Materialele și obiectele din plastic în contact cu produsele alimentare

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (UE) nr. 10/2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

• Materialele și obiectele din plastic care vin în contact cu produsele alimentare pot transfera substanțe toxice în aceste produse și pot constitui un risc pentru sănătatea umană.
• Regulamentul introduce limite de migrare* pentru substanțele utilizate în ambalajele de acest tip și stabilește condiții pentru utilizarea acestora, în vederea garantării calității produselor alimentare.
• Actul legislativ definește cerințele pentru fabricarea și introducerea pe piață a materialelor și a obiectelor din plastic destinate să vină în contact cu alimente. Aceste cerințe vin în completarea normelor generale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 privind materialele și obiectele utilizate pentru ambalarea produselor alimentare.
• Materialele și obiectele din plastic și părțile acestora pot fi fabricate:
  • exclusiv din material plastic;
  • din mai multe straturi din plastic; sau
  • din material plastic combinat cu alte materiale.
• Regulamentul nu se aplică rășinilor schimbătoare de ioni, cauciucului și siliconilor.

ASPECTE-CHEIE

Substanțe autorizate

• Regulamentul enumeră substanțele care pot fi utilizate în mod intenționat la fabricarea materialelor și a obiectelor din plastic. Lista include:
  • monomeri;
  • aditivi (cu excepția coloranților);
  • auxiliari de producție a polimerilor (cu excepția solvenților); și
  • macromolecule obținute din fermentarea microbiană.
• Pe listă se adaugă substanțe noi dacă Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară formulează un aviz favorabil în urma unei proceduri de cerere și de aprobare.

Introducerea pe piață

• Pentru a fi introduse pe piața UE, respectivele materiale și obiecte din plastic trebuie să respecte:
  • cerințele privind utilizarea, etichetarea și trasabilitatea formulate în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004;
  • bunele practici de fabricație definite în Regulamentul (CE) nr. 2023/2006;
  • cerințele privind compoziția și declarația de conformitate (a se vedea mai jos).
• Anexele la regulament stabilesc condițiile de utilizare pentru substanțele autorizate și limitele de migrare. Toate materialele și obiectele din plastic trebuie să respecte limite de migrare specifică și limite de migrare globală.
• Compoziția fiecărui strat, material sau obiect de plastic trebuie să fie conformă cu regulamentul. Totuși, un strat care nu este în contact direct cu alimentul poate:
  • să nu fie conform cu restricțiile și specificațiile stabilite în regulament (cu excepția monomerului clorură de vinil, conform dispozițiilor din anexa I);
  • să fie fabricat cu substanțe care nu sunt incluse în lista substanțelor autorizate (aceste substanțe însă nu trebuie să fie mutagene*, cancerigene* sau toxice pentru reproducere și nici să fie în nanoformă*).
• Fabricantul trebuie să întocmească o declarație scrisă (anexa IV). Aceasta trebuie să identifice materialele, obiectele și produsele din etapele intermediare de fabricație, precum și substanțele în sine. Declarația trebuie reînnoită când au loc schimbări substanțiale în ceea ce privește compoziția sau producția.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Regulamentul se aplică începând cu 4 februarie 2011.

CONTEXT

• Materialele care intră în contact cu alimentele – introducere
• Orientările Uniunii referitoare la Regulamentul (UE) nr. 10/2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare

TERMENI-CHEIE

* Limite de migrare: cantitatea maximă de substanțe pe care materialele și obiectele o pot transfera în alimente. Aceste limite se exprimă în miligrame de substanță pe kilogram de aliment (mg/kg).

* Mutagen: un agent fizic sau chimic care modifică materialul genetic al unui organism și mărește astfel frecvența mutațiilor peste nivelul natural de fond.

* Cancerigen: un agent direct implicat în apariția cancerului.

* Nanoformă: substanță naturală, secundară sau fabricată care conține particule, fie în stare liberă, fie formând agregate sau aglomerate, atunci când una sau mai multe dimensiuni externe a cel puțin 50 % din particule calculate folosind distribuția dimensională după număr se încadrează în intervalul de mărime 1 nm-100 nm (adică o miliardime de metru).

ACT

Regulamentul (UE) nr. 10/2011 al Comisiei din 14 ianuarie 2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (JO L 12, 15.1.2011, pp. 1-89)

Modificările și corecturile succesive aduse Regulamentului (UE) nr. 10/2011 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ

ACTE CONEXE

Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE (JO L 338, 13.11.2004, pp. 4-17). A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (CE) nr. 2023/2006 al Comisiei din 22 decembrie 2006 privind buna practică de fabricație a materialelor și a obiectelor destinate să vină în contact cu produsele alimentare (JO L 384, 29.12.2006, pp. 75-78). A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 24.11.2015