Cauza C‑393/13 P

Consiliul Uniunii Europene

împotriva

Alumina d.o.o.

„Recurs — Dumping — Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 464/2011 — Import de pudră de zeolit A originară din Bosnia și Herțegovina — Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 — Articolul 2 — Determinarea valorii normale — Noțiunea «operațiuni comerciale normale»”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 1 octombrie 2014

1. Recurs – Motive – Apreciere eronată a faptelor – Inadmisibilitate – Control exercitat de Curte cu privire la aprecierea elementelor de probă – Excludere, cu excepția cazurilor de denaturare – Calificare juridică a faptelor – Admisibilitate

   [art. 256 alin. (1) TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf]

2. Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Determinarea valorii normale – Element care trebuie reținut cu prioritate – Preț practicat în cadrul operațiunilor comerciale normale – Derogări prevăzute de regulamentul antidumping de bază – Caracter exhaustiv

   [Regulamentul nr. 1225/2009 al Consiliului, art. 2 alin. (1) primul paragraf și alin. (3) primul paragraf]

3. Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Determinarea valorii normale – Întemeiere pe prețurile plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale – Noțiunea de operațiune comercială normală

   [Regulamentul nr. 1225/2009 al Consiliului, art. 2 alin. (2), (3) și (6)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 16-19)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 20 și 21)

3.  Pentru a stabili dacă un produs face obiectul unui dumping, noțiunea de operațiuni comerciale normale se referă la caracterul vânzărilor considerate ca atare, iar nu la prețul produsului. În cazul în care o vânzare este realizată în termeni și în condiții care nu corespund practicii comerciale privind vânzările produsului similar pe piața menționată la momentul relevant pentru stabilirea existenței sau a inexistenței unui dumping, ea nu constituie un temei adecvat pentru determinarea valorii normale a produsului similar pe piața respectivă.

   Pe de altă parte, din moment ce prețul unui produs nu este decât una dintre condițiile unei tranzacții comerciale, aspectul dacă un preț este practicat în cadrul unor operațiuni comerciale normale depinde și de alte condiții ale unei tranzacții care pot influența prețurile practicate, precum volumul tranzacției, obligațiile suplimentare asumate de părțile la aceasta sau termenul de livrare. În cadrul acestei aprecieri, care trebuie efectuată de la caz la caz, instituțiile trebuie să ia în considerare toți factorii relevanți și toate împrejurările specifice referitoare la vânzările în cauză.

   În ceea ce privește includerea, în calculul marjei profitului stabilite în scopul determinării valorii normale a unei prime de risc de neplată care majorează în mod artificial rezultatul calculului valorii normale, așa încât acest rezultat nu mai reflectă în modul cel mai fidel posibil prețul de vânzare al unui produs, astfel cum ar fi dacă acesta ar fi vândut în țara de origine în cursul unor operațiuni comerciale normale, o asemenea includere echivalează cu inserarea în această stabilire a unui factor care nu are vocația de a stabili prețul la care produsul în cauză ar fi vândut în condiții normale pe piața internă și care privește exclusiv capacitatea financiară a cumpărătorului intern specific. Într‑un asemenea caz, instituțiile trebuie să examineze dacă aceste condiții ar fi fost aplicate tuturor clienților în mod general pe piața produsului similar.

   (a se vedea punctele 25, 27-30 și 32)

Cauza C‑393/13 P

Consiliul Uniunii Europene

împotriva

Alumina d.o.o.

„Recurs — Dumping — Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 464/2011 — Import de pudră de zeolit A originară din Bosnia și Herțegovina — Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 — Articolul 2 — Determinarea valorii normale — Noțiunea «operațiuni comerciale normale»”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 1 octombrie 2014

1. Recurs — Motive — Apreciere eronată a faptelor — Inadmisibilitate — Control exercitat de Curte cu privire la aprecierea elementelor de probă — Excludere, cu excepția cazurilor de denaturare — Calificare juridică a faptelor — Admisibilitate

   [art. 256 alin. (1) TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf]

2. Politica comercială comună — Protecție împotriva practicilor de dumping — Marjă de dumping — Determinarea valorii normale — Element care trebuie reținut cu prioritate — Preț practicat în cadrul operațiunilor comerciale normale — Derogări prevăzute de regulamentul antidumping de bază — Caracter exhaustiv

   [Regulamentul nr. 1225/2009 al Consiliului, art. 2 alin. (1) primul paragraf și alin. (3) primul paragraf]

3. Politica comercială comună — Protecție împotriva practicilor de dumping — Marjă de dumping — Determinarea valorii normale — Întemeiere pe prețurile plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale — Noțiunea de operațiune comercială normală

   [Regulamentul nr. 1225/2009 al Consiliului, art. 2 alin. (2), (3) și (6)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 16-19)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 20 și 21)

3.  Pentru a stabili dacă un produs face obiectul unui dumping, noțiunea de operațiuni comerciale normale se referă la caracterul vânzărilor considerate ca atare, iar nu la prețul produsului. În cazul în care o vânzare este realizată în termeni și în condiții care nu corespund practicii comerciale privind vânzările produsului similar pe piața menționată la momentul relevant pentru stabilirea existenței sau a inexistenței unui dumping, ea nu constituie un temei adecvat pentru determinarea valorii normale a produsului similar pe piața respectivă.

   Pe de altă parte, din moment ce prețul unui produs nu este decât una dintre condițiile unei tranzacții comerciale, aspectul dacă un preț este practicat în cadrul unor operațiuni comerciale normale depinde și de alte condiții ale unei tranzacții care pot influența prețurile practicate, precum volumul tranzacției, obligațiile suplimentare asumate de părțile la aceasta sau termenul de livrare. În cadrul acestei aprecieri, care trebuie efectuată de la caz la caz, instituțiile trebuie să ia în considerare toți factorii relevanți și toate împrejurările specifice referitoare la vânzările în cauză.

   În ceea ce privește includerea, în calculul marjei profitului stabilite în scopul determinării valorii normale a unei prime de risc de neplată care majorează în mod artificial rezultatul calculului valorii normale, așa încât acest rezultat nu mai reflectă în modul cel mai fidel posibil prețul de vânzare al unui produs, astfel cum ar fi dacă acesta ar fi vândut în țara de origine în cursul unor operațiuni comerciale normale, o asemenea includere echivalează cu inserarea în această stabilire a unui factor care nu are vocația de a stabili prețul la care produsul în cauză ar fi vândut în condiții normale pe piața internă și care privește exclusiv capacitatea financiară a cumpărătorului intern specific. Într‑un asemenea caz, instituțiile trebuie să examineze dacă aceste condiții ar fi fost aplicate tuturor clienților în mod general pe piața produsului similar.

   (a se vedea punctele 25, 27-30 și 32)