Cauza C‑122/12 P

Bernhard Rintisch

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Recurs — Marcă comunitară — Regulamentul (CE) nr. 40/94 — Articolul 74 alineatul (2) — Regulamentul (CE) nr. 2868/95 — Norma 50 alineatul (1) primul și al treilea paragraf — Opoziție a titularului unei mărci anterioare — Existența mărcii — Probe prezentate în susținerea opoziției după expirarea termenului stabilit în acest scop — Neluare în considerare — Putere de apreciere a camerei de recurs — Dispoziție contrară — Împrejurări care se opun luării în considerare a unor probe noi sau suplimentare”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 octombrie 2013

1. Marcă comunitară – Procedura căii de atac – Cale de atac introdusă împotriva unei decizii a diviziei de opoziție a Oficiului – Examinare de către camera de recurs – Întindere – Fapte și probe care nu au fost prezentate în susținerea opoziției în termenul acordat în acest scop – Luare în considerare – Puterea de apreciere a camerei de recurs – Lipsa unei dispoziții contrare

   [Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 74 alin. (2); Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 20 alin. (1) și norma 50 alin. (1)]

2. Marcă comunitară – Procedura căii de atac – Cale de atac introdusă împotriva unei decizii a diviziei de opoziție a Oficiului – Examinare de către camera de recurs – Întindere – Fapte și probe care nu au fost prezentate în susținerea opoziției în termenul acordat în acest scop – Luare în considerare – Puterea de apreciere a camerei de recurs

   [Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 74 alin. (2); Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 19 alin. (2) lit. (a) punctul (ii)]

3. Recurs – Motive – Lipsa unei critici concrete cu privire la un punct al raționamentului Tribunalului și lipsa de argumente juridice în susținerea recursului – Inadmisibilitate

   [art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Curții, art. 112 alin. (1) lit. (c)]

1.  Articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară prevede că Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) poate să nu ia în considerare faptele pe care părțile nu le‑au invocat sau dovezile pe care acestea nu le‑au furnizat în timp util. Din modul de redactare a acestei dispoziții rezultă că, de regulă și cu excepția dispozițiilor contrare, prezentarea faptelor și a probelor de către părți rămâne posibilă după expirarea termenelor prevăzute pentru o astfel de prezentare, în aplicarea dispozițiilor Regulamentului nr. 40/94, și că în niciun caz nu există vreo interdicție în privința Oficiului de a ține seama de faptele și de probele invocate sau prezentate tardiv. Precizând că acesta din urmă „poate” să hotărască, într‑o asemenea situație, să nu țină seama de respectivele dovezi, dispoziția menționată învestește astfel Oficiul cu o largă putere de apreciere în a hotărî, motivându‑și decizia sub acest aspect, dacă este sau nu este necesar să ia în considerare aceste dovezi.

   Deși primul paragraf al normei 50 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 instituie principiul potrivit căruia dispozițiile privind procedurile derulate în fața organului care a pronunțat decizia atacată se aplică mutatis mutandis procedurii căii de atac, al treilea paragraf al aceleiași dispoziții constituie o normă specială, care derogă de la acest principiu. Această normă specială este proprie procedurii căii de atac împotriva deciziei diviziei de opoziție și precizează regimul, în fața camerei de recurs, al faptelor și al probelor prezentate după expirarea termenelor stabilite sau precizate în primă instanță. Norma 50 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 2868/95 trebuie, așadar, aplicată cu privire la acest aspect special al procedurii căii de atac împotriva deciziei diviziei de opoziție în locul dispozițiilor privind procedura în fața diviziei respective, printre care figurează norma 20 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95.

   Or, potrivit normei 50 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 2868/95, atunci când calea de atac este îndreptată împotriva unei decizii a unei divizii de opoziție, camera de recurs limitează examinarea căii de atac la faptele și la probele prezentate în termenele stabilite sau specificate de divizia de opoziție, cu excepția cazului în care consideră că trebuie să se țină seama de fapte și de probe noi sau suplimentare în temeiul articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94. Regulamentul nr. 2868/95 prevede, așadar, în mod expres că, la momentul examinării unei căi de atac îndreptate împotriva unei decizii a unei divizii de opoziție, camera de recurs dispune de puterea de apreciere care rezultă din norma 50 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 2868/95 și din articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 pentru a decide dacă trebuie sau nu trebuie luate în considerare fapte și probe noi sau suplimentare care nu au fost prezentate în termenele stabilite sau specificate de divizia de opoziție.

   (a se vedea punctele 22-24, 29, 30, 32 și 33)

2.  Articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară prevede că Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) poate să nu ia în considerare faptele pe care părțile nu le‑au invocat sau dovezile pe care acestea nu le‑au furnizat în timp util. Din modul de redactare a acestei dispoziții rezultă că, de regulă și cu excepția dispozițiilor contrare, prezentarea faptelor și a probelor de către părți rămâne posibilă după expirarea termenelor prevăzute pentru o astfel de prezentare, în aplicarea dispozițiilor Regulamentului nr. 40/94, și că în niciun caz nu există vreo interdicție în privința Oficiului de a ține seama de faptele și de probele invocate sau prezentate tardiv. Precizând că acesta din urmă „poate” să hotărască, într‑o asemenea situație, să nu țină seama de respectivele dovezi, dispoziția menționată învestește Oficiul cu o largă putere de apreciere în a hotărî, motivându‑și decizia sub acest aspect, dacă este sau nu este necesar să ia în considerare aceste dovezi.

   Luarea în considerare de către Oficiu a faptelor și a dovezilor prezentate tardiv, atunci când este chemat să se pronunțe în cadrul unei proceduri de opoziție, se poate justifica în special în cazul în care acesta consideră că, pe de o parte, elementele prezentate tardiv sunt, la prima vedere, de natură a avea o reală pertinență în ceea ce privește soluționarea opoziției cu care este sesizat și că, pe de altă parte, stadiul procedurii în care are loc această prezentare tardivă și circumstanțele care o încadrează nu se opun acestei luări în considerare.

   În cadrul unei opoziții întemeiate pe o marcă națională înregistrată, probele existenței, valabilității și domeniului de protecție a acestor mărci pe care trebuia să le prezinte în cursul procedurii de opoziție sunt enumerate precis și exhaustiv la norma 19 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 2868/95. Orice reclamant este, așadar, prezumat să cunoască, chiar înainte de formularea opoziției sale, documentele precise pe care trebuia să le prezinte în susținerea ei. Prin urmare, camera de recurs trebuie, în aceste condiții, să își exercite puterea de apreciere în mod restrictiv și poate admite prezentarea tardivă a unor astfel de probe numai dacă circumstanțele care o încadrează pot justifica întârzierea persoanei care formulează calea de atac în administrarea probei care îi revine.

   Camera de recurs nu este obligată ca, la momentul exercitării puterii sale de apreciere în temeiul articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94, să examineze cele trei criterii sus-menționate atunci când numai unul dintre aceste criterii este suficient pentru a dovedi că nu trebuie luate în considerare probele prezentate tardiv.

   (a se vedea punctele 22-24, 39, 40 și 45)

3.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 50)

Cauza C‑122/12 P

Bernhard Rintisch

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Recurs — Marcă comunitară — Regulamentul (CE) nr. 40/94 — Articolul 74 alineatul (2) — Regulamentul (CE) nr. 2868/95 — Norma 50 alineatul (1) primul și al treilea paragraf — Opoziție a titularului unei mărci anterioare — Existența mărcii — Probe prezentate în susținerea opoziției după expirarea termenului stabilit în acest scop — Neluare în considerare — Putere de apreciere a camerei de recurs — Dispoziție contrară — Împrejurări care se opun luării în considerare a unor probe noi sau suplimentare”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 octombrie 2013

1. Marcă comunitară — Procedura căii de atac — Cale de atac introdusă împotriva unei decizii a diviziei de opoziție a Oficiului — Examinare de către camera de recurs — Întindere — Fapte și probe care nu au fost prezentate în susținerea opoziției în termenul acordat în acest scop — Luare în considerare — Puterea de apreciere a camerei de recurs — Lipsa unei dispoziții contrare

   [Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 74 alin. (2); Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 20 alin. (1) și norma 50 alin. (1)]

2. Marcă comunitară — Procedura căii de atac — Cale de atac introdusă împotriva unei decizii a diviziei de opoziție a Oficiului — Examinare de către camera de recurs — Întindere — Fapte și probe care nu au fost prezentate în susținerea opoziției în termenul acordat în acest scop — Luare în considerare — Puterea de apreciere a camerei de recurs

   [Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 74 alin. (2); Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 19 alin. (2) lit. (a) punctul (ii)]

3. Recurs — Motive — Lipsa unei critici concrete cu privire la un punct al raționamentului Tribunalului și lipsa de argumente juridice în susținerea recursului — Inadmisibilitate

   [art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Curții, art. 112 alin. (1) lit. (c)]

1.  Articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară prevede că Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) poate să nu ia în considerare faptele pe care părțile nu le‑au invocat sau dovezile pe care acestea nu le‑au furnizat în timp util. Din modul de redactare a acestei dispoziții rezultă că, de regulă și cu excepția dispozițiilor contrare, prezentarea faptelor și a probelor de către părți rămâne posibilă după expirarea termenelor prevăzute pentru o astfel de prezentare, în aplicarea dispozițiilor Regulamentului nr. 40/94, și că în niciun caz nu există vreo interdicție în privința Oficiului de a ține seama de faptele și de probele invocate sau prezentate tardiv. Precizând că acesta din urmă „poate” să hotărască, într‑o asemenea situație, să nu țină seama de respectivele dovezi, dispoziția menționată învestește astfel Oficiul cu o largă putere de apreciere în a hotărî, motivându‑și decizia sub acest aspect, dacă este sau nu este necesar să ia în considerare aceste dovezi.

   Deși primul paragraf al normei 50 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 instituie principiul potrivit căruia dispozițiile privind procedurile derulate în fața organului care a pronunțat decizia atacată se aplică mutatis mutandis procedurii căii de atac, al treilea paragraf al aceleiași dispoziții constituie o normă specială, care derogă de la acest principiu. Această normă specială este proprie procedurii căii de atac împotriva deciziei diviziei de opoziție și precizează regimul, în fața camerei de recurs, al faptelor și al probelor prezentate după expirarea termenelor stabilite sau precizate în primă instanță. Norma 50 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 2868/95 trebuie, așadar, aplicată cu privire la acest aspect special al procedurii căii de atac împotriva deciziei diviziei de opoziție în locul dispozițiilor privind procedura în fața diviziei respective, printre care figurează norma 20 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95.

   Or, potrivit normei 50 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 2868/95, atunci când calea de atac este îndreptată împotriva unei decizii a unei divizii de opoziție, camera de recurs limitează examinarea căii de atac la faptele și la probele prezentate în termenele stabilite sau specificate de divizia de opoziție, cu excepția cazului în care consideră că trebuie să se țină seama de fapte și de probe noi sau suplimentare în temeiul articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94. Regulamentul nr. 2868/95 prevede, așadar, în mod expres că, la momentul examinării unei căi de atac îndreptate împotriva unei decizii a unei divizii de opoziție, camera de recurs dispune de puterea de apreciere care rezultă din norma 50 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 2868/95 și din articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 pentru a decide dacă trebuie sau nu trebuie luate în considerare fapte și probe noi sau suplimentare care nu au fost prezentate în termenele stabilite sau specificate de divizia de opoziție.

   (a se vedea punctele 22-24, 29, 30, 32 și 33)

2.  Articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară prevede că Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) poate să nu ia în considerare faptele pe care părțile nu le‑au invocat sau dovezile pe care acestea nu le‑au furnizat în timp util. Din modul de redactare a acestei dispoziții rezultă că, de regulă și cu excepția dispozițiilor contrare, prezentarea faptelor și a probelor de către părți rămâne posibilă după expirarea termenelor prevăzute pentru o astfel de prezentare, în aplicarea dispozițiilor Regulamentului nr. 40/94, și că în niciun caz nu există vreo interdicție în privința Oficiului de a ține seama de faptele și de probele invocate sau prezentate tardiv. Precizând că acesta din urmă „poate” să hotărască, într‑o asemenea situație, să nu țină seama de respectivele dovezi, dispoziția menționată învestește Oficiul cu o largă putere de apreciere în a hotărî, motivându‑și decizia sub acest aspect, dacă este sau nu este necesar să ia în considerare aceste dovezi.

   Luarea în considerare de către Oficiu a faptelor și a dovezilor prezentate tardiv, atunci când este chemat să se pronunțe în cadrul unei proceduri de opoziție, se poate justifica în special în cazul în care acesta consideră că, pe de o parte, elementele prezentate tardiv sunt, la prima vedere, de natură a avea o reală pertinență în ceea ce privește soluționarea opoziției cu care este sesizat și că, pe de altă parte, stadiul procedurii în care are loc această prezentare tardivă și circumstanțele care o încadrează nu se opun acestei luări în considerare.

   În cadrul unei opoziții întemeiate pe o marcă națională înregistrată, probele existenței, valabilității și domeniului de protecție a acestor mărci pe care trebuia să le prezinte în cursul procedurii de opoziție sunt enumerate precis și exhaustiv la norma 19 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 2868/95. Orice reclamant este, așadar, prezumat să cunoască, chiar înainte de formularea opoziției sale, documentele precise pe care trebuia să le prezinte în susținerea ei. Prin urmare, camera de recurs trebuie, în aceste condiții, să își exercite puterea de apreciere în mod restrictiv și poate admite prezentarea tardivă a unor astfel de probe numai dacă circumstanțele care o încadrează pot justifica întârzierea persoanei care formulează calea de atac în administrarea probei care îi revine.

   Camera de recurs nu este obligată ca, la momentul exercitării puterii sale de apreciere în temeiul articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94, să examineze cele trei criterii sus-menționate atunci când numai unul dintre aceste criterii este suficient pentru a dovedi că nu trebuie luate în considerare probele prezentate tardiv.

   (a se vedea punctele 22-24, 39, 40 și 45)

3.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 50)