This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Sistemul UE de informații și schimb de informații maritime
Acest act legislativ al Uniunii Europene (UE) instituie un sistem de monitorizare și de schimb de informații privind traficul navelor maritime. Obiectivul acestuia este de a spori siguranța maritimă, securitatea portuară și maritimă, protecția mediului și pregătirea pentru situații de poluare. De asemenea, sistemul permite schimbul și partajarea de informații suplimentare care să faciliteze eficiența traficului și a transportului maritim.
ACT
Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime și de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului.
SINTEZĂ
Acest act legislativ al Uniunii Europene (UE) instituie un sistem de monitorizare și de schimb de informații privind traficul navelor maritime. Obiectivul acestuia este de a spori siguranța maritimă, securitatea portuară și maritimă, protecția mediului și pregătirea pentru situații de poluare. De asemenea, sistemul permite schimbul și partajarea de informații suplimentare care să faciliteze eficiența traficului și a transportului maritim.
CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?
Directiva instituie un sistem de monitorizare a apelor și a coastelor Europei - supraveghere maritimă și cunoașterea situației activităților desfășurate pe mare (a pozițiilor navelor) - care să sprijine țările UE în ceea ce privește sarcinile lor operaționale.
Pentru a spori cunoașterea situației în domeniul maritim și a oferi autorităților soluții adaptate, actul legislativ a fost modificat prin Directiva Comisiei 2014/100/UE. Aceasta permite integrarea informațiilor colectate și transmise prin sistemul UE de schimb de informații maritime [SafeSeaNet (SSN)] cu datele provenite din alte sisteme de monitorizare și de urmărire ale UE, cum ar fi CleanSeaNet, precum și din sisteme externe [de exemplu, sistemele de identificare automată prin satelit (AIS)].
Directiva stabilește responsabilitățile țărilor UE, ale autorităților maritime, ale transportatorilor, ale operatorilor navelor și ale căpitanilor de nave.
ASPECTE-CHEIE
Sunt vizate toate navele cu un tonaj brut de 300 sau mai mare, indiferent dacă transportă sau nu mărfuri periculoase, cu excepția:
— |
navelor de război;
|
— |
vaselor de pescuit, ambarcațiunilor tradiționale și celor de agrement având o lungime mai mică de 45 de metri;
|
— |
buncărelor mai mici de 1 000 de tone.
|
Cerințe impuse operatorilor de nave care se îndreaptă spre un port al UE
Aceștia trebuie să notifice anumite informații (identificarea navei, numărul total al persoanelor de la bord, portul de destinație, ora de sosire estimată etc.) ghișeului național unic (începând cu data de 1 iunie 2015).
Echipamentele și instalațiile
Navele care fac o escală într-un port al unei țări din UE trebuie să fie dotate cu:
— |
un sistem de identificare automată;
|
— |
un sistem de înregistrare a datelor de voiaj (VDR sau „cutie neagră”) pentru a facilita efectuarea anchetelor în urma producerii accidentelor.
|
— |
Țările din UE și din Spațiul Economic European (SEE) trebuie să aibă receptoare AIS și să conecteze ghișeul unic național/SSN național la sistemul SSN central.
|
Mărfurile periculoase sau poluante de la bordul navelor
— |
Înainte de a prelua la bord asemenea mărfuri, transportatorii trebuie să le declare operatorului.
|
— |
De asemenea, operatorul, agentul sau căpitanul navei trebuie să notifice autorității competente informații generale, cum ar fi identificarea navei și informațiile furnizate de către transportator.
|
Monitorizarea navelor potențial periculoase și intervenția în caz de incidente și accidente
Autoritățile trebuie să informeze țările UE în cauză dacă sunt anunțate cu privire la nave:
— |
care au fost implicate în incidente sau accidente pe mare;
|
— |
care nu au respectat cerințele de notificare și raportare;
|
— |
care au deversat în mod deliberat substanțe poluante sau
|
— |
cărora li s-a refuzat accesul în porturi
|
Căpitanul unei nave trebuie să raporteze imediat:
— |
orice incident sau accident care afectează siguranța navei;
|
— |
orice incident sau accident care compromite siguranța navigației;
|
— |
orice situație de natură să determine poluarea apelor sau a țărmului unei țări a UE;
|
— |
orice pată de produse poluante si containere sau colete care se observă plutind în derivă pe mare.
|
Locuri de refugiu
Toate țările UE/SEE trebuie să întocmească planuri pentru a găzdui navele care necesită asistență în locuri de refugiu. De asemenea, acestea trebuie să se reunească periodic pentru a face schimb de experiență și a lua măsuri de îmbunătățire comune.
Conformitatea
Țările UE trebuie să verifice funcționarea sistemelor proprii de informare și să introducă un sistem de sancțiuni financiare care să descurajeze nerespectarea cerințelor directivei.
Gestionarea
Sistemul este dezvoltat și gestionat de Comisia Europeană și de țările UE/SEE. Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă răspunde de funcționarea tehnică a acestuia.
CONTEXT
Această directivă este o parte integrantă a politicii UE de siguranță maritimă. Pe lângă rolul lor în menținerea siguranței, a securității și a caracterului durabil, sistemul și platforma îndeplinesc un rol central în cadrul creării unui spațiu maritim european unic - spațiul european de transport maritim.
Mai multe informații sunt disponibile pe:
— |
site-ul Comisiei Europene referitor la domeniul maritim;
|
— |
REFERINȚE
Act |
Intrarea în vigoare |
Termen de transpunere în legislația statelor membre |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
Directiva 2002/59/CE |
5.8.2002 |
5.2.2004 |
Act(e) de modificare |
Intrarea în vigoare |
Termen de transpunere în legislația statelor membre |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
Directiva 2009/17/CE |
31.5.2009 |
31.11.2010 |
|
Directiva Comisiei 2011/15/UE |
16.3.2011 |
16.3.2012 |
|
Directiva Comisiei 2014/100/UE |
18.11.2014 |
18.11.2015 |
Ultima actualizare: 23.04.2015