11/Volumul 047

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1

/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

01

Probleme generale, financiare și instituționale

02

Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor

03

Agricultură

04

Pescuit

05

Libera circulație a lucrătorilor și politica socială

06

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii

07

Politica în domeniul transporturilor

08

Politica în domeniul concurenței

09

Impozitare

10

Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

11

Relații externe

12

Energie

13

Politica industrială și piața internă

14

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale

15

Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

16

Știință, informare și cultură

17

Legislația privind întreprinderile

18

Politica externă și de securitate comună

19

Spațiul de libertate, securitate și justiție

20

Europa cetățenilor

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)

numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

—

Legislație („L”),

—

Comunicări și informări („C”).

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3

L 184/25

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 5 iunie 2003, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu țări terțe pentru înlocuirea anumitor dispoziții din acordurile bilaterale existente cu un acord comunitar.

(2)

Comisia a negociat, în numele Comunității, un Acord cu Noua Zeelandă privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, denumit în continuare „acordul”, în conformitate cu mecanismele și directivele enunțate în anexa deciziei Consiliului care autorizează Comisia să deschidă negocieri cu țări terțe pentru înlocuirea anumitor dispoziții din acordurile bilaterale existente cu un acord comunitar.

(3)

Acordul ar trebui semnat și aplicat provizoriu, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

4

L 184/26

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(a)

în cazul unui transportator aerian desemnat de către un stat membru:

(b)

în cazul unui transportator aerian desemnat de Noua Zeelandă:

(a)

în ceea ce privește un transportator aerian desemnat de un stat membru:

(b)

în ceea ce privește un transportator aerian desemnat de Noua Zeelandă:

(a)

Acorduri privind serviciile aeriene între Noua Zeelandă și statele membre ale Comunității Europene care, la data semnării prezentului acord, au fost încheiate, semnate și/sau fac obiectul unei aplicări provizorii:

(b)

Acorduri privind serviciile aeriene și alte înțelegeri parafate sau semnate între Noua Zeelandă și statele membre ale Comunității Europene care, la data semnării prezentului acord, nu au intrat încă în vigoare și nu fac obiectul unei aplicări provizorii.

(a)

Desemnare de către un stat membru:

(b)

Refuz, revocare, suspendare sau limitare a autorizațiilor sau a permiselor:

(c)

Control reglementar:

(d)

Impozitarea carburantului pentru aviație:

(e)

Tarife pentru transportul în Comunitatea Europeană:

(a)

Republica Islanda (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European).

(b)

Principatul Liechtenstein (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European).

(c)

Regatul Norvegiei (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European).

(d)

Confederația Elveției (în cadrul Acordului dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elveției privind transportul aerian).

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

12

L 185/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 8 decembrie 2003, Consiliul a autorizat Comisia, în numele Comunității și al statelor membre ale acesteia, să negocieze cu Republica Azerbaidjan un protocol la Acordul de parteneriat și cooperare pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană și pentru a prevedea o serie de adaptări tehnice legate de dezvoltările instituționale și juridice din cadrul Uniunii Europene.

(2)

Sub rezerva unei posibile încheieri la o dată ulterioară, protocolul s-a negociat între părți și este necesar să se semneze în numele Comunității Europene și al statelor membre ale acesteia.

(3)

Protocolul este necesar să se aplice provizoriu începând cu data aderării, până la îndeplinirea procedurilor necesare încheierii formale a acestuia,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

14

L 185/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Protocolul la Acordul de parteneriat și de cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Azerbaidjan, pe de altă parte, pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană a fost semnat în numele Comunității Europene și al statelor membre la 30 aprilie 2004.

(2)

Până la intrarea în vigoare, protocolul s-a aplicat în mod provizoriu începând cu 1 mai 2004.

(3)

Protocolul ar trebui aprobat,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

15

L 185/9

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 8 decembrie 2003, Consiliul a autorizat Comisia, în numele Comunității și al statelor membre, să negocieze cu Georgia un protocol la Acordul de parteneriat și cooperare pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană și pentru a prevedea un anumit număr de adaptări tehnice legate de dezvoltarea instituțională și juridică din cadrul Uniunii Europene.

(2)

Sub rezerva încheierii sale eventuale la o dată ulterioară, protocolul a fost negociat și este necesar a fi semnat în numele Comunității Europene și al statelor sale membre.

(3)

Protocolul este necesar a fi aplicat cu titlu provizoriu de la data aderării, în așteptarea finalizării procedurilor necesare încheierii sale formale,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

16

L 185/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Protocolul la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia; pe de altă parte, pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană a fost semnat în numele Comunității Europene și al statelor membre la 30 aprilie 2004.

(2)

În așteptarea intrării sale în vigoare, protocolul s-a aplicat cu titlu provizoriu de la data de 1 mai 2004.

(3)

Este necesar să se aprobe protocolul,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

17

L 185/16

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 8 decembrie 2003, Consiliul a autorizat Comisia, în numele Comunității și al statelor membre, să negocieze cu Federația Rusă un protocol la Acordul de parteneriat și de cooperare pentru a ține seama de aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană și pentru a prevedea un anumit număr de adaptări tehnice legate de dezvoltarea instituțională și juridică din cadrul Uniunii Europene.

(2)

Sub rezerva încheierii sale eventuale la o dată ulterioară, protocolul a fost negociat și ar trebui să fie semnat în numele Comunității Europene și al statelor sale membre.

(3)

Protocolul ar trebui aplicat cu titlu provizoriu de la data aderării, în așteptarea finalizării procedurilor necesare încheierii sale formale,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

18

L 185/21

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Protocolul la Acordul de parteneriat și de cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană a fost semnat în numele Comunității Europene și al statelor membre la 27 aprilie 2004.

(2)

Până la data intrării sale în vigoare, protocolul s-a aplicat cu titlu provizoriu de la 1 mai 2004.

(3)

Este necesar să se aprobe protocolul,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

19

L 185/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 8 decembrie 2003, Consiliul a autorizat Comisia, în numele Comunității și al statelor membre, să negocieze cu Republica Uzbekistan un Protocol la Acordul de parteneriat și cooperare pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană și pentru a prevedea un anumit număr de ajustări tehnice legate de progresele instituționale și juridice din cadrul Uniunii Europene.

(2)

Sub rezerva încheierii sale eventuale la o dată ulterioară, protocolul a fost negociat și ar trebui să fie semnat în numele Comunității Europene și al statelor membre ale acesteia.

(3)

Protocolul ar trebui aplicat cu titlu provizoriu de la data aderării, până la data finalizării procedurilor necesare încheierii sale formale,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

20

L 185/27

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Protocolul la Acordul de parteneriat și cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Uzbekistan, pe de altă parte, pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană și prevăzând anumite ajustări tehnice legate de progresele instituționale și juridice din cadrul Uniunii Europene a fost semnat în numele Comunității Europene și al statelor membre la 30 aprilie 2004.

(2)

Până la data intrării sale în vigoare, protocolul s-a aplicat cu titlu provizoriu de la 1 mai 2004.

(3)

Este necesar să se încheie protocolul,

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

21

L 187/28

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Elementele esențiale ale Acordului ACP-CE, menționate la articolul 9, au fost încălcate.

(2)

În conformitate cu articolul 96 din Acordul ACP-CE, la 30 noiembrie 2005 au fost demarate consultări cu țările ACP și Republica Islamică Mauritania, cu ocazia cărora autoritățile mauritane și-au asumat angajamente specifice vizând remedierea problemelor expuse de Uniunea Europeană și aplicarea angajamentelor respective în decursul unei perioade de dialog intensiv de 120 de zile.

(3)

La sfârșitul perioadei respective se pare că unele dintre angajamentele menționate anterior au dat naștere la inițiative concrete, iar altele au fost îndeplinite. Cu toate acestea, trebuie încă puse în aplicare mai multe măsuri importante privind elementele esențiale ale Acordului ACP-CE,

—

definirea modalităților unui recensământ administrativ cu vocație electorală cu scopul de a stabili o listă electorală fiabilă și transparentă și lansarea operațiunilor recensământului;

—

adoptarea de către Consiliul de Miniștri a textului proiectului de lege corespunzător amendamentelor constituționale care vor fi supuse referendumului din 25 iunie 2006;

—

numirea noilor walis (guvernatori de regiuni) și hakems (prefecți) și trimiterea unei circulare privind neutralitatea administrației centrale și teritoriale către noile autorități regionale și locale de îndată ce și-au preluat funcțiile;

—

adoptarea unei ordonanțe, la 26 ianuarie 2006, de modificare a codului localităților și de introducere a principiului candidaturilor independente;

—

lansarea unei consultări cu partidele politice privind dispozițiile care trebuie adoptate referitor la revizuirea procedurilor de scrutin, inclusiv accesul femeilor la mandatele electorale și adoptarea unui buletin unic;

—

dezvoltarea unui program de sensibilizare și de educare civică și lansarea campaniei respective în prezența autorităților administrative, a Comisiei electorale naționale independente, a partidelor politice, a organizațiilor societății civile și a presei;

—

crearea unui grup de lucru pe lângă ministrul justiției, pentru a studia conformitatea cu Constituția a textelor privind drepturile și libertățile democratice și pentru a face propunerile necesare;

—

instituirea prin decret și instalarea unei Comisii naționale consultative pentru reforma din sectorul presei și al audiovizualului, care și-a prezentat raportul provizoriu primului- ministru;

—

transmiterea către guvern a unui proiect de ordonanță privind instituirea unei Comisii naționale a drepturilor omului;

—

trimiterea, de către Ministerul Justiției și Ministerul de Interne, de scrisori circulare către toate autoritățile de urmărire și către autoritățile administrației teritoriale, invitându-le să caute, să detecteze și să trimită de îndată în justiție toate cazurile care ar putea conține o situație de exploatare directă sau indirectă a persoanelor, precum și organizarea unei zile de reflecție pentru a identifica măsurile care ar putea elimina toate sechelele sclavagismului;

—

adoptarea de către Consiliul de Miniștri a proiectelor de ordonanță de autorizare a aderării la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției și de autorizare a ratificării Convenției africane de luptă împotriva corupției;

—

instituirea comitetului național al EITI (Extractive Industries Transparency Initiative), precum și aprobarea unei ordonanțe de instituire a Fondului național al veniturilor din hidrocarburi și de definire a modalităților de gestionare a veniturilor respective.

—

pregătirea și realizarea de scrutine electorale libere și transparente pe baza unor liste electorale fiabile și complete și pe baza unor proceduri de scrutin și a unor circumscripții electorale echitabile stabilite de comun acord cu partidele politice;

—

respectarea pluralismului în audiovizual, în special crearea de stații de radio rurale libere și revizuirea legii presei;

—

promovarea drepturilor omului, în special continuarea procesului de creare a unei Comisii naționale independente a drepturilor omului, și întoarcerea și reintegrarea în drepturi a refugiaților;

—

aplicarea legislației privind interzicerea sclavagismului și aplicarea unui tratament adecvat tuturor problemelor cauzate de acest flagel;

—

reforma justiției;

—

ameliorarea continuă a modalităților de guvernare, inclusiv publicarea datelor statistice economice și bugetare actualizate;

—

aplicarea eficientă a inițiativei EITI în sectoarele mineritului și exploatării hidrocarburilor și aplicarea acelorași principii de bună guvernare celorlalte sectoare asociate administrării resurselor naturale și în special pescuitului.

—

activitățile de cooperare în curs în cadrul celui de-al nouălea Fond European de Dezvoltare (FED) și al FED precedente vor fi continuate atât timp cât sunt respectate condițiile specifice ale convențiilor de finanțare în curs de executare;

—

se vor continua pregătirea și punerea în practică a proiectelor de sprijin instituțional pentru susținerea procesului de tranziție, a căror lansare a fost hotărâtă la deschiderea consultărilor;

—

se vor continua, de asemenea, pregătirea și punerea în practică a acțiunilor prevăzute în cadrul celui de-al nouălea FED și al FED precedente în celelalte domenii de cooperare comunitară;

—

activitățile de programare a celui de-al zecelea FED vor fi lansate în conformitate cu calendarele adoptate de către serviciile competente ale Comisiei Europene. Închiderea diferitelor etape ale procesului de programare va fi condiționată de realizarea în bune condiții și în termenele fixate de autoritățile de tranziție a referendumului constituțional și a scrutinelor electorale prevăzute;

—

semnarea documentului de strategie de țară pentru al celui de-al zecelea FED pentru Mauritania nu va putea avea loc înainte de confirmarea revenirii efective a țării la ordinea constituțională, în urma alegerilor legislative și prezidențiale libere și transparente și a instalării noilor organe alese în mod democratic.

11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

25

L 191/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Prin Regulamentul (CEE) nr. 3068/92 (2) (denumit în continuare „Regulament inițial”), Consiliul a instituit drepturi antidumping definitive asupra importurilor de clorură de potasiu (denumită în continuare „potasă” sau „produs în cauză”) originară, printre altele, din Belarus și Rusia (denumite în continuare „țări în cauză”).

(2)

În urma unei reexaminării în temeiul expirării măsurilor efectuate în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și a unei reexaminări intermediare în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază (denumite în continuare „anchetă anterioară”), Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 969/2000 (3), a decis că este necesară menținerea măsurilor și modificarea formei într-o sumă fixă în euro pe tonă pentru diferitele categorii și calități de potasă.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 992/2004 (4), Consiliul a prevăzut scutirea de la drepturile antidumping pentru importurile din noile state membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 („UE-10”) efectuate în conformitate cu termenii angajamentelor speciale („angajamente în temeiul extinderii”) și a autorizat Comisia să accepte aceste angajamente. Pe această bază, Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 1002/2004 (5), a acceptat angajamentele din temeiul extinderii oferite de către: (i) un producător-exportator din Belarus împreună cu societăți stabilite în Austria, Lituania și Rusia; (ii) un producător-exportator rus împreună cu societăți stabilite în Rusia și Austria și (iii) un al doilea producător-exportator rus împreună cu o societate stabilită, în momentul acceptării, în Cipru.

(4)

Prin Regulamentul (CE) nr. 858/2005 (6), Comisia a acceptat noi angajamente, valabile până la 13 aprilie 2006, din partea producătorilor-exportatori menționați anterior.

(5)

În urma celor două anchete distincte de reexaminare intermediară parțială în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, solicitate de producătorii-exportatori ruși, JSC Silvinit și JSC Uralkali, Consiliul a modificat, prin Regulamentul (CE) nr. 1891/2005 (7), Regulamentul (CEE) nr. 3068/92, înlocuind valoarea drepturilor fixe cu drepturi ad valorem individuale pentru toate tipurile de potasă produse de cei doi solicitanți. Prin Decizia 2005/802/CE (8), Comisia a acceptat angajamentele oferite de respectivele societăți.

(6)

Dat fiind că nu au făcut obiectul nici unei cereri de reexaminare ca urmare a publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor în vigoare (9), măsurile aplicabile importurilor provenite din Ucraina au expirat la 12 mai 2005.

(7)

În urma publicării avizului de expirare iminentă menționat anterior, Comisia a fost sesizată cu o cerere de reexaminare a măsurilor aplicabile Rusiei și Belarusului în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(8)

Cererea a fost depusă la 10 februarie 2005 de către Asociația europeană a producătorilor de potasă (denumită în continuare „reclamant”) în numele producătorilor a căror producție cumulată reprezintă o proporție majoră din producția comunitară totală, în acest caz aproximativ 99 %.

(9)

Cererea subliniază că expirarea măsurilor va atrage probabil după sine continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei comunitare. De fapt, reclamantul afirmă că potasa din țările în cauză continuă să se vândă la prețuri de dumping în Comunitate. Acesta a adăugat că importul produsului în cauză din Belarus și din Rusia a crescut, iar volumele și prețurile produsului importat continuă să aibă un impact negativ asupra cotei de piață deținute, cantităților vândute și prețurilor practicate de industria comunitară, dăunând grav performanțelor globale și situației financiare a acesteia din urmă. În sfârșit, reclamantul a subliniat probabilitatea intensificării unui dumping prejudiciabil și a prezentat elemente care atestă că situația precară a industriei comunitare va continua să se degradeze în caz de expirare a măsurilor.

(10)

Concluzionând, după consultarea comitetului consultativ, că există dovezi suficiente pentru a justifica începerea unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, Comisia a demarat o anchetă publicând un aviz de deschidere (10), în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(11)

S-a solicitat de către singurul producător-exportator din Belarus, Republican Unitary Enterprise Production Amalgamation Belaruskali (denumit în continuare „Belaruskali”), o reexaminare intermediară parțială limitată la dumping.

(12)

Belaruskali a furnizat elemente arătând că, în ceea ce-l privește, circumstanțele care au stat la baza instituirii măsurilor s-au schimbat, iar aceste schimbări prezintă un caracter durabil.

(13)

Belaruskali a demonstrat că o comparație, pe o perioadă îndelungată, între valoarea normală stabilită într-o țară terță cu economie de piață corespunzătoare și prețurile sale la exportul către UE ar duce la stabilirea unei marje de dumping mult inferioare nivelului măsurilor în vigoare în prezent. Ca urmare, menținerea măsurilor la nivelul lor actual, care s-a stabilit în funcție de nivelul de dumping stabilit anterior, nu va mai fi necesară pentru a contrabalansa dumpingul.

(14)

Concluzionând, după consultarea comitetului consultativ, că există dovezi suficiente pentru a justifica începerea acestei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a demarat o anchetă publicând un aviz de deschidere (11), în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(15)

Ancheta privind probabilitatea unei continuări sau a unei reapariții a dumpingului în cadrul reexaminării în temeiul expirării măsurilor aplicabile Rusiei și Republicii Belarus, desfășurată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a cuprins perioada între 1 ianuarie și 31 decembrie 2004 (denumită în continuare „perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor utile evaluării probabilității unei continuări sau unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada de la 1 ianuarie 2001 la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioadă în cauză”).

(16)

Ancheta de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază privind Belarus a cuprins aceeași perioadă ca și ancheta de reexaminare în temeiul expirării măsurilor.

(17)

Comisia i-a informat oficial pe producătorii comunitari, exportatorii și producătorii din țările exportatoare, importatorii/utilizatorii în cauză interesați în mod notoriu și asociațiile lor reprezentative, precum și pe reprezentanții țărilor exportatoare cu privire la începerea celor două reexaminări. Comisia a trimis chestionare tuturor acestor părți, precum și celor care s-au făcut cunoscute în termenul precizat în avizele de deschidere. În afară de aceasta, producătorii cunoscuți stabiliți în Canada, considerată potențială țară similară, au fost contactați și au primit chestionare. De asemenea, Comisia a dat părților direct interesate posibilitatea de a-și face cunoscut în scris punctul lor de vedere și de a cere să fie audiate.

(18)

Cei trei producători comunitari au răspuns chestionarului. Paisprezece importatori și/sau utilizatori independenți au prezentat, de asemenea, răspunsuri complete la chestionar și și-au făcut cunoscut în scris punctul lor de vedere.

(19)

De asemenea, Comisia a primit răspunsuri de la trei producători-exportatori din țările în cauză, precum și de la cinci importatori din Comunitate și de la un comerciant-exportator rus legat de producători-exportatori.

(20)

Un producător dintr-o țară similară a prezentat un răspuns complet la chestionar, în timp ce altul a comunicat informații detaliate privind costul său de producție a produsului similar.

(21)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili dacă era sau nu probabilă continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului și dacă este sau nu în interesul Comunității să mențină măsurile. De asemenea, Comisia a cercetat și verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili nivelul de dumping pentru unicul producător-exportator din Belarus. S-a efectuat o anchetă la fața locului la următoarele societăți:

(22)

Produsul în cauză este același ca produsul din cursul anchetei anterioare și anume clorura de potasiu („potasă”). Acesta se utilizează, în general, ca îngrășământ pentru agricultură, direct, în amestec cu alte îngrășăminte sau după transformarea în îngrășământ complex denumit îngrășământ NPK (azot, fosfor, potasiu). Conținutul de potasiu este variabil și se exprimă în procent din greutatea în oxid de potasiu (K2O) al produsului anhidru în stare uscată.

(23)

Potasa se comercializează, în general, sub formă standard/praf (potasă standard) sau sub o altă formă decât cea standard care cuprinde, printre altele, forma granulată (potasă granulată). Produsul se clasifică în trei categorii de bază, în funcție de conținutul său de K2O, și anume:

cărora li se adaugă unele amestecuri speciale cu un conținut ridicat de potasă, anume:

Ca și în cadrul anchetelor anterioare, s-a stabilit că diferitele tipuri și calități de potasă prezintă toate aceleași caracteristici fizice și chimice esențiale și sunt destinate fundamental acelorași utilizări. Prin urmare, este necesar să se considere ca unul și același produs.

(24)

Ancheta a confirmat că produsul în cauză și potasa produsă și vândută pe piața Comunității de către producătorii comunitari, precum și potasa produsă și vândută pe piața internă a țărilor în cauză și cea produsă și vândută pe piața Canadei de către producătorii canadieni prezintă aceleași proprietăți fizice și chimice esențiale și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, acestea sunt considerate ca produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(25)

Un exportator rus a solicitat eliminarea potasei standard cu un conținut de K2O mai mare de 62 % despre care acesta afirmă că se utilizează numai în scopuri farmaceutice, că se vinde la prețuri diferite și că se livrează ambalată (spre deosebire de potasa utilizată ca îngrășământ, care se livrează în vrac). Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat anterior, produsul în cauză și celelalte calități de potasă prezintă aceleași caracteristici fizice esențiale și aceeași compoziție chimică de bază. În ceea ce privește pretinsele diferențe de preț, ancheta a demonstrat că acest produs se vinde frecvent la prețuri asemănătoare cu cele ale potasei cu un conținut de K2O cuprins între 60 și 62 %. În plus, nici conținutul său puțin mai ridicat de K2O, nici faptul că este ambalat nu-l împiedică să fie utilizat ca îngrășământ. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(26)

Dat fiind că Belarus este considerată o țară care nu are o economie de piață, Comisia a trebuit să stabilească valoarea normală pe baza datelor obținute de la producătorii dintr-o țară terță cu economie de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. În avizul de deschidere, Canada a fost prevăzută ca țară similară corespunzătoare. Această țară a mai fost utilizată ca țară similară în toate anchetele anterioare desfășurate în cadrul prezentei proceduri.

(27)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta comentarii cu privire la respectiva alegere.

(28)

Autoritățile din Belarus au afirmat că Rusia ar fi o țară similară mai potrivită decât Canada, în măsura în care, după ancheta anterioară, aceasta ar fi fost recunoscută de către Comunitate ca fiind o țară care are economie de piață. Autoritățile au declarat că piața internă canadiană nu este mai concurențială decât cea din Rusia, adăugând, în sfârșit, că unul dintre principalii producători canadieni era legat, prin intermediul unei societăți terțe, de unii producători comunitari, astfel încât nu ar fi oportun să se calculeze valoarea normală pentru Belarus pe baza informațiilor comunicate de întreprinderile canadiene.

(29)

Mai mult, autoritățile din Belarus au sugerat că Rusia ar trebuie aleasă ca țară similară, pe motiv că: (i) producătorii de potasă ruși și belaruși aparțin aceleiași industrii din perioada sovietică; (ii) nivelurile de dezvoltare ale industriilor din cele două țări sunt din cele mai asemănătoare; (iii) volumul de producție rusească este mai apropiat de cel din Belarus decât de cel din Canada. Acestea au adăugat că Rusia ar constitui o alegere mai potrivită deoarece accesul la materiile prime și costurile salariale sunt asemănătoare cu cele din Belarus. În sfârșit, acestea au subliniat că, deoarece producătorii-exportatori ruși sunt părți la reexaminarea în temeiul expirării măsurilor, riscul unei lipse de cooperare din partea lor este neglijabil.

(30)

Belaruskali a afirmat că nu s-a demonstrat suficient că accesul la materiile prime și procedeele de producție din Canada și din Belarus sunt asemănătoare. Acesta a declarat, de asemenea, că faptul că Canada este primul producător de potasă nu justifică alegerea sa ca țară similară și că Rusia ar constitui o alegere mai potrivită.

(31)

Industria comunitară, la rândul său, a subliniat că minele din Belarus și din Canada sunt asemănătoare din punct de vedere al structurii costurilor și al randamentului și că accesul la materiile prime este pe deplin similar în cele două țări. Aceasta a adăugat că prețurile potasei canadiene sunt stabilite de forțele normale ale pieței și nu sunt denaturate nici de către izolarea acesteia din urmă, nici de către alți factori. Industria comunitară a afirmat, de asemenea, că, în Rusia, unii factori de cost nu reprezintă în mod corect costurile suportate în mod real de producători și că ar trebui să facă obiectul unor adaptări. În sfârșit, aceasta a dedus că unul din producătorii ruși, cel puțin, are legături strânse cu producătorul din Belarus printr-o societate de vânzare în comun și, prin urmare, această societate ar avea interes să demonstreze că valoarea normală este scăzută pe piața rusă.

(32)

Ca răspuns la argumentele prezentate privind temeinicia alegerii Canadei ca țară similară, este necesar să se reamintească că această țară a fost utilizată pentru a stabili valorile normale pentru Belarus în cadrul anchetelor anterioare care intră sub incidența aceleiași proceduri și că nici un element nu indică faptul că prezenta alegere nu ar mai fi potrivită. De asemenea, trebuie să se precizeze că primul producător și exportator de potasă din lume este Canada, înaintea statului Belarus și Rusiei. Dat fiind că este vorba despre concurența de pe piețele canadiană și rusă, s-a constatat că, din punct de vedere al producției și a numărului de operatori, piața canadiană este cel puțin tot atât de concurențială ca și piața rusă. Pe de altă parte, ancheta a demonstrat că importul canadian de potasă nu intră sub incidența nici unui drept sau altei restricții. În ceea ce privește procedeele de fabricare și accesul la materiile prime, anchetele anterioare au stabilit deja că acestea sunt întru totul similare în Canada și în Belarus și că nu s-a prezentat nici o probă care să infirme această concluzie.

(33)

Privind oportunitatea alegerii Rusiei ca țară similară, s-a concluzionat că părțile interesate nu au pus în evidență nici un motiv imperios care să justifice utilizarea informațiilor obținute pe piața rusă, mai degrabă decât pe piața canadiană pentru a stabili valoarea normală a potasei în Belarus. Este necesar să se reamintească, în această privință, că unele elemente de cost nu s-au reflectat cu adevărat în costul de producție al producătorilor ruși și că a trebuit să facă obiectul unor adaptări consecvente, astfel cum se explică la considerentul 54. Cu toate acestea, s-a considerat că relația dintre producătorul rus și producătorul din Belarus nu ar constitui în mod obligatoriu un obstacol pentru eventuala alegere a Rusiei ca țară similară. Afirmația conform căreia societatea rusă ar avea interesul să demonstreze că valoarea normală este scăzută pe piața rusă ignoră faptul că datele utilizate, printre care cele ale țărilor similare, fac obiectul unei examinări aprofundate prealabile.

(34)

Instituțiile au luat act de afirmațiile prezentate de autoritățile din Belarus privind existența unei legături între cel puțin un producător din țara similară și producătorii comunitari. Prin urmare, s-a verificat dacă societățile canadiene de la care proveneau informațiile sunt asociate cu producătorii comunitari. În această privință, ancheta a demonstrat că numai unul din producătorii canadieni care au prezentat informațiile necesare este legat indirect de unii producători comunitari. Datele pe care acesta le-a comunicat au fost verificate la incintele sale unde s-a constatat că acestea sunt precise și fiabile și constituie, așadar, o bază solidă pentru stabilirea valorii normale. S-a concluzionat că relația dintre o singură societate din țara similară și unii producători comunitari nu împiedică să fie aleasă Canada ca țară similară. În plus, s-a considerat că faptul că producătorii din Belarus și din Rusia au aparținut unei singure și aceleiași industrii din perioada sovietică nu face din Rusia o țară similară mai potrivită decât Canada, în măsura în care nu s-a demonstrat prin ce anume acest element a făcut să se încline balanța în favoarea Rusiei. Dat fiind că este vorba despre volumul producției canadiene, este necesar să se reamintească că această țară este primul producător mondial de potasă de unde rezultă cantități considerabile atât pe piața sa internă, cât și la export. Cu toate acestea, diferiții săi producători variază în privința volumelor de producție și de vânzare, ceea ce contribuie la echilibrul și obiectivitatea datelor disponibile privind piața canadiană. De asemenea, este necesar să se precizeze din nou că mărimea pieței nu este determinantă în selectarea țării similare și că, ținând seama de economiile de scară, alegerea unei piețe mai importante nu poate fi decât favorabilă producătorului din Belarus. Această afirmație a fost, de asemenea, respinsă. În sfârșit, afirmația privind nivelul de dezvoltare a fost și aceasta respinsă ca neîntemeiată.

(35)

Ancheta a confirmat că este necesar să fie utilizată Canada ca țară similară corespunzătoare.

(36)

Prin urmare, calculele s-au bazat pe informațiile verificate provenite de la cei doi producători canadieni.

(37)

Vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul canadian (care a prezentat un răspuns complet la chestionar) au fost considerate reprezentative deoarece corespund unui procent major al exporturilor produsului în cauză efectuate către comunitate de către producătorul-exportator din Belarus.

(38)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs vândut în cantități reprezentative pe piața internă pot fi considerate ca fiind efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, stabilind proporția de vânzări profitabile ale tipului în cauză unor clienți independenți. În cazul în care volumul vânzărilor unui tip de produs efectuate la un preț net egal cu sau mai mare decât costul de producție calculat reprezintă peste 80 % din volumul total al vânzărilor tipului în cauză, iar prețul mediu ponderat practicat pentru acest tip este egal cu sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului intern real, exprimat în media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului în cauză pe parcursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. S-a constatat că acesta este și cazul pentru un singur tip de produs vândut de Agrium pe piața canadiană și exportat de Belaruskali către Comunitate.

(39)

Pentru cele trei tipuri de produs care nu s-au vândut în cantități reprezentative pe piața internă, s-a utilizat o valoare normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Valoarea normală s-a construit mărind costurile de producție a tipurilor exportate cu o valoare adecvată pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și cu o marjă de profit corespunzătoare. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor de desfacere, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale, precum și profiturilor s-au bazat pe date reale privind producția și vânzările, în cursul operațiilor comerciale normale, ale produsului similar pe piața internă. Datele privind costul de producție s-au bazat pe răspunsurile primite de la cei doi producători canadieni care au cooperat.

(40)

Vânzările la export ale producătorului-exportator care a cooperat reprezentând totalitatea importurilor, în Comunitate, ale produsului în cauză originar din Belarus pe parcursul perioadei de anchetă, prețul de export s-a stabilit pe baza informațiilor pe care acesta le-a comunicat. S-a constatat că, pe parcursul perioadei de anchetă, Belaruskali a vândut potasă în Comunitate: (1) direct clienților independenți din Comunitate; (2) prin intermediul importatorilor legați din Comunitate sau (3) prin intermediul unui comerciant legat stabilit în Rusia (IPC), acesta din urmă vânzând produsul fie clienților independenți din Comunitate, fie importatorilor legați din Comunitate.

(41)

Pentru vânzările efectuate direct către clienții independenți din Comunitate, prețul de export s-a calculat pe baza prețurilor plătite în mod real sau care urmează să fie plătite la Belaruskali sau la IPC de către clienții în cauză.

(42)

Pentru vânzările de la Belaruskali sau de la IPC către importatorii legați din Comunitate, prețul de export s-a construit pe baza prețului la care produsele importate s-au revândut pentru prima dată unui client independent. S-au efectuat adaptări în scopul de a ține seama de toate costurile suportate între importul și revânzarea de către acești importatori, în special de costurile de desfacere, de cheltuielile administrative și de alte cheltuieli generale, precum și de o marjă de profit corespunzătoare. Pentru acest tip de piață s-a considerat corespunzătoare o marjă de profit de 7,9 %, care corespunde celei a importatorilor independenți.

(43)

În sensul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de adaptări, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au efectuat adaptări, după caz, în cadrul costurilor de transport (în special cheltuielile de manipulare), navlului maritim, cheltuielilor de asigurare, costurilor de ambalare și costului creditului. Adaptările prețului de export în cadrul navlului maritim intern din țara exportatoare și a costului creditului s-au efectuat pe baza costurilor stabilite în țara similară. Pentru vânzările la export realizate prin intermediul comerciantului legat din Rusia, prețul de export a făcut, de asemenea, obiectul unei adaptări în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Această adaptare s-a efectuat la un nivel de 3 % considerat rezonabil pentru a reflecta comisioanele plătite agenților independenți din acest sector.

(44)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații, pe tip de produs, între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat. Comparația între valoarea normală și prețul de export al Belaruskali a indicat o marjă de dumping de 27,5 % pe parcursul perioadei de anchetă.

(45)

Comparația între datele comunicate de Belaruskali privind exporturile sale către Comunitate și volumul total al importurilor, astfel cum reiese din statisticile Eurostat, indică un grad ridicat de cooperare, deoarece, astfel cum s-a menționat anterior, exporturile Belaruskali reprezintă totalitatea importurilor comunitare provenind din Belarus pe parcursul perioadei de anchetă.

(46)

S-a stabilit, în primul rând, pentru fiecare din cei doi producători-exportatori care au cooperat, dacă vânzările lor interne ale produsului similar sunt reprezentative, anume dacă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, volumul lor total reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor acestora la export către Comunitate. S-a constatat că acesta este cazul pentru fiecare dintre ei.

(47)

Ca urmare, în cazul în care diferitele tipuri de produs au fost definite pe baza codurilor TARIC din care face parte produsul (calitate standard sau alta decât standard, în special granulată) și ambalarea lor sau forma lor de expediere (în vrac, în saci sau în containere), s-a stabilit dacă vânzările interne ale fiecăruia dintre acestea sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip dat s-au considerat ca fiind suficient de reprezentative atunci când, pe parcursul perioadei de anchetă, volumul lor total a reprezentat 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor din tipul comparabil exportat către Comunitate. Aceasta a fost cazul pentru trei din cele patru tipuri exportate către Comunitate de Uralkali și pentru două din cele trei tipuri exportate către Comunitate de Silvinit.

(48)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs vândut în cantități reprezentative pe piața internă pot fi considerate ca fiind efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, determinând proporția de vânzări profitabile ale tipului în cauză către clienți independenți. În cazul în care volumul de vânzări ale unui tip de produs efectuate la un preț net egal sau mai mare decât costul unitar adaptat reprezintă peste 80 % din volumul total de vânzări ale tipului în cauză și prețul mediu ponderat practicat pentru acest tip este egal sau mai mare decât costul unitar ajustat, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului intern real, exprimat în media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului în cauză pe parcursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile. S-a constatat că același este cazul pentru toate tipurile de produs vândute atât pe piața internă, cât și la export către Comunitate de către Silvinit și Uralkali.

(49)

În cazul în care prețurile interne ale unui tip dat vândut de un producător-exportator nu au putut fi utilizate pentru stabilirea valorii normale întrucât acest tip nu este vândut pe piața internă în cantități reprezentative, a trebuit să se recurgă la o altă metodă. În lipsa unei alte metode adecvate, valoarea normală a trebuit construită.

(50)

În toate cazurile în care valoarea normală construită s-a utilizat și în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, această valoare normală a fost construită adăugându-se la costurile de producție ale tipurilor exportate un procent corespunzător pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și o marjă de profit rezonabilă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor de desfacere, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale, precum și profiturilor s-au bazat pe datele reale privind producția și vânzările, în cursul operațiunilor comerciale normale, ale produsului similar pe piața internă.

(51)

Ancheta a stabilit că costurile energiei, în special ale electricității și gazului utilizate în procesul de extracție și de fabricare a produsului în cauză, reprezintă un mare procentaj din costul total de producție al producătorilor de potasă, nu numai în Rusia, însă și în alte țări producătoare. S-a considerat necesar, în speță, să se compare costurile de achiziție ale unității de energie ale producătorilor ruși cu cele ale altor mari producători de potasă cu metode și niveluri de producție similare și care beneficiază de aceleași avantaje naturale cu scopul de a stabili dacă prețurile plătite nu sunt anormal de scăzute și dacă acestea reflectă în mod real costurile normale. Rusia neavând alt producător de potasă, aceste informații au fost căutate și obținute de la cei doi producători canadieni.

(52)

Datele comunicate demonstrează că nevoile energetice ale celor doi producători canadieni sunt similare cu cele ale producătorilor ruși și că electricitatea și gazul achiziționate de aceste societăți provin de la o centrală hidroelectrică, respectiv de la mari zăcăminte de gaz din țară, întocmai ca și electricitatea și gazul utilizate de societățile rusești. Comparația a demonstrat că prețul unitar plătit pentru electricitate de producătorii canadieni este similar cu cel plătit de producătorii ruși.

(53)

Fiind vorba despre aprovizionarea cu gaz, s-a stabilit, din datele cuprinse în Raportul anual 2004 publicat de furnizorul de gaz rus OAO Gazprom (al cărui distribuitor regional era furnizorul producătorilor-exportatori ruși în cauză), că prețul plătit de cei doi producători pe piața internă era aproape o cincime din prețul de export al gazului natural rus. Același raport precizează că OAO Gazprom și Guvernul Federației Ruse se străduiesc să optimizeze reglementarea prețurilor cu ridicata ale gazului. În conformitate cu analiza prezentată în raport, există riscul ca gazul natural vândut pe piața internă să fie vândut la preț scăzut, iar grupul Gazprom trebuie să furnizeze gaz consumatorilor ruși natural la prețuri care sunt reglementate de Serviciul federal al prețurilor. Raportul precizează că, încă de acum, aceste prețuri sunt net inferioare prețurilor internaționale ale gazului natural. În plus, astfel cum s-a constatat în cursul anchetei de reexaminare anterioare, care s-a încheiat în noiembrie 2005 prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1891/2005, Raportul anual 2003 precizează că OAO Gazprom nu a realizat nici un beneficiu pe piața internă. Dat fiind că prețurile achitate de societățile în cauză nu au crescut, nimic nu prevede că altfel ar sta lucrurile pe parcursul perioadei de anchetă. Ca urmare, reiese în mod clar din toate datele disponibile că gazul vândut clienților naționali se face la prețuri reglementate net inferioare pragului de rentabilitate. Ancheta a demonstrat, dealtfel, că cei doi producători ruși plătesc un preț mult mai scăzut decât cei doi producători canadieni.

(54)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a considerat că, în comparație cu prețul gazului exportat din Rusia și cu prețul aplicat de un furnizor de gaz canadian unor mari utilizatori industriali din Canada, prețurile practicate pe parcursul perioadei de anchetă de către furnizorul regional față de producătorii ruși de potasă nu pot reflecta în mod corespunzător costurile aferente producției de gaz. Prin urmare, Costul de producție a fiecărei societăți rusești a fost adaptat conform articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În lipsa oricărei alte baze adecvate, această adaptare s-a efectuat pe baza informațiilor privind prețul gazului exportat fără taxe de transport, TVA și accize. Această metodă a fost deja utilizată în cursul anchetei de reexaminare anterioară, care s-a încheiat în noiembrie 2005 prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1891/2005.

(55)

În ceea ce privește adaptarea la prețurile gazului natural, autoritățile ruse au afirmat că procedurile antidumping trebuie să țină seama în mod corespunzător de avantajele comparative sau concurențiale naturale. Acestea au pretins, de asemenea, că metoda utilizată pentru stabilirea profiturilor în cursul construirii valorii normale este ilegală și inacceptabilă. Este necesar să se reamintească, în această privință, că nu s-a efectuat nici o ajustare în temeiul eventualelor avantaje comparative sau concurențiale evocate. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat la considerentele 51-54, costurile gazului asociate producției de clorură de potasiu au făcut obiectul unei ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, deoarece acestea nu se reflectau în mod corespunzător în contabilitatea părților în cauză. În ceea ce privește valoarea normală, aceasta s-a construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, astfel cum s-a explicat la considerentul 50. Ca urmare, aceste argumente au fost respinse.

(56)

Fiind vorba tot despre costul de producție, industria comunitară a afirmat că amortizarea bazată, cum este cazul de obicei, pe valoarea de achiziție (istorică) a activelor nu va reflecta în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, costurile legate de producția produsului în cauză și, ca urmare, se impune o ajustare la creșterea costurilor producătorilor ruși.

(57)

În această privință, din vizitele de verificare la producătorii ruși a reieșit că valoarea istorică a activelor acestora a fost stabilită pe baza evaluărilor efectuate în 1993 în cadrul procesului de privatizare. Această valoare a fost apoi revizuită între 1993 și 1997 în funcție de „coeficienții de reevaluare” stabiliți de guvernul rus pentru a face față hiperinflației. La sfârșitul anului 1997, în urma unui decret al guvernului rus, activele au făcut obiectul unei evaluări independente bazate pe trei criterii fundamentale, printre care valoarea de înlocuire. Rezultatele acestor evaluări independente apar în bilanțul de deschidere al societăților din 1998.

(58)

Prin urmare, în absența informațiilor doveditoare care să ateste că deprecierea activelor nu se reflectă corect în contabilitatea producătorilor-exportatori, s-a considerat că nu se justifică, pentru moment, ajustarea taxelor de amortizare de care s-a ținut seama în costul de producție utilizat pentru stabilirea valorii normale a societăților.

(59)

În ceea ce privește Silvinit, s-a constatat că, pe parcursul perioadei de anchetă, societatea a vândut potasă în Comunitate: (1) direct clienților independenți din Comunitate; (2) prin intermediul importatorilor legați din Comunitate și (3) prin intermediul unui comerciant independent stabilit în Elveția. În ceea ce privește Uralkali, toate vânzările sale de potasă către Comunitate s-au efectuat prin intermediul comercianților independenți stabiliți în Cipru și în Elveția.

(60)

În toate cazurile în care vânzările la export s-au efectuat către clienți independenți din Comunitate, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, anume pe baza prețului plătit real sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut la export. Pentru vânzările comerciantului legat de importatori legați din Comunitate, prețul de export a fost construit pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată unui client independent. S-au efectuat ajustări pentru a se ține seama de toate costurile, în special de costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale și de drepturi vamale, suportate de acești importatori între import și revânzare, precum și de o marjă de profit adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. S-a considerat adecvată pentru acest tip de piață o marjă de profit de 7,9 %, care corespunde celei a importatorilor independenți.

(61)

În sensul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În acest temei, s-au efectuat ajustări, după caz, în cadrul impozitelor indirecte, al costurilor de transport (în special al cheltuielilor de manipulare), al navlului maritim, al cheltuielilor de asigurare, al costurilor de ambalaj și al costului creditului. S-au efectuat, de asemenea, ajustări în cazul în care vânzările la export s-au realizat prin intermediul unei societăți legate stabilită într-o altă țară decât un stat membru al Comunității, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Această adaptare s-a efectuat la un nivel de 3 % considerat adecvat pentru a reflecta comisioanele plătite agenților independenți din acest sector.

(62)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping s-a stabilit pe baza unei comparații, pe tip de produs, între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export. Această comparație a demonstrat că importurile produsului în cauză vândut de către exportatorii care au cooperat fac obiectul unui dumping important, mai mare de 8 % pentru Uralkali și de 14 % pentru Silvinit.

(63)

Comparația între datele referitoare la exporturile către Comunitate comunicate de producătorii-exportatori și volumul total al importurilor, astfel cum reiese din statisticile privind importul ale Eurostat, indică un grad ridicat de cooperare deoarece, pe parcursul perioadei de anchetă, producătorii-exportatori care au cooperat reprezintă totalitatea importurilor comunitare din Rusia.

(64)

Dat fiind că cei trei producători care au cooperat reprezintă totalitatea importurilor din țările în cauză, examinarea probabilității unei continuări a dumpingului în caz de abrogare a măsurilor s-a bazat, într-o mare măsură, pe informațiile pe care aceștia le-au comunicat.

(65)

Pentru a stabili dacă există o probabilitate a continuării dumpingului, Comisia examinează dacă exporturile țărilor în cauză către Comunitate fac în prezent obiectul practicilor de dumping; într-adevăr, în astfel de cazuri, este rezonabil să se considere, în lipsă de informații care să dovedească contrariul, că aceste practici riscă să se continue în viitor. În legătură cu aceasta se reamintește că dumpingul al cărui obiect este potasa originară din cele două țări în cauză rămâne ridicat (a se vedea considerentele 26-62).

(66)

De asemenea, este necesar să se precizeze că prețurile aplicate la exportul către țările terțe de către toți producătorii în cauză sunt, în medie, inferioare prețurilor de vânzare practicate de industria comunitară în Comunitate, ceea ce înseamnă că nivelul de preț care predomină pe piața comunitară a produsului în cauză o face pe aceasta din urmă foarte atractivă pentru exportatorii din țările în cauză. S-a considerat, așadar, că în cazul abrogării măsurilor în vigoare, ar exista efectiv un interes economic în reorientarea exporturilor către piața comunitară, mai rentabilă.

(67)

Belaruskali a reușit să-și mărească producția cu 25 % în perioada în cauză. Astfel cum o demonstrează tabelul următor, volumele de producție au crescut în principal în 2003 și pe parcursul perioadei de anchetă.

(68)

Pe parcursul perioadei în cauză, Belaruskali și-a mărit capacitățile de producție cu 3 %. O nouă creștere cu 12 puncte procentuale se prevede pentru 2006. În plus, s-a observat că, atunci când producea practic la capacitățile sale maxime pe parcursul perioadei de anchetă, Belaruskali a declarat o creștere semnificativă a capacităților sale și a investițiilor sale totale pentru 2005 și 2006. Capacitățile de producție și investițiile, convertite în euro, sunt prezentate în continuare sub formă de indici:

(69)

Ținând seama de cele menționate anterior, se poate concluziona că Bealruskali dispune de capacitățile necesare creșterii exporturilor sale către piața comunitară în caz de abrogare a măsurilor. Într-adevăr, societatea a declarat o nouă mărire a capacităților sale de producție și importante investiții.

(70)

Vânzările de potasă pe piața internă din Belarus au rămas slabe pe parcursul perioadei în cauză, reprezentând mai puțin de 10 % din totalul vânzărilor societății Belaruskali. De fapt, volumul vânzărilor realizate pe piața internă a scăzut cu 3 % între 2001 și perioada de anchetă. Această piață în ușoară restrângere nu a putut absorbi creșterea producției. Aceasta nu se va schimba în viitor. Prin urmare, societatea trebuie să exporte o parte esențială a producției sale.

(71)

Din informațiile comunicate de singurul producător-exportator din Belarus a reieșit că vânzările către alte piețe decât UE au avut loc în cantități importante, reprezentând 82 % din totalul exporturilor sale (destinate, în principal, Republicii Populare Chineze, Braziliei și Indiei). În plus, volumele de export cu destinația țări terțe au crescut cu 25 % între 2001 și perioada de anchetă. Prin urmare, ancheta a confirmat că producția de potasă din Belarus este, în principal, dirijată către piețele de export și aceasta în cantități crescânde.

(72)

Prețurile tipurilor de potasă vândute de Belaruskali în Comunitate sunt, în medie, ușor mai mari decât prețurile tipurilor corespunzătoare vândute pe piețele terțe. Deoarece, astfel cum s-a concluzionat la considerentul 44, vânzările la export din Belarus către Comunitate se fac la prețuri de dumping, rezultă că exporturile cu destinația piețe terțe fac obiectul unui dumping puțin mai ridicat. În plus, datorită prețurilor ușor mai ridicate care se practică aici, a proximității sale, a riscului de plată redusă din cauza solvabilității clienților și a condițiilor de plată mai favorabile, piața comunitară este mai atractivă pentru exporturile de potasă efectuate în dumping de societatea în cauză.

(73)

Producătorii ruși au reușit să-și mărească producția cu 29 % în perioada în cauză. Astfel cum o demonstrează tabelul următor, volumele de producție au crescut în principal pe parcursul perioadei de anchetă.

(74)

În timp ce capacitățile lor de producție au rămas stabile în perioada în cauză, cele două societăți rusești au anunțat o creștere cu 6 % pentru anul 2006. În plus, din informațiile pe care acestea le-au comunicat reiese că amândouă au încă capacități disponibile pentru creșterea producției lor de potasă.

(75)

De asemenea, acestea au anunțat o creștere importantă a investițiilor pentru 2005 și 2006. Investițiile, convertite în EUR, sunt prezentate în continuare sub formă de indici:

(76)

Ținând seama de cele menționate anterior, se poate concluziona că producătorii-exportatori ruși dispun de capacități pentru intensificarea exporturilor lor cu destinația piața comunitară în caz de abrogare a măsurilor. În plus, ambii au declarat o creștere importantă a investițiilor care lasă să se prevadă o nouă mărire a capacităților lor de producție.

(77)

Vânzările de potasă pe piața internă rusă au rămas slabe în perioada în cauză, reprezentând mai puțin de 15 % în medie din totalul vânzărilor celor două societăți. Volumul vânzărilor realizate pe piața internă a crescut cu 5 % între 2001 și perioada de anchetă. Creșterea pieței interne fiind insuficientă să absoarbă creșterea producției (29 %), cele două societăți trebuie să exporte o parte esențială a volumelor produse.

(78)

Din informațiile comunicate de producătorii-exportatori a reieșit că vânzările către alte piețe decât UE au în vedere cantități importante, reprezentând 95 % din totalul exporturilor lor (destinate, în principal, Republicii Populare Chineze și Braziliei). În plus, exporturile cu destinația țările terțe au crescut cu 46 % între 2001 și perioada de anchetă. Prin urmare, ancheta a confirmat că producția rusă de potasă este, în principal, dirijată către piețele de export și aceasta în cantități crescânde.

(79)

Prețurile tipurilor de potasă vândute de societățile în cauză în Comunitate sunt inferioare prețurilor tipurilor corespunzătoare vândute pe piețele terțe. Cu toate acestea, piața comunitară rămâne atractivă pentru exporturile de potasă efectuate în dumping de societățile în cauză datorită proximității, a riscului de plată redusă ca urmare a solvabilității clienților și a condițiilor de plată mai favorabile.

(80)

Faptul că nivelul de preț practicat în general de producătorii comunitari din Comunitate este mai mare decât nivelul mediu al prețurilor aplicate de producătorii-exportatori din Belarus și Rusia la export către piețele terțe trebuie considerat ca o stimulare în vederea intensificării exporturilor în dumping către Comunitate.

(81)

Deoarece producătorii-exportatori, atât din Belarus, cât și din Rusia, dispun de capacități neutilizate și că toți au acceptat mari investiții și și-au mărit puternic capacitățile de producție, se poate concluziona că, în caz de abrogare a măsurilor, orice producție suplimentară se va exporta către Comunitate sau că exporturile dirijate în prezent către piețele terțe vor fi reorientate în volume importante către piața comunitară.

(82)

În plus, ancheta a demonstrat că, pe parcursul perioadei de anchetă, piața extracomunitară de potasă se caracterizează printr-o anumită volatilitate, care se manifestă prin mari fluctuații ale prețurilor de export. Această volatilitate se impută situației excepționale care rezultă din explozia cererii pe unele piețe care apar, precum cele din Asia și America Latină. În aceste circumstanțe, este probabil ca unele cantități importante de potasă din Belarus și Rusia să fie reorientate către piața destul de stabilă, a Comunității în caz de saturare a acestor piețe de export, atrăgând după sine o stagnare sau o slăbire a cererii. De asemenea, este necesar să se precizeze în această privință că exporturile către piețele de peste mări generează cheltuieli de transport în mod evident mult mai ridicate decât exporturile către piața comunitară care, având în vedere proximitatea sa, este accesibilă la costuri mai mici cu vaporul sau cu trenul.

(83)

În ceea ce privește prețurile, ancheta a demonstrat că importurile comunitare originare din Belarus și din Rusia se realizează întotdeauna la prețuri de dumping. În lipsa unor indicații în sens contrar, este necesar să se creadă că dumpingul riscă să se continue în viitor.

(84)

Din toate aceste motive, s-a ajuns la concluzia că există probabilitatea ca importurile în dumping din țările în cauză să continue și chiar să crească în mod considerabil în caz de abrogare a măsurilor.

(85)

Ancheta a confirmat că cei trei producători comunitari reclamanți reprezintă 99 % din producția comunitară de potasă. Prin urmare, aceștia constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(86)

Deoarece doi producători comunitari sunt societăți legate (Cleveland Potash Ltd. și Iberpotash S.A. aparțin amândouă grupului ICL, Israel Chemicals Ltd, Tel-Aviv), industria comunitară se constituie numai din două grupe independente de fabricanți, și anume grupul ICL și K + S Kali GmbH.

(87)

Deoarece industria comunitară nu cuprinde decât două grupe de fabricanți, datele care o privesc se pot prezenta numai sub formă de indici, din motive de confidențialitate. În sensul analizei prejudiciului, numai potasa produsă de industria comunitară a fost luată în considerare. Revânzările de potasă achiziționată au fost excluse (în special potasa produsă de grupul ICL din Israel).

(88)

Indicatorii de prejudiciu au fost analizați pe baza datelor Eurostat și a informațiilor comunicate de producătorii-exportatori care au cooperat și de industria comunitară în răspunsurile lor la chestionar.

(89)

Consumul comunitar total de potasă s-a calculat prin adăugarea importurilor comunitare de potasă originară din țările în cauză și din toate celelalte țări terțe la vânzările realizate de industria comunitară pe piața Comunității.

(90)

Pe această bază, consumul comunitar a crescut, trecând de la 7 231 000 tone în 2001 la 8 030 000 tone în perioada de anchetă, ceea ce corespunde unei creșteri de aproximativ 11 %.

(91)

În perioada în cauză, aproape toate importurile în UE-15 din Belarus și din Rusia s-au efectuat în regim de perfecționare activă, contrar importurilor în UE-10. Importurile efectuate în acest regim intră în concurență cu produsul similar fabricat de industria comunitară deoarece acestea sunt prelucrate în Comunitate de fabricanți de îngrășăminte care achiziționează de la industria comunitară o parte din materiile prime pe care le utilizează pentru a produce îngrășăminte complexe, destinate, de asemenea, exportului. În conformitate cu practica constantă a instituțiilor comunitare, importurile efectuate în regim de perfecționare activă s-au luat în considerare pentru a stabili consumul comunitar și a analiza importurile din țările în cauză.

(92)

Pe parcursul perioadei de anchetă, producătorii-exportatori din țările în cauză au vândut potasa pe piața UE-10 în cadrul unor angajamente speciale în temeiul extinderii prevăzute la considerentul 3. Cantitățile vândute în conformitate cu termenii acestor angajamente au fost luate în considerare pentru a raporta prezența țărilor în cauză pe piața UE.

(93)

Volumul importurilor de potasă originară din Rusia în UE-25 a crescut cu 19 % în perioada în cauză. În aceeași perioadă, volumul importurilor originare din Belarus a crescut cu 44 %. Volumul total al importurilor din țările în cauză, calculat pentru UE-25, a înregistrat o creștere 37 % în perioada în cauză. După o ușoară restrângere în 2002 datorată scăderii vânzărilor din Belarus, în special cele cu destinația Spania, vânzările țărilor în cauză au crescut foarte mult în 2003 și 2004, cu aproximativ 20 % anual.

(94)

Cota de piață a importurilor din țările în cauză a crescut cu 23 % în Comunitate în perioada în cauză. Cu toate acestea, prezenta creștere nu a fost constantă: cota lor de piață a rămas practic stabilă până în 2003 înainte de a crește brusc în 2004.

(95)

În perioada în cauză, cu privire la prețurile la importurile care fac obiectul anchetei s-a înregistrat o tendință de scădere, astfel cum o demonstrează tabelul următor. S-a observat o creștere moderată pe parcursul perioadei de anchetă ca urmare a creșterii solicitării din alte țări terțe, în special din China. Cu toate acestea, prezenta creștere a fost mult mai mică decât scăderile înregistrate în cursul anilor precedenți.

(96)

Prețul potasei din țările în cauză a scăzut în medie cu 7 % în perioada în cauză.

(97)

Pentru a stabili subcotarea prețurilor, prețul potasei originară din Belarus și din Rusia vândură la export unor clienți independenți s-a comparat cu prețurile facturate de industria comunitară clienților săi pe piața Comunității. Astfel, s-a stabilit o marjă de subcotare de 18 % pentru potasa originară din Belarus, în timp ce s-a constatat o marjă de subcotare cuprinsă între 17 și 23 % pentru potasa de origine rusă.

(98)

În perioada în cauză, producția comunitară totală de potasă a crescut ușor, cu excepția anului 2002, când aceasta a scăzut ușor deoarece un producător comunitar nu a putut extrage suficient minereu. Cifrele privind producția comunitară de potasă au evoluat după cum urmează:

(99)

Capacitățile de producție ale industriei comunitare au rămas stabile pe tot parcursul perioadei în cauză. Cifrele privind capacitățile de producție de potasă au evoluat după cum urmează:

(100)

Procentul de utilizare a capacităților din industria comunitară a scăzut în 2002, înainte de a afișa o tendință în creștere în 2003, cu 3 % pe tot parcursul perioadei în cauză.

(101)

Astfel cum demonstrează următorul tabel, volumul total al vânzărilor din industria comunitară unor clienți independenți din UE a înregistrat o ușoară creștere cu 1 % în perioada în cauză:

(102)

Cota de piață deținută de industria comunitară a regresat continuu în perioada în cauză:

(103)

Piața comunitară a potasei a înregistrat o creștere de 11 % în perioada în cauză, fără ca industria comunitară să profite din aceasta. Aceasta a reușit să-și crească vânzările în UE numai cu 1 %, ceea ce este net inferior creșterii pieței.

(104)

Ancheta a demonstrat că prețul mediu de vânzare a producătorilor comunitari a crescut cu 6 % în perioada în cauză. La început acesta a rămas stabil între 2001 și 2003, înainte de a crește cu 6 % între 2003 și perioada de anchetă. Această creștere a coincis cu creștere importantă a cererii din alte țări terțe, în special în Republica Populară Chineză, ceea ce demonstrează că prețurile potasei pe piața comunitară sunt influențate de evoluția cererii pe alte piețe. Prețul mediu practicat de industria comunitară pe piața Comunității a evoluat în următorul mod:

(105)

Rentabilitatea vânzărilor interne din industria comunitară, exprimată în procent al vânzărilor nete, s-a îmbunătățit în perioada în cauză. După ce a înregistrat pierderi în 2001 și în 2002, industria comunitară și-a redobândit rentabilitatea în 2003 și 2004. Rentabilitatea industriei comunitare pe piața Comunității a evoluat după cum urmează:

(106)

Ocuparea forței de muncă a rămas în esență stabilă în industria comunitară:

(107)

Stocurile de închidere ale producătorilor comunitari de potasă au scăzut continuu, regresând cu aproximativ 27 % în perioada în cauză. În medie, pe termen mediu, stocurile de închidere din industria comunitară se ridică la aproximativ 500 000 tone. La sfârșitul perioadei de anchetă, acestea se situau sub această medie, din motive logistice și deoarece vânzările au crescut, în special, ca urmare a unei creșteri a exporturilor. Stocurile de închidere din industria comunitară a potasei au evoluat după cum urmează:

(108)

Inițial, între 2001 și 2002, totalul investițiilor din industria comunitară a crescut foarte mult, înainte de a scădea cu 22 % mai mult decât în 2001, în principal pentru că unul din producătorii comunitari a decis să reducă investițiile sale de înlocuire. Investițiile din industria comunitară au evoluat după cum urmează:

(109)

Deoarece valoarea contabilă netă a activelor destinate producției produsului similar a rămas practic neschimbată în perioada în cauză, randamentul investițiilor a cunoscut o evoluție paralelă cu cea a rentabilității.

(110)

Fluxurile totale de lichidități din industria comunitară au început să scadă brusc între 2001 și 2002, înainte de a crește în 2003 și pe parcursul perioadei de anchetă. În perioada în cauză, acestea au crescut cu 64 %.

(111)

Toți producătorii comunitari aparțin unor mari grupuri cotate la bursă, ceea ce le permite să mobilizeze capitaluri în cadrul aceluiași grup.

(112)

Ținând seama de volumul și prețurile importurilor din cele două țări în cauză, efectul, asupra industriei comunitare, a mărimii reale a marjei de dumping constatată pe parcursul perioadei de anchetă nu se poate considera ca fiind neglijabilă. Cu toate acestea, este necesar să se remarce, pe de o parte, că marja de dumping din Belarus este mai mică decât cea stabilită în cursul anchetei anterioare și, pe de altă parte, că volumul importurilor în dumping din Belarus și din Rusia a crescut de la sfârșitul anchetei.

(113)

Industria comunitară este încă în proces de redresare după dumpingul anterior. În perioada în cauză, această redresare se manifestă, într-o anumită măsură, prin creșterea prețurilor de vânzare și evoluția pozitivă a indicatorilor, precum producția, utilizarea capacităților, volumul vânzărilor și stocurile. Aceste elemente pozitive au permis industriei comunitare să fie rentabilă pe parcursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, industria comunitară a asistat la restrângerea cotei sale de piață și, astfel cum s-a menționat anterior, a trebuit să-și restrângă investițiile. În plus, beneficiile sale rămân sensibil mai mici față de ceea ce aceasta ar putea sconta în mod normal în lipsă de importuri în dumping, anume cu 9 %. Se poate, deci, concluziona că industria comunitară și-a revenit parțial din dumpingul prejudiciabil, însă situația sa rămâne precară.

(114)

După ce au fost informați cu privire la concluziile anchetei, un exportator și o parte interesată au afirmat că evoluția unor indicatori de prejudiciu a avut de suferit din cauza faptului că un producător comunitar stabilit în Franța a încetat să producă potasă pe parcursul perioadei în cauză. Este necesar să se precizeze în legătură cu aceasta că, în măsura în care acest producător francez a încetat să producă în 2001 și în măsura în care luarea sa în considerare în sensul analizei prejudiciului numai pentru acest unic an ar fi denaturat comparabilitatea datelor, informațiile referitoare la acesta nu au fost incluse în indicatorii de prejudiciu.

(115)

Volumul importurilor de potasă din alte țări terțe a crescut în perioada în cauză, ajungând de la aproximativ 1 016 000 tone în 2001 la 1 255 000 tone în perioada de anchetă, ceea ce corespunde unei creșteri de 24 %. Această creștere se datorează în mare parte importurilor din Israel și Iordania. Este necesar să se precizeze că importurile din Israel sunt în principal rezultatul societăților legate de industria comunitară.

(116)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe a înregistrat o ușoară creștere, ajungând de la 14 % în 2001 la 15 % în 2004. Aceste importuri sunt destinate în principal UE-15.

(117)

În conformitate cu Eurostat, prețul mediu de vânzare a acestor importuri a scăzut, regresând de la 134,94 EUR pe tonă în 2001 la 127,24 EUR pe tonă pe parcursul perioadei de anchetă, însă a rămas superior prețului industriei comunitare și depășește cu mult prețurile potasei originare din Rusia și Belarus. Evoluția sa este detaliată în continuare:

(118)

Din cele menționate anterior reiese că, ținând seama, în special, de prețurile cele mai ridicate ale acestora și de cota lor de piață stabilă, importurile din alte țări terțe nu au afectat situația actuală a industriei comunitare.

(119)

Exporturile industriei comunitare către țări terțe au evoluat în mod pozitiv, realizând o creștere de 23 % pe parcursul perioadei în cauză. Prin urmare, acestea nu au avut un impact negativ asupra situației industriei comunitare. În detaliu, acestea au evoluat după cum urmează:

(120)

Astfel cum s-a precizat la considerentul 90, consumul comunitar de potasă a crescut cu aproximativ 11 % în perioada în cauză, atingând cel mai ridicat nivel al său în 2004.

(121)

În timp ce cota de piață a industriei comunitare s-a micșorat cu 9 %, cea a țărilor în cauză a crescut cu 23 % în perioada în cauză.

(122)

Cota de piață a celorlalte țări terțe a câștigat 1 punct procentual pentru a atinge 15 % la prețuri care nu generau o subcotare a prețurilor de vânzare a industriei comunitare. Prin urmare, s-a considerat că importurile din alte țări terțe nu au avut nici un impact semnificativ asupra situației economice din industria comunitară pe parcursul perioadei de anchetă.

(123)

În paralel, situația economică din industria economică a cunoscut o evoluție mixtă. Unii indicatori de prejudiciu, precum cota de piață și investițiile, au evoluat negativ, în timp ce alții, precum producția, volumul și prețurile de vânzare sau rentabilitatea, s-au îmbunătățit.

(124)

Ancheta a demonstrat că prețurile de import sunt anormal de scăzute și continuă să facă obiectul unui dumping, afectând volumele de vânzare, cota de piață și, prin urmare, rentabilitatea industriei comunitare. Efectul negativ asupra volumelor de vânzare din industria comunitară este demonstrat de faptul că acestea au progresat foarte puțin (+1 %) în raport cu creșterea consumului observată pe piața Comunității pe parcursul perioadei în cauză (+11 %). Doar în cursul ultimelor șase luni din perioada de anchetă s-a îmbunătățit puțin situația privind prețurile de import, atunci când acestea au crescut datorită angajamentului în vigoare.

(125)

În mod global, industria comunitară ar rămâne vulnerabilă față de continuarea dumpingului prejudiciabil în caz de expirare a măsurilor.

(126)

Elementele menționate anterior nu au permis stabilirea clară a existenței unei continuări a prejudiciului. Prin urmare, s-a examinat probabilitatea reapariției acestui prejudiciu.

(127)

S-a ajuns anterior la concluzia (a se vedea considerentul 84) că importurile în dumping din țările în cauză vor crește semnificativ în caz de abrogare a măsurilor. Într-adevăr, piața comunitară este atractivă ca urmare a proximității sale geografice față de celelalte mari piețe de export (Brazilia, China și India) și a modalităților sale de plată care sunt mai favorabile. În plus, piețele interne ale producătorilor-exportatori absorb numai o parte limitată a producției lor.

(128)

Capacitățile de producție din Belarus și Rusia au rămas stabile în perioada în cauză, ridicându-se la un total de 20 milioane de tone, ceea ce reprezintă aproximativ 33 % din capacitatea mondială și aproximativ 250 % din consumul comunitar. Se prevăd importante investiții care vizează creșterea capacităților de producție, iar Rusia dispune de capacități neutilizate.

(129)

În plus, redresarea parțială a industriei comunitare descrisă la considerentul 113 se datorează, într-o largă măsură, existenței măsurilor antidumping și ar fi compromisă în cazul abrogării acestora. Abrogarea măsurilor ar provoca o creștere a vânzărilor de potasă din țările în cauză pe piața Comunității. Această creștere a vânzărilor ar trece obligatoriu printr-o subcotare a nivelurilor de prețuri actuale, care ar atrage inevitabil o erodare a prețurilor de vânzare și un regres al rentabilității industriei comunitare, cauzând astfel un prejudiciu.

(130)

Astfel cum s-a explicat anterior, situația industriei comunitare rămâne precară și vulnerabilă. S-a concluzionat la considerentul 81 că Belarus și Rusia vor exporta probabil orice producție suplimentară către Comunitate, în caz de expirare a măsurilor. Deoarece aceste exporturi s-ar efectua probabil la prețuri de dumping, ar rezulta din aceasta o deteriorare a vânzărilor, a cotelor de piață, a prețurilor de vânzare și, în consecință, a situației financiare din industria comunitară. Prin urmare, s-a concluzionat, pe această bază, că expirarea măsurilor antidumping va provoca, după orice probabilitate, o agravare a situației încă fragile a industriei comunitare și o reapariție a prejudiciului. Prin urmare s-a propus menținerea măsurilor antidumping actuale.

(131)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prorogarea măsurilor antidumping în vigoare este sau nu contrară interesului Comunității în ansamblul său. Examinarea interesului Comunității s-a bazat pe o apreciere a diferitelor interese în joc, în special cele din industria comunitară, a importatorilor și utilizatorilor produsului în cauză. În scopul evaluării impactului probabil al menținerii măsurilor, serviciile Comisiei au solicitat informații tuturor părților interesate menționate anterior.

(132)

Ar trebui să se reamintească că anchetele anterioare au condus la concluzia că instituirea și prorogarea măsurilor nu sunt contrare interesului Comunității.

(133)

Din cauza numărului mare de importatori, s-a decis să se recurgă la eșantionare. În acest scop s-au trimis chestionare la douăzeci și unu importatori/utilizatori care au răspuns la acestea. Eșantionul reținut cuprinde cinci importatori comunitari. În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, acesta acoperă peste 80 % din totalul importurilor și corespunde celui mai mare volum reprezentativ de importuri asupra căruia ancheta se putea desfășura, ținând seama de timpul disponibil. Fiecare din cei cinci importatori incluși în eșantion a furnizat un răspuns complet la chestionar.

(134)

În total, s-au adresat douăzeci și trei chestionare unor utilizatori dintre care au răspuns șapte. De asemenea, s-au trimis chestionare organizațiilor de importatori/utilizatori. Asociația Europeană a importatorilor de îngrășăminte (EFIA) și mai multe asociații de utilizatori din diferite state membre au răspuns la acestea.

(135)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda constatărilor privind continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului, există motive imperioase de a concluziona că nu este în interesul Comunității menținerea măsurilor în acest caz special.

(136)

S-a stabilit în cursul prezentei anchete că industria comunitară este viabilă și competitivă, însă situația sa rămâne precară. Aceasta se explică în parte prin reducerea cotei sale din piața comunitară, precum și prin rentabilitatea sa nesatisfăcătoare, situația profitului neajungând la nivelul normal și stabil care să-i permită să facă față investițiilor masive necesare redeschiderii unor perspective solide pe termen lung.

(137)

Asociația sindicală reprezentând minerii din Comunitate și General Workers Union (Regatul Unit) s-au manifestat argumentând că industria comunitară este un mare furnizor de locuri de muncă în Comunitate, care ar fi amenințate în caz de abrogare a măsurilor.

(138)

Având în vedere dificultățile economice întâlnite de industria comunitară în trecut și situația pieței, care rămâne volatilă, astfel cum s-a constatat pe parcursul perioadei de anchetă, s-a considerat că abrogarea măsurilor ar pune în pericol situația industriei comunitare. Este foarte probabil că situația acesteia s-ar deteriora din nou, în detrimentul rentabilității moderate pe care o afișează în prezent, ceea ce ar putea atrage o puternică reducere a investițiilor, precum și concedieri masive.

(139)

În schimb, menținerea măsurilor ar permite industriei comunitare continuarea redresării sale, dându-i, în special, posibilitatea de a accepta investițiile necesare pentru a-și asigura viabilitatea și competitivitatea pe termen lung. Prin urmare, ar fi în interesul său să proroge măsurile.

(140)

Importatorii de potasă care au cooperat s-au opus, în general, prorogării măsurilor antidumping. Aceștia a afirmat că menținerea măsurilor va avea repercusiuni negative, distrugând legăturile stabilite cu vechii lor furnizori, mai ales în cazul în care angajamentele tocmai au încetat. Aceștia au subliniat că, în caz de menținere a măsurilor, producătorii comunitari ar putea obține o poziție dominantă pe piața Comunității, reducând astfel libera concurență la minim și provocând o nouă creștere a prețurilor. Cu toate acestea, un importator a afirmat că situația actuală garantează buna dezvoltare a pieței, solicitând, în consecință, menținerea măsurilor.

(141)

În timp ce cea mai mare parte din potasă se importa din țările în cauză în UE-15 în regim de perfecționare activă, angajamentele în temeiul extinderii permit importul cu scutire de drepturi vamale din țările în cauză în anumite condiții. În plus, importurile din alte țări terțe au rămas stabile, deținând o cotă de piață de 15 %. Prin urmare, concurența este puternică pe piața comunitară și nu există nici un motiv ca aceasta să se schimbe. Argumentul privind pretinsa poziție dominantă a industriei comunitare trebuie, deci, respins.

(142)

În urma anunțării concluziilor anchetei, mai multe părți interesate au insistat asupra faptului că prorogarea măsurilor va duce la o situație anti-concurențială care va rezulta din poziția dominantă pe care o va ocupa industria comunitară. Este necesar să se precizeze în această privință că ancheta nu a evidențiat nici un element care să arate că măsurile, în afară de a atenua efectele dumpingului prejudiciabil, au modificat profund situația concurențială în favoarea industriei comunitare. Dimpotrivă, importurile din țările în cauză au crescut, iar importurile din alte țări terțe dețin în continuare o parte considerabilă din piața comunitară. Prin urmare, nimic nu pare să demonstreze că prorogarea măsurilor ar putea avea ca rezultat deteriorarea situației concurențiale pe piața Comunității.

(143)

În ceea ce privește pretinsa dificultate de acces la potasa importată pe care le-ar întâmpina importatorii, aceasta a fost respinsă ca nefondată.

(144)

De asemenea, este necesar să se precizeze că importatorii de potasă (comercianții) importă adesea și alte produse. Cu toate că unii își concentrează activitățile lor asupra potasei, aceasta din urmă reprezintă doar 10 % din activitățile altor importatori. În plus, unii importatori care se focalizează în prezent asupra potasei au declarat că ar putea să se orienteze către alte produse cerute de clientela lor, în principal alte îngrășăminte. După ce au luat cunoștință de concluziile anchetei, un importator și o asociație de importatori au afirmat, cu toate acestea, că depind într-o măsură foarte mare de importurile de potasă din Belarus și că vor întâmpina multe dificultăți în schimbarea sursei de aprovizionare în caz de menținere a măsurilor. S-a constatat, cu toate acestea, că importatorii au efectiv posibilitatea de a opta pentru alte surse de aprovizionare, precum industria comunitară sau importurile din alte țări decât Belarus. Această schimbare riscă, cu siguranță, să aibă un impact asupra rezultatelor lor economice și financiare, însă se consideră că rentabilitatea lor nu va fi afectată astfel încât să amenințe viabilitatea lor pe termen lung. După ce s-au examinat toate argumentele prezentate de importatori, s-a concluzionat că măsurile antidumping au un efect relativ limitat asupra situației financiare. Într-adevăr, a reieșit din răspunsurile lor la chestionar verificate că, până în prezent, rentabilitatea lor nu a avut de suferit de pe urma măsurilor antidumping existente. Nu există nici un motiv de a se crede că situația s-ar schimba în mod radical în caz de menținere a măsurilor.

(145)

S-a concluzionat, deci, că prorogarea măsurilor nu va avea impact semnificativ asupra situației importatorilor (comercianților).

(146)

Nu s-a obținut nici o cooperare din partea utilizatorilor direcți de potasă ca îngrășământ (agricultori), cu toate că organizația reprezentativă a acestora a primit un chestionar. Cu toate acestea, o asociație de agricultori dintr-un stat membru a afirmat că drepturile antidumping vor slăbi poziția agricultorilor pe o piață concurențială în care prețurile la import de inputuri, precum îngrășămintele, sunt reglementate contrar prețurilor produselor alimentare importate.

(147)

Acesta argument este inadmisibil deoarece măsurile antidumping nu au nimic în comun cu aspectele generale ale politicii agricole. Anchetele antidumping au ca singur scop restabilirea unei situații de concurență echitabilă ca urmare a unui dumping prejudiciabil. Din lipsă de alt argument solid și de element care să demonstreze că măsurile antidumping existente ar avea urmări negative asupra agricultorilor, trebuie concluzionat că menținerea drepturilor antidumping nu va avea efect negativ major asupra acestora din urmă.

(148)

Utilizatorii care au răspuns chestionarului sunt fabricanți de îngrășăminte care achiziționează potasă de la industria comunitară, importând-o în același timp din țările în cauză sau din alte țări terțe. Pentru aceștia, potasa este o materie primă care intră în fabricarea îngrășămintelor, cuprinzând adesea trei compuși, și anume azot, fosfor și potasiu (îngrășăminte NPK sau îngrășăminte complexe). Potasa este, deci, unul dintre elementele constitutive din costul produselor lor finale, reprezentând în general între 15 și 30 % din costul de producție. Costurile de producție ale îngrășămintelor care conțin potasă au scăzut foarte mult în 2002 și 2003, pentru ca apoi să înceapă să crească moderat pe parcursul perioadei de anchetă, fără a atinge, însă, nivelurile din 2001. Prin urmare, se poate concluziona că măsurile antidumping aplicate potasei nu au avut impact semnificativ asupra structurii costurilor fabricanților de îngrășăminte.

(149)

Majoritatea acestor utilizatori s-au opus menținerii măsurilor, prezentând aceleași argumente ca și importatorii. Cu toate acestea, un producător de îngrășăminte a subliniat că va fi în interesul său să continue să se aprovizioneze de la producători de potasă, atât din Comunitate, cât și din țări terțe.

(150)

De asemenea, fabricanții comunitari de îngrășăminte au afirmat că nu pot face concurență prețurilor produsului final propuse de concurenții lor străini care nu plătesc drepturi antidumping asupra achizițiilor de potasă. Cu toate acestea, este necesar să se precizeze în această privință că fabricanții comunitari de îngrășăminte au posibilitatea să importe în regim de perfecționare activă, anume fără să achite drepturi antidumping. S-a reamintit, de asemenea, că există alte surse de aprovizionare, fie din țări terțe care nu intră sub incidența măsurilor antidumping, fie din Comunitate. În plus, din anchetă nu a reieșit că acești utilizatori nu ar fi capabili să facă concurență îngrășămintelor complexe importate pe piața Comunității.

(151)

Ținând seama de cele afirmate anterior, s-a concluzionat că măsurile nu au impact negativ major asupra situației utilizatorilor. De fapt, efectul lor asupra rentabilității fabricanților de îngrășăminte a fost minim pe parcursul perioadei în cauză și nu a apărut nici un element care să demonstreze că alta ar fi situația în cazul în care acestea s-ar menține. Prin urmare, s-a concluzionat că interesul utilizatorilor nu este de natură să împiedice prorogarea măsurilor.

(152)

În forma lor actuală, măsurile au avut evident un efect stabilizator asupra industriei comunitare care a reușit să iasă din impas și să se redreseze cu o rentabilitate moderată. Aceasta nu ar fi reușit în lipsa acestor măsuri. Cu toate acestea, această evoluție nu a împiedicat continuarea concentrării pieței, astfel cum o dovedește preluarea celor doi producători comunitari de către grupul israelian ICL. În plus, industria franceză de potasă și-a încetat activitatea în 2001, minele fiind epuizate. Importatorii și utilizatorii au declarat că aceste expansiuni au dus practic la apariția, pe piața UE, a unui pol dublu care deține o cotă de piață cumulată de peste 70 % și chiar de peste 80 % pentru UE-15. Prin urmare, aceștia au afirmat că măsurile actuale au afectat concurența pe piață.

(153)

Acest argument trebuie respins, deoarece măsurile actuale au permis industriei comunitare să-și continue activitățile și să se redreseze parțial după efectele dumpingului prejudiciabil. Este probabil ca concurența să fi fost mai redusă în absența măsurilor, deoarece producătorii comunitari ar fi fost constrânși să-și înceteze activitatea. Prin urmare, permițând industriei comunitare să supraviețuiască și să rămână competitivă, menținerea măsurilor împiedică o nouă reducere a concurenței.

(154)

De asemenea, s-a reamintit că prezența altor operatori, fie că provin din țările în cauză, fie din alte țări terțe, asigură concurența pe piața comunitară și că nici un element nu lasă să se prevadă că alta ar fi situația în caz de prorogare a măsurilor.

(155)

După ce s-au analizat diversele interese aflate în joc, s-a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping ar trebui să asigure o evoluție stabilă și previzibilă a pieței comunitare a potasei care să permită industriei comunitare să continue să se redreseze și să rămână competitivă în condiții de concurență echitabilă. Pe de altă parte, lipsită de protecție adecvată împotriva importurilor în dumping, industria comunitară ar trebui, mai mult decât probabil, să renunțe la slaba rentabilitate obținută în ultimii ani și ar asista la degradarea puternică a situației sale. Într-adevăr, în caz de expirare a măsurilor, industria comunitară ar fi constrânsă, după toate probabilitățile, să abandoneze progresiv piața în favoarea exportatorilor din Belarus și din Rusia și în detrimentul importatorilor, agricultorilor și utilizatorilor din Comunitate ale căror posibilități de aprovizionare cu potasă ar fi reduse. Ca urmare, avantajul în materie de prețuri pe care l-ar avea importatorii din expirarea măsurilor este de departe compensat prin avantajele pe care prorogarea lor o oferă industriei comunitare.

(156)

Inconvenientele menținerii măsurilor pentru utilizatori și utilizatorii finali sunt considerate ca fiind din cele mai limitative față de perspectiva asigurării stabilității și viabilității industriei comunitare. Într-adevăr, prorogarea măsurilor nu modifică cu nimic condițiile actuale ale pieței, din cauza cărora utilizatorii nu suferă în realitate. Expirarea lor ar avea, probabil, efecte negative asupra situației din industria comunitară, învingând ponderea pe care acestea pot să o reprezinte pentru utilizatori și utilizatorii finali care nu va fi diferită de ceea ce este în prezent. Ca urmare, s-a concluzionat că nu există un motiv absolut pentru a nu se proroga măsurile antidumping în vigoare în prezent.

(157)

În cadrul reexaminării intermediare privind importurile de potasă originară din Belarus, s-a examinat, de asemenea, cazul în care schimbarea de circumstanțe constatată în raport cu ancheta inițială în ceea ce privește dumpingul ar putea să fie în mod rațional considerată ca durabilă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(158)

Reiese dintr-o comparație, pentru tipuri similare, între valorile normale și prețurile la export stabilite în cadrul prezentei anchete și ancheta anterioară că valoarea normală a crescut considerabil, însă prețul mediu la export a crescut mai mult încă, ceea ce a dus la o scădere a nivelurilor de dumping. În ceea ce privește prețurile practicate de Belarus pe celelalte piețe de export, acestea corespund în general celor din exporturile cu destinația piața comunitară. Nu există nici o dovadă potrivit căreia exporturile din Belarus nu ar continua să fie efectuate la prețuri de dumping, cu toate că la un nivel mai mic decât în trecut. Ținând seama de cele menționate anterior, este normal să se concluzioneze că noua marjă de dumping este de natură durabilă.

(159)

Având în vedere toți acești factori, se consideră oportună modificarea măsurilor existente privind Belarus, readucând marja de dumping la nivelul care a fost stabilit în cadrul prezentei anchete.

(160)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, valoarea dreptului antidumping nu trebuie să depășească marja de dumping stabilită și trebuie să-i fie mai mică, în cazul în care această valoare mai mică este suficientă pentru a elimina prejudiciul suferit de industria comunitară. Dat fiind că măsurile aplicabile în prezent în Belarus au fost calculate pe baza marjei de dumping și a noii marje de dumping care este mai mică decât cea care a fost calculată anterior, este necesar să se ajusteze dreptul la nivelul marjei de dumping, mai mică, stabilită în cadrul prezentei anchete, anume 27,5 %.

(161)

După comunicarea concluziilor definitive, producătorul-exportator din Belarus a oferit un angajament de preț.

(162)

Comisia obișnuiește să nu accepte angajamente din partea societăților care nu corespund criteriilor cerute pentru a putea beneficia de statutul de societate care operează în condițiile unei economii de piață sau de tratamentul individual, considerând că aceste angajamente cauzează dificultăți de ordin practic. Cu toate acestea, se pot accepta angajamente oferite de astfel de societăți în condiții speciale, în special în cazul în care autoritățile țării exportatoare se angajează să ia măsuri astfel încât să se respecte condițiile anexate angajamentului.

(163)

Unul din factorii determinați în acceptarea oricărui angajament este asigurarea existenței unei relații de încredere între Comunitate și părțile din angajament. Este necesar să se reamintească în legătură cu aceasta că s-au adoptat măsuri restrictive de către Consiliu împotriva președintelui Lukashenko și a unor funcționari din Belarus prin Poziția comună 2006/276/PESC (15) și prin Regulamentul (CE) nr. 765/2006 (16). De asemenea, este cazul să se remarce că Belaruskali este o societate controlată în întregime de stat, astfel încât autoritățile actuale exercită o influență directă și decisivă asupra activităților sale. Ca urmare, întrucât Comisia nu a reușit să se asigure că există o relație de încredere între Comunitate și toate părțile din angajament, s-a concluzionat că este imposibilă punerea în aplicare a angajamentului propus de Belaruskali. Prin urmare, oferta a fost respinsă.

(164)

Ținând seama de concluziile la care s-a ajuns privind continuarea dumpingului, probabilitatea reapariției prejudiciului și interesului Comunității, ar trebui să se instituie măsuri asupra importurilor din Rusia pentru a se evita reapariția prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile în dumping.

(165)

Având în vedere concluziile anterioare și în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, este necesar să se mențină măsurile instituite asupra importului de clorură de potasiu originară din Rusia prin Regulamentul (CEE) nr. 3068/92, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1891/2005.

(166)

Angajamentele oferite de cei doi producători ruși au fost acceptate în cadrul reexaminărilor intermediare parțiale care s-au încheiat prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1891/2005.

(167)

Având în vedere concluziile anterioare și în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, măsurile aplicabile importului de clorură de potasiu originară din Belarus trebuie modificate. Aceste măsuri se prezintă în prezent sub formă de sume fixe cuprinse între 19,51 și 48,19 EUR/tonă, conform tipului de produs. Cu toate acestea, s-a constatat pe parcursul prezentei perioade de anchetă că toate exporturile realizate de Belaruskali cu destinația Comunitatea cuprindeau tipuri de produs intrând sub incidența a două coduri NC. Ca urmare, având în vedere informațiile privind celelalte tipuri de produs și având în vedere că tipurile în cauză sunt cele mai comercializate, s-a considerat că soluția cea mai adecvată pentru a aplica drepturile modificate constă în înlocuirea tuturor sumelor fixe printr-un drept ad valorem sau un preț minim de import, bazat pe condițiile care prevalează pe piața potasei pe parcursul perioadei de anchetă.

(168)

Dat fiind că nivelul dumpingului constatat este mai mic decât marja de prejudiciu stabilită în cursul anchetei anterioare, este necesar să se stabilească nivelul dreptului ad valorem la nivelul marjei de dumping, care se ridică la 27,5 %.

(169)

Având în vedere condițiile speciale care prevalează pe piața potasei, și anume creșterea prețurilor de export ale produsului în cauză observată între 2003 și perioada de anchetă, tendință care s-a menținut în 2005 și 2006, s-a considerat oportun să se instituie măsuri care se prezintă sub forma unui preț minim de import: (i) care, pe baza concluziilor stabilite pentru perioada de anchetă, va elimina efectele dumpingului prejudiciabil constatat pentru tipurile de produs care se încadrează la codurile NC 3104 20 50 (coduri TARIC 3104205010 și 3104205090) și 3104 20 90 (cod TARIC 3104209000) importate în Comunitate pe parcursul perioadei de anchetă, care corespund celor mai mari volume ce pot fi, de asemenea, importate în Comunitate în cursul perioadei de aplicare a măsurilor prorogate și (ii) care, având în vedere riscul de eludare a măsurile privind circumstanțele specifice astfel cum au fost descrise la considerentul 163, va fi însoțit de o limită cantitativă peste care se va aplica un drept ad valorem de 27,5 %. Același drept ad valorem se va aplica, de asemenea, importurilor care intră în limita cantitativă, în cazul în care nu se respectă prețul minim de import sau în cazul în care importurile declarate pentru punerea în liberă circulație se încadrează la codurile NC cărora nu se aplică nici un preț minim de import [anume codurile NC 3104 20 10, ex 3105 20 10 (coduri TARIC 3105201010 și 3105201020), ex 3105 20 90 (coduri TARIC 3105209010 și 3105209020), ex 3105 60 90 (coduri TARIC 3105609010 și 3105609020), ex 3105 90 91 (coduri TARIC 3105909110 și 3105909120), ex 3105 90 99 (coduri TARIC 3105909910 și 3105909920)]. Prin urmare, este necesar să se stabilească o limită cantitativă pe baza rezultatelor la exportul către Comunitate realizate recent, anume în 2005, de către exportatorul din Belarus, în măsura în care este vorba de un volum de export pe care acesta îl poate atinge fără să eludeze prețul minim de import. Pe această bază, limita cantitativă pentru aplicare prețului minim de import ar trebui stabilită la 700 000 tone puse în liberă circulație.

(170)

Pentru a se ține seama de faptul produsele se livrează fie pe o bază DAF, fie pe o bază CIF (port comunitar) (în conformitate cu INCOTERMS 2000), iar costurile de transport, de manipulare și de încărcare incluse în prețurile facturate diferă foarte mult după cum transportul se face pe cale terestră până la frontiera terestră a Comunității (DAF) sau pe cale maritimă via porturi terțe până la un port comunitar (CIF port comunitar), este necesar să se diferențieze prețurile minime de import pentru aceste două tipuri de livrare.

(171)

Comisia recunoaște că aplicarea unei limite cantitative necesită un sistem de gestionare care este imposibil de realizat înaintea intrării în vigoare a prezentului regulament. Ținând seama de complexitatea problemei, Consiliul consideră că este necesar să se stabilească de către Comisie, pe cale de regulament, modalitățile de punere în aplicare a sistemului de gestionare a limitei cantitative de îndată ce va fi posibil din punct de vedere tehnic.

(172)

În afară de aceasta, Consiliul recunoaște că, în măsura în care regulamentul de modificare a formei și nivelului de măsuri nu intră în vigoare decât în semestrul al doilea din 2006 și în măsura în care este dificil, din punct de vedere logistic, să sporească semnificativ exporturile în termene scurte, riscul de eludare menționat la considerentul 169 este limitat la termen scurt. Ca urmare, ținând seama de dificultățile tehnice menționate la considerentul 171 și de riscul redus de eludare, se consideră oportun să nu se impună limită cantitativă în acest stadiu. Prin urmare, este necesar să se aplice prețurile minime la import și dreptul ad valorem, astfel cum s-au explicat la considerentul 169, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(173)

Cu toate acestea, în cazul în care, pentru un an calendaristic dat sau pentru restul anului 2006 pe o bază pro rata temporis, cantitatea pusă în liberă circulație, stabilită de Comisie pe baza datelor colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, depășește cu mult 700 000 tone corespunzătoare volumelor tradiționale stabilite la considerentul 169, din motivele prevăzute la considerentul menționat anterior și cu referire la circumstanțele speciale descrise la considerentul 163, Comisia va prezenta Consiliului o propunere vizând aplicarea dreptului ad valorem tuturor produselor care intră sub incidența definiției produsului care face obiectul prezentei anchete.

(174)

Pentru a garanta respectarea efectivă a prețului minim de import, importatorii trebuie să fie informați de faptul că, în cazul în care se constată la sfârșitul unei verificări ulterioare importului: (i) că prețul net franco frontieră comunitară (anume net de drepturi vamale și de orice cost ulterior importului, precum cheltuielile de manipulare, de încărcare și de transport) plătit efectiv de primul client independent din Comunitate (preț ulterior importului) este mai mic decât prețul net franco frontieră comunitară, înaintea vămuirii, astfel cum rezultă din declarația vamală și (ii) că prețul ulterior importului este mai mic decât prețul minim de import, dreptul ad valorem se va aplica retroactiv tranzacțiilor în cauză. Autoritățile vamale trebuie să informeze de îndată Comisia în cazul în care se află în prezența unei declarații false.

(175)

În acest context, se face trimitere la Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (17), în special articolul 78, în temeiul căruia autoritățile vamale pot recurge la controlul documentelor și datelor comerciale privind operațiunile de import sau de export a mărfurilor în cauză, precum și la operațiunile comerciale ulterioare privind aceleași mărfuri. Aceste controale se pot exercita asupra declarantului, oricărei persoane interesate, direct sau indirect, în mod profesional de operațiunile menționate, precum și oricărei persoane care posedă în calitate profesională documentele și datele menționate,