Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62016CJ0382

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 31 mai 2018.
Hornbach-Baumarkt-AG împotriva Finanzamt Landau.
Trimitere preliminară – Libertatea de stabilire – Impozit pe profit – Reglementare a unui stat membru – Stabilirea venitului impozabil al societăților – Avantaj acordat cu titlu gratuit de o societate rezidentă unei societăți nerezidente de care este legată prin raporturi de interdependență – Rectificare a veniturilor impozabile ale societății rezidente – Lipsa rectificării veniturilor impozabile în cazul unui avantaj identic acordat de o societate rezidentă unei alte societăți rezidente de care este legată prin astfel de raporturi – Restricție privind libertatea de stabilire – Justificare.
Cauza C-382/16.

Cauza C‑382/16

Hornbach‑Baumarkt‑AG

împotriva

Finanzamt Landau

(cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Rheinland‑Pfalz)

„Trimitere preliminară – Libertatea de stabilire – Impozit pe profit – Reglementare a unui stat membru – Stabilirea venitului impozabil al societăților – Avantaj acordat cu titlu gratuit de o societate rezidentă unei societăți nerezidente de care este legată prin raporturi de interdependență – Rectificare a veniturilor impozabile ale societății rezidente – Lipsa rectificării veniturilor impozabile în cazul unui avantaj identic acordat de o societate rezidentă unei alte societăți rezidente de care este legată prin astfel de raporturi – Restricție privind libertatea de stabilire – Justificare”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 31 mai 2018

Libera circulație a persoanelor – Libertatea de stabilire – Restricții – Legislație fiscală – Impozit pe profit – Stabilirea venitului impozabil – Avantaje neobișnuite sau gratuite acordate între societăți care se află în raporturi de interdependență – Reglementare națională care prevede impozitarea la o societate rezidentă doar a avantajelor acordate de aceasta unei societăți nerezidente – Admisibilitate – Condiție – Reglementare națională care permite prezentarea de dovezi ale rațiunilor comerciale pe care se bazează avantajele menționate – Verificare care incumbă instanței naționale

[art. 43 CE și art. 48 CE (devenite art. 49 TFUE și art. 54 TFUE)]

Articolul 43 CE (devenit articolul 49 TFUE) coroborat cu articolul 48 CE (devenit articolul 54 TFUE) trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune, în principiu, unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia veniturile unei societăți rezidente într‑un stat membru care a acordat unei societăți stabilite în alt stat membru, de care este legată prin raporturi de interdependență, avantaje în condiții care diferă de cele care ar fi fost convenite, în împrejurări identice sau similare, între terți independenți unii față de alții, trebuie să fie calculate în același mod în care ar fi fost calculate dacă condițiile convenite între astfel de terți ar fi fost aplicabile și trebuie să facă obiectul unei rectificări, deși nu se realizează o asemenea rectificare a veniturilor impozabile atunci când aceleași avantaje au fost acordate de o societate rezidentă unei alte societăți rezidente, de care este legată prin raporturi de interdependență. Revine însă instanței naționale competența de a verifica dacă reglementarea în discuție în litigiul principal oferă contribuabilului rezident posibilitatea de a dovedi că condițiile respective au fost convenite din rațiuni comerciale care decurg din poziția sa de asociat al societății nerezidente.

(a se vedea punctul 59 și dispozitivul)

Top