Cauza T‑355/19

CE

împotriva

Comitetului Regiunilor

Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea) din 16 iunie 2021

„Funcție publică – Agenți temporari – Articolul 2 litera (c) din RAA – Contract pe perioadă nedeterminată – Reziliere anticipată cu preaviz – Articolul 47 litera (c) punctul (i) din RAA – Ruperea legăturii de încredere – Modalități de preaviz – Abuz de procedură – Dreptul de a fi ascultat – Principiul bunei administrări – Dreptul la apărare – Eroare vădită de apreciere”

1. Acțiune introdusă de funcționari – Interesul de a exercita acțiunea – Acțiune care poate aduce un beneficiu reclamantului – Acțiune îndreptată împotriva unui act prin care s‑a admis cererea reclamantului – Inadmisibilitate

   (Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

   (a se vedea punctele 49-53)

2. Funcționari – Agenți temporari – Agenți temporari care intră sub incidența articolului 2 litera (c) din Regimul aplicabil celorlalți agenți – Agent temporar repartizat pe lângă un grup politic al Comitetului Regiunilor – Rezilierea unui contract pe perioadă nedeterminată – Putere de apreciere a administrației – Reziliere cu preaviz – Decizie de a nu încredința nicio sarcină în perioada de preaviz – Justificare întemeiată pe ruperea legăturii de încredere – Obligația de a iniția o procedură disciplinară – Lipsa unei abateri grave imputate persoanei interesate – Inexistență

   [Statutul funcționarilor, anexa IX, art. 23; Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 47 lit. (c) punctul (i) și art. 49 alin. (1)]

   (a se vedea punctele 60-76)

3. Funcționari – Agenți temporari – Rezilierea unui contract pe perioadă nedeterminată – Obligația de motivare și respectarea dreptului la apărare – Conținut

   [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2); Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 47 lit. (c) punctul (i)]

   (a se vedea punctele 82-91)

4. Funcționari – Agenți temporari – Rezilierea unui contract pe perioadă nedeterminată – Reziliere cu preaviz și suspendare simultană din funcție – Adoptare a deciziei fără a se da persoanei interesate posibilitatea de a‑și prezenta observațiile cu privire la modalitățile de executare a preavizului – Încălcarea dreptului de a fi ascultat – Consecințe

   [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2)]

   (a se vedea punctele 92-106 și 139)

5. Funcționari – Răspundere extracontractuală a instituțiilor – Prejudiciu – Prejudiciu reparabil – Cheltuieli efectuate în cadrul procedurii precontencioase și contencioase – Excludere

   (art. 340 TFUE)

   (a se vedea punctul 144)

Rezumat

Reclamanta, CE, a fost recrutată în calitate de agent temporar în temeiul articolului 2 litera (c) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (denumit în continuare „RAA”), ca secretar general al unuia dintre grupurile politice (denumit în continuare „grupul”) în cadrul Comitetului Regiunilor.

În urma mai multor plângeri referitoare la disfuncționalități în exercitarea responsabilităților manageriale ale reclamantei față de subordonații săi, autoritatea abilitată să încheie contractele de muncă (denumită în continuare „AAIC”) din cadrul Comitetului Regiunilor a reziliat, cu un preaviz de șase luni, contractul de agent temporar al reclamantei în temeiul articolului 47 litera (c) punctul (i) din RAA, pentru motivul că legătura de încredere dintre reclamantă și grup fusese ruptă ca urmare a unei gestionări inadecvate a colaboratorilor săi, care le‑a cauzat acestora grave probleme de sănătate (denumită în continuare „decizia atacată”).

Această decizie era însoțită de măsuri de organizare a punerii sale în aplicare. În această privință se arăta că reclamanta era dispensată de serviciu în perioada de preaviz și că urma să fie înlocuită din funcție, că putea avea acces la biroul său pentru a‑și recupera efectele personale într‑o anumită perioadă, că urma să primească o nouă legitimație de acces care să nu îi permită să asiste la reuniunile biroului grupului politic și nici la sesiunile plenare și că urma să aibă acces „numai în modul citire” la contul său de e‑mail. Decizia menționată preciza de asemenea că contractul urma să înceteze la expirarea perioadei de preaviz. Reclamanta a depus la AAIC a Comitetului Regiunilor o reclamație, care a fost respinsă.

Sesizat fiind cu o acțiune în anularea deciziei atacate, Tribunalul face precizări cu privire la modalitățile speciale de executare a preavizului în cadrul rezilierii unui contract în temeiul articolului 47 litera (c) punctul (i) din RAA și concluzionează că AAIC a Comitetului Regiunilor era abilitată să rezilieze contractul reclamantei în temeiul articolului 47 litera (c) punctul (i) din RAA, înainte de expirarea lui și cu un preaviz de șase luni, hotărând în același timp că aceasta nu trebuia să lucreze în perioada de preaviz și fără a trebui să inițieze o procedură disciplinară. Cu toate acestea, Tribunalul anulează decizia atacată în măsura în care dreptul reclamantei de a fi ascultată înainte de adoptarea deciziei atacate nu a fost respectat în ceea ce privește modalitățile speciale de executare a preavizului.

Aprecierea Tribunalului

Mai întâi, Tribunalul arată că, în temeiul puterii largi de apreciere de care dispune AAIC în cazul unei greșeli care poate justifica concedierea unui agent temporar, nimic nu o obligă să inițieze o procedură disciplinară împotriva acestuia din urmă în loc să recurgă la posibilitatea de reziliere unilaterală a contractului prevăzută la articolul 47 litera (c) din RAA și că numai în ipoteza în care AAIC intenționează să concedieze un agent temporar fără preaviz, în cazul încălcării grave a obligațiilor sale, trebuie inițiată, în conformitate cu articolul 49 alineatul (1) din RAA, o procedură disciplinară.

În continuare, în ceea ce privește modalitățile preavizului, Tribunalul arată că, deși articolul 47 litera (c) punctul (i) din RAA nu prevede în mod explicit că condițiile de muncă ale agentului al cărui contract este reziliat pot face obiectul unor aranjamente în perioada de preaviz, astfel încât se prezumă că această perioadă constituie o perioadă de muncă normală, nu este mai puțin adevărat că instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii dispun de o largă putere de apreciere în organizarea serviciilor lor și în repartizarea personalului aflat la dispoziția lor, cu condiția ca această repartizare să se facă în interesul serviciului și să respecte echivalența posturilor, inclusiv în ceea ce privește membrii personalului care sunt într‑o etapă de preaviz. În această privință nu se poate exclude că, în anumite împrejurări speciale, interesul serviciului impune ca persoanei în cauză să i se retragă toate sarcinile în perioada de preaviz. Aceasta poate fi situația în special în cazul concedierii pentru ruperea legăturii de încredere a unui agent recrutat în temeiul articolului 2 litera (c) din RAA și împotriva căruia nu a fost reținută și nici măcar invocată vreo abatere gravă în sensul articolului 23 din anexa IX la Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”). Astfel, toți agenții temporari recrutați în temeiul articolului 2 litera (c) din RAA au un contract de muncă încheiat intuitu personae, care are ca element esențial încrederea reciprocă. Prin urmare, ruperea unei asemenea legături de încredere reciprocă poate fi de natură să facă imposibil ca persoana sau entitatea aflată la originea recrutării agentului temporar să îi încredințeze acestuia din urmă vreo sarcină în perioada de preaviz. Într‑o asemenea ipoteză, decizia de a nu încredința nicio sarcină în perioada de preaviz constituie o măsură luată în interesul serviciului și nu poate fi în mod necesar asimilată unei decizii de suspendare adoptate în temeiul articolelor 23 și 24 din anexa IX la statut. Totodată, atunci când situația aflată la originea ruperii legăturii de încredere în privința unui agent temporar recrutat în temeiul articolului 2 litera (c) din RAA face imposibil ca acestui agent să i se încredințeze sarcini în perioada de preaviz, nu se poate impune AAIC să inițieze o procedură disciplinară în perioada respectivă.

Tribunalul concluzionează în această privință că AAIC a Comitetului Regiunilor putea, fără a trebui să inițieze o procedură disciplinară, să rezilieze contractul reclamantei în temeiul articolului 47 litera (c) punctul (i) din RAA înainte de expirarea acestuia și cu un preaviz de șase luni, hotărând în același timp că aceasta nu trebuia să lucreze în perioada de preaviz.

În sfârșit, în ceea ce privește dreptul de a fi ascultat în cadrul adoptării deciziei atacate, în măsura în care aceasta prevede modalități de organizare a perioadei de preaviz, Tribunalul constată că, înainte de adoptarea deciziei atacate, reclamanta nu a avut posibilitatea de a‑și prezenta observațiile cu privire la acest aspect. Or, astfel de măsuri nu pot fi adoptate fără ca persoana interesată să fie ascultată în prealabil, pentru a asigura că aceasta și‑a putut exprima poziția în privința lor. În acest sens, Tribunalul amintește că dreptul de a fi ascultat are ca obiect, printre altele, să permită persoanei interesate să precizeze anumite elemente sau să invoce altele, de exemplu referitoare la situația sa personală, care ar putea pleda ca decizia preconizată să nu fie adoptată sau să aibă un conținut diferit. Tribunalul apreciază că nu se poate exclude în mod rezonabil că modalitățile speciale de executare a preavizului cuprinse în decizia atacată, în special aceea de a dispensa reclamanta de obligația de a furniza prestațiile de muncă ce decurgeau din contractul său în perioada de preaviz, ar fi putut conduce la un rezultat diferit în cazul în care reclamanta ar fi fost ascultată în mod corespunzător. În consecință, Tribunalul anulează decizia atacată în măsura în care prin aceasta sunt stabilite modalitățile speciale de executare a preavizului, pentru motivul încălcării dreptului reclamantei de a fi ascultată. Totuși, această nelegalitate nu repune în discuție, în sine, legalitatea deciziei menționate în măsura în care prin aceasta s‑a reziliat contractul reclamantei.