HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

(Camera a treia)

25 iunie 2014

Cauza F-66/13

Beatriz Molina Solano

împotriva

Oficiului European de Poliție (Europol)

„Funcție publică – Personalul Europol – Convenția Europol – Statutul personalului Europol – Decizia 2009/371/JAI – Aplicarea RAA agenților Europol – Nereînnoire a unui contract de agent temporar pe durată determinată – Refuz de a acorda un contract de agent temporar pe durată nedeterminată”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, prin care doamna Molina Solano solicită anularea deciziei din 28 septembrie 2012 prin care Oficiul European de Poliție (Europol) a refuzat reînnoirea pe durată nedeterminată a contractului său de agent temporar pe durată determinată care a încetat la 31 decembrie 2012

Decizia:      Respinge acțiunea. Doamna Molina Solano suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate de Oficiul European de Poliție.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari – Principii – Protecția încrederii legitime – Condiții – Asigurări precise din partea administrației

2.      Funcționari – Agenți temporari – Recrutare – Prelungirea unui contract pe perioadă determinată – Puterea de apreciere a administrației – Obligaţia de solicitudine care incumbă administraţiei – Luarea în considerare a intereselor agentului vizat – Control jurisdicțional – Limite

(Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 88)

1.      Dreptul de a invoca protecția încrederii legitime aparține oricărui particular aflat într-o situație din care reiese că administrația l-a determinat să nutrească speranțe întemeiate, prin furnizarea unor asigurări precise sub forma unor informații precise, necondiționate și concordante, emise de surse autorizate și de încredere.

(a se vedea punctul 42)

Trimitere la:

Tribunalul Funcției Publice: Hotărârea Mendes/Comisia, F-125/11, EU:F:2013:35, punctul 62

2.      Administrația se bucură de o largă putere de apreciere în materia reînnoirii contractelor și, în acest context, controlul instanței se limitează la problema dacă, având în vedere căile și mijloacele care au putut conduce administrația la aprecierea sa, aceasta s-a menținut în limite care nu pot fi criticate și nu și-a exercitat puterea în mod vădit eronat.

În plus, obligația de solicitudine implică printre altele ca, atunci când se pronunță cu privire la situația unui agent, chiar și în cadrul exercitării unei largi puteri de apreciere, autoritatea competentă să ia în considerare ansamblul elementelor susceptibile să îi determine decizia; astfel, aceasta trebuie să țină seama nu doar de interesul serviciului, ci și de cel al funcționarului sau al agentului în cauză. Ținând seama în special de întinderea puterii de apreciere de care dispun instituțiile în ceea ce privește evaluarea interesului serviciului, controlul instanței Uniunii trebuie să se limiteze la aspectul dacă autoritatea competentă s-a menținut în limite rezonabile și nu și-a folosit în mod greșit puterea de apreciere.

(a se vedea punctele 54 și 55)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: Hotărârea BUPA și alții/Comisia, T-289/03, EU:T:2008:29, punctul 221

Tribunalul Funcției Publice: Hotărârea Gheysens/Consiliul, F-8/10, EU:F:2010:151, punctul 75