Cauza C-566/10 P

Republica Italiană

împotriva

Comisiei Europene

„Recurs — Regim lingvistic — Anunțuri de concursuri generale pentru recrutarea de administratori și de asistenți — Publicare integrală în trei limbi oficiale — Limba în care se desfășoară examenele — Alegerea celei de a doua limbi dintre cele trei limbi oficiale”

Sumar – Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 27 noiembrie 2012

1. Uniunea Europeană – Regim lingvistic – Regulamentul nr. 1 – Domeniu de aplicare – Relații între instituții și personalul lor – Includere în lipsa unor norme administrative speciale

   (Regulamentul nr. 1 al Consiliului)

2. Funcționari – Concurs – Anunț de concurs general – Publicare integrală în Jurnalul Oficial numai în anumite limbi oficiale – Inadmisibilitate – Discriminare pe motiv de limbă – Încălcarea principiului proporționalității – Publicarea modificărilor în toate limbile oficiale – Irelevanță

   [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 21; Statului funcționarilor, art. 1d alin. (1) și anexa III, art. 1 alin. (2); Regulamentul nr. 1 al Consiliului, art. 5]

3. Funcționari – Concurs – Desfășurarea unui concurs general – Limbi de participare la probe – Egalitate de tratament – Cerința unor cunoștințe lingvistice specifice – Motivare – Justificare în raport cu interesul serviciului – Respectarea principiului proporționalității

   (Statului funcționarilor, art. 1d și art. 27 primul paragraf)

4. Funcționari – Acțiune – Hotărâre de anulare – Efecte – Anularea unor anunțuri de concursuri generale – Încrederea legitimă a candidaților selectați – Lipsa unei repuneri în discuție a rezultatelor concursurilor

   (art. 266 TFUE; Statutul funcționarilor, art. 91)

1.  În lipsa unor norme administrative speciale aplicabile funcționarilor și agenților și a unor dispoziții în această privință în regulamentele de procedură pe care le pot adopta instituțiile, niciun text nu permite să se conchidă că relațiile dintre aceste instituții și funcționarii și agenții lor, în care se înscriu anunțurile de concurs, sunt excluse în totalitate din domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene, al cărui articol 1 prevede în mod expres care sunt limbile de lucru ale instituțiilor. A fortiori, această situație se regăsește în ceea ce privește relațiile dintre instituții și candidații la un concurs extern care nu sunt, în principiu, nici funcționari, nici agenți.

   (a se vedea punctele 67-69)

2.  Potrivit articolului 1 alineatul (2) din anexa III la Statut coroborat cu articolul 5 din Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene, care prevede că Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică în toate limbile oficiale, anunțurile de concursuri generale trebuie să fie publicate integral în toate limbile oficiale.

   Întrucât aceste dispoziții nu prevăd excepții, publicarea ulterioară, în toate limbile oficiale, a unor modificări care nu cuprind decât informații succinte nu remediază lipsa publicării integrale în Jurnalul Oficial a anunțurilor de concurs în toate limbile oficiale. În orice caz, chiar dacă aceste modificări conțin anumite informații referitoare la concurs, pornind de la presupunerea că cetățenii Uniunii Europene citesc Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în limba lor maternă și că această limbă este una dintre limbile oficiale ale Uniunii, un candidat potențial a cărui limbă maternă nu este una dintre limbile în care s-au publicat integral anunțurile de concurs trebuie să își procure Jurnalul în una dintre aceste limbi și să citească anunțul în această limbă înainte de a decide dacă intenționează să își depună candidatura la unul dintre concursuri. Un astfel de candidat este dezavantajat față de un candidat a cărui limbă maternă este una dintre limbile în care au fost publicate integral anunțurile de concurs, atât în ceea ce privește înțelegerea corectă a acestor anunțuri, cât și în ceea ce privește termenul pentru pregătirea și pentru trimiterea candidaturii la aceste concursuri.

   Acest dezavantaj este consecința unei diferențe de tratament întemeiată pe limbă, interzisă de articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de articolul 1d alineatul (1) din Statut, determinată de aceste publicații. Astfel, practica publicării limitate nu respectă principiul proporționalității și constituie, așadar, o discriminare pe motive de limbă, interzisă de articolul 1d din Statut.

   (a se vedea punctele 71-75 și 77)

3.  O limitare a alegerii unei limbi ca a doua limbă pentru a participa la concursurile generale ale Uniunii poate fi justificată de interesul serviciului. În special, articolul 1d din Statut permite limitări ale principiilor nediscriminării și proporționalității. Trebuie, totuși, ca acest interes al serviciului să fie justificat în mod obiectiv și ca nivelul cunoștințelor lingvistice cerut să se dovedească proporțional cu nevoile reale ale serviciului. Pe de altă parte, normele care limitează alegerea celei de a doua limbi trebuie să prevadă criterii clare, obiective și previzibile, astfel încât candidații să poată cunoaște în timp util cerințele lingvistice necesare pentru a se putea pregăti pentru concursuri în cele mai bune condiții.

   În condițiile în care poate fi invocat un obiectiv legitim de interes general, iar existența sa poate fi demonstrată, o diferență de tratament întemeiată pe limbă trebuie, în plus, să respecte principiul proporționalității, mai precis, să poată realiza obiectivul urmărit și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv. Conform articolului 27 primul paragraf din Statut, recrutarea funcționarilor trebuie să vizeze asigurarea angajării funcționarilor cu cel mai înalt nivel de competență, de eficiență și de integritate. Întrucât acest obiectiv poate fi mai bine salvgardat în cazul în care candidaților li se permite să susțină examenele de selecție în limba lor maternă sau într-o a doua limbă pe care consideră că o cunosc cel mai bine, revine în această privință instituțiilor sarcina de a evalua comparativ obiectivul legitim care justifică limitarea numărului de limbi în care se desfășoară concursurile și obiectivul identificării candidaților cu cel mai înalt nivel de competență.

   Pe de altă parte, cunoștințele lingvistice ale funcționarilor sunt un element esențial al carierei lor, iar autoritățile împuternicite să facă numiri dispun de diferite mijloace pentru a controla aceste cunoștințe și eforturile de care dau dovadă funcționarii pentru a pune în practică aceste cunoștințe și pentru a dobândi, eventual, noi cunoștințe. În această privință, revine, așadar, instituțiilor sarcina de a evalua comparativ obiectivul legitim care justifică limitarea numărului de limbi în care se desfășoară concursurile și posibilitățile de învățare de către funcționarii recrutați, în cadrul instituțiilor, a limbilor necesare având în vedere interesul serviciului.

   (a se vedea punctele 87, 88, 90, 91, 93, 94, 96 și 97)

4.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 102 și 103)

Cauza C-566/10 P

Republica Italiană

împotriva

Comisiei Europene

„Recurs — Regim lingvistic — Anunțuri de concursuri generale pentru recrutarea de administratori și de asistenți — Publicare integrală în trei limbi oficiale — Limba în care se desfășoară examenele — Alegerea celei de a doua limbi dintre cele trei limbi oficiale”

Sumar – Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 27 noiembrie 2012

1. Uniunea Europeană — Regim lingvistic — Regulamentul nr. 1 — Domeniu de aplicare — Relații între instituții și personalul lor — Includere în lipsa unor norme administrative speciale

   (Regulamentul nr. 1 al Consiliului)

2. Funcționari — Concurs — Anunț de concurs general — Publicare integrală în Jurnalul Oficial numai în anumite limbi oficiale — Inadmisibilitate — Discriminare pe motiv de limbă — Încălcarea principiului proporționalității — Publicarea modificărilor în toate limbile oficiale — Irelevanță

   [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 21; Statului funcționarilor, art. 1d alin. (1) și anexa III, art. 1 alin. (2); Regulamentul nr. 1 al Consiliului, art. 5]

3. Funcționari — Concurs — Desfășurarea unui concurs general — Limbi de participare la probe — Egalitate de tratament — Cerința unor cunoștințe lingvistice specifice — Motivare — Justificare în raport cu interesul serviciului — Respectarea principiului proporționalității

   (Statului funcționarilor, art. 1d și art. 27 primul paragraf)

4. Funcționari — Acțiune — Hotărâre de anulare — Efecte — Anularea unor anunțuri de concursuri generale — Încrederea legitimă a candidaților selectați — Lipsa unei repuneri în discuție a rezultatelor concursurilor

   (art. 266 TFUE; Statutul funcționarilor, art. 91)

1.  În lipsa unor norme administrative speciale aplicabile funcționarilor și agenților și a unor dispoziții în această privință în regulamentele de procedură pe care le pot adopta instituțiile, niciun text nu permite să se conchidă că relațiile dintre aceste instituții și funcționarii și agenții lor, în care se înscriu anunțurile de concurs, sunt excluse în totalitate din domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene, al cărui articol 1 prevede în mod expres care sunt limbile de lucru ale instituțiilor. A fortiori, această situație se regăsește în ceea ce privește relațiile dintre instituții și candidații la un concurs extern care nu sunt, în principiu, nici funcționari, nici agenți.

   (a se vedea punctele 67-69)

2.  Potrivit articolului 1 alineatul (2) din anexa III la Statut coroborat cu articolul 5 din Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene, care prevede că Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică în toate limbile oficiale, anunțurile de concursuri generale trebuie să fie publicate integral în toate limbile oficiale.

   Întrucât aceste dispoziții nu prevăd excepții, publicarea ulterioară, în toate limbile oficiale, a unor modificări care nu cuprind decât informații succinte nu remediază lipsa publicării integrale în Jurnalul Oficial a anunțurilor de concurs în toate limbile oficiale. În orice caz, chiar dacă aceste modificări conțin anumite informații referitoare la concurs, pornind de la presupunerea că cetățenii Uniunii Europene citesc Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în limba lor maternă și că această limbă este una dintre limbile oficiale ale Uniunii, un candidat potențial a cărui limbă maternă nu este una dintre limbile în care s-au publicat integral anunțurile de concurs trebuie să își procure Jurnalul în una dintre aceste limbi și să citească anunțul în această limbă înainte de a decide dacă intenționează să își depună candidatura la unul dintre concursuri. Un astfel de candidat este dezavantajat față de un candidat a cărui limbă maternă este una dintre limbile în care au fost publicate integral anunțurile de concurs, atât în ceea ce privește înțelegerea corectă a acestor anunțuri, cât și în ceea ce privește termenul pentru pregătirea și pentru trimiterea candidaturii la aceste concursuri.

   Acest dezavantaj este consecința unei diferențe de tratament întemeiată pe limbă, interzisă de articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de articolul 1d alineatul (1) din Statut, determinată de aceste publicații. Astfel, practica publicării limitate nu respectă principiul proporționalității și constituie, așadar, o discriminare pe motive de limbă, interzisă de articolul 1d din Statut.

   (a se vedea punctele 71-75 și 77)

3.  O limitare a alegerii unei limbi ca a doua limbă pentru a participa la concursurile generale ale Uniunii poate fi justificată de interesul serviciului. În special, articolul 1d din Statut permite limitări ale principiilor nediscriminării și proporționalității. Trebuie, totuși, ca acest interes al serviciului să fie justificat în mod obiectiv și ca nivelul cunoștințelor lingvistice cerut să se dovedească proporțional cu nevoile reale ale serviciului. Pe de altă parte, normele care limitează alegerea celei de a doua limbi trebuie să prevadă criterii clare, obiective și previzibile, astfel încât candidații să poată cunoaște în timp util cerințele lingvistice necesare pentru a se putea pregăti pentru concursuri în cele mai bune condiții.

   În condițiile în care poate fi invocat un obiectiv legitim de interes general, iar existența sa poate fi demonstrată, o diferență de tratament întemeiată pe limbă trebuie, în plus, să respecte principiul proporționalității, mai precis, să poată realiza obiectivul urmărit și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv. Conform articolului 27 primul paragraf din Statut, recrutarea funcționarilor trebuie să vizeze asigurarea angajării funcționarilor cu cel mai înalt nivel de competență, de eficiență și de integritate. Întrucât acest obiectiv poate fi mai bine salvgardat în cazul în care candidaților li se permite să susțină examenele de selecție în limba lor maternă sau într-o a doua limbă pe care consideră că o cunosc cel mai bine, revine în această privință instituțiilor sarcina de a evalua comparativ obiectivul legitim care justifică limitarea numărului de limbi în care se desfășoară concursurile și obiectivul identificării candidaților cu cel mai înalt nivel de competență.

   Pe de altă parte, cunoștințele lingvistice ale funcționarilor sunt un element esențial al carierei lor, iar autoritățile împuternicite să facă numiri dispun de diferite mijloace pentru a controla aceste cunoștințe și eforturile de care dau dovadă funcționarii pentru a pune în practică aceste cunoștințe și pentru a dobândi, eventual, noi cunoștințe. În această privință, revine, așadar, instituțiilor sarcina de a evalua comparativ obiectivul legitim care justifică limitarea numărului de limbi în care se desfășoară concursurile și posibilitățile de învățare de către funcționarii recrutați, în cadrul instituțiilor, a limbilor necesare având în vedere interesul serviciului.

   (a se vedea punctele 87, 88, 90, 91, 93, 94, 96 și 97)

4.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 102 și 103)