COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.12.2020

COM(2020) 713 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Asigurarea justiției în UE - o strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Asigurarea justiției în UE - o strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024

1.Introducere

Tratatul de la Lisabona a conferit Uniunii Europene (UE) competențele necesare pentru a sprijini cooperarea judiciară în materie civilă și penală prin „formarea profesională a magistraților și a personalului din justiție” 1 . De atunci, formarea judiciară privind dreptul Uniunii a îmbunătățit aplicarea corectă și uniformă a dreptului UE și a consolidat încredea reciprocă în procedurile judiciare transfrontaliere, contribuind astfel la dezvoltarea spațiului de justiție al UE.

Comunicarea Comisiei din 2011,Instaurarea unui climat de încredere în justiție la nivelul UE.O nouă dimensiune a formării judiciare europene 2 , a produs o schimbare radicală, în ceea ce privește atât abordarea, cât și amploarea organizării formării judiciare în UE. Întrucât majoritatea judecătorilor și a procurorilor din UE care au răspuns la un sondaj în 2010 3 nu participaseră niciodată la activități de formare judiciară privind legislația UE sau a unui alt stat membru, de la adoptarea comunicării, mai mult de jumătate din toți practicienii în domeniul dreptului (peste 1 milion) au luat parte la astfel de activități.

Evaluarea strategiei de formare judiciară europeană pentru perioada 2011-2020 (publicată în 2019) 4 și rapoartele anuale privind formarea judiciară europeană 5 arată că, în ansamblu, strategia și-a atins majoritatea obiectivelor. Obiectivul emblematic de a forma profesional în domeniul dreptului UE, între 2011 și 2020, jumătate (adică 800 000) din numărul total de practicieni a fost atins în 2017. Strategia a contribuit la creșterea numărului de activități de formare și a promovat, de asemenea, noi tipuri de activități, cum ar fi programele de schimb. Strategia a contribuit la îmbunătățirea procesului de formare în domeniul dreptului UE pentru mai multe categorii de practicieni din domeniul dreptului, în special judecători și procurori. Aceasta a dezvoltat, de asemenea, capacitățile rețelelor, cum ar fi Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), și a consolidat rețelele la nivel UE și furnizorii de servicii de formare.

Pornind de la aceste realizări, este esențial, în prezent, ca formarea judiciară să rămână o prioritate pe agenda UE și să fie consolidată în continuare.

UE se confruntă cu o serie de situații noi și provocări ce trebuie abordate prin formare judiciară, inclusiv o deteriorare a statului de drept și atacuri la adresa drepturilor fundamentale în unele state membre, digitalizarea exponențială a societăților noastre și perspectivele de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest. În plus, nivelul de participare la activitățile de formare continuă să difere considerabil de la un stat membru la altul și de la o profesie juridică la alta. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra aplicării uniforme și eficiente a dreptului UE.

Prezenta comunicare se bazează pe lecțiile învățate și pe noile evoluții apărute din 2011 până în prezent. Aceasta reflectă rezultatele evaluării strategiei 2011‑2020, realizată de Comisie, și rezultatele unei ample consultări publice desfășurate de Comisie în 2018 6 . Comunicarea instituie o strategie cuprinzătoare pentru îmbunătățirea în continuare a formării profesioniștilor din domeniul justiției cu privire la dreptul UE, extinzând intervenția politică pentru a include subiecte, profesii și zone geografice noi, abordând noile provocări și stabilind noi obiective pentru 2021‑2024.

2.Un răspuns flexibil la nevoile emergente privind formarea în domeniul dreptului UE

Practicienii din domeniul justiției trebuie să fie în măsură să se adapteze la noile evoluții, inclusiv în domeniul dreptului UE. Prin urmare, este importantă formularea unui răspuns flexibil la nevoile emergente privind formarea în domeniul dreptului Uniunii.

Formare judiciară pentru promovarea unei culturi comune a statului de drept

Respectarea statului de drept este esențială pentru aplicarea eficace a dreptului UE și pentru încrederea reciprocă dintre statele membre și autoritățile judiciare ale acestora. Esența statului de drept este protecția jurisdicțională efectivă, care necesită independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție. Practicienii în domeniul justiției joacă un rol esențial în respectarea statului de drept. Aceștia trebuie să urmărească acquis-ul UE în acest domeniu, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU), care se dezvoltă rapid, pentru a le putea aplica în munca lor. Practicienii bine pregătiți și rețelele acestora joacă un rol important în consolidarea unei culturi a statului de drept și în respectarea însăși a statului de drept, 7 , al cărui nucleu principiul este independența judiciară.

Respectarea drepturilor fundamentale

Judecătorii naționali și alți practicieni din domeniul justiției sunt actori esențiali care asigură aplicarea eficace a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și care transformă drepturile cartei în realitatea cotidiană a cetățenilor.

Aceștia ar trebui să primească o formare specializată în ceea ce privește aplicarea cartei, domeniul său de aplicare și drepturi specifice precum protecția datelor 8 , dar și în ceea ce privește relația cartei cu legislația națională și interacțiunea acesteia cu Convenția europeană a drepturilor omului. Formarea în domeniul cartei ar trebui, de asemenea, introdusă în modulele de formare cu privire la diferite domenii ale dreptului Uniunii, după caz 9 .

O digitalizare sporită a justiției

Formarea judiciară trebuie să pregătească profesioniștii din domeniul justiției să adopte digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale 10 . Evoluțiile din acest domeniu influențează din ce în ce mai mult fiecare aspect al vieții noastre. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că sistemele de justiție trebuie să se adapteze rapid prin digitalizare. Practicienii din domeniul justiției trebuie să fie conștienți de impactul pe care instrumentele și tehnologiile digitale le au asupra cazurilor instrumentate și să fie pregătiți să le folosească corespunzător în practica lor cotidiană, inclusiv în cadrul procedurilor transfrontaliere 11 . Aceștia trebuie să asigure o protecție adecvată a drepturilor persoanelor fizice și a datelor cu caracter personal în spațiul digital, în special pentru ca părțile să aibă acces la dosare și să poată participa la ședințele de judecată.

În pas cu dreptul UE în continuă schimbare

Formarea judiciară europeană ar trebui să permită practicienilor în domeniul justiției să vadă rolul dreptului UE în practica lor cotidiană, să îi asigure executarea integrală și să asigure respectarea drepturilor și a obligațiilor care decurg din dreptul UE în procedurile judiciare naționale. De asemenea, este important ca aceștia să fie în pas cu dezvoltarea dreptului UE. Pentru toate noile acte legislative și evoluțiile jurisprudenței CJUE trebuie furnizată formare, pentru a se asigura că acestea au efectul intenționat și că profesioniștii în domeniul justiției au cunoștințele și competențele necesare.

Acest lucru se aplică, în special, principalelor instrumente ale UE pentru cooperarea judiciară transfrontalieră. Instituirea Parchetului European (EPPO) are, de asemenea, consecințe semnificative asupra formării procurorilor, judecătorilor și avocaților apărării. În special, strategia ar trebui să consolideze formarea pentru aceste profesii în ceea ce privește temeiul juridic al EPPO, adaptările aduse sistemelor legislative și structurilor judiciare de la nivel național, relațiile Parchetului European cu alte organisme și agenții ale UE care își desfășoară activitatea în domeniul protecției intereselor financiare ale UE, cum ar fi EUROJUST, EUROPOL și OLAF, precum și aplicarea instrumentelor juridice ale UE utilizate de către Parchetul European în cadrul cooperării judiciare transfrontaliere.

În domeniul securității, combaterea terorismului, criminalitatea organizată (inclusiv traficul de persoane, arme și droguri ilegale), prevenirea și combaterea radicalizării care duce la extremism violent și lupta împotriva spălării de bani rămân subiecte principale pentru formarea judiciară.

Practicienii din domeniul justiției sunt în contact cu victimele ar trebui să fie formați pentru a le sprijini și a comunica mai bine cu acestea, ținând seama, în special, de nevoile celor mai vulnerabile 12 . Aceștia ar trebui, de asemenea, să știe cum să identifice litigiile abuzive și să utilizeze instrumentele disponibile pentru a le rezolva.

În ceea ce privește drepturile copiilor 13 , drepturile persoanelor cu handicap și adaptarea sistemelor de justiție la nevoile acestora, provocările specifice cu care se confruntă victimele violenței bazate pe gen 14 , precum și egalitatea și nediscriminarea, este nevoie de formare specializată, dar și de cunoștințe în alte domenii.  

Protejarea drepturilor consumatorului prin formare continuă 15 în domeniul dreptului material și procedural reprezintă o prioritate 16 , lucru confirmat de proliferarea practicilor ilegale descoperite pe parcursul pandemiei de COVID‑19 17 . Exercitarea efectivă a drepturilor conferite de cetățenia UE trebuie garantată, inclusiv în domeniul liberei circulații. 

Este necesară formarea numărului mare de practicieni din domeniul aplicării normelor privitoare la piața unică 18 , inclusiv acele norme cu relevanță specială pentru domeniul afacerilor, precum normele care protejează investițiile din interiorul UE 19 , parțial pentru a asigura încrederea investitorilor. De asemenea, ar trebui să fie disponibile cursuri de formare pentru cei care au nevoie în ceea ce privește dreptul european al societăților comerciale, în special în ceea ce privește instrumentele și procesele digitale, transformările și fuziunile/divizările transfrontaliere ale societăților comerciale, precum și în ceea ce privește dreptul UE în materie de concurență.

În plus, aplicarea dreptului UE în domeniul mediului necesită cunoștințe specializate și formare suplimentară.

Punerea la dispoziția practicienilor a instrumentelor necesare pentru a face față noilor provocări

Noile forme de terorism, extremismul violent și criminalitatea informatică, precum și pandemia de COVID-19 au avut un impact nu numai asupra vieții cetățenilor și a întreprinderilor, ci și asupra sistemelor naționale de justiție, care trebuie să se adapteze. Pandemia, în special, a modificat modurile de operare ale infractorilor, ducând la o creștere semnificativă a infracțiunilor care implică criminalitatea informatică, activitățile infracționale online și sănătatea 20 . Practicienii din domeniul justiției trebuie să reacționeze la aceste schimbări 21 . De asemenea, noile forme de muncă au creat provocări în domeniul dreptului muncii și al dreptului social. Noi oferte de formare ar trebui să fie organizate rapid și să puse la dispoziție, cum a fost cazul recent al formărilor în domeniul criminalității informatice și al azilului.

3.Elemente necesare pentru formarea practicienilor în afara dreptului UE

Formarea judiciară europeană ar trebui să nu se limiteze la educația juridică, ci ar trebui să sprijine dezvoltarea competențelor profesionale. Dreptul și principiile juridice nu funcționează într-un vid, așadar practicienii din domeniul justiției trebuie să dobândească competențe multidisciplinare.

Cu toate că este o responsabilitate la nivel național, formarea pentru profesia de judecător  22 este esențială pentru eficacitatea justiției, pentru relația de încredere între sistemele de justiție și cetățeni și pentru încrederea între practicienii care colaborează la nivel transfrontalier. Printre subiectele principale de formare pentru judecători se numără conduita judiciară, reziliența, prejudecățile neconștientizate, gestionarea cauzelor și instanțelor, precum și competențele de conducere.

În plus, pentru a dobândi know-how-ul, atitudinile și expertiza necesare, toți practicienii din domeniul justiției au nevoie de formare în materie de cunoștințe și competențe fără caracter juridic, de exemplu, competențe din domeniul științelor comportamentale, psihologiei, antropologiei, economiei și lingvisticii cognitive.

Îmbunătățirea competențelor lingvistice juridice este esențială pentru a permite un dialog armonios între practicieni, care la rândul său promovează încrederea reciprocă în procedurile judiciare transfrontaliere. Stăpânirea limbilor străine îi ajută pe practicienii din domeniul justiției să înțeleagă sistemele și conceptele juridice străine și crește nivelul de participare la activitățile de formare transfrontalieră.

Comisia sprijină formarea lingvistică juridică avansată și tehnică care să completeze oferta națională și încurajează combinația de competențe lingvistice și juridice în cadrul unei astfel de activități de formare, combinație care s-a dovedit eficace.

4.O formare mai aprofundată, mai amplă și specializată pentru profesioniștii din domeniul justiției

Unul dintre obiectivele principale ale comunicării din 2011 viza creșterea numărului de practicieni din domeniul dreptului care au primit formare pentru a crea impulsul necesar. Acest lucru a reprezentat în sine un vector reușit pentru schimbare. Cu toate acestea, evaluarea strategiei de formare a evidențiat unele probleme, precum variația rezultatelor între profesii și țări. Acest lucru necesită o abordare care să stabilească obiective noi și ambițioase (deși diferențiate) care să fie mai bine adaptate la nevoile de formare și la nivelurile de participare a profesiilor menționate la formarea în domeniul dreptului UE.

Participarea la formarea continuă în domeniul dreptului UE în UE (%)

Sursă: Comisia Europeană (UE28, cu excepția anului 2019: UE27, deoarece nu au fost primite date din partea Regatului Unit; date din rapoartele anuale de formare judiciară europeană 23 ).  

În general, ar trebui ca mai mulți profesioniști în domeniul justiției să participe la activitățile de formare în domeniul dreptului UE, iar furnizorii de servicii de formare ar trebui să îmbunătățească activitățile de formare în domeniul dreptului UE, naționale sau transfrontaliere, indiferent dacă primesc sau nu fonduri UE. Acest lucru este valabil pentru toți profesioniștii în domeniul justiției care aplică dreptul UE, în principal judecători, procurori și membri ai personalului instanțelor, dar și pentru profesii precum cea de avocat, notar, executor judecătoresc, mediator, interpret/traducător judiciar, expert judiciar și, în anumite situații, pentru personalul din penitenciare și consilierii de probațiune.

Obiective adaptate

Judecătorii și procurorii sunt principalii garanți ai aplicării adecvate a dreptului UE la nivel național. 24 Aceștia ar trebui să rămână principalul grup-țintă pentru formarea în domeniul dreptului UE. Judecătorii aplică dreptul UE ex officio, pun în practică principiile supremației și ale efectului direct și trimit întrebări preliminare către CJUE. Procurorii trebuie să cunoască și să aplice părțile relevante ale acquis-ului UE în domeniul justiției, inclusiv drepturile procedurale ale suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, protecția intereselor financiare ale UE și noile norme de funcționare în urma creării EPPO.

Personalul instanțelor și al parchetelor este esențial pentru buna funcționare a sistemelor de justiție. Unii dintre ei redactează și asigură executarea deciziilor tribunalelor, se ocupă de notificarea sau comunicarea actelor la nivel transfrontalier, de ordinele europene de plată, de mandatele europene de arestare și de alte proceduri transfrontaliere. Acest lucru necesită o gamă largă de activități de formare în domeniul dreptului UE, formare ce trebuie adaptată nevoilor identificate. Comisia încurajează crearea de rețele între toți furnizorii de servicii de formare pentru membrii personalului instanțelor, deopotrivă de la nivel național și de la nivelul UE, cu scopul de a împărtăși bunele practici și de a consolida ofertele naționale de formare.

Avocații joacă un rol vital în punerea în aplicare practică a dreptului UE în numeroase proceduri judiciare, naționale sau transfrontaliere, civile, familiale, administrative sau penale. Acestora le revine sarcina de a aborda aspecte ale dreptului UE în situații juridice specifice. Aceștia trebuie să cunoască cele mai recente schimbări în acquis-ul UE. De aceea, este esențial să se pună accentul pe formarea avocaților din sectorul privat și pe furnizorii lor de servicii de formare.

Notarii contribuie la asigurarea eficacității dreptului UE în domenii care sunt relevante pentru persoane fizice și întreprinderi, precum succesiunea, medierea, insolvența și combaterea spălării banilor. Acest lucru ar trebui să se reflecte mai bine în conținutul activităților de formare, încurajându-se în același timp utilizarea unor metodologii interactive, inclusiv pentru e-învățare.

Executorii judecătorești asigură executarea transfrontalieră a deciziilor instanțelor, spre exemplu în procedurile europene cu privire la cererile cu valoare redusă și în recuperarea transfrontalieră a activelor. Deși statutul lor profesional și mediile lor profesionale diferă, aceștia fac parte din personalul instanțelor în aproximativ o treime din statele membre. Aceștia au nevoie de mai multe cursuri de formare cu privire la dreptul UE pentru a se asigura că îl aplică în mod adecvat în sarcinile lor cotidiene.

Îmbunătățirea formării altor profesii în domeniul dreptului UE

În cadrul interfeței dintre această strategie și Programul european de formare în materie de aplicare a legii (LETS) 25 , au fost utile dezvoltarea și promovarea unor materiale comune de formare și a unor sesiuni comune de formare pentru procurori, judecători și anchetatori. În acest context, cooperarea fructuoasă dintre EJTN și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) este binevenită și ar putea fi îmbunătățită în viitor.

Personalul penitenciarelor și consilierii de probațiune reprezintă un nou grup-țintă, întrucât formarea acestora este esențială pentru respectarea drepturilor fundamentale în timpul detenției (în special în contextul mandatelor europene de arestare 26 ), pentru consolidarea rolului lor esențial în prevenirea radicalizării în penitenciare și pentru asigurarea succesului programelor de reabilitare. Aceștia trebuie, de asemenea, să cunoască politicile UE, în special în ceea ce privește transferurile de prizonieri, probațiunea, sancțiunile alternative, supravegherea, legislația privind drogurile și alte aspecte din penitenciare 27 .

În fine, alți specialiști în domeniul justiției precum mediatorii 28 , experții judiciari 29 , practicienii în domeniul insolvenței 30 și interpreții/traducătorii judiciari 31 au din ce în ce mai mult nevoie de cunoștințe și competențe în aplicarea dreptului UE. Calitatea contribuției acestora la procesele judiciare ar trebui să fie îmbunătățită prin activități relevante de formare în domeniul dreptului UE.

5.Promovarea unor activități de formare calitative și eficace

Formarea judiciară nu este un scop în sine. Este, de asemenea, vital ca activitățile de formare să aibă o calitate care să le permită să își atingă scopul. O metodologie adecvată este esențială, de la concepere și până la implementare și evaluare. Pentru a răspunde în mod flexibil provocărilor cotidiene ale practicienilor, furnizorii de servicii de formare trebuie să monitorizeze constant nevoile de formare ale părților interesate, deopotrivă la nivel național și european.

Practicienii din domeniul justiției au nevoie de expunere la diverse forme de învățare: reflexivă, conceptuală, experimentală și concretă. Formarea lor ar trebui să includă un amestec de activități față în față organizate în cadrul unor centre rezidențiale, instrumente de e-învățare și formare la locul de muncă. Activitățile de formare față în față (inclusiv cele transfrontaliere) sunt esențiale pentru a dezvolta competențe și atitudini și pentru a consolida încrederea reciprocă, permițând discuții libere într-o atmosferă de încredere și respect. Acestea ar trebui să fie reluate imediat ce situația sanitară o permite. Formarea la nivel UE ar trebui să contribuie, de asemenea, la testarea unor noi abordări, precum formate hibride (care combină învățarea față în față cu cea online) și formarea interprofesională față în față privind subiecte specifice relevante.

Ar trebui folosite instrumente și formate de formare variate și accesibile, adaptate la disponibilitatea și diversitatea cursanților. Activitățile de formare ar trebui să folosească noi tehnologii 35  pentru a ajunge la un public mai larg și care să sprijine calitatea formării. Această nevoie este accentuată de pandemia actuală și de trecerea de la activitățile de formare față în față la activitățile de formare online.

E-învățarea de înaltă calitate și accesul la resurse digitale privind dreptul UE ar trebui să devină o realitate pentru toți profesioniștii. Acestea ar trebui să completeze și să înmulțească beneficiile activităților față în față, punând la dispoziție materiale actualizate și instrumente de învățare independente, pentru a optimiza utilizarea e-justiției.

Activitățile la nivel național nu pot avea același impact precum activitățile transfrontaliere. Schimburile transfrontaliere de experiență generală sau specializată în rândul judecătorilor, procurorilor și a președinților instanțelor rămân o prioritate. Aceste schimburi aprofundează cultura judiciară comună la nivel european, consolidează încrederea și promovează aplicarea uniformă a dreptului UE. Schimburile ar trebui să aducă o valoare adăugată concretă pentru participanți și să multiplice efectele în mediul profesional.

Toate activitățile de formare trebuie să demonstreze că și-au îndeplinit obiectivele. Evaluarea ar trebui să urmărească dobândirea de cunoștințe și de competențe, schimbările de atitudine și impactul asupra performanței profesionale, dincolo de nivelul de satisfacție a cursanților. 36

6.Consolidarea formării judiciare pentru tinerii practicieni

Ar trebui ca noilor profesioniști în domeniul justiției să li se ofere cunoștințe de bază privind sistemul și cultura juridică a UE în timpul formării lor inițiale 40 . Acest lucru ar trebui să contribuie la înțelegerea lor practică a rolului dreptului UE în sistemele legale naționale, a acquis-ului privind statul de drept și a rolului lor de practicieni europeni în domeniul justiției. În cadrul formării inițiale (acolo unde există), ar trebui să se aloce timp suficient formării de bună calitate privind dreptul UE, drepturile fundamentale, statul de drept, formarea pentru profesia de judecător și competențe lingvistice. Formarea privind elementele sistemice ale dreptului UE 41 ar trebui să fie standard.

7.Consolidarea responsabilității partajate

Responsabilitatea pentru formarea judiciară este partajată între statele membre, furnizorii de servicii de formare, organizațiile pentru profesiile judiciare naționale și europene și Uniunea Europeană. Toate părțile implicate trebuie să își asume un angajament mai ferm.

Responsabilitatea principală revine părților interesate de la nivel național

Furnizorii de servicii de formare de la nivel național, ministerele de justiție, consiliile judiciare și parchetele, precum și autoritățile profesiilor reglementate sunt actori-cheie în asigurarea faptului că oferta de formare răspunde nevoilor practicienilor. Trebuie puse la dispoziție resurse corespunzătoare în ceea ce privește bugetul, personalul care organizează activitățile de formare și timpul necesar pentru ca profesioniștii din domeniul justiției să poată participa. Stabilirea unor cote obligatorii pentru activitățile de formare poate asigura faptul că acestea sunt considerate ca făcând parte din modalitățile de lucru obișnuite. Informațiile privind furnizarea de servicii de formare la nivel național și la nivelul UE trebuie să fie difuzate în mod proactiv, iar participarea trebuie să fie încurajată.

Conducătorii și membrii cu experiență din cadrul profesiilor juridice ar trebui să fie implicați în crearea unei adevărate culturi a formării. Este necesară o schimbare de atitudine pentru a face din organismele profesionale de justiție organizații de învățare, în cadrul cărora formarea să fie văzută ca o investiție și nu ca o distragere de la responsabilitățile de lucru cotidiene.

Rețele de experți în dreptul UE

Practicienii din domeniul justiției nu trebuie să stăpânească toate detaliile dreptului UE, ci să le urmeze atunci când este necesar. Aceștia ar trebui să se poată baza pe colegi care pot să le ofere expertiză și asistență cu privire la dreptul UE, în deplină independență din punct de vedere judiciar, și care să aparțină rețelei create la nivel național în acest scop. Aceasta este valoarea adăugată recunoscută a rețelelor naționale ale coordonatorilor instanțelor în materie de drept al UE.

Rolul unic al Rețelei Europene de Formare Judiciară

EJTN este cea mai în măsură să coordoneze, prin intermediul membrilor săi, activitățile de formare la nivel național cu privire la dreptul UE și să consolideze formarea transfrontalieră a judecătorilor și a procurorilor, inclusiv schimburile 43 . Cele nouă „principii de formare judiciară” 44 ale sale devin o referință globală pentru buna formare judiciară. EJTN are nevoie de o finanțare stabilă și adecvată.

Actorii de la nivelul UE sunt multiplicatori de opinie esențiali

Academia de Drept European (ERA) și Institutul European de Administrație Publică (EIPA-Luxemburg) contribuie la consolidarea cunoștințelor privind dreptul UE. Acestea ar trebui să își sporească și mai mult oferta de formare, să asigure calitatea activităților lor și să promoveze transferabilitatea realizărilor lor.

Rețelele practicienilor din domeniul justiției, precum Consiliul Barourilor Europene (CCBE) pentru avocați, Consiliul Notarilor din UE (CNUE) pentru notari, precum și Uniunea Europeană a executorilor judecătorești (UEHJ) pentru executori judecătorești, joacă, de asemenea, un rol esențial în îmbunătățirea activităților de formare în domeniul dreptului UE Acestea sunt esențiale pentru punerea în aplicare integrală a acestei strategii, prin asigurarea faptului că materialele create sunt preluate și reutilizate în rândul membrilor lor și prin promovarea desfășurării la nivel național a activităților de formare. Schimbul de experiență între furnizorii de servicii de formare din state membre diferite ar trebui să le permită să analizeze lacunele din oferta lor de formare, să inoveze și să se bazeze pe bunele practici cu rezultate dovedite.

Rețelele europene de profesioniști din domeniul justiției, care se concentrează pe domenii individuale ale dreptului UE, joacă, de asemenea, un rol important în calitate de multiplicatori de opinie.

Sprijinul Comisiei

Comisia va sprijini proiecte de formare de înaltă calitate care au o dimensiune europeană, prin intermediul programului „Justiție” și al altor scheme de finanțare relevante 45 . Va sprijini activități de formare pentru multiplicatorii de opinie, inclusiv pentru formatori, și va promova consorțiile transfrontaliere de furnizori de servicii de formare. Comisia va continua să promoveze activitatea rețelelor implicate în domeniu, să încurajeze cooperarea acestora prin intermediul conferințelor și să stimuleze utilizarea tehnologiilor și a portalului european e‑justiție.

Comisia va sprijini proiecte care abordează domenii prioritare ale UE, care testează noi idei și răspund nevoilor specifice ad hoc. Aceasta va urmări cu atenție deosebită evaluarea nevoilor de formare și durabilitatea rezultatelor. Comisia va impune furnizorilor care beneficiază de cofinanțare din partea UE să depună mai multe eforturi pentru a asigura durabilitatea formării și a altor rezultate. Aceasta va utiliza, de asemenea, toate mijloacele prevăzute de Regulamentul financiar pentru a simplifica accesul la finanțarea UE, inclusiv procesele de gestionare a cererilor și a granturilor 46 .

Vizarea practicienilor în domeniul justiției din afara UE

Formarea judiciară europeană se concentrează pe practicienii în domeniul justiției din UE. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, cooperarea s-a extins și la țările candidate și țările potențial candidate la aderarea la UE și la alte țări care și-au exprimat interesul de a se familiariza cu cultura judiciară a UE 47 , cu scopul de a îmbunătăți funcționarea sistemelor lor de justiție. În special, este nevoie de formare în domeniul acquis-ului statului de drept în țările candidate și țările potențial candidate 48 , deoarece acestea trebuie să acorde prioritate promovării democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor fundamentale, pentru a le pregăti pentru aderarea la UE 49 .

Comisia încurajează în special participarea profesioniștilor în domeniul justiției din regiunea Balcanilor de Vest la activitățile de formarea judiciară transfrontalieră. Sprijinul UE în regiune este menit să asigure coerență și sustenabilitate și să abordeze provocările pe baza unei evaluări solide a nevoilor de formare și a unei abordări axate pe probleme (nu pe donatori). Cooperarea structurală a furnizorilor de servicii de formare judiciară din Balcanii de Vest ar trebui consolidată în continuare, atât la nivel regional, cât și cu UE. După caz, acest lucru ar trebui să includă consolidarea rolului EJTN, care este un centru de expertiză și ar putea sprijini consolidarea capacităților și îmbunătățirile metodologice.

Mai multe sinergii ar putea fi urmărite prin inițiative de formare judiciară finanțate de UE în țări din afara UE, în special în Africa și America Latină, ca o contribuție la consolidarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept 50 .

Durabilitate

Se vor încuraja ferm diseminarea, implementarea, reutilizarea, actualizarea și adaptarea la contextul național a modulelor, a pachetelor și a publicațiilor de învățare, cum ar fi manualele și orientările produse cu sprijinul fondurilor UE 51 și partajate de furnizorii de servicii de formare de la nivel național și de la nivel UE, precum și a formării adresate multiplicatorilor de opinie, de exemplu formatorii.

Monitorizare

Comisia va continua să prezinte rapoarte cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește formarea în domeniul dreptului UE pentru profesioniștii din domeniul justiției. Aceasta va reflecta, împreună cu părțile interesate, cu privire la îmbunătățirea colectării și analizei datelor.

8.Concluzie

Prezenta Strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024 stabilește cadrul pentru un set ambițios de acțiuni-cheie menite să consolideze aplicarea corectă și eficace a dreptului UE. Strategia are drept scop consolidarea unei culturi judiciare comune la nivel european, bazată pe statul de drept, drepturile fundamentale și încrederea reciprocă.

Pentru a asigura succesul strategiei, Comisia invită toate părțile interesate – ministerele justiției, consiliile judiciare și parchetele, consiliile profesiilor autoreglementate, asociațiile europene ale profesioniștilor din domeniul justiției, furnizorii de servicii de formare de la nivel național și de la nivelul UE, instituțiile și organismele UE – să își ia angajamentul de a îndeplini obiectivele cantitative și calitative ale strategiei.

Comisia va monitoriza în mod regulat punerea în aplicare a strategiei și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a asigura sprijinul politic necesar pentru îndeplinirea obiectivelor.

(1)

     Articolul 81 alineatul (2) litera (h) și articolul 82 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(2)

     COM(2011) 551 final.

(3)

     Formarea judiciară în statele membre ale UE, studiu al Parlamentului European [IPOL-JURI-ET(2011)453.198].

(4)

     Evaluarea strategiei europene de formare judiciară pentru perioada 2011-2020, document de lucru al serviciilor Comisiei [SWD(2019) 380].

(5)

     Rapoarte întocmite de Direcția Generală Justiție și Consumatori din cadrul Comisiei.

(6)

      https://ec.europa.eu/info/consultations/training-justice-professionals-eu-law-evaluation_ro

(7)

     Comunicările Comisiei, Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii: plan de acțiune [COM(2019) 343 final] și Raportul din 2020 privind statul de drept: situația statului de drept în Uniunea Europeană [COM(2020) 580 final].

(8)

     A se vedea Regulamentul general privind protecția datelor, Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii și jurisprudența recentă CJUE, de exemplu hotărârea din 8 aprilie 2014, Digital Rights, cauzele conexate C-293/12 și C-594/12; hotărârea din 21 decembrie 2016, Tele2 Sverige, C-203/15.

(9)

     Comunicarea Comisiei, Strategia pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale ale omului în UE [COM(2020) 711 final].

(10)

     În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind Digitalizarea justiției în UE [COM(2020) 710 final].

(11)

     Concluziile Consiliului privind Accesul la justiție - valorificarea oportunităților oferite de digitalizare (2020/C 342 I/01).

(12)

     Comunicarea Comisiei, Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025) [COM(2020) 258 final].

(13)

     Viitoarea Strategie a UE privind drepturile copilului (va fi adoptată în 2021).

(14)

     A se vedea Ghidul Comisiei Internaționale a Juriștilor pentru Women’s access to justice for gender-based violence (Accesul femeilor la justiție pentru violența bazată pe gen): http://www.icj.org/wp-content/uploads/2016/03/Universal-Womens-accesss-to-justice-Publications-Practitioners-Guide-Series-2016-ENG.pdf

(15)

     Formarea profesională pe tot parcursul vieții.

(16)

     Aceasta include formare cu privire la mecanismele unice de cooperare pentru aplicarea legii, spre exemplu în temeiul Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului, [Regulamentul (UE) 2017/2394].

(17)

     Spre exemplu, comercianții necinstiți ce recurg la practici comerciale neloiale, anulările masive de zboruri fără ca drepturile de rambursare ale consumatorilor să fie respectate.

(18)

     Comunicarea Comisiei, „Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică”, COM(2020) 94 final.

(19)

Comunicarea Comisiei, Protecția investițiilor în interiorul UE [COM(2018) 547 final].

(20)

     Spre exemplu, atacurile cibernetice în domeniul sănătății, comerțul cu produse medicale contrafăcute, fraudele implicând dispozitivele de protecție sau testele COVID-19, precum și eliminarea ilegală a deșeurilor sanitare.

(21)

      https://www.cepol.europa.eu/media/news/cepol-issues-fast-track-needs-analysis-impact-covid-19-law-enforcement-training

(22)

     Și anume, setul de competențe și atitudinile legate de profesia de judecător.

(23)

     A se vedea nota de subsol 5 și raportul din 2020; https://ec.europa.eu/info/law/cross-border-cases/training-legal-practitioners-and-training-practices_ro .

(24)

     Sunt vizate toate jurisdicțiile, inclusiv cele administrative.

(25)

     A se vedea Comunicarea COM(2013)172 final a Comisiei.

(26)

     A se vedea hotărârea din 5 aprilie 2016, PPU Aranyosi și Căldăraru, C-404/15 și C-659/15, hotărârea din 25 iulie 2018, PPU ML, C-220/18 și hotărârea din 15 octombrie 2019, Dorobantu, C-128/18.

(27)

     Agenda și Planul de acțiune ale UE în materie de droguri (2021-2025) [COM(2020) 606].

(28)

     Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială (JO L 136, 24.5.2008, p. 3).

(29)

     Concluziile Consiliului și planul de acțiune privind calea de urmat în vederea creării unui spațiu european al criminalisticii (10128/16).

(30)

     Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (JO L 141, 5.6.2015, p. 19) și Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea și insolvența) (JO L 172, 26.6.2019, p. 18).

(31)

     Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale (JO L 280, 26.10.2010, p. 1).

(32)

     Dificultățile de colectare a datelor vor fi luate în calcul în timpul monitorizării activităților de formare a avocaților.

(33)

     Comisia salută decizia EJTN de a extinde publicul-țintă pentru a include personalul instanțelor și al parchetelor.

(34)

     Membri actuali din UE: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Irlanda, Italia, Luxemburg, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia.

(35)

     De exemplu, formarea virtuală față în față: clasă virtuală interactivă; realitate virtuală: mediu virtual de formare accesat prin intermediul dispozitivelor digitale; realitate augmentată: un mediu real îmbunătățit prin informații perceptuale generate de calculator; realitatea mixtă: elemente virtuale adăugate realității.

(36)

     A se vedea Orientările EJTN pentru evaluarea practicilor de formare judiciară; https://bit.ly/2UDmqtX

(37)

      https://e-justice.europa.eu/fileDownload.do?id=9f252d82-8ef4-4f6e-b562-372f9fa50096

(38)

      http://www.ejtn.eu/Methodologies--Resources/Training-Methods

(39)

      https://e-justice.europa.eu/content_european_training_platform-37158-ro.do?init=true

(40)

     Formare pentru practicienii în devenire sau nou-numiți.

(41)

     Principii generale ale dreptului UE și căi de atac, rolul CJUE, modul în care funcționează cooperarea judiciară, unde se găsesc informații și formulare relevante etc.

(42)

     Programul AIAKOS reunește judecători în devenire sau nou-numiți din diferite state membre în cadrul unei instituții de formare judiciară sau al unor instanțe/parchete, pentru a sprijini înțelegerea reciprocă a diferitelor culturi și sisteme judiciare europene și pentru a-i sensibiliza cu privire la dimensiunea europeană a muncii lor (viitoare).

(43)

     Concluziile Consiliului, Formarea practicienilor din domeniul dreptului: un instrument esențial pentru consolidarea acquis-ului UE (2014/C 443/04).

(44)

      http://www.ejtn.eu/PageFiles/15756/Judicial%20Training%20Principles_EN.pdf  

(45)

Printre acestea se numără propunerile Comisiei de regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului de instituire a Fondului social european Plus (FSE +) [COM(2018) 382], a „Erasmus”: programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport [COM(2018)367], a programului „Drepturi și valori” (2021­2027) [COM(2018) 383], a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) [COM(2018) 385], a Programului UE de luptă antifraudă [COM(2018) 386] și a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) [COM(2018) 465].

(46)

     A se vedea nota de subsol 4, p. 44.

(47)

     Comunicarea comună, Revizuirea politicii europene de vecinătate [JOIN(2015) 50 final]. Politica privind Parteneriatul estic după 2020: Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți [JOIN (2020) 7 final].

(48)

     Comunicarea Comisiei, Consolidarea procesului de aderare – o perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest [COM(2020) 57 final].

(49)

     Concluziile Consiliului privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere (7002/20).

(50)

     Către o strategie cuprinzătoare cu Africa, [JOIN(2020) 4 final]. Uniunea Europeană, America Latină și zona Caraibilor: unirea forțelor pentru un viitor comun [JOIN(2019) 6 final].

(51)

     De exemplu, Training guide on the rule of law for judges and prosecutors (Ghidul de formare privind statul de drept pentru judecători și procurori) ( http://www.ejtn.eu/PageFiles/16144/2019-056-Training%20guide-v5_FINAL.pdf ); Rule of law in Europe – perspectives from practitioners and academics(Statul de drept în Europa - abordări ale practicienilor și ale cadrelor universitare) ( http://www.ejtn.eu/PageFiles/16144/2019-056-RoL%20Manual-170x240-WEB_FINAL.pdf ), EU environmental law training package (Pachet de formare privind legislația de mediu a UE) ( https://ec.europa.eu/environment/legal/law/training_package.htm ).