Cauza C-325/11

Krystyna Alder și Ewald Alder

împotriva

Sabina Orlowska și Czeslaw Orlowski

(cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy w Koszalinie)

„Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 — Notificarea sau comunicarea actelor — Parte cu domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru — Reprezentant cu domiciliul pe teritoriul național — Lipsă — Acte de procedură depuse la dosar — Prezumție de cunoaștere”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 19 decembrie 2012

1. Cooperare judiciară în materie civilă – Notificarea și comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare – Regulamentul nr. 1393/2007 – Domeniu de aplicare – Determinare de către legislația națională – Inadmisibilitate

   (Regulamentul nr. 1393/2007 al Consiliului)

2. Cooperare judiciară în materie civilă – Notificarea și comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare – Regulamentul nr. 1393/2007 – Notificarea actelor judiciare unei părți care are domiciliul sau reședința obișnuită într-un alt stat membru și care nu a desemnat un reprezentant în statul în care se soluționează litigiul – Legislație națională care prevede comunicarea prin păstrarea actelor menționate la dosar – Inadmisibilitate

   [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47 al doilea paragraf; Regulamentul nr. 1393/2007 al Consiliului, art. 1 alin. (1)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 19-27)

2.  Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1393/2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială și abrogarea Regulamentului nr. 1348/2000 trebuie interpretat în sensul că se opune legislației unui stat membru care prevede că actele judiciare destinate unei părți cu domiciliul sau reședința obișnuită într-un alt stat membru sunt păstrate la dosar, cu consecința că ele sunt considerate notificate în cazul în care această parte nu a desemnat un reprezentant autorizat să primească notificările domiciliat în primul stat, în care este pendinte procedura jurisdicțională.

   Întrucât Regulamentul nr. 1393/2007 prevede mijloace de transmitere a actelor judiciare în mod exhaustiv, acesta nu rezervă niciun rol și, prin urmare, se opune unei proceduri de notificare sau de comunicare fictivă precum cea în vigoare în Polonia.

   În plus, un astfel de mecanism de notificare sau de comunicare fictivă privează de orice efect util dreptul destinatarului unui act judiciar, al cărui domiciliu sau reședință obișnuită nu se află în statul membru în care se desfășoară procedura, de a beneficia de o primire reală și efectivă a acestui act, iar aceasta în special din cauza faptului că destinatarului respectiv nu i se asigură nici cunoașterea actului judiciar în timp util pentru a-și pregăti apărarea, nici traducerea acestuia.

   Astfel, obiectivele Regulamentului nr. 1393/2007 prin care se urmăresc îmbunătățirea și accelerarea transmiterii între statele membre a actelor judiciare nu pot fi atinse dacă dispoziții naționale subminează în orice mod dreptul la apărare al destinatarilor acestora, care decurge din dreptul la un proces echitabil, consacrat la articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 6 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului.

   (a se vedea punctele 32, 34-36, 41 și 42 și dispozitivul)

Cauza C-325/11

Krystyna Alder și Ewald Alder

împotriva

Sabina Orlowska și Czeslaw Orlowski

(cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy w Koszalinie)

„Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 — Notificarea sau comunicarea actelor — Parte cu domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru — Reprezentant cu domiciliul pe teritoriul național — Lipsă — Acte de procedură depuse la dosar — Prezumție de cunoaștere”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 19 decembrie 2012

1. Cooperare judiciară în materie civilă — Notificarea și comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare — Regulamentul nr. 1393/2007 — Domeniu de aplicare — Determinare de către legislația națională — Inadmisibilitate

   (Regulamentul nr. 1393/2007 al Consiliului)

2. Cooperare judiciară în materie civilă — Notificarea și comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare — Regulamentul nr. 1393/2007 — Notificarea actelor judiciare unei părți care are domiciliul sau reședința obișnuită într-un alt stat membru și care nu a desemnat un reprezentant în statul în care se soluționează litigiul — Legislație națională care prevede comunicarea prin păstrarea actelor menționate la dosar — Inadmisibilitate

   [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47 al doilea paragraf; Regulamentul nr. 1393/2007 al Consiliului, art. 1 alin. (1)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 19-27)

2.  Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1393/2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială și abrogarea Regulamentului nr. 1348/2000 trebuie interpretat în sensul că se opune legislației unui stat membru care prevede că actele judiciare destinate unei părți cu domiciliul sau reședința obișnuită într-un alt stat membru sunt păstrate la dosar, cu consecința că ele sunt considerate notificate în cazul în care această parte nu a desemnat un reprezentant autorizat să primească notificările domiciliat în primul stat, în care este pendinte procedura jurisdicțională.

   Întrucât Regulamentul nr. 1393/2007 prevede mijloace de transmitere a actelor judiciare în mod exhaustiv, acesta nu rezervă niciun rol și, prin urmare, se opune unei proceduri de notificare sau de comunicare fictivă precum cea în vigoare în Polonia.

   În plus, un astfel de mecanism de notificare sau de comunicare fictivă privează de orice efect util dreptul destinatarului unui act judiciar, al cărui domiciliu sau reședință obișnuită nu se află în statul membru în care se desfășoară procedura, de a beneficia de o primire reală și efectivă a acestui act, iar aceasta în special din cauza faptului că destinatarului respectiv nu i se asigură nici cunoașterea actului judiciar în timp util pentru a-și pregăti apărarea, nici traducerea acestuia.

   Astfel, obiectivele Regulamentului nr. 1393/2007 prin care se urmăresc îmbunătățirea și accelerarea transmiterii între statele membre a actelor judiciare nu pot fi atinse dacă dispoziții naționale subminează în orice mod dreptul la apărare al destinatarilor acestora, care decurge din dreptul la un proces echitabil, consacrat la articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 6 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului.

   (a se vedea punctele 32, 34-36, 41 și 42 și dispozitivul)