Cauza C‑106/22

Xella Magyarország Építőanyagipari Kft.

împotriva

Innovációs és Technológiai Miniszter,

(cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék)

 Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 iulie 2023

„Trimitere preliminară – Libera circulație a capitalurilor – Libertatea de stabilire – Regulamentul (UE) 2019/452 – Legislația unui stat membru care instituie un mecanism de examinare a investițiilor străine în societăți rezidente considerate ca fiind «strategice» – Decizie adoptată în temeiul acestei legislații, prin care se interzice achiziționarea de către o societate rezidentă a tuturor părților sociale ale unei alte societăți rezidente – Societate achiziționată considerată ca fiind «strategică» pentru motivul că activitatea sa principală privește extracția minieră a anumitor materii prime de bază, cum ar fi pietrișul, nisipul și argila – Societate achizitoare considerată ca fiind un «investitor străin» pentru motivul că face parte dintr‑un grup de societăți a căror societate‑mamă este stabilită într‑o țară terță – Vătămare sau risc de vătămare a unui interes al statului, a siguranței publice sau a ordinii publice a statului membru – Obiectiv de garantare a securității aprovizionării cu materii prime de bază în beneficiul sectorului construcțiilor, în special la nivel regional”

1.        Politica comercială comună – Examinarea investițiilor străine directe în Uniune – Regulamentul 2019/452 – Domeniu de aplicare – Investiții efectuate de întreprinderi dintr‑un stat membru supuse unei influențe determinante a unei întreprinderi dintr‑o țară terță – Excludere

(Regulamentul 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului)

(a se vedea punctele 32-34)

2.        Libertatea de stabilire – Societate constituită în conformitate cu legislația unui stat membru și având în acest stat sediul social sau sediul real – Stabilirea legăturii cu ordinea juridică a unui stat membru – Localizarea sediului social, a administrației centrale sau a sediului principal al societăților – Stabilirea dreptului societății de a se prevala de libertatea de stabilire – Criterii – Locul sediului social și legătura cu ordinea juridică – Naționalitatea acționarilor – Lipsa incidenței

(art. 54 TFUE)

(a se vedea punctele 45-49)

3.        Întrebări preliminare – Competența Curții – Limite – Întrebare adresată în legătură cu un litigiu limitat la interiorul unui singur stat membru – Societate achizitoare și societate achiziționată care sunt societăți rezidente în același stat membru – Societate achizitoare care face parte dintr‑un grup de societăți stabilite, printre altele, în diferite state membre – Competență având în vedere structura de proprietate transfrontalieră a societății rezidente achizitoare în interiorul Uniunii

(art. 54 TFUE)

(a se vedea punctele 50-52 și 56)

4.        Libertatea de stabilire – Societăți – Examinarea investițiilor străine directe în Uniune – Societăți rezidente considerate ca fiind strategice – Interesul de a garanta aprovizionarea cu materii prime de bază – Achiziționarea de către o societate rezidentă a tuturor părților sociale ale unei alte societăți rezidente – Întreprindere achiziționată considerată strategică având în vedere activitatea sa principală legată de aprovizionarea cu materii prime de bază – Întreprindere achizitoare considerată ca fiind un investitor străin, având în vedere participarea sa la un grup de societăți reunite sub o societate‑mamă stabilită într‑o țară terță – Achiziție interzisă pentru motivul eventualei atingeri aduse interesului de a garanta aprovizionarea – Inadmisibilitate

(art. 49-54 TFUE)

(a se vedea punctele 58, 60, 61, 64-68 și 74 și dispozitivul)

Rezumat

Janes és Társa este o societate de drept maghiar care are ca activitate principală extracția minieră de pietriș, nisip și argilă în cariera sa situată în Lázi (comitatul Győr‑Moson‑Sopron, districtul Pannonhalmi, Ungaria).

Ca urmare a acestei activități, Janes és Társa este calificată drept „întreprindere strategică”, în sensul unei legi de instituire a unui mecanism de examinare a investițiilor străine. Cota sa de piață pe piața maghiară a producției materiilor prime în cauză ar fi de 0,52 %.

Xella Magyarország este o altă societate de drept maghiar care face parte dintr‑un grup de societăți a căror societate‑mamă are sediul în Bermude și care aparține, în ultimă instanță, unui resortisant irlandez. Aceasta își desfășoară activitatea pe piața maghiară a materialelor de construcții și are ca activitate principală fabricarea de elemente de construcții din beton. Aceasta achiziționează aproximativ 90 % din producția anuală a societății Janes és Társa în vederea transformării, în uzina sa situată în apropierea carierei, a acestor materii prime în cărămizi silicocalcaroase.

În luna octombrie 2020, Xella Magyarország a încheiat un contract de vânzare în vederea achiziționării tuturor părților sociale ale Janes és Társa și a solicitat ministrului competent să ia notă de tranzacția în cauză sau să confirme că această formalitate nu era necesară având în vedere structura sa de proprietate. Printr‑o decizie adoptată în iulie 2021, ministrul menționat a interzis executarea operațiunii juridice notificate, calificând Xella Magyarország drept „investitor străin” ca urmare a deținerii sale indirecte de către LSF10 XL Investments, o societate înregistrată în Bermude.

În plus, același ministru a susținut că securitatea și previzibilitatea extracției și a aprovizionării cu materii prime au o importanță strategică, în special având în vedere perturbările grave ale funcționării lanțurilor de aprovizionare mondiale cauzate de pandemia de COVID-19. În opinia sa, producția de agregate, precum nisipul, pietrișul și piatra concasată, pentru sectorul construcțiilor era deja dominată de producători maghiari cu capital străin. Prin urmare, ipoteza potrivit căreia Janes és Társa devine indirect proprietatea unei societăți înregistrate în Bermude determina apariția unui risc pe termen mai lung pentru siguranța aprovizionării cu materii prime, precum cele în discuție în speță, ceea ce ar putea dăuna „interesului statului”, în sens larg.

Prin hotărârea sa, Curtea concluzionează că dispozițiile Tratatului FUE în materia libertății de stabilire se opun mecanismului de examinare a investițiilor străine în discuție. Astfel, acest mecanism permite să se interzică dobândirea dreptului de proprietate asupra unei societăți rezidente considerate strategice de către o altă societate rezidentă care face parte dintr‑un grup de societăți stabilite în mai multe state membre, în care o întreprindere dintr‑o țară terță dispune de o influență determinantă. Astfel, Curtea respinge argumentul guvernului maghiar potrivit căruia o asemenea achiziție afectează sau riscă să aducă atingere interesului statului care constă în garantarea securității aprovizionării în beneficiul sectorului construcțiilor, în special la nivel local, în ceea ce privește materiile prime de bază.

Aprecierea Curții

Într‑o primă etapă, Curtea constată că o legislație națională care permite autorităților unui stat membru să interzică unei societăți din Uniune, pentru motive de securitate și de ordine publică, să achiziționeze o participație într‑o societate rezidentă „strategică” ce îi permite să exercite o influență certă asupra administrării și a controlului acestei din urmă societăți constituie, în mod vădit, o restricție privind libertatea de stabilire a acestei societăți a Uniunii, în speță, o restricție deosebit de serioasă.

Într‑o a doua etapă, Curtea examinează dacă această restricție poate fi justificată printr‑un motiv imperativ de interes general. În această privință, Curtea amintește că, în temeiul jurisprudenței sale, o asemenea justificare presupune ca restricția să fie de natură să asigure realizarea obiectivului pe care îl urmărește și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia.

În speță, interesul specific în discuție în speță, care urmărește să asigure securitatea și continuitatea aprovizionării sectorului construcțiilor în ceea ce privește anumite materii prime de bază, ar putea intra sub incidența articolului 52 alineatul (1) TFUE. Astfel, această dispoziție prevede că o restricție privind libertatea de stabilire poate fi justificată prin motive de ordine publică, de siguranță publică și de sănătate publică.

Cu toate acestea, potrivit jurisprudenței, chiar dacă statele membre sunt libere să stabilească, în conformitate cu nevoile lor naționale, cerințele de ordine publică și de siguranță publică, acestea din urmă nu pot fi invocate decât în cazul unei amenințări reale și suficient de grave, care afectează un interes fundamental al societății.

În ceea ce privește în mod specific obiectivul legat de siguranța aprovizionării în favoarea sectorului construcțiilor, în special la nivel local, în ceea ce privește anumite materii prime de bază, Curtea constată că acesta nu poate constitui un motiv de siguranță publică și, prin urmare, nu poate justifica eventual un obstacol în calea libertății de stabilire în discuție în litigiul principal, în speță de natură deosebit de serioasă. Astfel, nu se poate considera că un asemenea obiectiv ține de un „interes fundamental al societății”, în sensul jurisprudenței Curții.

Pe de altă parte, nu rezultă că dobândirea interzisă prin decizia în discuție în litigiul principal este efectiv de natură să dea naștere unei „amenințări reale și suficient de grave”, în sensul jurisprudenței Curții. Astfel, pe de o parte, înainte de această achiziție, aproximativ 90 % din producția materiilor prime de bază în cauză provenind din cariera societății achiziționate erau deja cumpărate de societatea achizitoare, restul de 10 % fiind achiziționat de întreprinderi locale din sectorul construcțiilor. Pe de altă parte, este de notorietate că aceste materii prime de bază au, prin natura lor, o valoare de piață relativ scăzută, în special în raport cu costul lor de transport. Prin urmare, riscul exportului unei părți semnificative din producția materiilor prime menționate pare puțin probabil sau chiar exclus în practică.