COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 8.3.2022

COM(2022) 107 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Solidaritatea europeană cu refugiații și cu persoanele care fug de războiul din Ucraina

1.SOLIDARITATEA EUROPEANĂ CU UCRAINA

Agresiunea și invazia militare neprovocate ale Ucrainei de către Rusia au șocat întreaga lume. Condamnarea lor la scară mondială a fost confirmată de majoritatea covârșitoare a statelor din cadrul Organizației Națiunilor Unite 1 . Rusia a încălcat ordinea internațională bazată pe norme, iar acțiunile sale sunt menite să destabilizeze arhitectura de securitate europeană. Atacurile fără discernământ asupra civililor au dus la pierderi masive de vieți omenești, cauzând nenumărate tragedii în rândul familiilor și distrugerea unor comunități pașnice. Hotărârea poporului ucrainean de a face tot posibilul pentru apărarea democrației și a națiunii sale a fost remarcabilă.

UE și statele sale membre, împreună cu partenerii lor, au avut un rol de prim plan în cadrul eforturilor depuse pentru a evita vărsarea de sânge și, ulterior, pentru a răspunde la atacul lansat de Putin asupra statului suveran și pașnic al Ucrainei, prin sancțiuni fără precedent împotriva Federației Ruse și a Belarusului 2 . Acest lucru reflectă, de asemenea, valul de revoltă care a cuprins întreaga lume în legătură cu disprețul manifestat față de viața umană, drepturile omului, dreptul internațional și valorile pe care le prețuim.

Simbioza dintre sprijinul global și unit din partea UE și solidaritatea admirabilă a cetățenilor europeni este evidentă în ceea ce privește ajutorul acordat tuturor celor care fug din calea războiului. Până în prezent, milioane de persoane au fost constrânse să își părăsească casele și forțate să fugă din Ucraina, iar numărul acestora crește cu fiecare oră care trece. UE coordonează eforturile de acordare de ajutor umanitar direct victimelor acestei agresiuni. Eforturile remarcabile depuse de statele membre aflate sub presiune sunt susținute de UE prin furnizarea directă de adăposturi, alimente și asistență medicală și prin acordarea unui statut clar persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina, instituind un sistem de protecție temporară fără precedent.

Impactul acestui răspuns strategic dinamic este multiplicat de compasiunea individuală de care dau dovadă milioane de europeni față de situația dificilă a refugiaților 3 . Disponibilitatea familiilor de a primi refugiați în casele lor, a comunităților de a oferi hrană și adăpost, a întreprinderilor de a oferi servicii și locuri de muncă și a oamenilor din întreaga UE și din afara acesteia de a oferi provizii și sprijin reprezintă o dovadă vie a valorilor europene în acțiune. Aceasta demonstrează angajamentul pe care se poate conta pe măsură ce criza refugiaților, care ia o amploare din ce în ce mai mare, subliniază necesitatea de a le oferi stabilitate acestor oameni în urma traumei provocate de război. Comisia va include informații pe site-ul Europa pentru a ajuta cetățenii și sectorul privat să se asigure că sprijinul lor pentru cei care fug din calea războiului poate fi oferit prin intermediul unor organizații de încredere și este adecvat nevoilor 4 . De asemenea, este important să se asigure furnizarea de informații de înaltă calitate pentru a combate dezinformarea menită să submineze solidaritatea Europei.

Angajamentul UE de a veni în ajutorul celor aflați în dificultate este fără echivoc. Ne vom ridica la înălțimea valorilor noastre și îi vom primi cu respect și umanitate pe toți cei care fug din calea agresiunii Rusiei. Vom continua să accelerăm furnizarea efectivă de ajutor de urgență și de sprijin umanitar. Solidaritatea este piatra de temelie a reacției UE la provocarea legată de criza refugiaților, cu care ne vom confrunta în lunile următoare.

2.    AJUTOR UMANITAR

Catastrofa umanitară din Ucraina continuă să ia amploare. Europa cunoaște distrugeri și strămutări pe o scară care nu a mai fost observată din cele mai întunecate zile ale secolului trecut. UE depune eforturi enorme pentru a oferi ajutor umanitar de urgență, colaborând cu statele membre, cu agențiile umanitare și cu aliații din comunitatea internațională. Cel puțin 500 de milioane EUR din bugetul UE sunt alocate pentru a face față consecințelor umanitare ale acestui război tragic, atât în interiorul Ucrainei, cât și dincolo de granițele acesteia.

UE oferă un sprijin de amploare Ucrainei pentru a o ajuta să facă față crizei, inclusiv asistență macrofinanciară de urgență în valoare de 1,2 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și o sumă suplimentară în valoare de 120 de milioane EUR pentru Ucraina sub formă de sprijin bugetar. În plus, Banca Europeană de Investiții, cu acordul Comisiei Europene, a anunțat realocarea imediată a unor împrumuturi în valoare de 668 de milioane EUR ca sprijin sub formă de lichidități pentru autoritățile ucrainene. Se acordă în continuare sprijin pentru principalii parteneri ai societății civile din Ucraina.

Catastrofa umanitară în Ucraina....

Numărul victimelor în rândul civililor din Ucraina crește pe zi ce trece. Chiar și cei care se adăpostesc din calea atacurilor sunt expuși unui risc real generat de daunele cauzate locuințelor, aprovizionării cu apă și sistemelor electrice. Ostilitățile îngreunează din ce în ce mai mult aprovizionarea cu alimente. Serviciile spitalicești critice se confruntă cu întreruperi constante ale alimentării cu energie electrică, în timp ce ambulanțele și lucrătorii din domeniul sănătății sunt expuși riscului de a se găsi în bătaia focului. Pentru agențiile umanitare este din ce în ce mai dificil să aprovizioneze persoanele care au nevoie de ajutor, dificultate care se agravează pe măsură ce războiul se propagă.

... necesită un acces umanitar

Războiul nu trebuie să împiedice ajutoarele să ajungă la persoanele aflate în dificultate. Este esențial ca ajutorul umanitar de care Ucraina are disperată nevoie să poată ajunge pe întreg teritoriul său. În același timp, civililor, indiferent de naționalitatea lor, trebuie să li se permită să părăsească orașele asediate. Prin urmare, asigurarea accesului umanitar, inclusiv prin crearea unor coridoare umanitare, este o prioritate urgentă. Permiterea accesului sigur și neîngrădit al lucrătorilor umanitari și al proviziilor umanitare este o obligație juridică în temeiul dreptului internațional umanitar. UE va continua să colaboreze cu organizațiile internaționale și cu partenerii internaționali pentru a asigura accesul umanitar și pentru a face coridoarele umanitare operaționale cât mai curând posibil.

Începe să se acorde ajutor din primele pachete de măsuri de sprijin instituite de UE.....

Pachetul de finanțare umanitară imediată din partea UE destinat persoanelor afectate de războiul din Ucraina, în valoare de 85 de milioane EUR, este pe drum, pentru a furniza alimente, apă, medicamente, capacitate de asistență medicală, adăpost și protecție. De asemenea, UE sprijină refugiații din Moldova cu 5 milioane EUR, pentru a acoperi nevoile de bază ale acestora. În paralel, 27 de țări depun eforturi pentru a furniza provizii în valoare de peste 100 de milioane EUR prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM). Primele livrări au ajuns deja la persoanele aflate în dificultate din Ucraina, fiind furnizate peste 4 milioane de articole, inclusiv vehicule, truse medicale, corturi, pături și saci de dormit. În prezent, sunt pe drum echipamente medicale specializate, inclusiv aparate de protecție respiratorie și oxigen din rezerva medicală strategică rescEU.

... livrarea ajutorului este însă dificilă

UE colaborează cu Organizația Națiunilor Unite, cu Crucea Roșie și cu organizațiile neguvernamentale internaționale pentru a asigura livrarea cât mai rapidă a ajutorului umanitar. Comisia este în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a ajuta transporturile de ajutoare să traverseze frontiera către Ucraina. Prin UCPM, Comisia accelerează furnizarea de asistență Ucrainei prin intermediul centrelor înființate în Polonia, Slovacia și România.

Sprijinirea statelor membre supuse celei mai mari presiuni …..

O serie de vizite la fața locului 6 i-au permis Comisiei să constate în mod direct amploarea programelor de sprijin instituite de Polonia, Slovacia, Ungaria și România, precum și eforturile depuse de țara vecină Moldova, în favoarea refugiaților care sosesc la frontierele lor. Alături de aceste eforturi, generozitatea și compasiunea populației acestor țări a adus o alinare imediată refugiaților și persoanelor strămutate care se confruntă cu trauma de a fi nevoite să își părăsească locuințele.

... printr-un ajutor direct în favoarea efortului de solidaritate

Aceste eforturi necesită tot sprijinul posibil din partea UE. Polonia și Slovacia au activat UCPM și încep să primească adăposturi și asistență medicală. Sosirile de refugiați în număr atât de mare generează provocări specifice în materie de sănătate și ar trebui să fie posibilă efectuarea unor controale medicale de bază la sosire. Persoanele care sosesc pot fi rănite sau pot avea afecțiuni cronice care necesită îngrijiri medicale imediate. COVID-19 rămâne o provocare suplimentară. Comisia și agențiile sale colaborează intens cu statele membre pentru a asigura accesul la asistență medicală și la medicamente, pentru a identifica nevoile și a corela sprijinul operațional, inclusiv în ceea ce privește paturile de spital, capacitățile chirurgicale de tratare a arsurilor și transportul pacienților care au nevoie de ajutor.

În această situație, în care statele membre ar putea fi nevoite să furnizeze foarte rapid adăpost, provizii și servicii, normele prevăzute pentru achizițiile publice urgente pot fi utilizate în același mod ca în timpul crizei migrației din 2015-2016 și al pandemiei de COVID-19 7 .

Finanțarea UE este disponibilă imediat pentru statele membre prin intermediul programelor lor naționale în domeniul afacerilor interne pentru perioada 2014-2020, care pot fi utilizate în continuare pentru a oferi sprijin financiar pentru a acoperi elemente precum adăpostul, alimentele și asistența medicală, inclusiv prin asigurarea de personal suplimentar. Comisia va face tot posibilul pentru a se asigura că fondurile existente sunt disponibile cu ușurință și rapid și pot fi cheltuite integral. Comisia propune prelungirea perioadei de punere în aplicare a acestor instrumente 8 pentru a oferi statelor membre o flexibilitate suplimentară: adoptarea rapidă de către Parlamentul European și Consiliu ar elibera un sprijin suplimentar în valoare de aproximativ 420 de milioane EUR. În paralel, sprijinirea statelor membre afectate va reprezenta o prioritate pentru finanțarea de urgență disponibilă în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare pentru perioada 2021-2027.

3.    PROVOCAREA LA FRONTIERĂ

Criza exercită o presiune extremă asupra frontierei UE cu Ucraina. Persoanele care sosesc trebuie să fie înregistrate, ajutate în funcție de nevoile lor imediate și direcționate în condiții de siguranță către următorul loc unde se pot adăposti. Acest proces trebuie să aibă loc rapid, păstrând în același timp ordinea și permițând efectuarea controalelor de securitate esențiale. UE are responsabilitatea comună de a sprijini frontiera sa comună, oferind ajutor statelor membre care se confruntă cu aceste presiuni suplimentare.

Sprijinirea gestionării frontierelor în Ucraina

O primă dificultate constă în congestionarea înregistrată în partea ucraineană a frontierei. Autoritățile de frontieră ucrainene trebuie să își pună în aplicare normele, deși se confruntă cu lipsă de personal, probleme legate de sistemele informatice și un număr mare de autoturisme abandonate. Ucraina încearcă să gestioneze eficace fluxurile prin redirecționarea oamenilor și simplificarea procedurilor. Statele membre și UE colaborează cu autoritățile ucrainene pentru a contribui la eliminarea blocajelor. Este deosebit de important să se depună eforturi pentru menținerea liberei circulații a ajutoarelor către Ucraina.

Majoritatea celor care sosesc la frontierele dintre Ucraina și statele membre sunt cetățeni ucraineni care, dacă dețin pașapoarte biometrice, beneficiază de o intrare fără viză în UE pentru o perioadă de 90 de zile și pot chiar trece prin puncte electronice de intrare, fără a mai fi supuși controalelor efectuate de polițiștii de frontieră. Mulți dintre ei se alătură familiei și prietenilor, uneori într-un stat membru diferit de țara de primă intrare. Este important ca punctele de trecere a frontierei dintre statele membre să permită efectuarea unor astfel de deplasări cât mai ușor cu putință. Există însă multe categorii diferite de persoane nou-sosite. Printre acestea se numără cetățeni ai UE care se întorc, cetățeni cărora Ucraina le-a acordat protecție internațională, inclusiv numeroși cetățeni din Belarus care au fugit de regimul Lukașenko, precum și studenți și lucrători din țări din întreaga lume. Este extrem de important ca cei care fug din calea agresiunii Rusiei în Ucraina, fără excepție, să fie tratați cu deplin respect și cu cea mai mare grijă.

... pentru ca persoanele să circule în condiții de siguranță ... 

Toate aceste persoane au nevoie de un tratament special, iar statele membre s-au confruntat cu provocarea reprezentată de numărul imens de sosiri, aproximativ 100 000 de sosiri fiind înregistrate zilnic numai la frontiera poloneză. Statele membre au răspuns consolidându-și efectivele și simplificând procedurile. Este esențial să se asigure o intrare ordonată în UE pe baza unor standarde comune, menținând frontiera deschisă pentru persoanele care au fugit din zonele de conflict armat și care ar putea avea nevoie de acces în UE din motive umanitare sau de protecție internațională. Comisia a emis deja  orientări operaționale 9  pentru a ajuta polițiștii de frontieră ai statelor membre să gestioneze eficient sosirile, menținând, în același timp, un nivel ridicat de securitate. Aceste orientări stabilesc modul în care instrumente precum culoarele de sprijin de urgență pot contribui la accelerarea sprijinului pentru persoanele vulnerabile și modul în care pot fi simplificate unele proceduri, inclusiv procedurile vamale.

... prin intermediul sprijinului financiar și al agențiilor UE

De asemenea, UE își intensifică sprijinul financiar acordat statelor membre în cadrul Instrumentului pentru managementul frontierelor și politica de vize, pentru a contribui la gestionarea frontierelor, cum ar fi identificarea sosirilor, precum și primirea inițială și asistența medicală.  

De asemenea, agențiile UE oferă personal suplimentar și expertiză pentru a sprijini statele membre. Primul grup format din 49 de membri ai personalului Frontex mobilizați la frontierele UE-Ucraina și la frontiera cu Moldova este suplimentat cu 162 de membri ai personalului care sunt mobilizați în România. Frontex este pregătită să își intensifice sprijinul acordat cu peste 2 600 de agenți pentru frontierele dintre UE și Ucraina. Agenția UE pentru Azil este pregătită să detașeze până la 130 de experți pentru a sprijini verificarea, înregistrarea, furnizarea de informații și prelucrarea cererilor de azil. Europol oferă un sprijin situațional esențial, inclusiv în ceea ce privește posibila prezență a luptătorilor străini sau a altor amenințări cunoscute la adresa securității. Europol este prezent pe teren în Slovacia și Polonia și se preconizează că va fi prezent în curând și în România și Ungaria. De asemenea, alte agenții ale UE, cum ar fi eu-LISA 10 și Agenția pentru Drepturi Fundamentale 11 , și-au redirecționat rapid activitatea pentru a sprijini statele membre.

... și sprijin pentru țările învecinate 

Începând cu 24 februarie, Moldova a trebuit să gestioneze peste 368 000 de sosiri. Pachetul de asistență imediată și sprijinul acordat Moldovei prin intermediul UCPM vor fi însoțite de acțiuni suplimentare pentru a face față evoluției situației, printre care se numără acordarea unei sume de 15 milioane EUR pentru a contribui la gestionarea crizei refugiaților.

Comisia va oferi sprijin pentru trecerea și repatrierea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe către țările lor de origine din țările învecinate prin intermediul unei noi acțiuni care oferă sprijin operațional și consolidarea capacităților. Comisia va evalua rapid dacă proiectele actuale din Moldova trebuie extinse și va oferi sprijin, inclusiv prin intermediul agențiilor UE, după caz.

4.    UE PRIMEȘTE REFUGIAȚII ȘI PERSOANELE STRĂMUTATE

Actuala criză a refugiaților va obliga UE să își mobilizeze toate capacitățile pentru a acționa rapid și decisiv în vederea abordării acestei provocări, care se va face simțită în întreaga UE, toate statele membre trebuind să își valorifice capacitățile pentru a sprijini persoanele nou­sosite. Aceste acțiuni trebuie să includă sprijin financiar, dar și reunirea grupurilor societății civile și ale comunităților din diaspora, de la toate nivelurile, care pot oferi ajutor. De asemenea, trebuie să dialogăm cu partenerii din întreaga lume în cadrul unui efort comun. UE instituie rapid sisteme, inclusiv în coordonare cu partenerii săi, pentru a le oferi un mediu stabil și primitor celor care fug din calea războiului și pentru a ajuta administrațiile naționale să își continue activitatea esențială în ciuda presiunii considerabile la care sunt supuse. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor persoanelor celor mai vulnerabile, care riscă să fie marginalizate, dar și celor expuse celor mai mari riscuri. Femeile, minorii neînsoțiți și alți copii reprezintă o proporție majoră dintre persoanele nou-sosite. Asigurarea unei informări și a unei cazări adecvate, prevenirea exploatării bazate pe gen, sprijinirea serviciilor de îngrijire a copiilor și asigurarea accesului rapid la educație se vor număra printre prioritățile imediate.

Un statut juridic clar …..

Ca răspuns la numărul enorm de persoane care fug din calea agresiunii militare rusești, UE propune - pentru prima oară - o protecție temporară, aducând claritate și securitate pentru persoanele care au mare nevoie de ajutor 12 . Acest lucru va asigura faptul că ucrainenii și familiile lor au un statut sigur, care se va aplica în întreaga UE, inclusiv după expirarea statutului de scutire de viză după 90 de zile. Protecția temporară se aplică, de asemenea, resortisanților din multe alte țări terțe care fug din calea războiului, inclusiv celor cărora li s-a acordat protecție internațională în Ucraina și celor care nu se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine. Toți cei care fug din calea războiului sunt bineveniți în Europa: persoanele care nu beneficiază de protecție temporară vor beneficia de protecție și adăpost și apoi vor fi ajutate să se întoarcă acasă în siguranță 13 . Sunt în curs de elaborare modalități de a-i ajuta pe resortisanții cei mai vulnerabili din țările terțe să se întoarcă acasă. Unele țări terțe au colaborat deja cu statele membre pentru a sprijini repatrierea resortisanților lor 14 și ar trebui să se acorde o atenție deosebită persoanelor celor mai vulnerabile.

Un alt element central al acestui demers este solidaritatea între statele membre: prin intermediul unei platforme de solidaritate, țările vor putea face schimb de informații privind capacitatea de primire, numărul de persoane care beneficiază de protecție temporară pe teritoriul lor și alte nevoi de sprijin suplimentar. Comisia, împreună cu Agenția UE pentru Azil, va coordona răspunsul operațional necesar, inclusiv transferul de persoane între statele membre în cadrul UE și către țări terțe. Protecția temporară va dura, într-o primă fază, un an și ar putea fi reînnoită automat de două ori, pentru o perioadă de șase luni de fiecare dată.

Acest statut va oferi protecție, inclusiv un permis de ședere, sprijin social și asistență medicală, acces la educație și la piața muncii 15 . Este o dovadă a primirii călduroase din partea UE și a europenilor, care le va permite refugiaților să joace un rol important în comunitățile noastre. Acesta va contribui, de asemenea, la evitarea unei suprasolicitări a sistemelor de azil ale statelor membre și va ajuta statele membre să gestioneze primirea acestor noi sosiri într­un mod armonizat, organizat și previzibil. Prioritatea va fi acum punerea în aplicare rapidă, adecvată și coordonată a protecției temporare. Comisia va prezenta rapid orientări pentru a sprijini statele membre și, împreună cu agențiile UE, le va oferi asistență pentru a face față acestor noi provocări.

Sprijin pe termen mai lung pentru statele membre...

Serviciile publice, inclusiv serviciile în materie de sănătate, de educație, precum și de locuințe și protecție socială, vor trebui să fie în măsură să răspundă noilor cereri ale persoanelor care fug din Ucraina, deoarece este probabil ca o proporție tot mai mare dintre refugiați să nu aibă membri de familie în UE pe care să se poată baza. Multe servicii publice sunt deja supuse unor presiuni uriașe din cauza pandemiei. Europa trebuie să valorifice toate instrumentele disponibile, dar și compasiunea și disponibilitatea cetățenilor săi, pentru a asigura respectarea promisiunii de primire făcute refugiaților.

..... prin mobilizarea fondurilor UE

Politica de coeziune contribuie deja la eforturile statelor membre de a aborda provocările legate de migrație în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului social european (FSE), ambele putând finanța capacitățile de primire și serviciile de sprijin. Amploarea provocării necesită noi măsuri pentru a asigura accesul efectiv la sprijin. Acesta este motivul pentru care Comisia propune ca utilizarea FEDR, a FSE și a Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) să devină mai flexibilă în cadrul inițiativei „Acțiunea de coeziune în favoarea refugiaților în Europa” (CARE). Acest lucru va permite ca o parte din fondurile rămase în cadrul programelor de coeziune pentru perioada 2014-2020 să fie reorientate pentru a aborda provocările apărute de la începutul războiului din Ucraina. Pentru a sprijini și mai mult statele membre, rata excepțională de cofinanțare de 100 % aplicată ca răspuns la pandemie va fi prelungită cu un an. În plus, aproximativ 10 miliarde EUR din fondurile Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei („REACT-EU”) din 2022 pot fi utilizate, de asemenea, pentru a răspunde acestor noi cereri în contextul obiectivului global de redresare post-pandemie.

Noua generație de fonduri din domeniul afacerilor interne pentru perioada 2021-2027 deschide calea către resurse suplimentare semnificative pe care statele membre să le utilizeze pentru a asigura centre de primire eficace, inclusiv sprijin specializat pentru persoanele vulnerabile, și a gestiona procedurile de azil. Acest lucru va fi esențial pentru a răspunde noilor provocări pe măsură ce acestea evoluează, inclusiv prin punerea în aplicare a protecției temporare. Fondurile pot fi utilizate, de asemenea, pentru a consolida sprijinul societății civile în favoarea refugiaților. Statele membre își finalizează programele naționale pentru perioada 2021-2027 pentru a demara sprijinul 16 . Implementarea rapidă a programelor naționale existente și a celor noi va oferi resurse substanțiale, iar Comisia va ajuta, de asemenea, statele membre să își recalibreze planurile și să acorde asistență de urgență, dacă va fi necesar. Comisia intenționează, de asemenea, să faciliteze consolidarea solidarității între statele membre, propunând ca acestea din urmă să poată aduce contribuții voluntare la pachetul financiar aferent Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) pentru perioada 2021-2027.

... și prin catalizarea unui răspuns din partea întregii societăți...

Mii de cetățeni, întreprinderi și organizații din sectorul privat dau dovadă de o solidaritate și o disponibilitate fără precedent de a acționa în sprijinul celor care fug din calea războiului. Comisia va sprijini statele membre și părțile interesate de la nivel național și local să canalizeze asistența și să direcționeze acțiunile pentru a răspunde nevoilor emergente.

5.    PROVOCAREA CĂREIA TREBUIE SĂ ÎI FACEM FAȚĂ

Nu cunoaștem încă întreaga amploare a provocării cu care ne confruntăm, însă UNHCR estimează în prezent că numărul celor care fug din Ucraina ar putea atinge 8 milioane. Puși la încercare, UE și partenerii săi din întreaga lume trebuie să demonstreze celor care doresc să ne vadă divizați sau slabi că suntem uniți. Principiile și valorile noastre trebuie să fie piatra noastră de temelie, în contextul în care trebuie să facem față provocării de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate.

Trebuie să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor și să oferim găzduire oamenilor care fug din calea războiului în vecinătatea noastră, chiar dacă ar putea fi vorba de încă mai multe milioane de persoane. În același timp, vom continua să susținem cu fermitate respectarea dreptului internațional umanitar și accesul efectiv al actorilor umanitari în Ucraina. Hotărârea noastră de a răspunde nevoilor și de a proteja drepturile, libertățile și bunăstarea celor care ne solicită ajutorul va necesita un efort major de pregătire și un accent pe termen lung pe rezultate în toate statele membre. Abordarea noastră unitară, care se bazează pe toate instrumentele și pe sprijinul reciproc disponibile prin intermediul UE, este esențială. Ne putem baza pe numeroasele noastre atuuri — umanitatea, reziliența și ingeniozitatea noastră — pentru a face față acestei provocări utilizând toate mijloacele necesare.

(1)      Rezoluția Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022, prin care se solicită ca Rusia să își retragă imediat, complet și necondiționat toate forțele militare din Ucraina.

(2)

   Între 23 februarie și 2 martie 2022, au fost convenite trei pachete succesive de sancțiuni.

(3) Termenul „refugiat” este utilizat în prezenta comunicare într-un sens politic larg, și nu în cel definit în Convenția de la Geneva și în acquis-ul UE în materie de azil.

(4)       O listă a organizațiilor care își desfășoară activitatea în domeniul acordării de ajutor umanitar în Ucraina poate fi consultată la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/stronger-europe-world/eu-solidarity-ukraine_ro  

(5) Din cauza întârzierilor înregistrate în ceea ce privește înregistrarea și raportarea, numărul total poate fi mai mare.

(6) Vizite efectuate de președinta von der Leyen, ÎR/VP Borrell, vicepreședintele Schinas, vicepreședintele Šuica, comisarul Johansson, comisarul Lenarčič, comisarul Várhelyi și comisarul Kyriakides.

(7)    Comunicările din 9 septembrie 2015 [COM(2015) 454] și din 1 aprilie 2020 (C/2020/2078).

(8)      Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă.

(9)      C(2022) 1404 FINAL din 2 martie 2022.

(10)      eu-LISA sprijină activitatea statelor membre în ceea ce privește înregistrarea și verificările prin intermediul sistemelor informatice, cum ar fi Eurodac și Sistemul de informații Schengen.

(11)

   Agenția pentru Drepturi Fundamentale vizitează punctele de trecere a frontierei și centrele de primire din statele membre aflate sub presiune.

(12)    Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 martie 2022 de stabilire a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în sensul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și care are ca efect introducerea protecției temporare.

(13)    Protecția temporară nu aduce atingere dreptului de a solicita protecție internațională în Uniune.

(14)    Printre acestea se numără India, Maroc, Tunisia și Egipt.

(15)    Statutul juridic va oferi, de asemenea, acces la alte servicii, cum ar fi serviciile bancare. De exemplu, Directiva privind conturile de plăți (2014/92/UE) prevede accesul la un cont bancar de bază pentru toți rezidenții legali ai UE.

(16)    În orice caz, cheltuielile subiacente sunt eligibile retroactiv încă de la începutul anului 2021.