This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62015CO0446
Ordonanța Curții (Camera a noua) din 10 noiembrie 2016.
Signum Alfa Sped Kft. împotriva Nemzeti Adó- és Vámhivatal Kiemelt Adó- és Vám Főigazgatóság.
Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Fiscalitate – Taxa pe valoarea adăugată – Directiva 2006/112/CE – Drept de deducere – Refuz – Emitent al facturii despre care se consideră că nu a fost adevăratul furnizor al serviciilor facturate – Obligații de verificare ce incumbă persoanei impozabile.
Cauza C-446/15.
Ordonanța Curții (Camera a noua) din 10 noiembrie 2016.
Signum Alfa Sped Kft. împotriva Nemzeti Adó- és Vámhivatal Kiemelt Adó- és Vám Főigazgatóság.
Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Fiscalitate – Taxa pe valoarea adăugată – Directiva 2006/112/CE – Drept de deducere – Refuz – Emitent al facturii despre care se consideră că nu a fost adevăratul furnizor al serviciilor facturate – Obligații de verificare ce incumbă persoanei impozabile.
Cauza C-446/15.
Court reports – general – 'Information on unpublished decisions' section
Ordonanța Curții (Camera a noua) din 10 noiembrie 2016 –
Signum Alfa Sped
(Cauza C‑446/15) ( 1 )
„Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Fiscalitate – Taxa pe valoarea adăugată – Directiva 2006/112/CE – Drept de deducere – Refuz – Emitent al facturii despre care se consideră că nu a fost adevăratul furnizor al serviciilor facturate – Obligații de verificare ce incumbă persoanei impozabile”
|
|
Armonizarea legislațiilor fiscale–Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată–Deducerea taxei achitate în amonte–Refuz din cauza unei facturi emise de un operator despre care se consideră că nu a fost adevăratul furnizor al serviciilor facturate–Inadmisibilitate–Limite–Condiții–Destinatar al facturii care a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască existența unei fraude–Verificare care incumbă instanței naționale (Directiva 2006/112 a Consiliului) (a se vedea punctele 32, 33 și 41-45 și dispozitivul) |
Dispozitivul
Dispozițiile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că se opun unei practici naționale potrivit căreia administrația fiscală refuză unei persoane impozabile dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată datorate sau achitate pentru serviciile care i‑au fost furnizate din cauza caracterului neverosimil al facturilor aferente acestor servicii, întrucât emitentul lor nu putea fi adevăratul furnizor al serviciilor menționate, cu excepția cazului în care se stabilește, pe baza unor elemente obiective și fără a‑i fi cerute persoanei impozabile verificări care nu sunt în sarcina sa, că această persoană impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că respectivele servicii erau implicate într‑o fraudă a taxei pe valoarea adăugată, ceea ce este de competența instanței de trimitere să verifice.