Cauza T-783/17 R

GE Healthcare A/S

împotriva

Comisia Europeană

„Măsuri provizorii – Medicamente de uz uman – Directiva 2001/83/CE – Suspendare a autorizației de introducere pe piață a unor produse de contrast care conțin gadolinium de uz uman – Cerere de suspendare a executării – Lipsa urgenței”

Sumar – Ordonanța președintelui Tribunalului din 11 iulie 2018

1. Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Condiții de acordare – Urgenţă – Prejudiciu grav și ireparabil – Prejudiciu financiar – Decizia Comisiei de suspendare autorizaţiei de introducere pe piaţă a unui produs – Invocarea luării de măsuri de suspendare a autorizaţiilor privind produsul în cauză de către state terţe – Lipsa caracterului grav al prejudiciului

   (art. 278 TFUE)

2. Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiții de acordare – Urgenţă – Prejudiciu grav și ireparabil – Prejudiciu financiar – Caracterul grav al prejudiciului – Apreciere în lipsa unor informaţii privind dimensiunea întreprinderii vizate – Lipsă de informaţii care implică pentru judecătorul judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii necesitatea de a stabili existenţa unor împrejurări speciale, proprii cauzei în discuţie, care să justifice urgenţa – Lipsa caracterului grav al prejudiciului – Existenţa unor contracte care permit întreprinderii să minimizeze importanţa prejudiciului – Lipsa urgenței

   (art. 278 TFUE şi art. 279 TFUE)

3. Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Condiții de acordare – Urgenţă – Prejudiciu grav și ireparabil – Prejudiciu financiar – Modificarea iremediabilă a cotelor de piață – Decizie a Comisiei privind suspendarea autorizaţiei de introducere pe piaţă a unui produs – Invocarea unor dificultăţi de participare la licitaţii care impun o gamă completă de produse în domeniul în cauză – Deţinerea de către reclamant a unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui alt produs care poate, într-o anumită măsură, să înlocuiască produsul vizat de decizia de suspendare – Lipsa urgenței

   (art. 278 TFUE)

1.  În ceea ce priveşte o cerere de suspendare a punerii în aplicare a unei decizii a Comisiei privind suspendarea autorizaţiei de introducere pe piaţă a unui produs, afirmaţia reclamantului potrivit căreia unele state terţe ar fi luat măsuri de suspendare a autorizaţiilor privind produsul în cauză pentru a reflecta decizia Comisiei nu poate constitui o împrejurare specială care permite constatarea gravităţii prejudiciului. Astfel, chiar dacă această afirmație s-ar dovedi fondată, ea nu ar repune în discuție faptul că deciziile respective au fost adoptate de instanțe independente şi că revine reclamantului sarcina de a introduce eventual acțiuni adecvate în aceste sisteme juridice pentru a le contesta legalitatea.

   (a se vedea punctele 49 şi 50)

2.  În ceea ce priveşte o cerere de suspendare a punerii în aplicare a unei decizii a Comisiei privind suspendarea autorizaţiei de introducere pe piaţă a unui produs, nu este îndeplinită condiţia privind urgenţa atunci când reclamantul nu furnizează judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii elementele esențiale care să îi permită să examineze gravitatea incidentelor invocate în ceea ce privește obligațiile contractuale care îi revin și costurile induse de necesitatea de a înlocui produsul interzis, limitându-se la afirmații generale, fără a preciza, de exemplu, importanța contractelor în cauză în raport cu întreaga sa activitate, valoarea estimată a costurilor datorate înlocuirii produsului interzis sau chiar penalitatea suportată ca urmare a eventualei neexecutări a contractelor respective.

   În această privinţă, deși lipsa unor informații cu privire la costurile de înlocuire generate de obligațiile contractuale menționate de reclamant nu permite evaluarea agravării prejudiciului invocat, existența contractelor în cauză permite totuși să se deducă faptul că, într-o anumită măsură, reclamantul dispune de o soluție pentru a minimiza importanța prejudiciului respectiv și pentru a conserva cotele de piață pe care se teme că le va pierde pe piețele de produse similare în statele membre în cauză și în afara Uniunii. În acest context, în raport cu durata medie a procedurilor la Tribunal, hotărârea pe fond în prezenta cauză va fi pronunțată, cel mai probabil, în termen de doi ani. În consecință, în funcție de durata contractelor respective, reclamantul se va concentra eventual asupra legalității deciziei atacate înainte de încetarea acestora.

   (a se vedea punctele 52 şi 53)

3.  În ceea ce priveşte o cerere de suspendare a punerii în aplicare a unei decizii a Comisiei privind suspendarea autorizaţiei de introducere pe piaţă a unui produs, reclamantul nu poate în mod util să invoce drept circumstanţă specială care dovedeşte urgenţa faptul că decizia în cauză îl împiedică să participe la procedurile de licitație care impun o gamă completă de produse în domeniul în cauză din moment ce deţine o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniune a unui alt produs a cărui comercializare nu este afectată de respectiva decizie, care, fără a fi un înlocuitor exact al primului produs, ar putea totuşi să reducă intensitatea inconvenientelor de care se teme reclamantul.

   (a se vedea punctul 54)