Cauza C-202/06 P

Cementbouw Handel & Industrie BV

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Recurs — Concurență — Regulamentul (CEE) nr. 4064/89 — Competența Comisiei — Notificarea unei concentrări de dimensiune comunitară — Angajamente propuse de părți — Efect asupra competenței Comisiei — Autorizare supusă respectării anumitor angajamente — Principiul proporționalității”

Concluziile avocatului general J. Kokott prezentate la 26 aprilie 2007   I - 12132

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 18 decembrie 2007   I - 12154

Sumarul hotărârii

1. Concurență – Concentrări – Competența Comisiei – Determinare, pentru întreaga durată a procedurii, la o dată aflată în strânsă legătură cu notificarea

   [Regulamentul nr. 4064/89 al Consiliului, art. 1 alin. (2) și (3), art. 5 și art. 8 alin. (2) al doilea paragraf]

2. Concurență – Concentrări – Examinarea de către Comisie – Caracterul proporțional al condițiilor și sarcinilor impuse întreprinderilor pentru ca operațiunea notificată să devină compatibilă cu piața comună

   [Regulamentul nr. 4064/89 al Consiliului, art. 2 și art. 8 alin. (2)]

3. Concurență – Concentrări – Examinarea de către Comisie – Obligația de a ține cont de deciziile autorităților naționale – Inexistență

   (Regulamentul nr. 4064/89 al Consiliului)

1.  Competența Comisiei de a examina o concentrare în cadrul Regulamentului nr. 4064/89 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi trebuie să fie stabilită, pentru toată durata procedurii, la o dată determinată. Având în vedere importanța pe care o are obligația de notificare în sistemul de control instituit de legiuitorul comunitar, această dată trebuie să prezinte, în mod necesar, o strânsă legătură cu notificarea. Într-adevăr, atât preocuparea pentru securitatea juridică, care implică faptul că autoritatea competentă să examineze o concentrare trebuie să poată fi identificată în mod previzibil, cât și imperativul celerității care caracterizează economia generală a Regulamentului nr. 4064/89 și care impune Comisiei respectarea unor termene stricte pentru adoptarea deciziei finale, în caz contrar operațiunea fiind considerată compatibilă cu piața comună, implică faptul că, din moment ce Comisia a stabilit, în raport cu o operațiune determinată, că este competentă conform criteriilor prevăzute la articolul 1 alineatele (2) și (3) și la articolul 5 din Regulamentul nr. 4064/89, această competență nu mai poate fi pusă în discuție ulterior sau supusă unor schimbări permanente.

   Astfel, deși este evident că, în ipoteza în care întreprinderile respective abandonează complet proiectul, Comisia își pierde competența de a examina o concentrare, cu toate acestea, situația este diferită atunci când părțile se limitează la a propune să fie aduse proiectului modificări parțiale. Astfel de propuneri nu pot avea ca efect obligarea Comisiei să își reexamineze competența, sub sancțiunea de a permite întreprinderilor respective să perturbe în mod semnificativ desfășurarea procedurii și eficacitatea controlului dorit de legiuitor, obligând Comisia să își verifice în mod constant competența în detrimentul examinării pe fond a cauzei. Această interpretare este susținută de modul de redactare a articolului 8 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 4064/89, care evidențiază în mod clar că angajamentele propuse sau asumate de către întreprinderi sunt tot atâtea elemente pe care Comisia trebuie să le ia în considerare în cadrul examinării problemei de fond, mai precis compatibilitatea sau incompatibilitatea concentrării cu piața comună, dar că, invers, aceste angajamente nu ar putea lipsi Comisia de competența sa, din moment ce aceasta a fost verificată în prima fază a procedurii.

   (a se vedea punctele 38-43)

2.  Normele de fond din Regulamentul nr. 4064/89 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi și în special articolul 2 conferă Comisiei o anumită putere discreționară, mai ales în ceea ce privește aprecierile de ordin economic. În consecință, controlul efectuat de instanța comunitară asupra exercitării unei astfel de competențe, care este esențial în definirea normelor în materie de concentrări, trebuie efectuat ținându-se cont de marja de apreciere care este implicită pentru normele cu caracter economic ce fac parte din regimul concentrărilor.

   În special, controlul caracterului proporțional al condițiilor și al obligațiilor pe care Comisia poate, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul nr. 4064/89, să le impună părților la o concentrare constă nu în a verifica dacă, odată acestea puse în practică, concentrarea va fi în continuare de dimensiune comunitară, ci în a se asigura că aceste condiții și obligații sunt proporționale cu problema de concurență identificată și permit să fie remediată în întregime.

   (a se vedea punctele 53 și 54)

3.  Având în vedere repartizarea precisă a competențelor care stă la baza Regulamentului nr. 4064/89 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, deciziile autorităților naționale nu pot crea obligații în sarcina Comisiei în cadrul procedurilor de control al concentrărilor.

   (a se vedea punctul 56)