COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.12.2018

JOIN(2018) 36 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Plan de acțiune împotriva dezinformării

1.    INTRODUCERE

Libertatea de exprimare este o valoare fundamentală a Uniunii Europene, consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în constituțiile statelor membre. Societățile noastre democratice deschise depind de accesul cetățenilor la o gamă largă de informații verificabile, astfel încât aceștia să își poată forma o opinie cu privire la diverse aspecte politice. Astfel, cetățenii pot să participe în cunoștință de cauză la dezbaterile publice și să își exprime voința în cadrul unor procese politice libere și corecte. Aceste procese democratice sunt puse tot mai mult la încercare de răspândirea deliberată, pe scară largă și sistematică a dezinformării.

Prin dezinformare se înțelege o serie de informații în mod verificabil false sau înșelătoare, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public 1 . Prejudiciul public include amenințări legate de procesele democratice, precum și de bunurile publice cum ar fi sănătatea, mediul sau securitatea cetățenilor Uniunii. Dezinformarea nu include erorile neintenționate, satira, parodia sau știrile și comentariile partizane identificate în mod clar ca atare. Acțiunile cuprinse în prezentul plan de acțiune vizează numai conținutul cu caracter de dezinformare care este legal în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului național. Acestea nu aduc atingere legislației Uniunii sau a statelor membre care ar putea fi aplicabilă și nici normelor privind conținutul ilegal 2 .

Comunicarea privind combaterea dezinformării online (denumită în continuare „comunicarea din luna aprilie”) a subliniat rolul-cheie jucat de societatea civilă și de sectorul privat (în special de platformele de comunicare socială) în combaterea dezinformării. În urma acesteia, platformele online și sectorul publicitar au convenit, în septembrie 2018, asupra unui Cod de bune practici menit să asigure o mai mare transparență și să îi protejeze pe cetățeni, în special în perspectiva alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European, dar și într-o perspectivă pe termen mai lung. Este esențial acum ca părțile interesate menționate mai sus să obțină rezultate concrete în vederea atingerii obiectivelor stabilite de Comisie în aprilie și să respecte pe deplin Codul de bune practici 9 . În plus, este în curs de instituire o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor, care va consolida capacitățile de detectare și denunțare a dezinformării, iar la nivelul Uniunii și la nivel național se depun eforturi susținute pentru a sprijini educația în domeniul mass­mediei.

Consiliul European a recunoscut pentru prima dată amenințarea pe care o reprezintă de campaniile de dezinformare online în 2015, când acesta a solicitat Înaltului Reprezentant să abordeze problema campaniilor de dezinformare desfășurate de Rusia. A fost instituit Grupul operativ pentru comunicare strategică privind Europa de Est, pentru a face față acestui fenomen și pentru o mai bună informare a publicului cu privire la acesta. În plus, Comunicarea comună privind contracararea amenințărilor hibride 11 a instituit, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, Celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride, care constituie un centru unic pentru analizarea amenințărilor hibride. De asemenea, în urma aceleiași comunicări a fost înființat și Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, care împărtășește bunele practici și sprijină activitățile Uniunii și ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în acest domeniu.

În perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 și a celor peste 50 de alegeri prezidențiale, naționale, local sau regionale care vor avea loc în statele membre până în 2020, trebuie să ne intensificăm de urgență eforturile de asigurare a unor procese democratice libere și corecte. Amenințările care afectează democrația dintr-un stat membru pot avea consecințe la nivelul întregii Uniuni. Mai mult, dezinformarea vizează adesea instituțiile europene și reprezentanții acestora și are drept scop subminarea proiectului european în ansamblul său. La 12 septembrie 2018, Comisia a adoptat măsuri 12 pentru asigurarea unor alegeri europene libere și corecte și a recomandat impunerea de sancțiuni atunci când este necesar, inclusiv în cazul utilizării ilegale a datelor cu caracter personal pentru a influența rezultatul alegerilor 13 . În plus, este urgent ca statele membre să ia măsurile necesare pentru ca sistemele și infrastructurile lor electorale să își păstreze identitatea, pe care să le testeze înainte de alegerile europene.

Campaniile de dezinformare, în special cele desfășurate de țări terțe, fac adesea parte dintr-un război hibrid 14 , desfășurat prin atacuri cibernetice și prin piratarea rețelelor 15 . Există dovezi că anumiți actori statali străini recurg din ce în ce mai mult la strategii de dezinformare pentru a influența dezbaterile societale, a crea dezbinare și a interfera în procesul decizional democratic. Aceste strategii nu au drept țintă doar statele din UE, ci și țările partenere din vecinătatea estică, precum și din vecinătatea sudică, Orientul Mijlociu și Africa.

S-au raportat cazuri de dezinformare produsă și/sau propagată de surse din Rusia în contextul mai multor alegeri și referendumuri din UE 16 . Există dovezi solide cu privire la campanii de dezinformare în legătură cu războiul din Siria 17 , doborârea avionului MH-17 în estul Ucrainei 18 și folosirea armelor chimice în atacul de la Salisbury 19 .

2.     DEZINFORMAREA: ÎNȚELEGEREA AMENINȚĂRILOR ȘI CONSOLIDAREA RĂSPUNSULUI EUROPEAN

Dezinformarea este o amenințare aflată în evoluție, care necesită eforturi continue pentru a înțelege care sunt actorii relevanți, vectorii, instrumentele, metodele, țintele prioritare și impactul. Unele tipuri de dezinformare, în special cele desfășurate de actori statali, sunt analizate de Celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride, în cooperare cu grupurile operative pentru comunicare strategică din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă și cu sprijinul serviciilor responsabile din statele membre.

Acțiunile de dezinformare pot fi desfășurate de actori din interiorul statelor membre sau de actori externi, fie statali (sau finanțați de un guvern), fie nestatali. Potrivit rapoartelor disponibile 20 , peste 30 de țări recurg la diferite forme de acțiuni de dezinformare și de influențare, inclusiv pe propriul teritoriu. Acțiunile de dezinformare desfășurate de actori din interiorul statelor membre reprezintă tot mai mult o sursă de îngrijorare în întreaga Uniune. În Uniune s-au înregistrat și acțiuni de dezinformare desfășurate de actori nestatali, de exemplu cu privire la vaccinare 21 . În ceea ce privește actorii externi, există probe solide referitoare la Federația Rusă. Există însă și alte țări terțe care recurg la strategii de dezinformare, însușindu-și rapid metodele folosite de Federația Rusă.

Potrivit Celulei de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride, acțiunile de dezinformare ale Federației Ruse 22 sunt cele care reprezintă cea mai mare amenințare pentru UE. Acestea sunt sistematice, dispun de resurse importante și sunt mult mai ample față de cele provenind din alte țări. Având în vedere coordonarea, nivelul direcționării și implicațiile strategice, dezinformarea realizată de Rusia face parte dintr-o amenințare hibridă mai amplă, care recurge la diferite instrumente și pârghii, precum și la actori nestatali.

Campaniile constante de dezinformare direcționate împotriva Uniunii, a instituțiilor și politicilor acesteia sunt susceptibile să se intensifice în perioada premergătoare alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European. Prin urmare, este necesară adoptarea urgentă a unor măsuri care să asigure protecția Uniunii, a instituțiilor și a cetățenilor săi împotriva dezinformării.

Platformele de comunicare socială au devenit mijloace importante de răspândire a dezinformării; în unele cazuri, precum Cambridge Analytica, acestea au trimis conținut cu caracter de dezinformare către utilizatori specifici, identificați prin accesarea și utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal, scopul final fiind influențarea rezultatelor alegerilor. Dovezile recente indică faptul că serviciile de mesagerie private sunt din ce în ce mai utilizate pentru a propaga dezinformarea 23 . Tehnicile includ manipularea prin materiale video (deep-fake) și falsificarea de documente oficiale, utilizarea softurilor internet automatizate (boți) pentru răspândirea și amplificarea conținuturilor care provoacă disensiuni și a dezbaterilor de pe platformele sociale, atacurile de tip trolling asupra profilurilor de pe platformele de comunicare și furtul de informații. În același timp, mijloace mai tradiționale precum televiziunea, ziarele, site-urile de internet și mesajele electronice în lanț („chain emails”) continuă să joace un rol important în multe regiuni. Instrumentele și tehnicile folosite sunt în schimbare rapidă, deci răspunsul trebuie să evolueze la fel de rapid. 

Pe lângă acțiunile întreprinse în statele membre și la nivelul Uniunii, UE are un interes semnificativ să colaboreze cu parteneri din trei regiuni prioritare – vecinătatea estică, vecinătatea sudică și Balcanii de Vest. Denunțarea dezinformării în țările învecinate Uniunii este complementară abordării acestei probleme pe teritoriul Uniunii.

Pentru a aborda această problemă și a elabora strategii de răspuns, Serviciul European de Acțiune Externă a înființat grupuri operative specifice de comunicare strategică, formate din experți cu competențe lingvistice și cunoștințe relevante. Acestea colaborează îndeaproape cu serviciile Comisiei, pentru a asigura o abordare coordonată și coerentă de comunicare în diferitele regiuni.

De la înființare, Grupul operativ pentru comunicare strategică privind Europa de Est a desfășurat acțiuni eficace de comunicare cu privire la politicile Uniunii în vecinătatea estică a Uniunii, în principal prin organizarea de campanii. În plus, grupul operativ a catalogat, a analizat și a atras atenția asupra unui număr de peste 4 500 de exemple de dezinformare realizată de Federația Rusă, demascând numeroase discursuri de dezinformare, sensibilizând opinia publică cu privire la acestea și denunțând instrumentele, tehnicile și intențiile campaniilor de dezinformare. Acesta se concentrează asupra țărilor Parteneriatului estic și asupra mass-mediei interne și internaționale din Rusia. Abordarea sa este aceea de a denunța, pe baza dovezilor obținute, tendințele, discursurile, metodele și canalele utilizate, sensibilizând opinia publică cu privire la acestea.

Prin urmare, mandatul Grupului operativ pentru comunicare strategică privind Europa de Est ar trebui menținut, iar mandatul celorlalte două grupuri operative („Balcanii de Vest” și „Sud”) ar trebui revizuit având în vedere faptul că activitățile de dezinformare din regiunile respective au luat amploare si sunt tot mai importante și că opinia publică trebuie sensibilizată mai mult cu privire la impactul negativ al dezinformării.

3.    ACȚIUNI PENTRU UN RĂSPUNS COORDONAT LA NIVELUL UNIUNII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DEZINFORMAREA

Combaterea dezinformării necesită voință politică, acțiune unitară și o mobilizare a tuturor componentelor guvernamentale (inclusiv a autorităților responsabile cu contracararea amenințărilor hibride, securitatea cibernetică, comunicarea strategică, protecția datelor, procesele electorale, aplicarea legii și mass-media). Acest lucru ar trebui să se realizeze în strânsă cooperare cu partenerii din întreaga lume care împărtășesc aceeași viziune. În acest scop, este necesară o cooperare strânsă între instituțiile Uniunii, statele membre, societatea civilă și sectorul privat, în special platformele online.

Răspunsul coordonat la dezinformare stabilit în prezentul plan de acțiune se bazează pe patru piloni:

(I)îmbunătățirea capacității instituțiilor Uniunii de a detecta, analiza și denunța dezinformarea;

(II)consolidarea acțiunilor coordonate și comune de combatere a dezinformării;

(III)mobilizarea sectorului privat pentru combaterea dezinformării;

(IV)informarea cetățenilor și îmbunătățirea rezilienței la nivelul societății.

PILONUL 1:    ÎMBUNĂTĂȚIREA CAPACITĂȚII INSTITUȚIILOR UNIUNII DE A DETECTA, ANALIZA ȘI DENUNȚA DEZINFORMAREA

Pentru a aborda în mod eficace amenințarea pe care o reprezintă dezinformarea, trebuie consolidate grupurile operative pentru comunicare strategică ale Serviciului European de Acțiune Externă, delegațiile Uniunii și Celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride, asigurându-se, de asemenea, suplimentarea personalului specializat, precum experți în extragerea și analiza datelor, în vederea prelucrării datelor relevante. Este, de asemenea, important să se contracteze servicii suplimentare de monitorizare a mass-mediei, pentru a acoperi o gamă mai largă de surse și de limbi, precum și cercetări și studii suplimentare privind anvergura și impactul dezinformării. În plus, este necesar să se investească în instrumente analitice cum ar fi software specific pentru extragerea, organizarea și agregarea unor cantități mari de date digitale.

Lărgirea echipelor de comunicare strategică din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă se va desfășura în două etape.

Pe termen scurt, se preconizează că bugetul pentru comunicare strategică va crește de peste două ori 26 în 2019, iar această majorare va fi însoțită de crearea a cel puțin 11 posturi suplimentare înaintea alegerilor europene. Pe termen mediu 27 , vor fi solicitate posturi suplimentare de funcționari permanenți în echipele de comunicare strategică și în cadrul Celulei de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride, la sediile centrale, precum și posturi noi în delegațiile din țările din vecinătate, ceea ce înseamnă un total de 50-55 de posturi noi în următorii doi ani.

Vor fi valorificate noi sinergii între serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă, de exemplu în ceea ce privește utilizarea în comun a unor instrumente sau conceperea unor campanii de comunicare.

Eforturile de combatere a dezinformării se bazează pe analizele amenințărilor și pe evaluările informațiilor. Expertiza Centrului de situații și de analiză a informațiilor ar trebui să fie valorificată la maximum pentru a analiza caracterul evolutiv al campaniilor de dezinformare.

Grupurile operative de comunicare strategică vor lucra îndeaproape cu delegațiile relevante ale Uniunii și cu Comisia pentru a combate dezinformarea. Mai exact, acestea vor coopera cu rețeaua internă a Comisiei de combatere a dezinformării, instituită în urma comunicării din aprilie 28 .

Statele membre ar trebui să completeze și să sprijine acțiunile instituțiilor Uniunii, prin consolidarea capacităților naționale necesare și prin susținerea majorărilor necesare ale resurselor pentru instituțiile Uniunii.

PILONUL 2:    CONSOLIDAREA ACȚIUNILOR COORDONATE ȘI COMUNE DE COMBATERE A DEZINFORMĂRII

Primele ore după publicarea unui conținut cu caracter de dezinformare sunt esențiale pentru detectarea, analizarea acestuia și luarea de măsuri. În consecință, se va institui un sistem de alertă rapidă care să emită alerte în timp real cu privire la campaniile de dezinformare, prin intermediul unei infrastructuri tehnologice speciale. Acesta va facilita schimbul de date și evaluarea acestora, permițând o înțelegere comună a situației, atribuirea și răspunsul coordonat și asigurând o utilizare eficientă a timpului și a resurselor.

În vederea instituirii sistemului de alertă rapidă, fiecare stat membru ar trebui să desemneze, în conformitate cu structura sa instituțională, un punct de contact, de preferință din cadrul departamentelor de comunicare strategică. Acest punct de contact va transmite mai departe alertele și va asigura coordonarea cu toate celelalte autorități naționale competente, precum și cu Comisia și cu Serviciul European de Acțiune Externă. Acest lucru nu aduce atingere competențelor actuale ale autorităților naționale în conformitate cu legislația Uniunii și/sau națională sau cu alte părți ale prezentului plan de acțiune. În cazul în care dezinformarea vizează alegerile sau funcționarea instituțiilor democratice din statele membre, punctele de contact naționale ar trebui să coopereze îndeaproape cu rețelele electorale naționale 29 . În astfel de cazuri, rezultatele activității sistemului de alertă rapidă ar trebui comunicate rețelei de cooperare europeană în materie electorală 30 , în special pentru a face schimb de informații privind amenințările relevante pentru alegeri și pentru a permite aplicarea de sancțiuni. Platformele online ar trebui să coopereze cu punctele de contact din cadrul sistemului de alertă rapidă, în special în perioada alegerilor, și să furnizeze informații relevante și oportune.

Sistemul de alertă rapidă ar trebui să fie strâns corelat cu capacitățile existente 24/7, cum ar fi Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență 31 și Celula de supraveghere din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă 32 . Celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Centrului de situații și de analiză a informațiilor, precum și grupurile de lucru relevante ale Consiliului ar putea fi, de asemenea, utilizate pentru schimbul de informații. Comisia și Înaltul Reprezentant vor asigura schimbul regulat de informații și bune practici cu parteneri-cheie, inclusiv în cadrul G7 și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Reacțiile prompte prin intermediul unei comunicări eficace și bazate pe fapte sunt esențiale pentru a preveni și a combate dezinformarea, inclusiv în cazuri de dezinformare privind politicile și aspectele legate de Uniune. Acest lucru este important pentru ca dezbaterile să fie deschise și democratice și să nu facă obiectul manipulării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene. Instituțiile Uniunii 33 și statele membre trebuie să își optimizeze capacitatea de a reacționa și de a comunica în mod eficace. Comisia a alocat deja mai multe fonduri pentru îmbunătățirea activităților de comunicare, puse în aplicare prin intermediul programelor sale regionale de comunicare, inclusiv în vecinătatea Uniunii, și al delegațiilor Uniunii. Toate instituțiile Uniunii desfășoară activități de comunicare cu privire la acțiunile europene și politicile Uniunii; în special, reprezentanțele Comisiei și birourile de legătură ale Parlamentului European din statele membre joacă un rol esențial în ceea ce privește transmiterea unor mesaje adaptate la contextul local, inclusiv furnizarea de instrumente specifice de demontare a miturilor și de diseminare a informațiilor autentice 34 .

Ar trebui consolidată în continuare cooperarea dintre statele membre și instituțiile Uniunii, în special în ceea ce privește schimbul de informații, învățarea comună, acțiunile de sensibilizare, mesajele proactive și cercetarea. Este necesară intensificarea schimbului de informații între statele membre și instituțiile Uniunii pentru o mai bună înțelegere a situației și o mai bună capacitate de reacție. Comunicarea proactivă și obiectivă privind valorile și politicile Uniunii este deosebit de eficace atunci când este realizată direct de către statele membre. În acest scop, Comisia și Înaltul Reprezentant fac apel la statele membre să își intensifice eforturile de comunicare și să apere Uniunea și instituțiile sale împotriva campaniilor de dezinformare.

PILONUL 3:    MOBILIZAREA SECTORULUI PRIVAT PENTRU COMBATEREA DEZINFORMĂRII

Platformele online, agențiile de publicitate și sectorul publicitar au un rol esențial în combaterea dezinformării, întrucât amploarea acestui fenomen este direct legată de capacitatea platformelor de a amplifica, a direcționa și a răspândi mesaje cu caracter de dezinformare ale unor părți rău-intenționate. Având în vedere că până acum nu s-au luat măsuri adecvate pentru a remedia această problemă, Comisia le-a invitat, în aprilie 2018, să își intensifice eforturile în acest domeniu. În acest context, la 26 septembrie 2018 a fost publicat un Cod de bune practici privind dezinformarea 35 . Principalele platforme online care au semnat Codul de bune practici s-au angajat să ia măsuri specifice înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Comisia îi invită pe toți semnatarii să pună în aplicare în mod rapid și eficace măsurile și procedurile prevăzute în cod, la nivelul UE, concentrându-se pe acțiunile care sunt urgente și relevante pentru a asigura integritatea alegerilor europene din 2019. În special, marile platforme online ar trebui să ia măsuri imediate pentru (i) a asigura controlul plasării publicității și transparența publicității politice, pe baza unor verificări aprofundate și eficace ale identității sponsorilor; (ii) a închide conturile false care le utilizează serviciile și (iii) a identifica conturile automate (boții) și a eticheta conținutul partajat prin intermediul acestora. Platformele online ar trebui să coopereze, de asemenea, cu entitățile naționale de reglementare a mass-mediei audiovizuale, cu verificatorii independenți ai veridicității informațiilor și cu cercetătorii pentru a detecta și a semnala campaniile de dezinformare, în special în perioada alegerilor, și pentru a spori vizibilitatea și răspândirea conținutului a cărui veridicitate a fost verificată.

Comisia, cu ajutorul Grupului entităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) 36 , va monitoriza punerea în aplicare a angajamentelor asumate de părțile semnatare ale Codului de bune practici și va anunța periodic dacă și în ce măsură platformele individuale respectă aceste angajamente. Pentru a permite o monitorizare eficace și cuprinzătoare, platformele ar trebui să transmită Comisiei, până la sfârșitul acestui an, informații actualizate și complete cu privire la măsurile pe care le-au luat pentru a-și respecta angajamentele. Comisia va publica aceste informații în ianuarie 2019. De asemenea, platformele ar trebui să furnizeze în mod regulat, începând din ianuarie 2019, informații complete, inclusiv prin răspunsuri la solicitările specifice ale Comisiei, cu privire la modul în care pun în aplicare angajamentele asumate, pentru a permite o monitorizare specifică a respectării codului în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Aceste informații vor fi, de asemenea, publicate.

În plus, Codul de bune practici prevede că semnatarii trebuie să transmită câte un raport complet după douăsprezece luni. Rapoartele ar trebui să includă date și informații complete care să-i permită Comisiei să efectueze o evaluare aprofundată. Pe baza rapoartelor transmise, Comisia, asistată de experți independenți și cu sprijinul ERGA, va evalua eficacitatea globală a Codului de bune practici. Comisia ar putea, de asemenea, să solicite asistență din partea Observatorului European al Audiovizualului.

Comisia constată că eficacitatea globală a codului depinde de participarea cât mai mare a platformelor online și a industriei publicității online. De aceea, invită și alte părți interesate relevante să adere la cod.

PILONUL 4:    INFORMAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA REZILIENȚEI LA NIVELUL SOCIETĂȚII

O mai bună informare a publicului este esențială pentru îmbunătățirea rezilienței sociale împotriva amenințării pe care o reprezintă dezinformarea. Punctul de plecare este o mai bună înțelegere a surselor dezinformării, a intențiilor, a instrumentelor și a obiectivelor aflate în spatele acesteia, dar și a vulnerabilităților noastre. O metodologie științifică fiabilă ar putea contribui la identificarea principalelor vulnerabilități care există la nivelul statelor membre 37 . Este esențial să înțelegem modalitățile și motivele pentru care discursurile de dezinformare reușesc uneori să atragă comunități întregi și să definim un răspuns cuprinzător la acest fenomen.

Activitățile de consolidare a rezilienței includ, de asemenea, programe de formare specializate, conferințe și dezbateri publice, precum și alte forme de învățare comună destinate actorilor din mass-media. Aceasta implică, de asemenea, responsabilizarea tuturor sectoarelor societății, în special îmbunătățirea competențelor cetățenilor cu privire la mass-media, pentru ca aceștia să înțeleagă modul în care pot identifica și combate dezinformarea.

Pentru a oferi un răspuns global acțiunilor de dezinformare, este necesară participarea activă a societății civile. Comunicarea și recomandarea 38 incluse în setul de măsuri privind asigurarea unor alegeri europene libere și corecte (pachetul de măsuri în domeniul electoral) invită statele membre să colaboreze cu mass-media, cu platformele online, cu furnizorii de tehnologii ale informației și cu celelalte părți interesate în cadrul unor activități de sensibilizare care să îmbunătățească transparența alegerilor și să consolideze încrederea în procesele electorale. În perioada dinaintea alegerilor europene va fi necesară implicarea activă a statelor membre și monitorizarea ulterioară în acest context.

Verificatorii veridicității informațiilor și cercetătorii independenți au un rol esențial pentru promovarea unei mai bune înțelegeri a structurilor care susțin dezinformarea și a mecanismelor prin care aceasta este propagată online. În plus, prin activitățile lor, aceștia sensibilizează opinia publică cu privire la diferitele tipuri de amenințări legate de dezinformare și pot contribui la atenuarea consecințelor negative ale acestora. Este necesar să consolidăm capacitatea acestora de a identifica și a denunța amenințările legate de dezinformare și să facilităm cooperarea transfrontalieră. Pe baza acțiunilor prezentate în comunicarea din aprilie, trebuie mărite echipele naționale multidisciplinare independente de verificatori ai veridicității informațiilor și de cercetători universitari care au cunoștințe specifice privind mediile locale de informare. În această privință, vor fi necesare sprijinul și cooperarea statelor membre pentru a facilita funcționarea Rețelei europene de verificatori ai veridicității informațiilor, cu respectarea deplină a independenței activităților de verificare a veridicității informațiilor și de cercetare. În cadrul programului privind Mecanismul pentru interconectarea Europei 39 , Comisia va finanța o platformă digitală care va permite cooperarea echipelor multidisciplinare independente instituite la nivel național.

Pentru îmbunătățirea gradului de sensibilizare și de reziliență la nivelul societății, Comisia își va consolida angajamentul și activitățile actuale în ceea ce privește educația în domeniul mass-mediei, astfel încât cetățenii Uniunii să poată identifica și combate în mod mai eficace dezinformarea 40 . Statele membre ar trebui să pună rapid în aplicare dispoziția prevăzută de Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale prin care li se solicită să promoveze și să dezvolte educația în domeniul mass-mediei 41 . 

Propunerea Comisiei privind programul Orizont Europa 42 prevede alocarea de fonduri pentru dezvoltarea unor noi instrumente care să contribuie la o mai bună înțelegere și combatere a dezinformării online. De asemenea, Comisia va sprijini, după caz, campanii de informare care să îmbunătățească cunoștințele utilizatorilor cu privire la cele mai recente tehnologii (precum deep-fake).

Activitatea mass-mediei independente este esențială pentru funcționarea unei societăți democratice. Din acest motiv, Comisia 43 va continua să sprijine mass-media și jurnaliștii de investigație independenți, având în vedere contribuția acestora la denunțarea dezinformării. În plus, Comisia va continua să desfășoare programe specifice de susținere și de profesionalizare a mass-mediei din țările din vecinătatea sa, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar 44 .

4.    CONCLUZII

Dezinformarea reprezintă o provocare majoră la adresa democrațiilor și a societăților europene, pe care Uniunea trebuie să o combată fără a aduce însă atingere valorilor și libertăților europene. Dezinformarea subminează încrederea cetățenilor în democrație și în instituțiile democratice. Dezinformarea contribuie, de asemenea, la polarizarea opiniilor publice și obstrucționează procesele decizionale democratice. Ea poate fi utilizată, de asemenea, pentru a submina proiectul european. Acest lucru poate avea efecte negative considerabile asupra societății în întreaga Uniune, în special în perioada premergătoare alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European.

Trebuie să dăm dovadă de un angajament ferm și să acționăm rapid pentru a apăra procesul democratic și a menține încrederea cetățenilor în instituțiile publice, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Prezentul plan de acțiune stabilește principalele acțiuni de combatere a dezinformării printr-o abordare coordonată la nivelul instituțiilor UE și al statelor membre. De asemenea, acesta evidențiază măsurile care trebuie adoptate în mod prioritar de către diferiți actori înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 2019. Statele membre ar trebui să dea dovadă de mai multă solidaritate și să apere Uniunea împotriva atacurilor hibride, inclusiv a atacurilor care recurg la dezinformare.

În același timp, pe termen lung, obiectivul este ca Uniunea și țările din vecinătatea sa să devină mai reziliente la dezinformare. Pentru aceasta, sunt necesare eforturi continue și susținute pentru a sprijini educația, inclusiv în domeniul mass-mediei, jurnalismul, verificatorii veridicității informațiilor, cercetătorii și societatea civilă în ansamblu.

Prin urmare, Comisia și Înaltul Reprezentant:

-reamintesc că sunt necesare eforturi comune din partea tuturor actorilor instituționali relevanți, precum și a sectorului privat, în special a platformelor online, precum și a societății civile în ansamblu, pentru a combate în mod eficace toate aspectele diferite ale amenințării pe care o reprezintă dezinformarea;

-solicită Consiliului European să aprobe prezentul plan de acțiune;

-fac apel la statele membre să coopereze pentru a pune în aplicare acțiunile prevăzute în plan;

-solicită tuturor actorilor relevanți să pună în aplicare în mod prioritar acțiunile care sunt urgente și relevante în perspectiva alegerilor europene din mai 2019.

(1)

     Comunicare privind combaterea dezinformării online, COM(2018) 236.

(2)

     Comisia a propus măsuri specifice pentru combaterea proliferării conținutului ilegal online, printre care se numără și Recomandarea privind măsurile de combatere eficace a conținutului ilegal online, C(2018) 1177. A se vedea, de asemenea, Propunerea de regulament privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist – COM(2018) 640, precum și Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale, convenită la 6 noiembrie 2018.

(3)

     Concluziile Consiliului European, 22 martie 2018.

(4)

     JOIN(2018) 16.

(5)

     Concluziile Consiliului European, 28 iunie 2018.

(6)

     Concluziile Consiliului European, 18 octombrie 2018.

(7)

     A se vedea dezbaterea de orientare privind „Combaterea răspândirii dezinformării online: provocări pentru ecosistemul mass-media” și concluziile Consiliului din 27 noiembrie 2018.

(8)

     Prin Angajamentul de la Charlevoix privind apărarea democrației de amenințările externe, liderii G7 s-au angajat să acționeze în mod concertat pentru le răspunde entităților străine care caută să ne submineze societățile și instituțiile democratice, procesele electorale, suveranitatea și securitatea.

(9)

     A se vedea, de asemenea, concluziile Consiliului din 27 noiembrie 2018.

(10)

     COM(2018) 794.

(11)

     Definițiile amenințărilor hibride variază și trebuie să rămână flexibile pentru a răspunde caracterului evolutiv al acestora, însă conceptul înglobează amestecul de activități coercitive și subversive, de metode convenționale și neconvenționale (de exemplu, diplomatice, militare, economice, tehnologice) care pot fi utilizate într-un mod coordonat de actorii statali sau nestatali pentru a realiza obiective specifice, fără a se depăși limita pragului de stare de război declarată oficial. De obicei, se pune accentul pe exploatarea vulnerabilităților țintei vizate și pe generarea unei ambiguități în scopul împiedicării proceselor decizionale. Campaniile de dezinformare masive, care utilizează platforme de comunicare socială pentru a controla discursul politic sau pentru a radicaliza, recruta și coordona actori intermediari pot constitui vectori ai amenințărilor hibride. A se vedea JOIN(2016) 18.

(12)

     Pentru o imagine completă asupra măsurilor, a se vedea Comunicarea privind garantarea unor alegeri europene libere și corecte, COM(2018) 637 final.

(13)

     Aceste sancțiuni se adaugă celor prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor (Regulamentul 2016/679).

(14)

     Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride: un răspuns al Uniunii Europene, JOIN(2016) 18 final.

(15)

     Aceste atacuri cibernetice pot include intruziuni cu o țintă specifică pentru colectarea de informații sensibile în scopul organizării de scurgeri de informații reale sau de scurgeri de informații contaminate, preluarea identității unor conturi de pe platformele de comunicare socială sau utilizarea de conturi automate (boți), precum și perturbarea unor sisteme informatice, de exemplu ale societăților de radiodifuziune și televiziune sau ale comisiilor electorale.

(16)

     A se vedea, de exemplu, raportul elaborat de Centrul de analiză, de previziune și de strategie și de Institutul Francez de Cercetare Strategică: https://www.diplomatie.gouv.fr/IMG/pdf/information_manipulation_rvb_cle838736.pdf.

(17)

     Declarația comună a 17 state membre ale Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice cu privire la atacurile chimice din Douma, Siria:

https://www.diplomatie.gouv.fr/en/french-foreign-policy/manipulation-of-information/article/syria-chemical- attacks-in-douma-7-april-joint-statement-by-france-and-16-other.

(18)

     Pentru campania de dezinformare referitoare la MH-17, a se vedea Grupul operativ pentru comunicare strategică privind Europa de Est: https://euvsdisinfo.eu/mh17-time-is-running-out-for-disinformation/ și https://euvsdisinfo.eu/flight-mh-17-three-years-on-getting-the-truth-out-of-eastern-ukraine/, precum și declarația echipei comune de anchetă: https://www.om.nl/onderwerpen/mh17-crash/@104053/reaction-jit-to/.

(19)

     https://euvsdisinfo.eu/timeline-how-russia-built-two-major-disinformation-campaigns/

Pentru operațiunea cibernetică rusă împotriva Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice de la Haga, a se vedea: https://www.government.nl/latest/news/2018/10/04/netherlands-defence-intelligence-and-security-service-disrupts-russian-cyber-operation-targeting-opcw.

(20)

     A se vedea https://freedomhouse.org/report/freedom-net/freedom-net-2017 . 

(21)

     A se vedea COM(2018) 245 și COM(2018) 244.

(22)

     Doctrina militară rusă recunoaște în mod explicit războiul informațional drept unul dintre domeniile sale: https://www.rusemb.org.uk/press/2029.

(23)

     Potrivit Universității Oxford, anul acesta platformele de mesaje directe au găzduit campanii de dezinformare în cel puțin 10 țări.

(24)

     Concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere.

(25)

     Concluziile Consiliului privind combaterea terorismului adoptate la 19 iunie 2017.

(26)

     Discuțiile actuale cu privire la bugetul pentru 2019 prevăd o creștere de la 1,9 milioane EUR în 2018 la 5 milioane EUR în 2019.

(27)

     Prin modificări ale bugetului pentru 2019 și/sau prin propunerea privind bugetul pentru 2020.

(28)

     Această rețea cuprinde reprezentanți din direcțiile generale și din reprezentanțele Comisiei. De asemenea, Comisia a creat recent, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu Parlamentul European, un grup de lucru privind combaterea dezinformării în perspectiva alegerilor europene.

(29)

     A se vedea Recomandarea C(2018) 5949 a Comisiei privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European. Rețelele vor reuni autoritățile naționale responsabile cu organizarea alegerilor, cu reglementarea mass-mediei audiovizuale, cu securitatea cibernetică și protecția datelor și grupurile de experți relevante, precum cele privind competențele în domeniul mass­mediei. Acestea constituie, împreună cu instituțiile Uniunii, rețeaua electorală europeană, care se va reuni pentru prima dată în ianuarie 2019.

(30)

     Instituită în temeiul recomandării publicate la 12 septembrie 2018.

(31)

     Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență a fost instituit în temeiul articolului 7 din Decizia 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii.

(32)

     Celula de supraveghere din cadrul Serviciului European pentru Acțiune Externă este un organism gata de intervenție în permanență care asigură monitorizarea și cunoașterea situației curente la nivel mondial. Aceasta face parte din Centrul de situații și de analiză a informațiilor și acționează ca platformă de informare pentru toate părțile interesate din instituțiile europene care doresc să afle care este situația curentă.

(33)

     În cadrul Comisiei, membrii colegiului comisarilor, serviciul purtătorului de cuvânt și reprezentanțele Comisiei vor avea în continuare un rol esențial în ceea ce privește formularea de dezmințiri ori de câte ori există erori în relatările din mass-media.

(34)

     Mai multe reprezentanțe ale Comisiei au elaborat instrumente adaptate la contextul local pentru a dezminți informațiile false, precum Décodeurs de l'Europe în Franța, UE Vero Falso în Italia, Euromyty.sk în Slovacia, un concurs de benzi desenate care combat miturile în Austria și o serie de benzi desenate în România.

(35)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/code-practice-disinformation . La 16 octombrie, semnatarii inițiali ai codului și-au comunicat aprobarea oficială a acestuia și au prezentat angajamentele pe care și le-a asumat fiecare, un tabel în care sunt indicate bunele practici relevante ale fiecărei companii, precum și etapele pentru punerea în aplicare globală a codului în UE. Printre semnatarii inițiali se numără principalele platforme online (Facebook, Google, YouTube, Twitter), furnizori de software (Mozilla), agenții de publicitate, precum și o serie de asociații profesionale care reprezintă platformele online și sectorul publicității. Codul de bune practici ar trebui să creeze un ecosistem online mai transparent, mai fiabil și mai responsabil și să îi protejeze pe utilizatori împotriva dezinformării.

(36)

     Grupul entităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale cuprinde toate autoritățile de reglementare relevante din statele membre. Acesta îi oferă Comisiei consiliere tehnică în diferite domenii legate de aplicarea directivei, facilitează cooperarea dintre autoritățile și/sau organismele de reglementare și dintre autoritățile și/sau organismele naționale de reglementare și Comisie. Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale a consolidat și mai mult rolul acestui grup, în special în ceea ce privește platformele de partajare a materialelor video.

(37)

     Acest domeniu ar putea fi explorat în continuare prin activitatea Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei, un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană și pus în aplicare de Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media din Florența.

(38)

     A se vedea Recomandarea Comisiei privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, C(2018) 5949.

(39)

     Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010.

(40)

     Aceste activități vor include crearea, la nivelul Uniunii, a unei librării online de educație în domeniul mass-mediei, a unui centru de învățare, precum și a altor instrumente în domeniul educației mass-media.

(41)

     Articolul 33a din Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale.

(42)

     COM(2018) 435.

(43)

     Dacă va fi adoptat, programul „Europa creativă” va contribui la consolidarea sectorului mass-media din Europa, a diversității și a pluralismului conținutului jurnalistic, precum și la o abordare critică a conținutului media prin intermediul alfabetizării mediatice [COM(2018) 438].

(44)

     Comisia finanțează proiectul „Open Media Hub”, care urmărește: (i) să le ofere jurnaliștilor din țările din vecinătate posibilitatea de a dobândi competențele necesare pentru informarea independentă și obiectivă; (ii) să îmbunătățească competențele personalului editorial și (iii) să consolideze rețeaua profesioniștilor din domeniul mass-mediei și a jurnaliștilor din țările din vecinătate. În ceea ce privește Balcanii de Vest, Comisia furnizează sprijin financiar pentru înființarea unei rețele a asociațiilor de jurnaliști, pentru sporirea încrederii în mass-media, precum și pentru consolidarea capacității sistemelor judiciare de a apăra libertatea de exprimare. În acest domeniu, Comisia sprijină, de asemenea, serviciile publice de mass-media, noile mass-media independente, precum și îmbunătățirea calității actului jurnalistic și a profesionalismului în rândul jurnaliștilor.