Cauza C-352/06

Brigitte Bosmann

împotriva

Bundesagentur für Arbeit — Familienkasse Aachen

(cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Finanzgericht Köln)

„Securitate socială — Alocații familiale — Suspendarea dreptului la prestații — Articolul 13 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 — Articolul 10 din Regulamentul (CEE) nr. 574/72 — Legislație aplicabilă — Acordarea de prestații într-un stat membru de reședință care nu este statul competent”

Concluziile avocatului general J. Mazák prezentate la 29 noiembrie 2007   I - 3829

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 20 mai 2008   I - 3848

Sumarul hotărârii

Securitatea socială a lucrătorilor migranți – Legislație aplicabilă – Legislație a statului membru al locului de muncă

[art. 42 CE; Regulamentul nr. 1408/71 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 647/2005, art. 13 alin. (2) lit. (a)]

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1408/71, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 647/2005, potrivit căruia persoana care desfășoară o activitate salariată pe teritoriul unui stat membru se supune legislației statului respectiv chiar dacă își are domiciliul pe teritoriul altui stat membru, trebuie interpretat în lumina articolului 42 CE, care vizează facilitarea liberei circulații a lucrătorilor și presupune în special că lucrătorii migranți nu trebuie nici să își piardă drepturi la prestații de securitate socială, nici să suporte o reducere a cuantumului acestora pentru că și-au exercitat dreptul la libera circulație conferit prin tratat.

Rezultă că articolul menționat nu se opune posibilității ca un lucrător migrant care este cuprins în regimul de securitate socială al statului membru al locului de muncă să primească, în aplicarea unei legislații naționale a statului membru de reședință, prestații familiale în acest din urmă stat.

Revine instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă faptul că un lucrător revine la sfârșitul fiecărei zile de muncă la reședința familială situată în statul membru în cauză prezintă relevanță în scopul de a aprecia dacă un astfel de lucrător îndeplinește condițiile pentru acordarea prestației familiale în cauză în acest stat în temeiul legislației sale.

(a se vedea punctele 29, 33 și 37 și dispozitiv 1 și 2)