Cauza C‑441/12

Almer Beheer BV

și

Daedalus Holding BV

împotriva

Van den Dungen Vastgoed BV

și

Oosterhout II BVBA

(cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden)

„Trimitere preliminară — Dreptul societăților comerciale — Directiva 2003/71/CE — Articolul 3 alineatul (1) — Obligativitatea publicării unui prospect în cazul unei oferte publice de valori mobiliare — Vânzarea silită de valori mobiliare”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 17 septembrie 2014

1. Libera circulație a persoanelor – Libertatea de stabilire – Societăți – Directiva 2003/71 – Obligația de publicare a unui prospect anterior oricărei oferte publice de valori mobiliare – Conținut – Vânzarea silită de valori mobiliare – Excludere – Tratament discriminatoriu al investitorilor – Inexistență

   [Directiva 2003/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 2 alin. (1) lit. (d) și art. 3 alin. (1)]

   Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2003/71 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/11, trebuie interpretat în sensul că obligația de publicare a unui prospect anterior oricărei oferte publice de valori mobiliare nu este aplicabilă în cazul unei vânzări silite de valori mobiliare.

   Astfel, în primul rând, în directiva menționată nu se face nicio referire la vânzările silite de valori mobiliare.

   În al doilea rând, protecția investitorilor și buna funcționare și dezvoltare a piețelor constituie nucleul fundamental al obiectivelor urmărite prin această directivă. Or, natura operațiunilor care stau la baza deciziei de a efectua o vânzare de valori mobiliare în cadrul unei proceduri de executare silită diferă în mod clar de natura celor menționate de Directiva 2003/71, în special prin faptul că vânzările silite nu urmăresc participarea la o activitate economică pe piața valorilor mobiliare, ci se limitează la îndestularea drepturilor unui creditor urmăritor.

   Din cele de mai sus rezultă că o vânzare de valori mobiliare în cadrul unei proceduri de executare silită nu se înscrie în obiectivele urmărite prin directiva amintită și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al acesteia.

   În sfârșit, întrucât situația investitorilor care cumpără valori mobiliare în contextul unei vânzări silite nu este comparabilă cu cea a investitorilor care achiziționează astfel de valori în cadrul normal al unei oferte publice, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2003/71, nu poate exista un tratament discriminatoriu al unora în raport cu ceilalți.

   (a se vedea punctele 29, 33, 34, 36, 45, 49 și 50 și dispozitivul)