Cauza T‑136/15

Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE

împotriva

Parlamentului European

„Acces la documente – Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 – Cereri de cotație pentru ansamblul loturilor vizate de o cerere de ofertă – Refuzul accesului – Lipsa unei examinări concrete și individuale a documentelor solicitate – Excepție privind protecția siguranței publice – Excepție privind protecția intereselor comerciale – Excepție privind protecția vieții private – Excepție privind protecția procesului decizional – Prezumție generală – Sarcină de lucru nerezonabilă”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 14 decembrie 2017

1. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Interpretare și aplicare stricte – Obligația instituției de a efectua o examinare concretă și individuală a documentelor – Întindere – Exceptare de la obligație – Posibilitatea de a se întemeia pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente – Limite

   (Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4)

2. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Protecția procesului decizional – Condiții – Atingere concretă, efectivă și gravă adusă procesului respectiv – Întindere

   [Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (3) primul paragraf]

3. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Protecția intereselor comerciale – Domeniu de aplicare – Oferte depuse de ofertanți în cadrul unei achiziții publice – Includere – Prezumție generală de aplicare a excepției de la dreptul de acces – Aplicabilitatea prezumției în privința cererilor de ofertă formulate de autoritatea contractantă în executarea unui contract‑cadru – Excludere

   [Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (2) prima liniuță]

4. Achiziții publice ale Uniunii Europene – Procedură de cerere de ofertă – Decizie de a nu reține o ofertă – Cerere de acces la documente – Aplicabilitatea Regulamentului nr. 1049/2001 privind accesul la documente

   (Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 102)

5. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Protecția intereselor comerciale – Domeniu de aplicare – Cereri de ofertă formulate de autoritatea contractantă în executarea unui contract‑cadru – Excludere

   (Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4, și Regulamentul nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 102)

6. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Obligația instituției de a efectua o examinare concretă și individuală a documentelor – Examinare care se dovedește deosebit de dificilă și de neadecvată – Derogare de la obligativitatea examinării – Întindere limitată – Sarcina probei care revine instituției – Obligația instituției de a se pune de acord cu solicitantul

   [Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 7 alin. (3) și art. 8 alin. (2)]

7. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Obligația instituției de a efectua o examinare concretă și individuală a documentelor – Examinare care se dovedește deosebit de dificilă și de neadecvată – Noțiune

   [Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 7 alin. (1) și (3) și art. 8 alin. (1) și (2)]

8. Instituțiile Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Obligația instituției de a efectua o examinare concretă și individuală a documentelor – Sarcină de lucru nerezonabilă – Obligația instituției de a se pune de acord cu solicitantul – Limite – Lipsa cooperării solicitantului

   [Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 6 alin. (3), art. 7 alin. (1) și (3) și art. 8 alin. (1) și (2)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 37, 38, 47, 48)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 58)

3.  În materie de acces public la documente, Curtea a recunoscut existența unor prezumții generale aplicabile unor categorii de documente, în temeiul naturii lor, în mai multe cauze, inclusiv în ceea ce privește ofertele depuse de ofertanți în cadrul executării unor contracte de achiziții publice. Cu toate acestea, în ceea ce privește cererile de cotație trimise de o instituție ofertanților cu care a încheiat un contract‑cadru, o prezumție generală de atingere adusă intereselor comerciale nu se poate întemeia nici pe jurisprudența referitoare la accesul la ofertele depuse de ofertanți, nici, mai general, pe cea privind procedura de control al ajutoarelor de stat și operațiunile de concentrare. Astfel, cauzele în care s‑a pronunțat jurisprudența în materie de ajutoare de stat și de operațiuni de concentrare prezentau o caracteristică comună, și anume existența într‑o reglementare specifică, distinctă de Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, a unor norme care delimitau în mod precis accesul la dosar sau la documentele solicitate, în ceea ce privește atât persoanele, cât și informația însăși.

   În această privință, contrar unui anunț de participare și unui anunț de atribuire a unui contract de achiziții, o cerere de cotație formulată de autoritatea contractantă în executarea unui contract‑cadru nu face obiectul niciunei dispoziții particulare din Regulamentul nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii sau din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului nr. 966/2012, care ar defini sau ar limita tocmai informațiile conținute în aceasta care trebuie sau pot fi comunicate de autoritatea contractantă ofertanților sau altor candidați.

   Pe de altă parte, instituția în cauză nu poate susține că divulgarea cererilor de cotație ar aduce atingere propriilor interese, în măsura în care ar putea dezvălui „profilul său de cumpărător” pe piață. Astfel, chiar dacă divulgarea raportului dintre sarcinile care trebuie efectuate și numărul de zile lucrătoare pentru a le finaliza ar putea permite ofertanților, în cadrul unor contracte de achiziții publice viitoare, să dezvăluie tehnica de cuantificare a instituției respective, faptul că acești ofertanți pot cunoaște prețul practicat în trecut pentru o prestație echivalentă pare mai apt să conducă la o situație de concurență reală decât la o situație în care aceasta ar fi denaturată.

   (a se vedea punctele 62-65 și 71)

4.  Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei și Regulamentul nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii au obiective diferite și nu cuprind dispoziții care să prevadă în mod expres supremația unuia față de celălalt, astfel încât trebuie asigurată o aplicare a fiecăruia dintre aceste regulamente care să fie compatibilă cu cea a celuilalt și care să permită o aplicare coerentă a acestora. În acest mod, principiul transparenței, menționat la articolul 102 din Regulamentul nr. 966/2012, trebuie conciliat cu protecția interesului public, a intereselor comerciale legitime ale unor întreprinderi și a concurenței loiale.

   (a se vedea punctul 67)

5.  Pentru a atinge obiectivul urmărit prin normele în materie de achiziții publice ale Uniunii, care se întemeiază pe o concurență nedenaturată, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații legate de procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare. În această privință, elementele economice și tehnice pe care le conțineau ofertele depuse de ofertanți erau de natură să justifice refuzul instituției în cauză de a da acces la oferta ofertantului reținut. Această situație se regăsește în special în cazul în care asemenea oferte au legătură cu know‑how‑ul specific al ofertanților.

   Situația este însă diferită în ceea ce privește o cerere de cotație formulată de autoritatea contractantă în executarea unui contract‑cadru. Astfel, având în vedere natura și obiectul unei asemenea cereri, nu se poate prezuma că un astfel de document cuprinde elemente economice și tehnice proprii cocontractantului sau detaliază know‑how‑ul specific al acestuia. Dimpotrivă, o cerere de cotație, care emană de la autoritatea contractantă, iar nu de la cocontractanții săi, cuprinde, în general, o descriere a sarcinilor a căror executare autoritatea contractantă dorește să o obțină în temeiul contractului‑cadru pe care l‑a semnat cu cocontractantul. În principiu, numai ca răspuns la această cerere de cotație acesta va furniza detalii cu privire la prestațiile pe care apreciază că le poate furniza autorității contractante, profilul experților pe care i‑ar putea pune la dispoziție și costul prestațiilor sale.

   (a se vedea punctele 68-70)

6.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 78-82)

7.  În ceea ce privește o cerere de acces la documente care ar impune selectarea manuală a aproximativ 1500 de documente, dintre mai mult de 10000 de documente, împărțite în mai mult de o mie de fișiere și care au în medie 12 pagini fiecare, și care ar reprezenta un total de cel puțin 18000 de pagini, trebuie să se concluzioneze că examinarea individuală a tuturor documentelor solicitate ar constitui o sarcină de lucru deosebit de împovărătoare pentru instituția în cauză.

   Astfel, această sarcină administrativă poate fi considerată nerezonabilă în măsura în care, pentru a examina ansamblul documentelor solicitate în termenele stricte impuse de articolul 7 alineatele (1) și (3), precum și de articolul 8 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, ar însemna ca mai multe persoane cu normă întreagă să se ocupe de examinarea documentelor solicitate, în cadrul mai multor direcții generale, pentru interesul unic al solicitantului. Aceste persoane, recrutate de instituția în cauză pentru a îndeplini misiuni de interes public și remunerate din fonduri publice, nu ar mai fi, așadar, în măsură să își îndeplinească sarcinile care le sunt încredințate cu prioritate pentru a servi acest interes public, putând compromite serios buna funcționare a serviciilor în cauză. Astfel, instituția în cauză poate să pună în balanță, pe de o parte, interesul accesului public la documente și, pe de altă parte, sarcina de lucru care ar decurge din acesta, pentru a proteja interesul unei bune administrări.

   (a se vedea punctele 84 și 90-92)

8.  În ceea ce privește obligațiile unei instituții sesizate cu o cerere de acces care vizează un mare număr de documente de a încerca să se pună de acord cu solicitantul și de a avea în vedere soluții alternative mai puțin constrângătoare în cazul în care solicitantul dovedește o atitudine lipsită de orice cooperare și refuză pur și simplu propunerea instituției în cauză de a găsi o soluție echitabilă, deși ar fi putut foarte bine să desemneze documentele care, în opinia sa, aveau prioritate, instituția în cauză se află în imposibilitatea de a formula, în termenul strict impus de Regulamentul nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, alte propuneri concrete care ar fi putut permite să se acorde cel puțin un acces parțial la documentele solicitate, pentru a concilia interesul unei bune administrări cu cel al accesului public la documentele solicitate.

   În aceste împrejurări, instituția în cauză poate invoca o sarcină de lucru nerezonabilă pentru a refuza să examineze în mod concret și individual ansamblul documentelor solicitate, fără a avea obligația, în lipsa altor opțiuni avute în vedere, să indice în mod detaliat în decizia sa motivele pentru care aceste alte opțiuni implicau, și ele, o sarcină de lucru nerezonabilă. Instituția în cauză poate, în consecință, să refuze în mod global accesul la aceste documente, fără a fi necesar să i se solicite să prezinte o copie a documentelor pe care le‑a examinat în mod efectiv.

   (a se vedea punctele 100 și 102)