Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62014FO0076

    Ordonanța Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 17 decembrie 2015.
    Alfonso López Cabeza împotriva Comisia Europeană.
    Funcție publică – Concurs general – Anunțul de concurs EPSO/AD/248/13 – Neînscriere pe lista de rezervă – Notă insuficientă la probele centrului de evaluare – Acțiune în anulare – Încălcarea anunțului de concurs – Nelegalitatea unei probe.
    Cauza F-76/14.

    Court reports – Reports of Staff Cases

    ORDONANȚA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE

    A UNIUNII EUROPENE (Camera a doua)

    17 decembrie 2015

    Alfonso López Cabeza

    împotriva

    Comisiei Europene

    „Funcție publică — Concurs general — Anunțul de concurs EPSO/AD/248/13 — Neînscriere pe lista de rezervă — Notă insuficientă la probele centrului de evaluare — Acțiune în anulare — Încălcarea anunțului de concurs — Nelegalitatea unei probe”

    Obiectul:

    Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA potrivit articolului 106a din acesta, prin care domnul López Cabeza solicită, în esență, anularea deciziei comisiei de evaluare din cadrul concursului general EPSO/AD/248/13 de a nu înscrie numele său pe lista de rezervă întocmită pentru domeniul de concurs pentru care a candidat

    Decizia:

    Respinge acțiunea ca fiind vădit nefondată. Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată să suporte în totalitate cheltuielile efectuate de domnul López Cabeza.

    Sumarul ordonanței

    1. Acțiune introdusă de funcționari — Acțiune îndreptată împotriva unei decizii de neînscriere pe lista de rezervă a unui concurs — Posibilitatea de a invoca neregularitatea ghidului ca parte integrantă a anunțului de concurs pentru a contesta neînscrierea — Condiții

      [Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2) și art. 91]

    2. Funcționari — Egalitate de tratament — Noțiune — Concurs — Diferență de tratament între candidați în cadrul unui concurs care privește două domenii distincte — Legalitate

    3. Procedură jurisdicțională — Cheltuieli de judecată — Sarcină — Luarea în considerare a cerințelor de echitate — Obligarea părții care a avut câștig de cauză la plata cheltuielilor de judecată

      [Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 102 alin. (2)]

    1.  Deși este adevărat că un candidat la un concurs se poate prevala de neregularitățile apărute în desfășurarea concursului, inclusiv de cele a căror origine se află în chiar textul anunțului de concurs, inclusiv în ghidul care face parte integrantă din respectivul anunț, în cadrul unei acțiuni îndreptate împotriva unei decizii de neînscriere pe lista de rezervă, nu este mai puțin adevărat că, în lipsa unei legături strânse între însăși motivarea deciziei atacate și critica întemeiată pe nelegalitatea anunțului de concurs sau a ghidului pe care îl cuprinde, necontestat în timp util, respectiva critică trebuie declarată inadmisibilă.

      (a se vedea punctul 62)

      Trimitere la:

      Tribunalul Funcției Publice: Hotărârea din 23 ianuarie 2013, Katrakasas/Comisia, F‑24/11, EU:F:2013:4, punctul, 71 și Hotărârea din 21 martie 2013, Taghani/Comisia, F‑93/11, EU:F:2013:40, punctul 38

    2.  Se încalcă principiul egalității de tratament atunci când două categorii de persoane ale căror situații de fapt și de drept nu prezintă diferențe esențiale beneficiază de un tratament diferit sau atunci când situații diferite sunt tratate în mod identic. De asemenea, respectarea principiului egalității de tratament trebuie să fie în concordanță cu principiul legalității, potrivit căruia nimeni nu poate invoca în interesul său o nelegalitate comisă în favoarea altei persoane.

      În cadrul unui concurs care privește două domenii distincte, nu este încălcat principiul egalității de tratament atunci când comisia de evaluare a înscris, pentru unul dintre domenii, un număr de candidați care au reușit la concurs mai mare decât locurile disponibile, în condițiile în care nu ar proceda la fel pentru domeniul ales de respectivul candidat. Atunci când acesta din urmă a ales să candideze pentru unul dintre domeniile concursului, el nu se afla în aceeași situație cu candidații din celălalt domeniu și nu va putea invoca argumentul întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament.

      (a se vedea punctele 63-65)

      Trimitere la:

      Curte: Hotărârea din 4 iulie 1985, Williams/Curtea de Conturi, 134/84, EU:C:1985:297, punctul 14

      Tribunalul de Primă Instanță: Hotărârea din 22 decembrie 2005, Gorostiaga Atxalandabaso/Parlamentul, T‑146/04, EU:T:2005:584, punctul 141

      Tribunalul Funcției Publice: Hotărârea din 18 mai 2015, Dupré/SEAE, F‑11/14, EU:F:2015:47, punctul 69

    3.  În temeiul articolului 102 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, Tribunalul poate obliga partea care a avut câștig de cauză să suporte propriile cheltuieli de judecată și să suporte cheltuielile de judecată efectuate de cealaltă parte în cazul în care conduita acesteia, inclusiv din perioada anterioară formulării cererii introductive, justifică acest lucru. În această privință, suportarea cheltuielilor de judecată de către instituție poate fi justificată de lipsa de diligență a acesteia în cadrul procedurii precontencioase.

      Articolul 102 alineatul (2) din Regulamentul de procedură trebuie aplicat atunci când decizia de respingere a unei cereri de reexaminare introdusă de un candidat la un concurs general nu a fost adoptată într‑un termen rezonabil, ci la aproape șase luni și jumătate după primirea cererii de către Oficiul European de Selecție a Personalului și la mai mult de cinci luni de la publicarea listei de rezervă a concursului, deoarece candidatul a fost obligat să suporte o stare de incertitudine, fără vreo justificare acceptabilă, în ceea ce privește posibilitățile ca numele său să fie inclus pe lista de rezervă în cazul în care cererea sa de reexaminare ar fi fost admisă.

      (a se vedea punctele 103 și 107-109)

      Trimitere la:

      Tribunalul Funcției Publice: Ordonanța din 5 iulie 2011, Coedo Suárez/Consiliul, F‑73/10, EU:F:2011:102, punctul 47

    Top