Keywords
Summary

Keywords

1. Recurs — Motive — Denaturarea elementelor de probă — Inexactitate materială a constatărilor privind situația de fapt care rezultă din înscrisurile de la dosar — Admisibilitate

(art. 225 CE)

2. Recurs — Motive — Denaturarea elementelor de probă — Noțiune — Apreciere vădit greșită a elementelor menționate

3. Agricultură — Apropierea legislațiilor — Introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar — Directiva 91/414

(Directiva 91/414 a Consiliului, art. 19 și anexa I)

Summary

1. În cadrul recursului sunt admisibile motive care privesc stabilirea situației de fapt și aprecierea acesteia în decizia atacată dacă recurentul pretinde că Tribunalul a făcut constatări a căror inexactitate materială rezultă din înscrisurile de la dosar sau că a denaturat elementele de probă prezentate.

(a se vedea punctul 57)

2. O denaturare a elementelor de probă are loc dacă, fără a fi necesar să se recurgă la noi elemente de probă, aprecierea elementelor de probă existente realizată de Tribunal apare ca fiind vădit greșită. Aceasta este situația, de exemplu, atunci când concluziile pe care Tribunalul le‑a dedus din anumite documente nu sunt conforme cu sensul și semnificația respectivelor documente privite în integralitatea lor.

(a se vedea punctele 60 și 63)

3. Astfel cum reiese din al cincilea, al șaselea și al nouălea considerent, Directiva 91/414 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar urmărește eliminarea obstacolelor în calea schimburilor intracomunitare de astfel de produse, menținând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății umane și animale. În acest cadru, Comisiei trebuie să îi fie recunoscută o largă putere de apreciere pentru a putea atinge în mod eficient obiectivul care îi este stabilit și ținând cont de evaluările tehnice complexe pe care trebuie să le realizeze.

Exercitarea acestei puteri nu este totuși sustrasă controlului jurisdicțional. Într‑adevăr, în cadrul acestui control, instanța comunitară trebuie să verifice respectarea normelor de procedură, exactitatea materială a faptelor reținute de către Comisie, lipsa unei erori vădite în aprecierea acestor fapte sau a unui abuz de putere.

În special, atunci când o parte invocă o eroare vădită de apreciere pe care ar fi săvârșit‑o instituția competentă, instanța comunitară trebuie să controleze dacă această instituție a examinat, cu atenție și imparțialitate, toate elementele relevante ale cauzei, elemente pe care se bazează concluziile care sunt desprinse.

(a se vedea punctele 74-77)