Cauza C‑378/14

Bundesagentur für Arbeit – Familienkasse Sachsen

împotriva

Tomislaw Trapkowski

(cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof)

„Trimitere preliminară — Securitate socială — Regulamentul (CE) nr. 883/2004 — Articolul 67 — Regulamentul (CE) nr. 987/2009 — Articolul 60 alineatul (1) — Acordarea prestațiilor familiale în caz de divorț — Noțiunea «persoană implicată» — Reglementare a unui stat membru care prevede acordarea de alocații familiale părintelui care l‑a primit pe copil în căminul său — Reședința acestui părinte în alt stat membru — Omisiunea acestui părinte de a solicita acordarea de alocații familiale — Drept eventual al celuilalt părinte de a solicita acordarea acestor alocații familiale”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 22 octombrie 2015

1. Securitate socială — Lucrători migranți — Prestații familiale — Lucrător supus legislației unui stat membru — Membri ai familiei care au reședința în alt stat membru — Recunoașterea dreptului la prestațiile familiale unei persoane care are reședința pe teritoriul altui stat membru decât statul membru prestator — Admisibilitate, sub rezerva respectării celorlalte condiții pentru acordarea prestațiilor menționate prevăzute de legislația națională — Apreciere de către instanța națională

   [Regulamentul nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 67, și Regulamentul nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 60 alin. (1)]

2. Securitate socială — Lucrători migranți — Prestații familiale — Lucrător supus legislației unui stat membru — Membri ai familiei care au reședința în alt stat membru — Omisiunea părintelui care are reședința în celălalt stat membru de a solicita acordarea prestațiilor familiale — Circumstanță care conferă părintelui care are reședința în statul membru prestator dreptul la prestațiile menționate — Inexistență

   [Regulamentul nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 60 alin. (1)]

1.  Articolul 60 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială trebuie interpretat în sensul că ficțiunea prevăzută la această dispoziție poate conduce la recunoașterea dreptului la prestațiile familiale unei persoane care nu are reședința pe teritoriul statului membru competent să plătească aceste prestații atunci când toate celelalte condiții pentru acordarea prestațiilor menționate, prevăzute de dreptul național, sunt îndeplinite, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

   Astfel, din coroborarea articolului 67 din Regulamentul nr. 883/2004 și a articolului 60 alineatul (1) din Regulamentul nr. 987/2009 reiese, pe de o parte, că o persoană poate pretinde prestații familiale pentru membrii familiei sale care au reședința în alt stat membru decât cel competent să plătească aceste prestații și, pe de altă parte, că posibilitatea de a depune o cerere de prestații familiale este recunoscută nu numai persoanelor care au reședința pe teritoriul statului membru care are obligația de a plăti prestațiile familiale, ci și tuturor „persoanelor implicate” care pot pretinde aceste prestații, printre care figurează părinții copilului pentru care se solicită prestațiile.

   (a se vedea punctele 38 și 41 și dispozitiv 1)

2.  Articolul 60 alineatul (1) a treia teză din Regulamentul nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială trebuie interpretat în sensul că nu implică faptul că părintelui copilului pentru care sunt acordate prestațiile familiale, care are reședința în statul membru care are obligația de a plăti acele prestații, trebuie să i se recunoască dreptul la respectivele prestații ca urmare a faptului că celălalt părinte, care are reședința în alt stat membru, nu a depus o cerere de prestații familiale.

   În acest sens, atât din modul de redactare, cât și din economia articolului 60 alineatul (1) din Regulamentul nr. 987/2009 reiese că trebuie să se facă o distincție între depunerea unei cereri de prestații familiale și dreptul de a încasa astfel de prestații.

   Pe de altă parte, din modul de redactare a articolului menționat reiese de asemenea că este suficient ca una dintre persoanele care au dreptul de a solicita prestații familiale să depună o cerere de acordare a unor astfel de prestații pentru ca instituția competentă din statul membru să fie ținută să ia în considerare această cerere.

   Dreptul Uniunii nu se opune însă ca instituția competentă din statul membru, făcând aplicarea dreptului național, să ajungă la concluzia că persoana care are dreptul să încaseze prestațiile familiale pentru un copil este o altă persoană decât cea care a depus cererea de acordare a acestor prestații.

   În consecință, atunci când sunt întrunite toate condițiile pentru acordarea de prestații familiale pentru un copil, iar respectivele prestații sunt efectiv acordate, nu prezintă importanță care dintre părinți este considerat, în temeiul dreptului național, persoana care are dreptul să încaseze astfel de prestații.

   (a se vedea punctele 46-50 și dispozitiv 2)