Cauza C-488/11

Dirk Frederik Asbeek Brusse și Katarina de Man Garabito

împotriva

Jahani BV

(cerere de decizie preliminară formulată de Gerechtshof te Amsterdam)

„Directiva 93/13/CEE — Clauzele abuzive care figurează în contractele încheiate cu consumatorii — Contract de închiriere a unei locuințe încheiat între un comerciant care închiriază spații locative și un locatar care acționează în scop privat — Examinare din oficiu de către instanța națională a caracterului abuziv al unei clauze contractuale — Clauză penală — Anularea clauzei”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 30 mai 2013

1. Dreptul Uniunii Europene – Interpretare – Texte plurilingve – Interpretare uniformă – Luarea în considerare a diferitelor versiuni lingvistice – Directiva 93/13

   (Directiva 93/13 a Consiliului)

2. Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Obiectiv

   [Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 alin. (1)]

3. Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Domeniu de aplicare – Excludere prevăzută pentru clauzele contractuale care reflectă dispoziții legislative sau normele administrative obligatorii – Contract de închiriere a unei locuințe încheiat între un comerciant care închiriază spații locative și un locatar care acționează în scop privat – Aplicarea directivei

   (Directiva 93/13 a Consiliului)

4. Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Obligația instanței naționale de a examina din oficiu caracterul abuziv al unei clauze care figurează într-un contract supus aprecierii sale – Întindere

   (Directiva 93/13 a Consiliului)

5. Dreptul Uniunii Europene – Efect direct – Modalități procedurale naționale – Condiții de aplicare – Respectarea principiilor echivalenței și efectivității

6. Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Competența instanței naționale de a examina din oficiu validitatea unei clauze în raport cu normele naționale de ordine publică – Consecință – Obligația instanței naționale de a aprecia din oficiu caracterul eventual abuziv al unei clauze în raport cu criteriile stabilite prin directivă – Competența instanței naționale de a anula din oficiu o clauză contrară normelor naționale de ordine publică – Consecință – Obligația instanței naționale, după ce a dat părților posibilitatea unei dezbateri în contradictoriu, să anuleze din oficiu o clauză considerată abuzivă în raport cu criteriile stabilite în directivă

   (Directiva 93/13 a Consiliului)

7. Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Constatarea caracterului abuziv al unei clauze penale – Conținut – Reglementarea națională care permite instanței naționale să se limiteze la reducerea cuantumului penalităților stabilite prin respectiva clauză în sarcina consumatorului – Inadmisibilitate

   [Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 alin. (1)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 26)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 31 și 38)

3.  Directiva 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că, sub rezerva clauzelor care reflectă dispoziții legislative sau norme administrative obligatorii prevăzute în dreptul național, aspect care trebuie verificat de către instanța națională, ea se aplică unui contract de închiriere a unui spațiu cu destinație de locuință, încheiat între un locator care acționează în scopuri legate de activitatea sa profesională și un locatar care acționează în scopuri care nu sunt legate de activitatea sa profesională.

   Astfel, sistemul de protecție instituit prin Directiva 93/13 este deosebit de important în cazul unui contract de închiriere de locuințe încheiat între un particular care acționează în scop privat, pe de o parte, și un comerciant specializat în domeniul imobiliar, pe de altă parte. Consecințele inegalității existente între părți sunt astfel agravate prin faptul că, din punct de vedere economic, un contract de această natură privește o nevoie esențială a consumatorului, și anume aceea de a-și procura o locuință, și are ca obiect sume de bani care reprezintă cel mai adesea pentru locatar unul dintre elementele cele mai importante din bugetul său, în timp ce, din punct de vedere juridic, este vorba despre un contract care se încadrează, ca regulă generală, într-o reglementare națională complexă, adesea puțin cunoscută de particulari.

   (a se vedea punctele 32 și 34 și dispozitiv 1)

4.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 39-41, 44, 46, 48-50 și 52)

5.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 42 și 43)

6.  Directiva 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că:

   —

   atunci când instanța națională, fiind sesizată cu o acțiune introdusă de un vânzător sau furnizor împotriva unui consumator, cu privire la executarea unui contract, are competența, potrivit normelor de procedură interne, să examineze din oficiu caracterul contrar normelor naționale de ordine publică al clauzei care stă la baza cererii, aceasta trebuie în aceeași modalitate, atunci când stabilește că respectiva clauză intră în domeniul de aplicare al directivei, să examineze din oficiu caracterul eventual abuziv al acesteia în raport cu criteriile stabilite în respectiva directivă;

   —

   atunci când instanța națională are competența, potrivit normelor de procedură interne, să anuleze din oficiu o clauză contrară ordinii publice sau unei dispoziții legale obligatorii al cărei conținut justifică această sancțiune, aceasta trebuie, în principiu, după ce a dat părților posibilitatea unei dezbateri în contradictoriu, să anuleze din oficiu o clauză contractuală al cărei caracter abuziv l-a constatat în raport cu criteriile stabilite în directivă. (a se vedea punctul 53 și dispozitiv 2)

7.  Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că nu permite instanței naționale, atunci când stabilește caracterul abuziv al unei clauze penale dintr-un contract încheiat între un vânzător sau furnizor și un consumator, să se limiteze, astfel cum o autorizează dreptul național, să reducă cuantumul penalităților pe care această clauză le pune în sarcina consumatorului, ci îi impune să excludă pur și simplu aplicarea clauzei respective în ceea ce privește consumatorul.

   (a se vedea punctul 60 și dispozitiv 3)

Cauza C-488/11

Dirk Frederik Asbeek Brusse și Katarina de Man Garabito

împotriva

Jahani BV

(cerere de decizie preliminară formulată de Gerechtshof te Amsterdam)

„Directiva 93/13/CEE — Clauzele abuzive care figurează în contractele încheiate cu consumatorii — Contract de închiriere a unei locuințe încheiat între un comerciant care închiriază spații locative și un locatar care acționează în scop privat — Examinare din oficiu de către instanța națională a caracterului abuziv al unei clauze contractuale — Clauză penală — Anularea clauzei”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 30 mai 2013

1. Dreptul Uniunii Europene — Interpretare — Texte plurilingve — Interpretare uniformă — Luarea în considerare a diferitelor versiuni lingvistice — Directiva 93/13

   (Directiva 93/13 a Consiliului)

2. Protecția consumatorilor — Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii — Directiva 93/13 — Obiectiv

   [Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 alin. (1)]

3. Protecția consumatorilor — Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii — Directiva 93/13 — Domeniu de aplicare — Excludere prevăzută pentru clauzele contractuale care reflectă dispoziții legislative sau normele administrative obligatorii — Contract de închiriere a unei locuințe încheiat între un comerciant care închiriază spații locative și un locatar care acționează în scop privat — Aplicarea directivei

   (Directiva 93/13 a Consiliului)

4. Protecția consumatorilor — Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii — Directiva 93/13 — Obligația instanței naționale de a examina din oficiu caracterul abuziv al unei clauze care figurează într-un contract supus aprecierii sale — Întindere

   (Directiva 93/13 a Consiliului)

5. Dreptul Uniunii Europene — Efect direct — Modalități procedurale naționale — Condiții de aplicare — Respectarea principiilor echivalenței și efectivității

6. Protecția consumatorilor — Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii — Directiva 93/13 — Competența instanței naționale de a examina din oficiu validitatea unei clauze în raport cu normele naționale de ordine publică — Consecință — Obligația instanței naționale de a aprecia din oficiu caracterul eventual abuziv al unei clauze în raport cu criteriile stabilite prin directivă — Competența instanței naționale de a anula din oficiu o clauză contrară normelor naționale de ordine publică — Consecință — Obligația instanței naționale, după ce a dat părților posibilitatea unei dezbateri în contradictoriu, să anuleze din oficiu o clauză considerată abuzivă în raport cu criteriile stabilite în directivă

   (Directiva 93/13 a Consiliului)

7. Protecția consumatorilor — Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii — Directiva 93/13 — Constatarea caracterului abuziv al unei clauze penale — Conținut — Reglementarea națională care permite instanței naționale să se limiteze la reducerea cuantumului penalităților stabilite prin respectiva clauză în sarcina consumatorului — Inadmisibilitate

   [Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 alin. (1)]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 26)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 31 și 38)

3.  Directiva 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că, sub rezerva clauzelor care reflectă dispoziții legislative sau norme administrative obligatorii prevăzute în dreptul național, aspect care trebuie verificat de către instanța națională, ea se aplică unui contract de închiriere a unui spațiu cu destinație de locuință, încheiat între un locator care acționează în scopuri legate de activitatea sa profesională și un locatar care acționează în scopuri care nu sunt legate de activitatea sa profesională.

   Astfel, sistemul de protecție instituit prin Directiva 93/13 este deosebit de important în cazul unui contract de închiriere de locuințe încheiat între un particular care acționează în scop privat, pe de o parte, și un comerciant specializat în domeniul imobiliar, pe de altă parte. Consecințele inegalității existente între părți sunt astfel agravate prin faptul că, din punct de vedere economic, un contract de această natură privește o nevoie esențială a consumatorului, și anume aceea de a-și procura o locuință, și are ca obiect sume de bani care reprezintă cel mai adesea pentru locatar unul dintre elementele cele mai importante din bugetul său, în timp ce, din punct de vedere juridic, este vorba despre un contract care se încadrează, ca regulă generală, într-o reglementare națională complexă, adesea puțin cunoscută de particulari.

   (a se vedea punctele 32 și 34 și dispozitiv 1)

4.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 39-41, 44, 46, 48-50 și 52)

5.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 42 și 43)

6.  Directiva 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că:

   —

   atunci când instanța națională, fiind sesizată cu o acțiune introdusă de un vânzător sau furnizor împotriva unui consumator, cu privire la executarea unui contract, are competența, potrivit normelor de procedură interne, să examineze din oficiu caracterul contrar normelor naționale de ordine publică al clauzei care stă la baza cererii, aceasta trebuie în aceeași modalitate, atunci când stabilește că respectiva clauză intră în domeniul de aplicare al directivei, să examineze din oficiu caracterul eventual abuziv al acesteia în raport cu criteriile stabilite în respectiva directivă;

   —

   atunci când instanța națională are competența, potrivit normelor de procedură interne, să anuleze din oficiu o clauză contrară ordinii publice sau unei dispoziții legale obligatorii al cărei conținut justifică această sancțiune, aceasta trebuie, în principiu, după ce a dat părților posibilitatea unei dezbateri în contradictoriu, să anuleze din oficiu o clauză contractuală al cărei caracter abuziv l-a constatat în raport cu criteriile stabilite în directivă. (a se vedea punctul 53 și dispozitiv 2)

7.  Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că nu permite instanței naționale, atunci când stabilește caracterul abuziv al unei clauze penale dintr-un contract încheiat între un vânzător sau furnizor și un consumator, să se limiteze, astfel cum o autorizează dreptul național, să reducă cuantumul penalităților pe care această clauză le pune în sarcina consumatorului, ci îi impune să excludă pur și simplu aplicarea clauzei respective în ceea ce privește consumatorul.

   (a se vedea punctul 60 și dispozitiv 3)