(Cauza T‑323/16)

Banco Cooperativo Español, SA

împotriva

Comitetului unic de rezoluție

Hotărârea Tribunalului (Camera a opta extinsă) din 28 noiembrie 2019

„Uniunea economică și monetară – Uniunea bancară – Mecanismul unic de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor întreprinderi de investiții (MUR) – Fondul unic de rezoluție (FUR) – Decizia Comitetului unic de rezoluție (SRB) privind contribuțiile ex ante pentru anul 2016 – Acțiune în anulare – Afectare directă și individuală – Admisibilitate – Norme fundamentale de procedură – Autentificarea deciziei – Procedura de adoptare a deciziei”

1. Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Acte pregătitoare – Excludere – Decizie a Comitetului unic de rezoluție (SRB) de stabilire a contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție (FUR) – Caracter definitiv – Includere

   [art. 263 TFUE; Regulamentul nr. 806/2014, art. 67 alin. (4) și art. 70 alin. (2)]

   (a se vedea punctele 46, 54 și 55)

2. Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte care le privesc direct și individual – Criterii – Decizie a Comitetului unic de rezoluție (SRB) de stabilire a contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție (FUR) – Acțiune formulată de o instituție de credit care nu este destinatar al deciziei SRB – Afectare directă și individuală – Admisibilitate

   (art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 806/2014, art. 67 alin. (4) și art. 70 alin. (2)]

   (a se vedea punctele 47-51 și 56-64)

3. Acțiune în anulare – Motive – Încălcarea unor norme fundamentale de procedură – Lipsa autentificării deciziei atacate – Necesitate de a invoca un prejudiciu sau alte vicii decât lipsa autentificării – Lipsă – Motiv care trebuie invocat din oficiu de instanță

   (art. 263 TFUE)

   (a se vedea punctele 70, 74-79 și 95)

4. Acțiune în anulare – Motive – Încălcarea unor norme fundamentale de procedură – Procedură de adoptare a deciziei atacate cu încălcarea normelor care urmăresc să asigure respectarea normelor fundamentale de procedură inerente oricărei proceduri scrise electronice și oricărei proceduri de adoptare prin consens – Motiv care trebuie invocat din oficiu de instanță

   (art. 263 TFUE)

   (a se vedea punctele 112-115)

Rezumat

În Hotărârea din 28 noiembrie 2019, Banco Cooperativo Español/SRB (T‑323/16), pronunțată în cameră extinsă, Tribunalul a anulat decizia Comitetului unic de rezoluție (SRB) de stabilire a cuantumului contribuțiilor ex ante pentru anul 2016 la Fondul unic de rezoluție (FUR), în cadrul unei acțiuni formulate de o instituție de credit debitoare a acestor contribuții.

Această cauză se înscrie în cadrul celui de al doilea pilon al uniunii bancare, referitor la mecanismul unic de rezoluție, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 806/2014 ( 1 ). Mai precis, această cauză privește FUR instituit prin acest regulament ( 2 ). FUR este finanțat din contribuțiile instituțiilor percepute la nivel național sub forma, printre altele, a unor contribuții ex ante ( 3 ).

Reclamanta, Banco Cooperativo Español, SA, este o instituție de credit cu sediul într‑un stat membru participant la mecanismul unic de supraveghere. Prin decizia din 15 aprilie 2016, SRB a decis cuantumul contribuției ex ante a fiecărei instituții, printre care și reclamanta, pentru anul 2016. Această decizie a fost comunicată de SRB autorității naționale de rezoluție (ANR) spaniole, în ceea ce privește instituțiile autorizate pe teritoriul care intră în competența acestei ANR. Prin scrisoarea din 26 aprilie 2016, ANR spaniolă a informat reclamanta cu privire la cuantumul contribuției sale ex ante și i‑a solicitat să efectueze plata acesteia la Banco de España (Banca Spaniei) până la 24 iunie 2016. În aceeași zi, reclamanta a introdus o acțiune în anularea deciziei SRB în măsura în care o privește.

Mai întâi, Tribunalul a respins excepția de inadmisibilitate ridicată de SRB, întemeiată pe pretinsa lipsă a calității procesuale active a reclamantei. Examinând această problemă, Tribunalul a statuat că, în pofida faptului că numai ANR sunt destinatare, în sensul articolul 263 al patrulea paragraf TFUE, ale deciziei atacate, instituțiile, printre care și reclamanta, sunt totuși vizate individual și direct, întrucât, pe de o parte, decizia atacată menționează nominal fiecare dintre instituții și stabilește contribuția sa individuală și, pe de altă parte, ANR nu dispun de nicio marjă de apreciere în ceea ce privește cuantumurile contribuțiilor individuale și de nicio posibilitate de a proceda la o modificare a acestor cuantumuri, pe care sunt obligate să le colecteze de la instituțiile în cauză. Prin urmare, acțiunea este considerată admisibilă.

Cu privire la fond, examinând motivul de ordine publică întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură în adoptarea actelor, pe care instanța Uniunii este obligată să le invoce din oficiu, Tribunalul a constatat că, în lipsa unei probe din partea SRB cu privire la semnătura electronică a deciziei atacate, cerința autentificării nu a fost îndeplinită. În consecință, acesta a anulat decizia menționată.

În această privință, Tribunalul a amintit jurisprudența Curții potrivit căreia, întrucât elementul intelectual și elementul formal constituie un tot indisociabil, întocmirea în formă scrisă a actului este expresia necesară a voinței autorității care îl adoptă. Autentificarea actului are drept scop asigurarea securității juridice prin fixarea textului adoptat de autor. Curtea a statuat de asemenea că încălcarea unei norme fundamentale de procedură este constituită din simpla lipsă a autentificării actului, fără a fi necesar să se stabilească, în plus, că actul este afectat de un alt viciu sau că lipsa autentificării a cauzat un prejudiciu celui care o invocă și că controlul respectării formalității autentificării și, astfel, al caracterului cert al actului reprezintă o condiție prealabilă oricărui alt control precum cel al competenței autorului actului, al respectării principiului colegialității sau al respectării obligației de motivare a actelor. Dacă instanța Uniunii constată, la examinarea actului prezentat în fața sa, că acesta nu a fost autentificat în mod legal, îi revine sarcina de a invoca din oficiu motivul întemeiat pe încălcarea unei norme fundamentale de procedură constând în lipsa autentificării corespunzătoare și de a anula, în consecință, actul afectat de un astfel de viciu. În această privință, nu are relevanță aspectul că lipsa autentificării nu a cauzat niciun prejudiciu uneia dintre părțile din litigiu.

Pe de altă parte, Tribunalul a constatat că procedura de adoptare a deciziei atacate s‑a desfășurat cu încălcarea vădită a cerințelor procedurale referitoare la aprobarea acestei decizii de către membrii sesiunii executive a SRB și la obținerea acestei aprobări.

În ceea ce privește o procedură de adoptare a deciziei prin consens, Tribunalul a observat că decizia nu poate fi adoptată fără să se fi stabilit cel puțin că toți membrii organului competent au putut lua cunoștință în prealabil de proiectul de decizie. În plus, această procedură impune indicarea unui termen care să permită membrilor respectivi să ia poziție cu privire la proiect. Tribunalul a constatat că aceste norme de procedură, prin care se urmărește asigurarea respectării normelor fundamentale de procedură inerente oricărei proceduri de adoptare prin consens, au fost încălcate în speță. Acesta a observat că încălcările au un impact direct asupra securității juridice, întrucât nu s‑a stabilit că decizia astfel adoptată a făcut obiectul unei aprobări de către organul competent sau măcar al unei luări la cunoștință prealabile de către toți membrii săi. Potrivit Tribunalului, nerespectarea unor astfel de norme de procedură necesare pentru exprimarea consimțământului constituie o încălcare a normelor fundamentale de procedură pe care instanța Uniunii o poate examina din oficiu.

( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 225, p. 1).

( 2 ) Articolul 67 alineatul (1) din Regulamentul nr. 806/2014.

( 3 ) Articolul 67 alineatul (4) din Regulamentul nr. 806/2014.