Cauza C‑556/13

„Litaksa” UAB

împotriva

«BTA Insurance Company» SE

(cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas)

„Trimitere preliminară — Asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule — Directiva 90/232/CEE — Articolul 2 — Diferențiere a cuantumului primei de asigurare în funcție de teritoriul de circulație a vehiculului”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 26 martie 2015

1. Dreptul Uniunii Europene — Interpretare — Metode — Interpretare literală, sistematică și teleologică

2. Apropierea legislațiilor — Asigurarea de răspundere civilă auto — Obligații ale statelor membre — Obligația generală de asigurare a vehiculelor care provin în mod obișnuit de pe teritoriul lor — Întindere — Limite

   (Directiva 90/232 a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/14)

3. Apropierea legislațiilor — Asigurarea de răspundere civilă auto — Directiva 90/232 — Obligații ale statelor membre — Obligația ca polițele de asigurare să ofere, pe baza unei prime unice, acoperire pe întreg teritoriul Uniunii — Noțiunea de primă unică — Primă cu cuantum variabil în funcție de teritoriul de circulație a vehiculului — Excludere

   (Directiva 90/232 a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/14, art. 2)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 23)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 25)

3.  Articolului 2 din Directiva 90/232 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/14, trebuie interpretat în sensul că nu corespunde noțiunii „primă unică”, în sensul acestui articol, o primă care variază în funcție de aspectul dacă vehiculul asigurat urmează să circule doar pe teritoriul statului membru pe care respectivul vehicul se află de regulă sau pe ansamblul teritoriului Uniunii Europene. Astfel, dispozițiile articolului 2 menționat vizează nu numai raporturile dintre asigurător și victimă, ci și pe cele dintre asigurător și asigurat. În special, aceste dispoziții implică faptul că, în schimbul plății de către asigurat a primei unice, asigurătorul preia, în principiu, riscul despăgubirii victimelor unui eventual accident în care este implicat vehiculul asigurat, și aceasta oricare ar fi statul membru al Uniunii pe teritoriul căruia este utilizat acest vehicul și în care se produce respectivul accident. Or, o primă variabilă echivalează, contrar celor prevăzute la articolul amintit, cu a condiționa angajamentul asigurătorului privind preluarea riscului care rezultă din circulația vehiculului menționat în afara statului membru în care acesta se află de regulă de plata unei prime suplimentare.

   (a se vedea punctele 29-31 și dispozitivul)