COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.11.2016

COM(2016) 773 final

COMUNICARE A COMISIEI

Planul de lucru pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019

Planul de lucru pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019

1.    Introducere

UE dispune de o serie de instrumente legislative care transpun obiectivele politicilor energetice și climatice ale UE 1 în diverse direcții de acțiune. Proiectarea ecologică, completată de normele privind etichetarea energetică, sprijină prioritatea generală a Comisiei de a consolida competitivitatea Europei și de a stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică; proiectarea ecologică asigură condiții de concurență echitabile pe piața internă, stimulează investițiile și inovarea într-un mod durabil și economisește banii consumatorilor, reducând, în același timp, emisiile de CO2. Aceasta contribuie la uniunea energetică și la realizarea țintei privind eficiența energetică pentru 2030, a obiectivelor în materie de climă convenite de comun acord și a obiectivului unei piețe interne mai profunde și mai echitabile. Cadrul legislativ privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică reprezintă unul dintre cele mai eficace instrumente de politică la nivelul UE pentru promovarea eficienței energetice, estimându-se că va contribui la realizarea a aproximativ jumătate din ținta de economii de energie pentru 2020. Cadrul legislativ privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică are dublul scop de a asigura faptul că pe piață pătrund mai multe produse eficiente din punct de vedere energetic (prin intermediul proiectării ecologice), încurajând și abilitând, în același timp, consumatorii să cumpere cele mai eficiente produse pe baza unor informații utile (prin intermediul etichetării energetice). Astfel, acest cadru reduce consumul de energie al consumatorilor și al întreprinderilor și, în consecință, facturile acestora la energie și la utilități. În plus, cadrul protejează piața internă și previne costurile inutile pentru întreprinderi și consumatori, determinate de cerințele naționale divergente.

Se estimează că, până în 2020, acest cadru va asigura economii de energie de aproximativ 175 Mtep anual în ceea ce privește consumul de energie primară, mai mult decât consumul anual de energie primară al Italiei. Pentru consumatori, acest lucru se traduce printr-o economie de 490 EUR pe an la facturile pentru energie, pentru fiecare gospodărie. În plus, se estimează că această politică va asigura un venit suplimentar de aproximativ 55 de miliarde EUR anual pentru industrie, pentru sectoarele comerțului cu ridicata și cu amănuntul, iar o parte din această sumă ar putea genera până la 800 000 de locuri de muncă directe suplimentare în sectoarele vizate. Ca atare, aceasta contribuie și la securitatea energetică, reducând importul de energie în UE cu echivalentul a 1,3 miliarde de barili de petrol în fiecare an și reducând emisiile de CO2 cu 320 de milioane de tone anual 2 .

Moderarea cererii de energie este una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei-cadru pentru o uniune energetică 3 . O politică ambițioasă și eficientă privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică va rămâne indispensabilă pentru a contribui la realizarea priorităților pe care Comisia le-a stabilit pentru uniunea energetică și va contribui la atingerea obiectivelor politicii privind clima, convenite în cadrul COP 21 de la Paris, din decembrie 2015.

Acest plan de lucru pentru proiectarea ecologică contribuie la noua inițiativă a Comisiei referitoare la economia circulară 4 , care promovează o tranziție către o economie mai circulară în UE, printr-o serie de măsuri care vizează întregul ciclu de viață al produselor și al materialelor. La nivelul UE, există o nevoie crescândă de a îmbunătăți eficiența resurselor, aceasta reprezentând și o prioritate politică. În acest sens, proiectarea produselor este un aspect esențial, deoarece poate avea un impact semnificativ de-a lungul ciclului de viață al produselor, de exemplu, prin crearea unui produs mai durabil, mai ușor de reparat, de reutilizat sau de reciclat. Directiva privind proiectarea ecologică acoperă deja toate efectele semnificative asupra mediului de-a lungul ciclului de viață al produselor, însă, până în prezent, s-a pus accentul pe îmbunătățirile privind eficiența energetică. Pe viitor, proiectarea ecologică ar trebui să contribuie mai semnificativ la economia circulară, de exemplu, printr-o abordare mai sistematică a aspectelor legate de eficiența materialelor, precum durabilitatea și posibilitatea de reciclare.

Acest plan de lucru stabilește prioritățile de lucru ale Comisiei în baza cadrului privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2016-2019. Pornind de la activitatea desfășurată pe baza primelor două planuri de lucru, noul plan de lucru prezintă activitatea în desfășurare și viitoarele revizuiri ale măsurilor existente specifice produselor; acesta identifică grupe suplimentare de produse urmând a fi examinate în continuare (prin intermediul studiilor, al consultărilor cu părțile implicate și al evaluării impactului), cu scopul de a contribui la posibile propuneri ale Comisiei cu privire la cerințele în materie de proiectare ecologică și/sau etichetare energetică; de asemenea, noul plan de lucru stabilește modul în care proiectarea ecologică va contribui mai bine la obiectivele economiei circulare. Abordate împreună, noile măsuri cu privire la noile produse din cadrul acestui plan de lucru pentru proiectarea ecologică, pe lângă revizuirile măsurilor existente, au un potențial estimat de a genera, în total, economii anuale de energie primară de peste 600 TWh (sau 50 Mtep) în 2030. Această cantitate este comparabilă cu consumul anual de energie primară al Suediei și, de asemenea, echivalează cu reducerea emisiilor de CO2 cu aproximativ 100 de milioane de tone pe an în 2030.

2.    Rolul planului de lucru pentru proiectarea ecologică

Atât Directiva privind proiectarea ecologică, cât și Directiva privind etichetarea energetică sunt directive-cadru. Acestea prevăd condițiile și criteriile pentru adoptarea măsurilor de punere în aplicare care stabilesc cerințe obligatorii specifice fiecărei grupe de produse 5 . Prioritățile pentru grupele de produse care trebuie analizate în acest cadru sunt stabilite în cadrul unor planuri de lucru obișnuite, astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (1) din Directiva privind proiectarea ecologică, care precizează că Comisia va publica un plan de lucru care „stabilește pentru următorii trei ani o listă orientativă de grupe de produse” cu impact energetic, care vor fi „considerate prioritare” pentru efectuarea de studii pregătitoare și „pentru adoptarea [eventuală a] măsurilor de punere în aplicare”.

Acest nou plan de lucru are la bază activitatea desfășurată începând cu mijlocul anului 2005 pentru grupele de produse enumerate la articolul 16 alineatul (2) din Directiva privind proiectarea ecologică din 2005 6 (perioada de tranziție) și primele două planuri de lucru pentru perioadele 2009-2011 7 și 2012-2014 8 .

3.    Situația actuală

3.1.    Măsurile de punere în aplicare adoptate

Ca urmare a stabilirii menționate a priorităților în ceea ce privește activitățile, Comisia a lansat studii pregătitoare, care au avut ca rezultat adoptarea a 28 de regulamente privind proiectarea ecologică, a 16 regulamente delegate privind etichetarea energetică și a trei acorduri de parteneriat voluntare recunoscute.

În plus, au fost lansate aproximativ 40 de mandate de standardizare pentru aceste grupe de produse. O listă a standardelor armonizate existente care sprijină regulamentele privind proiectarea ecologică este disponibilă pe site-ul internet Europa 9 .

3.2    Activitățile în desfășurare

În momentul adoptării prezentului plan de lucru, încă se desfășoară activități, în diferite stadii de dezvoltare, privind o serie de grupe de produse prioritare identificate. Tabelul de mai jos prezintă o privire de ansamblu a activităților în desfășurare, precum și a economiilor anticipate, dacă sunt disponibile 10 .

Alături de prezentul plan de lucru, Comisia adoptă următoarele măsuri cu un potențial estimat de economie de energie de peste 100 TWh anual din energia primară economisită în 2030:

O măsură de proiectare ecologică pentru produsele de încălzire și de răcire a aerului 11  

O măsură de proiectare ecologică 12 și una de etichetare energetică 13 privind toleranțele de verificare, pentru a îmbunătăți testarea produselor și pentru a reduce posibilitățile de fraudă

O recomandare de autoreglementare 14 care oferă orientări pentru a sprijini industria în încheierea acordurilor de parteneriat voluntare, ca alternativă la reglementare.

Alte activități sunt în derulare, astfel cum se prezintă în tabelul de mai jos:

(*) Rezultatul studiilor pregătitoare a sugerat că proiectarea ecologică (PE) și etichetarea energetică (EE) nu sunt cele mai adecvate opțiuni de reglementare în vederea abordării eficienței energetice pentru aceste produse și că alte instrumente de reglementare captează deja cel puțin o parte din potențialul existent de economisire de energie.

3.3.    Revizuiri

Majoritatea măsurilor de punere în aplicare privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică adoptate până în prezent cuprind clauze de revizuire care urmează să fie abordate în următorii ani. Următorul tabel prezintă o perspectivă consolidată a regulamentelor care trebuie revizuite până în anul 2019 inclusiv, cu indicarea potențialei economii de energie și a semnificației potențialului de economisire a resurselor, dacă există date disponibile.

În timpul acestor revizuiri, Comisia va examina modul în care aspectele relevante pentru economia circulară, cum ar fi eficiența resurselor, posibilitatea de reparare, de reciclare și durabilitatea, pot fi evaluate și adoptate la revizuirea măsurilor existente.

4.    Lista orientativă a noilor grupe de produse pentru planul de lucru 2016-2019

În contextul elaborării acestui plan de lucru, Comisia a lansat un studiu pentru identificarea oricăror alte grupe de produse cu impact energetic care au un potențial semnificativ de economisire și care nu au fost incluse în perioada de tranziție sau în planurile de lucru anterioare. Acest proiect de plan de lucru a fost reconsiderat ulterior, din perspectiva Planului de acțiune privind economia circulară.

Studiul a realizat o estimare cantitativă a potențialului de economisire a energiei, care rezultă din îmbunătățirile privind eficiența energetică globală pentru fiecare grupă de produse. În plus, din perspectiva economiei circulare, a fost realizată o evaluare calitativă a altor efecte asupra mediului 16 menționate în Directiva privind proiectarea ecologică, precum și o evaluare a sferei de reglementare existente a acestor efecte asupra mediului. Rapoartele finale pentru diferite sarcini din cadrul studiului sunt disponibile pe un site web special 17 .

Comisia a consultat forumul consultativ, astfel cum prevede articolul 18 din Directiva privind proiectarea ecologică, pentru a lua în considerare comentariile adresate de reprezentanții și părțile interesate ale statelor membre la stabilirea prezentului plan de lucru și a listei orientative de grupe de produse 18 .

Potențialul de economisire a energiei al celorlalte produse cu impact energetic identificate în cadrul studiului este, în cazul anumitor produse, mai scăzut decât în cazul celor identificate în planuri de lucru anterioare. Prin urmare, în paralel cu revizuirea regulamentelor existente, Comisia va lansa studii dedicate pentru acele produse din studiul menționat mai sus care au cel mai ridicat potențial de economisire:

sisteme de automatizare și control pentru clădiri;

ibrice electrice;

aparate pentru uscarea mâinilor;

ascensoare;

panouri solare și invertoare;

containere frigorifice;

aparate de curățat la presiune mare 19 .

Grupele de produse identificate mai sus vor face obiectul unor studii pregătitoare care cercetează mai detaliat potențialul pentru îmbunătățirea mediului, inclusiv aspectele relevante pentru economia circulară, astfel cum este prevăzut în capitolul 5, și oferă elementele pentru identificarea opțiunilor de politică în evaluările ulterioare ale impactului.

În vederea elaborării posibilelor măsuri de punere în aplicare care stabilesc cerințele privind proiectarea ecologică sau etichetarea energetică pentru produsele cu impact energetic menționate mai sus, Comisia are obligația de a respecta criteriile prevăzute la articolul 15 alineatul (5) din directivă. În plus, se va acorda atenție evitării oricărei posibile suprapuneri cu regulamentele UE existente care se aplică deja în cazul acestor produse. În special, nu va fi propusă nicio măsură privind proiectarea ecologică pentru sistemele de automatizare și control pentru clădiri, dacă se consideră că potențialul de economisire a energiei în cazul clădirilor poate fi mai bine canalizat prin intermediul modificărilor aduse Directivei privind performanța energetică a clădirilor și/sau Directivei privind eficiența energetică. Pentru a evita reglementarea inutilă, nu va fi propusă nicio măsură privind proiectarea ecologică dacă cea mai mare parte a potențialului de economisire a energiei în cazul ascensoarelor este deja canalizat prin intermediul altor regulamente referitoare la proiectarea ecologică privind componentele acestora, precum regulamentul privind motoarele electrice.

Având în vedere caracterul specific al produselor TIC (care nu sunt incluse în grupele de produse de mai sus), în cazul acestora este propusă o abordare separată, care va lua în considerare pe deplin potențialul acestora pentru economia circulară, care este relevant, în special, în cazul telefoanelor mobile/inteligente.

În cazul produselor TIC, s-a dovedit foarte dificilă realizarea unei estimări fiabile a potențialului lor de economisire a energiei, având în vedere nesiguranța privind viitoarele evoluții ale pieței. În plus, pentru sectoarele produselor TIC, aflate într-o schimbare rapidă, au apărut semne de întrebare cu privire la măsura în care procesul de proiectare ecologică/etichetare energetică (care durează, în medie, patru ani) este potrivit pentru stabilirea criteriilor minime privind eficiența energetică și a resurselor. În același timp, acordurile de parteneriat voluntare, care au fost recunoscute în cazul unor grupe de produse electronice (și anume, echipamentele de imagistică, consolele de jocuri și decodoarele complexe) ca alternative la măsurile de reglementare, nu s-au dovedit întotdeauna a fi mai rapide în realizarea obiectivelor privind proiectarea ecologică. De asemenea, Acordul Energy Star dintre UE și SUA, în temeiul căruia ambele jurisdicții au stabilit aceleași cerințe voluntare privind eficiența pentru echipamentele de birou, va trebui revizuit înainte de a expira, în 2018. În cele din urmă, conectivitatea crescută a produselor – la nivelul gospodăriilor sau al industriei – și apariția aparatelor inteligente, precum și impactul acestora asupra eficienței generale a sistemului, necesită o atenție deosebită.

Ținând seama de acest lucru, Comisia va lansa o evaluare mai aprofundată a următoarelor produse TIC, în vederea posibilei includeri a acestora în planul de lucru pentru proiectarea ecologică:

puncte de acces (echipamente de rețea de uz casnic);

telefoane mobile/inteligente;

stații de bază.

Aceasta va permite stabilirea celei mai bune abordări de politică pentru îmbunătățirea eficienței lor energetice și a aspectelor mai ample privind economia circulară. Afișajele de semnalizare și încărcătoarele fără fir vor fi luate în considerare în cadrul lucrărilor în desfășurare privind revizuirea măsurilor existente de punere în aplicare a proiectării ecologice pentru televizoare, respectiv pentru surse de alimentare externe.

5.    Contribuția la economia circulară

Posibilitatea de a repara, de a refabrica sau de a recicla un produs sau componentele și materialele acestuia depinde, în mare măsură, de proiectarea inițială a produsului. Prin urmare, este esențial ca aceste aspecte să fie luate în considerare atunci când sunt analizate posibilele măsuri de punere în aplicare privind proiectarea ecologică. Până în prezent, s-a pus accentul pe eficiența energetică a produselor, chiar dacă dispozițiile privind eficiența resurselor au fost incluse în directivă încă de la adoptarea sa inițială, în 2005, iar, pentru anumite grupe de produse, au fost introduse criterii care vizează, de exemplu, utilizarea apei și durabilitatea.

În cadrul acestui nou plan de lucru, Comisia va explora posibilitatea de a stabili cerințe mai specifice pentru produse și/sau orizontale cu privire la aspecte precum durabilitatea (de exemplu, durata minimă de viață a produselor sau a componentelor critice), posibilitatea de reparare (de exemplu, disponibilitatea pieselor de schimb și a manualelor de reparații, a proiectului de reparație), posibilitatea de a fi modernizate, schema pentru dezmembrare (de exemplu, eliminarea cu ușurință a anumitor componente), informații (de exemplu, marcarea părților din plastic) și ușurința reutilizării și a reciclării (de exemplu, evitarea materialelor plastice incompatibile), gazele cu efect de seră și alte emisii, precum și posibilitatea de a stabili ulterior baza științifică pentru elaborarea criteriilor corespunzătoare care să întrunească cerințele Directivei privind proiectarea ecologică. Acest demers va fi întreprins atât pentru noile grupe de produse identificate în capitolul 4, cât și pentru revizuirile viitoare ale măsurilor existente specifice produselor, enumerate în capitolul 3, având în vedere beneficiile și costurile estimate ale măsurilor propuse, precum și dispozițiile anexei II din directivă, conform căreia cerințele pentru îmbunătățirea performanței de mediu a produselor trebuie să evite pierderile semnificative de performanță sau de utilitate pentru consumatori. În plus, orice cerință trebuie să poată fi verificată, iar aplicarea cerințelor trebuie să fie asigurată.

Ar trebui analizată într-un mod mai sistematic în special marja pentru îmbunătățirea elaborării cerințelor referitoare la eficiența materialelor în cadrul regulamentelor privind produsele. În acest scop, Comisia va elabora un set de instrumente ale economiei circulare pentru proiectarea ecologică, de exemplu sub forma unor orientări privind includerea aspectelor legate de eficiența resurselor și a materialelor pentru noile grupe de produse și pentru revizuirea măsurilor de punere în aplicare existente. Pe baza unei analize aprofundate, un astfel de set de instrumente ar oferi exemple concrete cu privire la modul în care aceste aspecte ar putea fi luate în considerare în cazul cerințelor specifice produselor sau al cerințelor orizontale.

De asemenea, Comisia va îmbunătăți baza metodologică pentru o adoptare mai sistematică a cerințelor legate de eficiența materialelor în cadrul regulamentelor privind produsele, atât al celor noi, cât și al celor care urmează a fi revizuite. În acest scop, a fost adoptată o solicitare de standardizare adresată organizațiilor europene de standardizare privind aspectele legate de eficiența materialelor 20 . Domeniul de aplicare al acestei solicitări vizează, în principal, următoarele aspecte:

prelungirea duratei de viață a produselor;

capacitatea de a reutiliza componentele sau de a recicla materialele produselor la sfârșitul ciclului de viață;

utilizarea componentelor reutilizate și/sau a materialelor reciclate din produse.

Standardele care urmează a fi elaborate în conformitate cu solicitarea de standardizare menționată vor fi de natură generală și vor contribui la elaborarea standardelor specifice produselor și/sau a standardelor orizontale, care ar susține eventualele cerințe legate de aspectele privind eficiența materialelor, cum ar fi posibilitatea de reparare sau de reciclare.

Activitățile în desfășurare privind amprenta de mediu a produselor vor contribui, de asemenea, la realizarea acestui obiectiv.

6.    Supravegherea pieței și cooperarea internațională

Se estimează că între 10 % și 25 % dintre produsele existente pe piață nu respectă cerințele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Drept urmare, aproximativ 10 % din economiile preconizate de energie se pierd. În termeni absoluți, acest procent corespunde unei valori de aproximativ 17 Mtep de energie primară anual. Această situație induce în eroare și consumatorii, care pot primi facturi de electricitate mai ridicate. Statele membre răspund de supravegherea pieței și, deși s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește activitățile de asigurare a aplicării legislației desfășurate în anii trecuți, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a reduce numărul de produse neconforme de pe piața UE.

Pentru a îmbunătăți asigurarea aplicării legislației, Comisia facilitează deja cooperarea dintre autoritățile de supraveghere ale piețelor naționale, prin intermediul grupurilor de cooperare administrativă (ADCO) privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică. În plus, Comisia sprijină proiecte de supraveghere comune dedicate, precum proiectul finanțat de UE „EEpliant”, și va continua în această direcție. Regulamentele Comisiei privind toleranțele de verificare, menționate la punctul 3.2, precum și propunerea Comisiei referitoare la un regulament privind etichetarea energetică, care, în prezent, face obiectul unor negocieri interinstituționale 21 , vor consolida, de asemenea, asigurarea aplicării legislației.

Uniunea Europeană este unul dintre liderii mondiali în elaborarea cerințelor minime privind eficiența energetică și etichetarea energetică pentru produse. Multe alte țări urmează abordări similare, iar regulamentele noastre și formatul etichetelor de la A la G sunt influente la nivel internațional. În plus, UE joacă un rol important în standardizarea internațională.    Aceste eforturi sunt importante pentru întreprinderile europene, întrucât susțin condiții de concurență echitabilă mai uniforme la nivel global, reduc costurile de conformitate și creează oportunități în străinătate.

Prin urmare, Comisia va continua să colaboreze cu alte jurisdicții, pentru a face eforturi în vederea unei convergențe mai globale a standardelor, a metodelor de testare și, dacă este posibil, a cerințelor minime, de exemplu, prin intermediul unei standardizări internaționale, al unor acorduri specifice produselor sau ca parte a unor acorduri comerciale bilaterale.

7.    Perspective

Comisia intenționează să desfășoare activități privind următoarele priorități în următorii ani:

(1)finalizarea activităților de reglementare aflate în desfășurare privind produsele identificate în planurile de lucru anterioare;

(2)revizuirea măsurilor existente identificate în capitolul 3;

(3)demararea de studii pregătitoare pentru grupele de produse identificate în capitolul 4;

(4)consolidarea contribuției Directivei privind proiectarea ecologică la o economie mai circulară;

(5)facilitarea unei cooperări consolidate între statele membre privind supravegherea pieței în vederea unei mai bune asigurări a aplicării regulamentelor existente;

(6)consolidarea cooperării cu partenerii internaționali pentru a facilita în continuare convergența metodelor de testare și de măsurare și, dacă este posibil, a unor cerințe minime privind performanța energetică.

(1)

Strategia privind clima și energia pentru 2020: COM(2010) 639 final; Strategia privind clima și energia pentru 2030: COM(2014) 15 final.

(2)

„Ecodesign Impact Accounting Study” („Studiu contabil al impactului proiectării ecologice”), VHK, 2014.

(3)

COM(2015) 80 final.

(4)

Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, COM(2015) 614/2, adoptat la 2.12.2015.

(5)

Pentru o imagine de ansamblu a măsurilor existente de punere în aplicare, a se vedea: https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/list_of_enegy_labelling_measures.pdf  

https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/list_of_ecodesign_measures.pdf

(6)

JO L 191, 22.7.2005, p. 29-58.

(7)

Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul european - Stabilirea planului de lucru pentru perioada 2009-2011 în cadrul directivei privind proiectarea ecologică (COM/2008/0660 final).

(8)

  http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sustainable-business/documents/eco-design/working-plan/files/comm-swd-2012-434-ecodesign_en.pdf  

(9)

  http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/mandates/  

(10)

În conformitate cu practica existentă a evaluării impactului pentru grupele de produse vizate de proiectarea ecologică, se ia în considerare un nivel general de eficiență a conversiei energiei electrice generate de o centrală electrică la nivelul UE de 40 % [și anume, este nevoie de 2,5 Mtep de combustibil de alimentare al energiei primare (gaz, petrol, cărbune etc.) pentru fiecare 1 Mtep de energie electrică generată și pentru care consumatorul final va fi facturat].

(11)

Regulamentul Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor [C(2016) 7769 final].

(12)

Regulamentul Comisiei de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1275/2008, (CE) nr. 107/2009, (CE) nr. 278/2009, (CE) nr. 640/2009, (CE) nr. 641/2009, (CE) nr. 642/2009, (CE) nr. 643/2009, (UE) nr. 1015/2010, (UE) nr. 1016/2010, (UE) nr. 327/2011, (UE) nr. 206/2012, (UE) nr. 547/2012, (UE) nr. 932/2012, (UE) nr. 617/2013, (UE) nr. 666/2013, (UE) nr. 813/2013, (UE) nr. 814/2013, (UE) nr. 66/2014, (UE) nr. 548/2014, (UE) nr. 1253/2014, (UE) 2015/1095, (UE) 2015/1185, (UE) 2015/1188, (UE) 2015/1189 și (UE) 2016/XXX [C(2016) 7769 final] cu privire la utilizarea toleranțelor în procedurile de verificare [C(2016)7767final].

(13)

Regulamentul delegat al Comisiei de modificare a Regulamentelor delegate (UE) nr. 1059/2010, (UE) nr. 1060/2010, (UE) nr. 1061/2010, (UE) nr. 1062/2010, (UE) nr. 626/2011, (UE) nr. 392/2012, (UE) nr. 874/2012, (UE) nr. 665/2013, (UE) nr. 811/2013, (UE) nr. 812/2013, (UE) nr. 65/2014, (UE) nr. 1254/2014, (UE) 2015/1094, (UE) 2015/1186 și (UE) 2015/1187 cu privire la utilizarea toleranțelor în procedurile de verificare [C(2016)7765 final].

(14)

Recomandarea Comisiei privind orientările referitoare la măsurile de autoreglementare stabilite de industrie în conformitate cu Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului [C(2016)7770 final].

(15)

Cu excepția produselor din domeniul apei, în cazul cărora sunt incluse cifre privind economisirea atât pentru 2025, cât și pentru 2030.

(16)  Inclusiv consumul de apă în faza de utilizare; consumabile (de exemplu, detergenți); prezența materiilor prime critice, a substanțelor ignifuge, a plastifianților (ftalați) sau a altor substanțe toxice; prezența gazelor fluorurate cu efect de seră; radiații; siguranță (scurgere de combustibil, vibrații etc.); sănătate (igienă, nivel de zgomot etc.); durabilitate (posibilitatea de reutilizare, de actualizare, de reparare etc.); sfârșitul ciclului de viață (posibilitatea de reciclare, conținutul reciclat); și emisiile directe în aer, apă și sol.

(17)

A se vedea: http://www.ecodesign-wp3.eu/documents  

(18)

Forumul consultativ privind proiectarea ecologică s-a desfășurat la 28.10.2015.

(19)

Se preconizează că, dintre opțiunile de politică disponibile, doar etichetarea energetică poate fi reținută, întrucât potențialul de economisire a energiei nu pare să justifice o opțiune de proiectare ecologică.

(20)

Decizia C(2015) 9096 a Comisiei, adoptată la 17.12.2015.

(21)

COM(2015) 341 final