Anul european al patrimoniului cultural (2018)

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Decizia (UE) 2017/864 privind Anul european al patrimoniului cultural (2018)

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DECIZII?

Aceasta desemnează 2018 drept Anul european al patrimoniului cultural (a se vedea Anul european).

Titlul este conceput astfel încât să:

• încurajeze prețuirea patrimoniului cultural al Europei ca resursă comună;
• sensibilizeze opinia publică cu privire la istoria și la valorile comune;
• consolideze sentimentul de apartenență la un spațiu european comun.

ASPECTE-CHEIE

Obiectivele generale ale Anului european sunt de a lucra cu Uniunea Europeană (UE), autoritățile naționale, regionale și locale, cu sectorul patrimoniului cultural și cu societatea civilă pentru a proteja, conserva, reutiliza, îmbunătăți, valorifica și promova patrimoniul cultural al Europei prin:

• contribuția la demonstrarea faptului că patrimoniul cultural al Europei este o componentă-cheie a diversității culturale și a dialogului intercultural;
• consolidarea multiplelor contribuții ale sectorului la societate și la economie;
• promovarea importanței patrimoniului cultural în menținerea relațiilor dintre statele membre ale UE și țările din afara UE.

Anul european are 14 obiective specifice. Stabilite în articolul 2, printre acestea se numără:

• activități care sunt axate pe cetățeni, favorabile incluziunii, orientate spre viitor, integrate, sustenabile și acoperă diverse politici;
• promovarea unor modalități inovatoare de gestionare a patrimoniului cultural, asigurarea accesului la scară largă și încurajarea cercetării și dezbaterii;
• încurajarea sinergiilor dintre patrimoniul cultural și mediu, precum și încurajarea strategiilor de dezvoltare regională și locală;
• sprijinirea dezvoltării competențelor specializate și utilizarea patrimoniului cultural pentru a inspira creația și inovarea contemporane;
• sensibilizarea cu privire la importanța patrimoniului, în special în rândul copiilor, tineretului și persoanelor în vârstă, comunităților locale și grupurilor greu accesibile;
• sprijinirea UE și a măsurilor naționale pentru combaterea traficului ilicit de bunuri culturale;
• identificarea datelor semnificative cu importanță simbolică pentru istoria Europei și pentru patrimoniul său cultural.

Pentru a atinge obiectivele Anului european, UE, autoritățile naționale, regionale și locale se concentrează pe:

• inițiative și evenimente menite să implice publicul și să promoveze dezbaterile și sensibilizarea cu privire la importanța patrimoniului cultural;
• informații, expoziții, educați și campanii menite să explice valorile diversității culturale și ale dialogului:
• schimb de experiențe cu privire la bune practici;
• promovarea proiectelor, rețelelor și a rezultatelor unor studii și activități de cercetare legate de Anul european;
• alte activități identificate de Comisia Europeană sau autoritățile naționale.

Cerințele financiare și cele privind coordonarea și cooperarea prevăd că:

• statele membre trebuie să numească coordonatori naționali;
• Comisia trebuie:
  • să convoace reuniuni periodice ale coordonatorilor naționali (pentru a asigura buna desfășurare a anului și a schimbului de informații) și ale părților interesate și ale reprezentanților organismelor din domeniul patrimoniului cultural, inclusiv ale rețelelor culturale transnaționale, organizațiilor neguvernamentale relevante și ale organizațiilor de tineret;
  • să coopereze cu organizații internaționale relevante, în special cu Consiliul Europei și UNESCO;
  • să ia măsuri, cu ajutorul Curții de Conturi Europene și al Oficiului European de Luptă Antifraudă, după caz, pentru a preveni orice utilizare frauduloasă sau ilegală a finanțării UE.

Bugetul pe doi ani (1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018) a fost de 8 milioane EUR.

Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene, Comitetului Economic și Social European și Comitetului European al Regiunilor un raport privind rezultatul Anului european, până la 31 decembrie 2019.

DE CÂND SE APLICĂ DECIZIA?

Se aplică de la 9 iunie 2017.

CONTEXT

• Sloganul pentru Anul european al patrimoniului cultural a fost „Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlnește viitorul”. Acest lucru a fost cu siguranță adevărat pentru 2018, un an de importanță simbolică și istorică pentru Europa.
• Anul 2018 a marcat cea de a 100-a aniversare a încheierii Primului Război Mondial, a independenței mai multor state membre, precum și cea de a 400-a aniversare a începutului Războiului de Treizeci de Ani.
• În anul respectiv, Comisia a implementat 10 inițiative europene pe termen lung, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO și alți parteneri, au fost organizate 23 000 de evenimente 37 de țări, la au participat 12,8 milioane de persoane.
• Patrimoniul cultural este o resursă economică importantă pentru Europa. În acest sectorul lucrează 300 000 de persoane și încă 7,8 milioane de locuri de muncă din UE sunt indirect legate de patrimoniu.
• Articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că UE trebuie să respecte diversitatea sa culturală și lingvistică bogată și să se asigure că patrimoniul cultural al Europei este protejat și dezvoltat.
• Articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene însărcinează UE cu contribuția la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea acestora și punând în evidentă, în același timp, moștenirea culturală comună a Europei.

Pentru informații suplimentare, consultați:

• Cultură și creativitate (Comisia Europeană).

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 privind Anul european al patrimoniului cultural (2018) (JO L 131, 20.5.2017, pp. 1-9).

DOCUMENTE CONEXE

Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană – Titlul I – Dispoziții comune – Articolul 3 (ex-articolul 2 TUE) (JO C 202, 7.6.2016, p. 17).

Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Partea a treia – Politicile și acțiunile interne ale Uniunii – Titlul X – Politica socială – Articolul 167 (ex-articolul 151 TCE) (JO C 202, 7.6.2016, pp. 121-122).

Data ultimei actualizări: 17.11.2022