Cauza T‑843/19

Paula Correia

împotriva

Comitetului Economic și Social European

Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 28 aprilie 2021

„Funcție publică – Personalul CESE – Agenți temporari – Refuzul reîncadrării – Acțiune în anulare – Termen de depunere a unei reclamații – Sarcina probei depășirii termenului – Act care lezează – Admisibilitate – Egalitate de tratament – Securitate juridică – Acțiune în despăgubire – Prejudiciu moral”

1. Acțiune introdusă de funcționari – Termene – Reclamație tardivă – Sarcina probei – Nepublicarea deciziei atacate

   [Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (3); Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 46]

   (a se vedea punctele 23 și 40)

2. Acțiune introdusă de funcționari – Reclamație administrativă prealabilă – Termene – Momentul de la care începe să curgă termenul – Cunoașterea conținutului unei decizii de către destinatarul său – Sarcina probei – Dovadă care rezultă dintr‑un mesaj electronic redactat de persoana în cauză

   [Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2); Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 46]

   (a se vedea punctele 24 și 30-33)

3. Acțiune introdusă de funcționari – Act care lezează – Noțiune – Propunere de reîncadrare a unui agent temporar – Act pregătitor – Excludere

   [Statutul funcționarilor, art. 25 și art. 90 alin. (2); Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 11 și 46]

   (a se vedea punctele 38 și 39)

4. Funcționari – Agenți temporari – Reîncadrare – Puterea de apreciere a administrației – Limite – Respectarea principiilor egalității de tratament și securității juridice – Lipsa punerii în aplicare a unor elemente de analiză care să permită o comparare a meritelor – Încălcarea principiului egalității de tratament – Justificare prin considerații de ordin bugetar și politic – Inexistență

   [Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 10 alin. (3) și art. 16 primul paragraf]

   (a se vedea punctele 54-60, 73, 74 și 80)

5. Funcționari – Agenți temporari – Reîncadrare – Nepublicarea deciziilor de reîncadrare – Încălcarea obligației de transparență

   (Statutul funcționarilor, art. 25 al treilea paragraf; Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 11)

   (a se vedea punctele 61-63)

6. Acțiune introdusă de funcționari – Motive – Motiv întemeiat pe o încălcare a principiului egalității de tratament – Invocarea de către pârât a existenței unei practici conforme cu principiul menționat – Sarcina probei în prezența unei serii de indicii concordante în sens contrar

   [Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 10 alin. (3)]

   (a se vedea punctele 68 și 69)

7. Acțiune introdusă de funcționari – Acțiune în despăgubire – Anularea actului nelegal atacat care nu asigură repararea adecvată a prejudiciului moral – Prejudiciu moral cauzat de refuzul reîncadrării unui agent temporar

   (art. 340 TFUE)

   (a se vedea punctele 86-88)

Rezumat

În septembrie 2000, reclamanta a fost angajată de Comitetul Economic și Social European (CESE) – organism consultativ care reprezintă organizațiile europene patronale, salariale și ale altor reprezentanți ai societății civile – în calitate de agent temporar, prin contract pe perioadă nedeterminată. În cursul carierei sale în cadrul CESE, reclamanta nu a fost reîncadrată decât de două ori în grad, cel mai recent în anul 2016.

La 10 iulie 2019, reclamanta a introdus o reclamație împotriva deciziei de a nu fi reîncadrată în gradul superior în temeiul exercițiului de reîncadrare 2019 (denumită în continuare „decizia atacată”).

Întrucât această reclamație a fost respinsă, reclamanta a introdus la Tribunal o acțiune având ca obiect anularea deciziei atacate, precum și acordarea unei despăgubiri de 2000 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral suferit.

Tribunalul anulează decizia atacată, adoptată la o dată necunoscută de reclamantă, și se pronunță pentru prima dată cu privire la problematica reîncadrării agenților temporari, în lipsa unor criterii sau a unor elemente de analiză comparative clare, obiective și transparente. Tribunalul statuează, în această privință, că lipsa unor astfel de criterii sau de elemente poate aduce atingere principiilor egalității de tratament și securității juridice și, pe cale de consecință, drepturilor agenților temporari repartizați în cadrul instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii care au vocația de a fi reîncadrați. În plus, Tribunalul obligă CESE la plata către reclamantă a sumei solicitate de 2000 de euro cu titlu de prejudiciu moral suferit de aceasta din urmă.

Aprecierea Tribunalului

Tribunalul amintește, mai întâi, că dovada momentului în care persoana interesată a luat cunoștință de o decizie individuală și care determină curgerea termenelor de introducere a reclamației și a acțiunii, prevăzute la articolele 90 și 91 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”), poate rezulta din alte împrejurări decât o notificare formală a deciziei menționate. În această privință, dacă simple indicii care sugerează că o decizie a fost primită nu pot fi suficiente, această dovadă poate rezulta printre altele dintr‑un e‑mail al persoanei interesate din care reiese în mod indubitabil că a luat cunoștință în mod util de decizia menționată anterior datei invocate.

Tribunalul amintește de asemenea că constituie acte sau decizii susceptibile să facă obiectul unei acțiuni în anulare numai măsurile care produc efecte juridice obligatorii de natură a afecta interesele reclamantului, modificând în mod distinct situația juridică a acestuia. Atunci când este vorba despre acte sau decizii a căror elaborare se realizează în mai multe etape, în special la finele unei proceduri interne precum cea privind reîncadrarea agenților temporari, nu reprezintă în principiu acte atacabile decât măsurile care stabilesc definitiv poziția administrației la sfârșitul acestei proceduri. În schimb, măsurile intermediare, al căror obiectiv este de a pregăti decizia finală, nu lezează în sensul articolului 90 alineatul (2) din statut și nu pot fi contestate decât pe cale incidentă în cadrul unei acțiuni împotriva actelor anulabile. În această privință, numai la momentul întocmirii listei agenților temporari reîncadrați, corespunzător publicată, poate fi afectată situația juridică a agenților temporari care au vocația la reîncadrare.

În continuare, în ceea ce privește lipsa unei decizii de adoptare a normelor în materie de reîncadrare a agenților temporari în cadrul CESE, Tribunalul arată că, deși instituțiile Uniunii nu au obligația de a adopta un anumit sistem de evaluare și de reîncadrare, este la fel de adevărat că orice exercițiu de reîncadrare trebuie să se desfășoare cu respectarea unor principii generale de drept, precum principiile egalității de tratament și securității juridice. Respectarea principiului egalității de tratament impune ca instituția, organul, oficiul sau agenția Uniunii să adopte un ansamblu de elemente de analiză, cum sunt rapoartele de evaluare, pentru a‑și întemeia aprecierea meritelor, pentru a evita riscul de arbitrar și pentru a asigura un tratament egal între candidații care au dreptul de a fi promovați. Tribunalul adaugă că considerațiile de ordin bugetar sau care țin de caracterul „eminamente politic” al organului în cauză nu îl pot exonera de această obligație.

Pe de altă parte, Tribunalul arată că nepublicarea deciziilor în materie de reîncadrare în cadrul CESE, în conformitate cu articolul 25 al treilea paragraf din statut, încalcă principiul securității juridice, precum și obligația de transparență, corolar al principiului egalității de tratament, care urmărește să permită controlul imparțialității și al absenței arbitrariului din partea administrației. În consecință, nepublicarea de către CESE a deciziilor de reîncadrare este nu numai contrară dispozițiilor statutare, ci și de natură să aducă atingere drepturilor agenților temporari repartizați la secretariatele diferitor grupuri ale CESE, în măsura în care împiedică controlul imparțialității din partea administrației în cadrul unui exercițiu de reîncadrare.

În sfârșit, în ceea ce privește concluziile având ca obiect daune interese, Tribunalul constată că în speță anularea deciziei atacate nu este în sine susceptibilă să compenseze integral prejudiciul moral suferit de reclamantă și în special incertitudinea resimțită de aceasta cu privire la evoluția carierei sale. În fapt, este imposibil să se prevadă caracteristicile elementelor de analiză pe care CESE le‑ar putea adopta și este dificil să se stabilească modul în care prestațiile reclamantei ar putea fi evaluate în funcție de acestea. Astfel, indiferent de conținutul dispozitivelor adoptate de CESE în cadrul executării hotărârii, va subzista o îndoială cu privire la perspectiva de reîncadrare a reclamantei în mod retroactiv, precum și, dacă este cazul, cu privire la performanțele pe care reclamanta le‑ar fi putut demonstra dacă elementele de analiză în materie de reîncadrare ar fi fost stabilite inițial.