Keywords
Summary

Keywords

1. Întrebări preliminare – Competența Curții – Interpretare solicitată ca urmare a aplicabilității, în privința unei situații interne, a unei dispoziții de drept al Uniunii devenite aplicabilă prin dreptul național – Competența de a furniza această interpretare

(art. 267 TFUE)

2. Apropierea legislațiilor – Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, scindărilor, cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societățile din state membre diferite – Directiva 90/434 – Operațiuni având ca obiectiv frauda sau evaziunea fiscală

[Directiva 90/434 a Consiliului, art. 11 alin. (1) lit. (a)]

Summary

1. Atunci când, în privința soluționării unor situații pur interne, o legislație națională este în conformitate cu soluțiile adoptate în dreptul Uniunii, în special pentru a evita apariția unor discriminări împotriva resortisanților naționali sau a unor eventuale denaturări ale concurenței, există un interes cert al Uniunii ca, pentru evitarea unor viitoare divergențe de interpretare, dispozițiile sau noțiunile preluate din dreptul Uniunii să primească o interpretare uniformă, oricare ar fi condițiile în care acestea urmează a fi aplicate.

(a se vedea punctul 33)

2. Articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, scindărilor, cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societățile din diferite state membre trebuie interpretat în sensul că avantajele instituite de această directivă nu pot fi refuzate persoanei impozabile care a urmărit, printr‑un montaj juridic ce cuprinde o fuziune de întreprinderi, eludarea plății impozitului pe transferul de proprietate, din moment ce acest impozit nu intră în domeniul de aplicare al acestei directive.

Astfel, în temeiul acestui articol, statele membre pot doar în mod excepțional și numai în cazuri speciale să refuze aplicarea sau să retragă în tot sau în parte beneficiul prevederilor directivei menționate. În consecință, articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434 fiind o dispoziție derogatorie, trebuie interpretat în mod strict, ținând cont de formularea sa, de finalitatea sa, precum și de contextul în care acesta se înscrie. Referitor la motivele economice valabile în prezența cărora prezumția de fraudă sau de evaziune fiscală nu poate fi aplicată, întrucât face referire la restructurarea sau la raționalizarea activităților societăților participante la operațiunea vizată, dispoziția menționată se limitează, așadar, în mod clar, la fuziunile de societăți și la alte operațiuni de reorganizare între acestea și se aplică numai impozitelor generate în cursul acestor operațiuni.

În plus, Directiva 90/434 nu își propune să armonizeze complet impozitele și taxele care pot fi aplicate în cazul unei fuziuni sau al unei operațiuni similare între societăți din state membre diferite. Prin instituirea unor norme fiscale neutre din punctul de vedere al concurenței, această directivă se limitează să remedieze unele inconveniente fiscale determinate de restructurarea transfrontalieră a întreprinderilor. Rezultă că numai impozitele menționate în mod explicit în Directiva 90/434 beneficiază de avantajele instituite prin aceasta din urmă și sunt, așadar, susceptibile să intre în domeniul de aplicare al excepției prevăzute la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din această directivă. Din moment ce în directiva menționată nu există niciun indiciu care să permită să se concluzioneze că prin această directivă s‑a dorit ca avantajele să fie extinse la alte impozite, precum cel prelevat în cazul achiziționării unui imobil situat pe teritoriul național, acestea din urmă trebuie considerate întotdeauna ca aparținând competenței fiscale a statelor membre, iar avantajele instituite prin Directiva 90/434 nu pot fi refuzate, în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (a) din această directivă, pentru a compensa neplata unui impozit ale cărui bază de impozitare și cotă diferă, cu certitudine, de cele aplicabile fuziunilor de societăți și altor operațiuni de reorganizare între acestea.

(a se vedea punctele 45-47, 49, 50, 52-54 și 56 și dispozitivul)