Cauza T-52/12 R

Republica Elenă

împotriva

Comisiei Europene

„Procedură privind măsurile provizorii — Ajutoare de stat — Plăţi compensatorii efectuate în 2008 şi în 2009 de Agenţia Elenă de Asigurări Agricole (ELGA) — Decizie prin care se declară incompatibilitatea ajutoarelor cu piaţa internă şi prin care se dispune recuperarea acestora — Cerere de suspendare a executării — Fumus boni iuris — Urgenţă — Evaluare comparativă a intereselor”

Sumar – Ordonanța președintelui Tribunalului din 19 septembrie 2012

1. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiţii de dispunere – Fumus boni iuris – Urgenţă – Prejudiciu grav și ireparabil – Caracter cumulativ – Evaluare comparativă a tuturor intereselor în cauză – Putere de apreciere a judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii

   [art. 256 alin. (1) TFUE, art. 278 TFUE și 279 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 104 alin. (2)]

2. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Condiţii de dispunere – Fumus boni iuris – Examinare prima facie a motivelor invocate în sprijinul acțiunii principale – Acțiune împotriva unei decizii a Comisiei prin care se constată ilegalitatea unui ajutor și se dispune recuperarea acestuia – Motiv care se referă la existența unor împrejurări excepționale care împiedică recuperarea ajutorului – Motiv care nu este neîntemeiat la prima vedere

   [art. 107 alin. (1) și alin. (3) litera (b) TFUE și art. 278 TFUE]

3. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiţii de dispunere – Urgenţă – Prejudiciu grav și ireparabil – Sarcina probei – Decizie a Comisiei prin care se dispune recuperarea unui ajutor de stat – Recuperare care poate provoca o perturbare a ordinii publice într-un stat membru care trece printr-o criză economică și financiară profundă – Includere

   (art. 278 TFUE și 279 TFUE)

4. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiţii de dispunere – Prejudiciu grav și ireparabil – Prejudiciu care poate fi invocat de un stat membru

   (art. 278 TFUE și 279 TFUE)

5. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Condiţii de dispunere – Evaluare comparativă a tuturor intereselor în cauză – Decizie a Comisiei prin care se dispune recuperarea unui ajutor de stat

   (art. 278 TFUE)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 10 și 11)

2.  Într-o procedură privind măsurile provizorii, condiția privind fumus boni iuris este îndeplinită atunci când cel puțin unul dintre motivele invocate de reclamant în susținerea acțiunii principale pare, la prima vedere, pertinent și, în orice caz, că nu este neîntemeiat, în sensul că evidențiază existența unei probleme juridice delicate a cărei soluție nu se impune de la bun început și care necesită, prin urmare, o examinare aprofundată, care nu poate fi efectuată de judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii, ci trebuie să facă obiectul procedurii principale, astfel încât, la prima vedere, acțiunea nu este lipsită de un temei serios.

   În cadrul unei cereri de suspendare a executării unei decizii a Comisiei prin care se constată incompatibilitatea unui ajutor de stat cu piața internă, există, la prima vedere, un fumus boni iuris în ceea ce privește o argumentație care ridică problema juridică, nesoluționată încă de jurisprudență, de a stabili dacă, în considerarea dificultăților absolut speciale și excepționale legate de măsurile de austeritate ce caracterizează realitatea economiei naționale a unui stat membru de mai mulți ani, s-ar putea considera că sectorul național nu este nici expus la o concurență intensă, nici orientat spre comerțul internațional, ceea ce ar exclude eventual că acest ajutor era de natură să afecteze în mod semnificativ schimburile comerciale și concurența dintre statele membre în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE. În plus, chiar presupunând că ajutorul respectiv a îndeplinit toate condițiile acestei dispoziții, jurisprudența lasă deschisă problema dacă statul membru vizat poate invoca în mod valabil împrejurări excepționale de natură să confere un caracter excesiv recuperării ajutorului, dat fiind că trebuia să facă față unei perturbări grave a economiei sale naționale, în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) TFUE, și dacă Comisia, inspirându-se din această dispoziție de drept primar, ar fi trebuit să renunțe să impună orice recuperare de la un sector foarte fragilizat de această perturbare.

   (a se vedea punctele 13, 29-31 și 34)

3.  Caracterul urgent al unei cereri de măsuri provizorii trebuie apreciat prin raportare la necesitatea de a se pronunța cu titlu provizoriu cu scopul de a evita ca partea care solicită măsurile provizorii să sufere un prejudiciu grav și ireparabil. Această parte este cea care trebuie să aducă elemente de probă în sensul că nu poate aștepta până la pronunțarea hotărârii în acțiunea principală fără a suferi personal un astfel de prejudiciu. Deși caracterul iminent al unui prejudiciu nu trebuie să fie stabilit cu certitudine absolută, producerea acestuia trebuie să fie totuși previzibilă cu un grad de probabilitate suficient. Partea care solicită măsurile provizorii este obligată, în orice caz, să dovedească faptele pe care se presupune că se bazează posibilitatea producerii unui prejudiciu grav și ireparabil și să permită judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii să aprecieze consecințele concrete care ar rezulta, după toate aparențele, din lipsa măsurilor solicitate, fiind stabilit că un prejudiciu de natură pur ipotetică nu poate justifica dispunerea măsurilor provizorii întrucât este întemeiat pe producerea unor evenimente viitoare și incerte.

   Această situație se regăsește în cazul în care recuperarea imediată a unui ajutor de stat ilegal de la mai multe mii de beneficiari ar implica dificultăți administrative susceptibile să cauzeze un prejudiciu grav și ireparabil unui stat membru a cărui situație financiară generală este extrem de dificilă, dificultăți precum riscul unei atingeri aduse sarcinilor prioritare ale administrației fiscale care vizează lupta împotriva fraudei fiscale, ținând seama de necesitatea intervenției unui număr foarte ridicat de agenți ai acestei administrații pentru a efectua recuperarea ajutorului de la beneficiarii respectivi, precum și riscul unei perturbări a ordinii publice, întrucât recuperarea imediată a acestui ajutor poate declanșa demonstrații susceptibile să degenereze în violențe, astfel de demonstrații producându-se deja în situații asemănătoare.

   (a se vedea punctele 36, 43 și 47-50)

4.  În ceea ce privește o cerere de măsuri provizorii formulată de un stat membru, trebuie amintit că statele membre sunt răspunzătoare de interesele considerate generale pe plan național și pot asigura apărarea acestora în cadrul unei proceduri privind măsurile provizorii. Statele membre pot solicita printre altele dispunerea unor măsuri provizorii susținând că măsura contestată riscă să compromită în mod serios îndeplinirea misiunilor lor de stat și ordinea publică.

   (a se vedea punctul 37)

5.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 52-54)

Cauza T-52/12 R

Republica Elenă

împotriva

Comisiei Europene

„Procedură privind măsurile provizorii — Ajutoare de stat — Plăţi compensatorii efectuate în 2008 şi în 2009 de Agenţia Elenă de Asigurări Agricole (ELGA) — Decizie prin care se declară incompatibilitatea ajutoarelor cu piaţa internă şi prin care se dispune recuperarea acestora — Cerere de suspendare a executării — Fumus boni iuris — Urgenţă — Evaluare comparativă a intereselor”

Sumar – Ordonanța președintelui Tribunalului din 19 septembrie 2012

1. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiţii de dispunere – Fumus boni iuris – Urgenţă – Prejudiciu grav și ireparabil – Caracter cumulativ – Evaluare comparativă a tuturor intereselor în cauză – Putere de apreciere a judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii

   [art. 256 alin. (1) TFUE, art. 278 TFUE și 279 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 104 alin. (2)]

2. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Condiţii de dispunere – Fumus boni iuris – Examinare prima facie a motivelor invocate în sprijinul acțiunii principale – Acțiune împotriva unei decizii a Comisiei prin care se constată ilegalitatea unui ajutor și se dispune recuperarea acestuia – Motiv care se referă la existența unor împrejurări excepționale care împiedică recuperarea ajutorului – Motiv care nu este neîntemeiat la prima vedere

   [art. 107 alin. (1) și alin. (3) litera (b) TFUE și art. 278 TFUE]

3. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiţii de dispunere – Urgenţă – Prejudiciu grav și ireparabil – Sarcina probei – Decizie a Comisiei prin care se dispune recuperarea unui ajutor de stat – Recuperare care poate provoca o perturbare a ordinii publice într-un stat membru care trece printr-o criză economică și financiară profundă – Includere

   (art. 278 TFUE și 279 TFUE)

4. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii – Condiţii de dispunere – Prejudiciu grav și ireparabil – Prejudiciu care poate fi invocat de un stat membru

   (art. 278 TFUE și 279 TFUE)

5. Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Condiţii de dispunere – Evaluare comparativă a tuturor intereselor în cauză – Decizie a Comisiei prin care se dispune recuperarea unui ajutor de stat

   (art. 278 TFUE)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 10 și 11)

2.  Într-o procedură privind măsurile provizorii, condiția privind fumus boni iuris este îndeplinită atunci când cel puțin unul dintre motivele invocate de reclamant în susținerea acțiunii principale pare, la prima vedere, pertinent și, în orice caz, că nu este neîntemeiat, în sensul că evidențiază existența unei probleme juridice delicate a cărei soluție nu se impune de la bun început și care necesită, prin urmare, o examinare aprofundată, care nu poate fi efectuată de judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii, ci trebuie să facă obiectul procedurii principale, astfel încât, la prima vedere, acțiunea nu este lipsită de un temei serios.

   În cadrul unei cereri de suspendare a executării unei decizii a Comisiei prin care se constată incompatibilitatea unui ajutor de stat cu piața internă, există, la prima vedere, un fumus boni iuris în ceea ce privește o argumentație care ridică problema juridică, nesoluționată încă de jurisprudență, de a stabili dacă, în considerarea dificultăților absolut speciale și excepționale legate de măsurile de austeritate ce caracterizează realitatea economiei naționale a unui stat membru de mai mulți ani, s-ar putea considera că sectorul național nu este nici expus la o concurență intensă, nici orientat spre comerțul internațional, ceea ce ar exclude eventual că acest ajutor era de natură să afecteze în mod semnificativ schimburile comerciale și concurența dintre statele membre în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE. În plus, chiar presupunând că ajutorul respectiv a îndeplinit toate condițiile acestei dispoziții, jurisprudența lasă deschisă problema dacă statul membru vizat poate invoca în mod valabil împrejurări excepționale de natură să confere un caracter excesiv recuperării ajutorului, dat fiind că trebuia să facă față unei perturbări grave a economiei sale naționale, în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) TFUE, și dacă Comisia, inspirându-se din această dispoziție de drept primar, ar fi trebuit să renunțe să impună orice recuperare de la un sector foarte fragilizat de această perturbare.

   (a se vedea punctele 13, 29-31 și 34)

3.  Caracterul urgent al unei cereri de măsuri provizorii trebuie apreciat prin raportare la necesitatea de a se pronunța cu titlu provizoriu cu scopul de a evita ca partea care solicită măsurile provizorii să sufere un prejudiciu grav și ireparabil. Această parte este cea care trebuie să aducă elemente de probă în sensul că nu poate aștepta până la pronunțarea hotărârii în acțiunea principală fără a suferi personal un astfel de prejudiciu. Deși caracterul iminent al unui prejudiciu nu trebuie să fie stabilit cu certitudine absolută, producerea acestuia trebuie să fie totuși previzibilă cu un grad de probabilitate suficient. Partea care solicită măsurile provizorii este obligată, în orice caz, să dovedească faptele pe care se presupune că se bazează posibilitatea producerii unui prejudiciu grav și ireparabil și să permită judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii să aprecieze consecințele concrete care ar rezulta, după toate aparențele, din lipsa măsurilor solicitate, fiind stabilit că un prejudiciu de natură pur ipotetică nu poate justifica dispunerea măsurilor provizorii întrucât este întemeiat pe producerea unor evenimente viitoare și incerte.

   Această situație se regăsește în cazul în care recuperarea imediată a unui ajutor de stat ilegal de la mai multe mii de beneficiari ar implica dificultăți administrative susceptibile să cauzeze un prejudiciu grav și ireparabil unui stat membru a cărui situație financiară generală este extrem de dificilă, dificultăți precum riscul unei atingeri aduse sarcinilor prioritare ale administrației fiscale care vizează lupta împotriva fraudei fiscale, ținând seama de necesitatea intervenției unui număr foarte ridicat de agenți ai acestei administrații pentru a efectua recuperarea ajutorului de la beneficiarii respectivi, precum și riscul unei perturbări a ordinii publice, întrucât recuperarea imediată a acestui ajutor poate declanșa demonstrații susceptibile să degenereze în violențe, astfel de demonstrații producându-se deja în situații asemănătoare.

   (a se vedea punctele 36, 43 și 47-50)

4.  În ceea ce privește o cerere de măsuri provizorii formulată de un stat membru, trebuie amintit că statele membre sunt răspunzătoare de interesele considerate generale pe plan național și pot asigura apărarea acestora în cadrul unei proceduri privind măsurile provizorii. Statele membre pot solicita printre altele dispunerea unor măsuri provizorii susținând că măsura contestată riscă să compromită în mod serios îndeplinirea misiunilor lor de stat și ordinea publică.

   (a se vedea punctul 37)

5.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 52-54)