poate decide luarea unor măsuri de urgență cu o valabilitate de cel mult șase luni. Comisia poate adopta o nouă decizie, în sensul prelungirii aplicării măsurilor de urgență, pentru un termen de cel mult șase luni.

(2)  Statele membre notifică solicitarea simultan Comisiei, celorlalte state membre și consiliilor consultative regionale în cauză. Acestea pot prezenta Comisiei observațiile lor în scris în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării.

Comisia decide în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea solicitării prevăzute în alineatul (1).

(3)  Măsurile de urgență produc efecte imediat. Acestea sunt notificate statelor membre în cauză și publicate în Jurnalul Oficial.

(4)  Statele membre în cauză pot să sesizeze Consiliul în legătură cu decizia Comisiei în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării.

(5)  Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate să ia o decizie diferită în termen de o lună de la data notificării deciziei.

Articolul 8

Măsurile de urgență adoptate de către statul membru

(1)  În cazul în care există dovezi ale unei amenințări grave și neprevăzute pentru conservarea resurselor acvatice vii sau a ecosistemului marin, ce apar ca urmare a activităților de pescuit în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru și dacă orice întârziere ar produce pagube greu de remediat, respectivul stat membru poate adopta măsuri de urgență cu o durată maximă de trei luni.

(2)  Statele membre care doresc să adopte măsuri de urgență notifică în prealabil Comisia, celelalte state membre și consiliile consultative regionale în cauză în legătură cu intenția lor, prezentând un proiect al măsurilor ce urmează să fie adoptate, împreună cu un memoriu explicativ.

(3)  Statele membre și consiliile consultative regionale în cauză pot prezenta în scris Comisiei observațiile lor în termen de cinci zile lucrătoare de la data notificării. Comisia confirmă, anulează sau modifică măsura în termen de 15 zile lucrătoare de la data notificării.

(4)  Decizia Comisiei este notificată statelor membre în cauză. Aceasta este publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

(5)  Statele membre în cauză pot să sesizeze Consiliul în legătură cu decizia Comisiei în termen de 10 zile lucrătoare de la data notificării deciziei.

(6)  Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate să ia o decizie diferită în termen de o lună de la data sesizării.

Articolul 9

Măsurile statelor membre aplicabile în interiorul zonei de 12 mile marine

(1)  Un stat membru poate adopta măsuri nediscriminatorii pentru conservarea și gestionarea resurselor piscicole și pentru reducerea efectului pescuitului asupra conservării ecosistemelor marine în limita a 12 mile marine de la baza țărmului, cu condiția ca Comunitatea să nu fi adoptat măsuri specifice de conservare și gestionare pentru această zonă. Măsurile statului membru respectă obiectivele stabilite în articolul 2 și nu sunt mai severe decât legislația comunitară existentă.

Acolo unde este posibil ca măsurile ce urmează să fie adoptate de către un stat membru să se refere la navele unui alt stat membru, aceste măsuri sunt adoptate doar după ce Comisia, statul membru și consiliile consultative regionale în cauză au fost consultate asupra unui proiect al acestor măsuri însoțite de un memoriu explicativ.

(2)  Măsurile ce se aplică navelor de pescuit din alte state membre se supun procedurilor stabilite în articolul 8 alineatele (3)–(6).

Articolul 10

Măsurile adoptate de statele membre aplicabile exclusiv navelor de pescuit aflate sub pavilion propriu

Statele membre pot adopta măsuri de conservare și gestionare a populațiilor piscicole în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor, cu condiția ca:

CAPITOLUL III

ADAPTAREA CAPACITĂȚII DE PESCUIT

▼M1

Articolul 11

Adaptarea capacității de pescuit

(1)  Statele membre instituie măsuri de adaptare a capacității de pescuit a flotelor lor pentru a obține un echilibru stabil și durabil între respectiva capacitate de pescuit și posibilitățile lor de pescuit.

(2)  Statele membre în cauză se asigură că nivelurile de referință exprimate în GT și kW pentru capacitatea de pescuit, stabilite în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 12, nu sunt depășite.

(3)  Nu este permisă nicio ieșire din flota de pescuit ce beneficiază de un ajutor public decât dacă aceasta este precedată de o retragere a permisului de pescuit stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1281/2005 al Comisiei ( 10 ) și, acolo unde există dispoziții relevante, a autorizațiilor de pescuit stabilite în regulamentele aplicabile. Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la alineatul (6), capacitatea ce corespunde permisului și, acolo unde este cazul, autorizațiilor de pescuit pentru zonele piscicole în cauză nu poate fi înlocuită.

(4)  În cazurile în care se acordă un ajutor public pentru retragerea unei capacități de pescuit ce depășește reducerea de capacitate necesară pentru respectarea nivelurilor de referință stabilite în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 12, valoarea capacității retrase este dedusă automat din nivelurile de referință. Nivelurile de referință astfel obținute devin noi niveluri de referință.

(5)  Pe navele de pescuit vechi de cel puțin 5 ani, lucrările de modernizare a punții principale pentru îmbunătățirea siguranței la bord, a condițiilor de lucru, a igienei și a calității produselor pot mări tonajul navei, cu condiția ca aceste lucrări de modernizare să nu ducă la creșterea capacității de pescuit a navei. Nivelurile de referință, stabilite în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 12, se adaptează în mod corespunzător. La stabilirea raportului dintre intrări și ieșiri de către statele membre, conform articolului 13, nu trebuie luată în considerare capacitatea corespunzătoare.

(6)  De la 1 ianuarie 2007, pentru a îmbunătăți siguranța la bord, condițiile de lucru, igiena și calitatea produselor, statele membre sunt autorizate să realoce navelor noi sau existente următoarele capacități în termeni de tonaj, cu condiția ca respectivele capacități să nu ducă la creșterea capacității de pescuit a navei:

Nivelurile de referință, stabilite în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 12, se adaptează în mod corespunzător. La stabilirea raportului dintre intrări și ieșiri de către statele membre, conform articolului 13, nu trebuie luată în considerare capacitatea corespunzătoare.

La atribuirea capacității de pescuit în temeiul prezentului alineat, statele membre acordă prioritate pescuitului de coastă la scară redusă în sensul articolului 26 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului ( 11 ).

(7)  Dispozițiile de punere în aplicare a prezentului articol pot fi adoptate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 30 alineatul (2).

▼B

Articolul 12

Nivelurile de referință pentru flotele de pescuit

(1)  Comisia stabilește pentru fiecare stat membru niveluri de referință exprimate în GT și kW pentru capacitatea totală de pescuit a navelor comunitare de pescuit sub pavilionul respectivului stat membru, în conformitate cu procedura stabilită în articolul 30 alineatul (2).

Nivelurile de referință reprezintă suma obiectivelor Programului de orientare multianual 1997-2002, stabilite pentru fiecare segment pentru 31 decembrie 2002 conform Deciziei 97/413/CE a Consiliului ( 12 ).

(2)  Dispozițiile de aplicare a prezentului articol pot fi adoptate în conformitate cu procedura stabilită în articolul 30 alineatul (2).

▼M1

Articolul 13

Programul de intrare/ieșire și reducerea capacității totale

(1)  Statele membre gestionează intrările și ieșirile din flotă astfel încât, de la 1 ianuarie 2003:

(2)  Dispozițiile de punere în aplicare a prezentului articol pot fi adoptate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 30 alineatul (2).

▼B

Articolul 14

Schimbul de informații

(1)  În fiecare an, Comisia prezintă un rezumat al rezultatelor eforturilor statelor membre de obținere a unui echilibru durabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. Acest rezumat se bazează pe un raport anual al fiecărui stat membru ce este înaintat Comisiei până la data de 30 aprilie a anului următor, cel mai târziu.

Rezumatul Comisiei, însoțit de rapoartele statelor membre, este prezentat Parlamentului European și Consiliului înainte de sfârșitul anului, însoțit de avizul CSTEP și al Comitetului pentru pescuit și acvacultură instituit conform articolului 30 alineatul (1).

(2)  Dispozițiile referitoare la aplicarea acestor schimburi pot fi adoptate în conformitate cu procedura stabilită în articolul 30 alineatul (2).

Articolul 15

Registrele flotelor de pescuit

(1)  Fiecare stat membru întocmește un registru al navelor comunitare de pescuit aflate sub pavilionul său, ce conține informațiile minime referitoare la caracteristicile navei și activitățile acesteia ce sunt necesare pentru gestionarea măsurilor stabilite la nivel comunitar.

(2)  Fiecare stat membru prezintă Comisiei informațiile prevăzute în alineatul (1).

(3)  Comisia stabilește un registru comunitar al flotei de pescuit ce conține informațiile pe care le primește conform alineatului (2) și îl pune la dispoziția statelor membre. Registrul comunitar respectă dispozițiile comunitare privind protecția datelor personale.

(4)  Informațiile la care se face trimitere în alineatul (1) și procedurile privind prezentarea acestora prevăzute în alineatele (2) și (3) pot fi stabilite în conformitate cu procedura stabilită în articolul 30 alineatul (2).

Articolul 16

Condiționarea ajutoarelor financiare comunitare și reducerea efortului de pescuit

(1)  Ajutorul financiar acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2792/1999 al Consiliului din 17 decembrie 1999 de stabilire a modalităților și condițiilor intervențiilor structurale comunitare în sectorul pescuitului ( 13 ), cu excepția fondurilor destinate transformării navelor de pescuit în fier vechi, poate fi acordat doar în măsura în care statul membru a respectat articolele 11, 13 și 15 din prezentul regulament și a furnizat informațiile solicitate conform Regulamentului (CE) nr. 2792/1999 al Consiliului și Regulamentului (CE) nr. 366/2001 al Comisiei ( 14 ).

În acest context, Comisia, după ce oferă statelor membre în cauză posibilitatea de a fi ascultate și în funcție de gravitatea încălcării, suspendă asistența financiară prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 2792/1999 al Consiliului pentru statul membru în cauză.

(2)  Dacă, pe baza informațiilor disponibile, Comisia consideră că flota unui stat membru depășește capacitatea pe care acesta este obligat să o respecte conform articolelor 11, 13 și 15, aceasta informează statul membru în cauză în acest sens. Statul membru reduce imediat efortul de pescuit la nivelul care s-ar fi înregistrat dacă ar fi fost respectate articolele 11, 13 și 15, fără a aduce atingere obligațiilor ce rezultă din aceste articole. Statul membru în cauză transmite Comisiei spre verificare planul său de reducere, în conformitate cu procedura stabilită în articolul 30 alineatul (2), fie că reducerea este echivalentă cu depășirea de capacitate sau nu.

CAPITOLUL IV

NORME PRIVIND ACCESUL LA APE ȘI RESURSE

Articolul 17

Norme generale

(1)  Navele comunitare de pescuit au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele comunitare, altele decât cele prevăzute în articolul 2, cu respectarea măsurilor adoptate conform capitolului II.

(2)  În apele situate în zona de 12 mile marine de la baza țărmului aflate sub suveranitatea și jurisdicția lor, statele membre sunt autorizate, de la 1 ianuarie 2003 până la 31 decembrie 2012, să limiteze pescuitul pentru navele de pescuit ce operează în mod tradițional în apele respective și provin din porturile de pe țărmurile adiacente, fără a aduce atingere regimurilor aplicabile navelor comunitare de pescuit aflate sub pavilionul altui stat membru, în baza relațiilor de vecinătate existente între statele membre și modalităților prevăzute în anexa I ce stabilește, pentru fiecare stat membru, zonele geografice din interiorul zonelor de coastă ale altor state membre unde se desfășoară activități de pescuit, precum și speciile vizate.

Până la 31 decembrie 2011, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aranjamentele prevăzute în prezentul alineat. Consiliul decide, înainte de 31 decembrie 2012, cu privire la dispozițiile adoptate ca urmare a aranjamentelor menționate anterior.

Articolul 18

Zona Shetland

(1)  Pentru speciile de o importanță specială din regiunea definită în anexa II, specii sensibile din punct de vedere biologic datorită caracteristicilor de exploatare ale acestora, activitatea de pescuit a navelor comunitare de pescuit a căror distanță, între perpendiculare, este de cel puțin 26 m, în cazul speciilor de adâncime, altele decât capelinul norvegian și putasu, este reglementată printr-un sistem de autorizare prealabilă în conformitate cu condițiile stabilite în prezentul regulament și, în special, în anexa II.

(2)  Modalități de aplicare și proceduri de punere în aplicare a alineatului (1) pot fi adoptate în conformitate cu procedura stabilită în articolul 30 alineatul (2).

Articolul 19

Revizuirea normelor de acces

(1)  Până la 31 decembrie 2003 Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind normele referitoare la accesul la apele și resursele stabilite în legislația comunitară, altele decât cele prevăzute în articolul 17 alineatul (2). Acest raport evaluează justificarea respectivelor norme în ceea ce privește obiectivele de conservare și exploatare durabilă.

(2)  Pe baza raportului la care se face trimitere în alineatul (1) și având în vedere principiul stabilit în articolul 17 alineatul (1), Consiliul hotărăște, până la 31 decembrie 2004, cu privire la adaptările necesare ale acestor norme.

Articolul 20

Alocarea posibilităților de pescuit

(1)  Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă limitele de captură și/sau ale efortului de pescuit, precum și cu privire la alocarea posibilităților de pescuit între statele membre, precum și condițiile asociate acestor limite. Posibilitățile de pescuit sunt repartizate între statele membre astfel încât fiecărui stat membru să i se asigure o relativă stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare populație piscicolă sau zonă piscicolă.

(2)  Atunci când Comunitatea stabilește noi posibilități de pescuit, Consiliul decide cu privire la alocarea acelor posibilități, luând în considerare interesele fiecărui stat membru.

(3)  Fiecare stat membru decide, pentru navele aflate sub pavilionul său, cu privire la metoda de alocare a posibilităților de pescuit atribuite respectivului stat membru în conformitate cu dreptul comunitar. Statul membru informează Comisia cu privire la metoda de alocare.

(4)  Consiliul stabilește posibilitățile de pescuit în apele comunitare disponibile țărilor terțe și distribuie aceste posibilități fiecărei țări terțe.

(5)  După notificarea Comisiei, statele membre pot schimba toate sau o parte din posibilitățile de pescuit alocate lor.

CAPITOLUL V

SISTEMUL COMUNITAR DE CONTROL ȘI PUNERE ÎN APLICARE

▼M2

Articolul 21

Sistemul comunitar de control și de asigurare a respectării legislației

Accesul la ape și resurse, precum și desfășurarea activităților prevăzute la articolul 1 sunt supuse controlului și se asigură respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului. În acest scop, se înființează un sistem comunitar pentru controlul, inspecția și asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului.

▼M2 —————

▼B

CAPITOLUL VI

ADOPTAREA DECIZIILOR ȘI CONSULTĂRILE

Articolul 29

Procedura de adoptare a deciziilor

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, Consiliul hotărăște în conformitate cu procedura stabilită în articolul 37 din tratat.

Articolul 30

Comitetul pentru pescuit și acvacultură

(1)  Comisia este asistată de un Comitet pentru pescuit și acvacultură.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Termenul prevăzut în articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de 20 de zile lucrătoare.

(3)  Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Termenul prevăzut în articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este de 60 de zile lucrătoare.

(4)  Comitetul adoptă propriul regulament intern.

Articolul 31

Consiliile consultative regionale

(1)  Consiliile consultative regionale sunt înființate pentru a contribui la atingerea obiectivelor prevăzute în articolul 2 alineatul (1) și în special pentru a face recomandări Comisiei cu privire la probleme de gestionare a zonelor piscicole în anumite zone marine sau de pescuit.

(2)  Consiliile consultative regionale au în componență în principal pescari și alți reprezentanți ai intereselor afectate de politica comună în domeniul pescuitului, precum reprezentanții sectoarelor pescuitului și acvaculturii, ai intereselor ecologice și ale consumatorilor, precum și experți științifici din toate statele membre ce au interese în domeniul pescuitului în zona marină sau de pescuit în cauză.

(3)  Reprezentanții administrațiilor naționale și regionale ce au interese în domeniul pescuitului în zonele marine sau de pescuit vizate au dreptul să facă parte din consiliile consultative regionale ca membri sau observatori. Comisia poate fi prezentă la întrunirile acestora.

(4)  Consiliile consultative regionale pot fi consultate de Comisie cu privire la propunerile de măsuri, precum planurile multianuale de redresare sau gestionare ce urmează să fie adoptate în baza articolului 37 din tratat, pe care intenționează să le prezinte și care se referă în mod specific la zonele piscicole din regiunea în cauză. Ele pot fi de asemenea consultate de Comisie și de statele membre cu privire la alte măsuri. Aceste consultări se efectuează fără a aduce atingere consultărilor CSTEP și ale Comitetului pentru pescuit și acvacultură.

(5)  Consiliile consultative regionale pot:

Consiliile consultative regionale informează Comisia pentru pescuit și acvacultură cu privire la activitățile lor.

Articolul 32

Procedura de înființare a consiliilor consultative regionale

Consiliul decide cu privire la înființarea unui consiliu consultativ regional. Un consiliu consultativ regional răspunde de zonele maritime aflate sub jurisdicția a cel puțin două state membre. Un consiliu consultativ regional își stabilește regulamentul intern.

Articolul 33

Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit

(1)  Se înființează un Comitet științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). CSTEP este consultat la intervale regulate de timp cu privire la problemele ce țin de conservarea și gestionarea resurselor acvatice vii, inclusiv considerentele de natură biologică, economică, ecologică, socială și tehnică.

(2)  Comisia ia în considerare recomandările făcute de CSTEP atunci când prezintă propunerile de gestionare a zonelor de pescuit conform prezentului regulament.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 34

Abrogarea

(1)  Regulamentele (CEE) nr. 3760/92 și (CEE) nr. 101/76 se abrogă.

(2)  Trimiterile la dispozițiile regulamentelor abrogate în temeiul alineatului (1) se interpretează ca trimiteri la dispozițiile corespondente ale prezentului regulament.

Articolul 35

Revizuirea

Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului despre modul de aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului cu privire la capitolele II și III până la sfârșitul anului 2012.

Articolul 36

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

---

ANEXA I

ACCESUL LA APELE DE COASTĂ ÎN SENSUL ARTICOLULUI 17 ALINEATUL (2)

1.   APELE DE COASTĂ ALE REGATULUI UNIT

A.   ACCESUL PENTRU FRANȚA

B.   ACCESUL PENTRU IRLANDA

C.   ACCESUL PENTRU GERMANIA

D.   ACCESUL PENTRU ȚĂRILE DE JOS

E.   ACCESUL PENTRU BELGIA

2.   APELE DE COASTĂ ALE IRLANDEI

A.   ACCESUL PENTRU FRANȚA

B.   ACCESUL PENTRU REGATUL UNIT

C.   ACCESUL PENTRU ȚĂRILE DE JOS

D.   ACCESUL PENTRU GERMANIA

E.   ACCESUL PENTRU BELGIA

3.   APELE DE COASTĂ ALE BELGIEI

4.   APELE DE COASTĂ ALE DANEMARCEI

5.   APELE DE COASTĂ ALE GERMANIEI

6.   APELE DE COASTĂ ALE FRANȚEI ȘI ALE DEPARTAMENTELOR DE PESTE MĂRI

7.   APELE DE COASTĂ ALE SPANIEI

8.   APELE DE COASTĂ ALE ȚĂRILOR DE JOS

9.   APELE DE COASTĂ ALE FINLANDEI

10.   APELE DE COASTĂ ALE SUEDIEI

---

ANEXA II

ZONA SHETLAND

A.   Delimitările geografice

De la punctul de pe coasta de vest a Scoției, latitudine 58° 30′N până la 59°30′N-6°15′V

De la 58°30′N-6°15′V până la 59°30′N-5°45′V

De la 59°30′N-5°45′V până la 59°30′N-3°45′V

De-a lungul liniei celor 12 mile marine la nord de Orkneys

De la 59°30′N-3°00′V până la 61°00′N-3°00′V

De la 61°00′N-3°00′V până la 61°00′N-0°00′V

De-a lungul liniei celor 12 mile marine la nord de Shetland

De la 61°00′N-0°00′V până la 59°30′N-0°00′V

De la 59°30′N-0°00′V până la 59°30′N-1°00′V

De la 59°30′N-1°00′V până la 59°00′N-1°00′V

De la 59°00′N-1°00′V până la 59°00′N-2°00′V

De la 59°00′N-2°00′V până la 58°30′N-2°00′V

De la 58°30′N-2°00′V până la 58°30′N-3°00′V

De la 58°30′N-3°00′V până la coasta de est a Scoției la latitudinea 58°30′N.

B.   Efortul de pescuit autorizat

Numărul maxim de nave de pescuit cu distanța dintre perpendiculare de cel puțin 26 metri, autorizate să pescuiască speciile de adâncime, altele decât capelinul norvegian și putasu:

---

( 1 ) JO C 203 E, 27.8.2002, p. 284.

( 2 ) Aviz emis pe 5 decembrie 2002 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

( 3 ) JO L 389, 31.12.1992, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1181/98 (JO L 164, 9.6.1998, p. 1).

( 4 ) JO C 105, 7.5.1981, p. 1.

( 5 ) JO L 261, 20.10.1993, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1965/2001 al Comisiei (JO L 268, 9.10.2001, p. 23).

( 6 ) JO L 167, 2.7.1999, p. 5.

( 7 ) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

( 8 ) JO L 20, 28.1.1976, p. 19.

( 9 ) JO L 274, 25.9.1986, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 3259/94 (JO L 339, 29.12.1994, p. 11).

( 10 ) JO L 203, 4.8.2005, p. 3.

( 11 ) JO L 223, 15.8.2006, p. 1.

( 12 ) JO L 175, 3.7.1997, p. 27, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2002/70/CE (JO L 31, 1.2.2002, p. 77).

( 13 ) JO L 337, 30.12.1999, p. 10, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 179/2002 (JO L 31, 1.2.2002, p. 25).

( 14 ) JO L 55, 24.2.2001, p. 3.