Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana

Uniunea pentru Mediterana trebuie să aprofundeze relaţiile între Europa şi ţările terţe mediteraneene în cadrul unui parteneriat euro-mediteraneean consolidat, care să aducă rezultate vizibile şi concrete pentru cetăţenii din regiune.

ACT

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din 20 mai 2008 – Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana [COM(2008) 319 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Obiectivul acestei comunicări este de a mări eficienţa parteneriatului euro-mediteraneean. Noua Uniune pentru Mediterana are în principal ca scop să dezvolte:

• cooperarea politică;
• principiul responsabilităţii comune în desfăşurarea relaţiilor multilaterale;
• proiecte regionale şi subregionale mai concrete şi mai vizibile pentru cetăţenii din regiune.

Numărul actorilor implicaţi este mărit la 43 de state. Este vorba de toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), Comisia Europeană, statele partenere, statele cu statut de observator din cadrul parteneriatului euro-mediteraneean (Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Egipt, Iordania, Autoritatea Palestiniană, Israel, Liban, Siria, Turcia şi Albania), precum şi alte state riverane Mării Mediterane (Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Monaco).

Uniunea pentru Mediterana este o componentă a politicilor şi programelor comunitare ale parteneriatului euro-mediteraneean.

Funcţionare instituţională

Parteneriatul este întărit de preocuparea pentru echilibru şi responsabilitate comună. În acest scop, comunicarea propune:

• summituri bianuale ale şefilor de stat şi de guvern;
• o preşedinţie comună, asigurată de câte un reprezentant al Uniunii Europene şi al unei membre mediteraneene;
• un Comitet permanent comun pentru guvernanţa instituţională, format din reprezentanţi ai statelor membre UE, ai partenerilor mediteraneeni şi ai Comisiei Europene;
• un secretariat paritar, format din funcţionari detaşaţi responsabili de identificarea, examinarea şi urmărirea proiectelor.

Rolul Adunării parlamentare euro-mediteraneene (APEM) drept cadru de dialog parlamentar şi organism consultativ privind punerea în aplicare a parteneriatului este reafirmat.

Dimensiunea proiectului

Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana este cadrul de aplicare pentru cooperarea regională şi transnaţională şi pentru dezvoltarea coeziunii regionale, a integrării economice şi a interconexiunilor între infrastructuri.

Strategia şi programul orientativ regional euro-mediteraneean 2007-2013 continuă să se aplice. Finanţarea suplimentară a proiectelor trebuie să provină în special din următoarele surse:

• participarea sectorului privat;
• cooperarea bilaterală a statelor membre UE;
• contribuţia partenerilor mediteraneeni;
• instituţiile financiare internaţionale, băncile regionale şi alte fonduri bilaterale;
• Facilitatea euro-mediteraneeană de investiţii şi parteneriat (FEMIP) destinată întăririi sectorului privat;
• Facilitatea de investiţii pentru vecinătate (IEVP) şi Instrumentul de cooperare transfrontalieră din cadrul IEVP;
• celelalte instrumente aplicabile ţărilor care fac obiectul iniţiativei.

Context

Procesul de la Barcelona rămâne singurul care permite un dialog constructiv, ce promovează continuarea reformelor politice şi socioeconomice şi a modernizării regiunii mediteraneene.

Liberalizarea schimburilor comerciale cu UE în vederea creării unei zone de liber schimb a favorizat în special exporturile şi investiţiile. Totuşi, sunt necesare reforme mai adânci şi mai rapide pentru a obţine o integrare regională efectivă.

Cu ocazia primei reuniuni la nivel înalt a Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana, ce a avut loc la Paris la data de 13 iulie 2008, şefii de stat şi de guvern au adoptat o declaraţie comună (FR) în urma principalelor propuneri ale prezentei comunicări.

Ultima actualizare: 01.01.2008