Cauza C‑30/14

Ryanair Ltd

împotriva

PR Aviation BV

(cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden)

„Trimitere preliminară — Directiva 96/9/CE — Protecția juridică a bazelor de date — Bază de date care nu este protejată nici prin dreptul de autor, nici prin dreptul sui generis — Limitare contractuală a drepturilor utilizatorilor bazei de date”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 15 ianuarie 2015

1. Acte ale instituțiilor — Directive — Efect direct — Limite — Posibilitatea de a invoca o directivă împotriva unui particular — Excludere — Executarea de către statele membre — Obligațiile instanțelor naționale

   (Art. 288 al treilea paragraf TFUE)

2. Apropierea legislațiilor — Protecția juridică a bazelor de date — Directiva 96/9 — Noțiunea de bază de date — Interpretare largă

   [Directiva 96/9 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 1 alin. (2)]

3. Apropierea legislațiilor — Protecția juridică a bazelor de date — Directiva 96/9 — Domeniu de aplicare — Baze de date neprotejate nici prin dreptul de autor, nici prin dreptul sui generis — Excludere — Posibilitatea creatorului bazei de date de a stabili limitări contractuale privind utilizarea sa

   [Directiva 96/9 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 și art. 15]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 30 și 31)

2.  Noțiunea de bază de date în sensul articolului 1 alineatul (2) din Directiva 96/9 privind protecția juridică a bazelor de date are un sens larg, liber de considerații de ordin formal, tehnic sau material.

   (a se vedea punctele 32 și 33)

3.  Directiva 96/9 privind protecția juridică a bazelor de date trebuie interpretată în sensul că nu este aplicabilă unei baze de date care nu este protejată nici prin dreptul de autor, nici prin dreptul sui generis în temeiul acestei directive, astfel încât articolul 6 alineatul (1), articolul 8 și articolul 15 din directiva menționată nu se opun stabilirii de către creatorul unei asemenea baze de date a unor limitări contractuale privind utilizarea acesteia de către terți, fără a aduce atingere dreptului național aplicabil.

   Astfel, împrejurarea că o bază de date corespunde elementelor definiției prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 96/9 nu permite să se considere că intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor respectivei directive care reglementează dreptul de autor și/sau dreptul sui generis, în cazul în care ea nu îndeplinește nici condiția privind aplicarea protecției prin dreptul de autor prevăzută la articolul 3 alineatul (1) din directiva menționată, nici condiția privind aplicarea protecției prin dreptul sui generis prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din aceeași directivă. În această privință, rezultă din obiectul și din structura Directivei 96/9 că articolul 6 alineatul (1), articolul 8 și articolul 15 din această directivă, care instituie drepturi care prezintă un caracter obligatoriu în favoarea utilizatorilor legitimi ai unei baze de date, nu sunt aplicabile unei baze de date care nu este protejată nici prin dreptul de autor, nici prin dreptul sui generis în temeiul directivei menționate, astfel încât aceasta nu împiedică adoptarea unor clauze contractuale având ca obiect condițiile de utilizare a unei astfel de baze de date.

   (a se vedea punctele 35, 39 și 45 și dispozitivul)