COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.11.2016

COM(2016) 743 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și Fondului european pentru eficiență energetică

{SWD(2016) 374 final}

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare
și Fondului european pentru eficiență energetică

I. PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

Infrastructura energetică și inovarea, forțele motrice din spatele programului energetic european pentru redresare (PEER), rămân la fel de importante astăzi cum erau în 2009, când a fost instituit PEER. Toate proiectele PEER au fost adoptate în 2010.

Prezentul raport evidențiază, pentru fiecare parte a PEER, progresele realizate în implementarea proiectelor și a Fondului european pentru eficiență energetică (EEEF). El îi urmează raportului adoptat în 2015 1 și se referă la implementarea proiectelor între 31 august 2015 și 30 iunie 2016, precum și la plățile efectuate în decursul perioadei respective.

II. IMPLEMENTAREA GENERALĂ A PROIECTELOR

La sfârșitul lunii iunie 2016, 37 de proiecte din 59 erau finalizate integral, iar o sumă totală de 2 122 297 449 EUR (după deducerea ordinelor de recuperare, în valoare de 144 188 902,94 EUR) a fost plătită către beneficiari.

Situația infrastructurilor de gaze și energie electrică este în prezent clarificată, restul de șase proiecte fiind în curs de desfășurare, în timp ce un proiect este în prezent suspendat. Majoritatea proiectelor sunt finalizate și se preconizează că promotorii vor prezenta cererea finală de plată până la sfârșitul acestui an.

Au fost realizate progrese semnificative de către promotorii pentru integrarea energiei eoliene offshore (OWE) în rețea și s-au obținut unele clarificări în ceea ce privește celelalte proiecte CSC.

Comisia a optat pentru menținerea sprijinului financiar pentru investitori atât timp cât rămâne clară posibilitatea unei decizii finale de investiție (DFI).

1.    Infrastructura de gaze și de energie electrică

În cadrul subprogramului pentru infrastructură al PEER, se acordă sprijin unui număr de 44 de proiecte în trei domenii majore de activitate.

Proiectele sunt implementate de operatorii de transport și de sistem (OTS) din fiecare stat membru sau de alți promotori de proiecte. A fost angajată suma de 2 267 574 462 EUR, din care 1 366 479 618 EUR au fost plătiți către beneficiari până la 30 iunie 2016. Plățile sunt condiționate de angajamentul ferm al beneficiarilor de a implementa proiectul printr-o decizie finală de investiție.

Proiectele acoperă trei domenii de activitate:

- Proiecte vizând infrastructura și capacitățile de stocare pentru gaze naturale:

Infrastructura de gaze reprezintă piatra de temelie a lanțului de aprovizionare cu energie de la producător la utilizatorul final. Conductele de transport, instalațiile de stocare și terminalele de regazeificare a GNL se numără printre componentele fizice care asigură livrarea gazului către clienți acolo unde și ori de câte ori este necesar. Infrastructura de gaze va trebui dezvoltată și consolidată în continuare în anii care vin. Construirea conexiunilor lipsă dintre statele membre va contribui la garantarea securității aprovizionării și la satisfacerea noilor cerințe de flexibilitate, din ce în ce mai mari.

- Proiecte pentru implementarea fluxului reversibil de gaze naturale:

În cursul crizei aprovizionării cu gaz din 2009 dintre Rusia și Ucraina, furnizarea de gaze către majoritatea statelor membre din Europa Centrală și de Est a fost întreruptă, iar cererea de import nu a putut fi satisfăcută în întregime. Acest lucru nu s-a datorat lipsei gazului în Europa, ci faptului că infrastructurile existente nu dispuneau de caracteristicile și de capacitățile tehnice pentru a inversa fluxurile de gaz de la vest către est. Programul PEER a oferit sprijin pentru completarea acestei lacune, iar acum în Europa Centrală și de Est sunt instalate capacități de inversare a fluxului.

- Proiecte de infrastructură pentru energie electrică:

Integrarea unei cantități tot mai mari de energie electrică din surse regenerabile variabile presupune investiții semnificative în infrastructuri noi. Mai mult, o serie de state membre sunt considerate în continuare „insule energetice”, deoarece nu sunt bine conectate cu statele vecine și cu piața internă a energiei.

1.1    Progrese înregistrate până în prezent 

În prezent, 33 din cele 44 de proiecte de infrastructură au fost finalizate, șase proiecte aflându-se în curs de desfășurare și unul suspendat.

În sectorul energiei electrice au fost finalizate 10 proiecte din 12. Celelalte 2 proiecte progresează corespunzător și se preconizează că vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2016 și, respectiv, sfârșitul anului 2017.

În sectorul gazelor au fost finalizate 23 proiecte din 32; patru progresează conform planului, unul este în prezent suspendat și patru au fost încheiate prematur. Toate proiectele de interconectare și de implementare a capacităților de inversare a fluxului din Europa Centrală și de Est au fost finalizate, cu excepția proiectului de implementare a capacității de inversare a fluxului din România, care a fost încheiat prematur de Comisie în luna septembrie 2014.

De la ultimul raport de implementare a PEER, din 2015, s-au realizat progrese importante în cazul unor proiecte de infrastructură pentru energie electrică și pentru gaz.

De exemplu, proiectul Halle/Saale – Schweinfurt care face legătura între partea de nord-est și partea de sud-est a Germaniei este aproape finalizat. Proiectul va facilita transportul de energie electrică din surse regenerabile de energie produsă în Germania de Nord și în regiunea Mării Nordului în restul rețelei germane. Primul sistem electric al liniei aeriene de contact de 400 kV dublu circuit este acum operațional și lucrările de compensare pentru mediu, în special cele legate de sectorul forestier, sunt în curs de desfășurare.

În Europa de Sud-Vest, interconexiunea Franța-Spania (Baixas — Santa Llogaia) a fost inaugurată în februarie 2015. Aceasta conectează sursele regenerabile de energie la rețea și contribuie la integrarea piețelor energiei electrice din Franța și din Spania, consolidând în același timp securitatea aprovizionării cu energie electrică la nivel regional, național și european.

Un alt proiect finalizat este interconexiunea între Sicilia și Italia continentală (Sorgente – Rizziconi). Finanțarea PEER a sprijinit construirea de substații, de linii aeriene de contact de 380 kV și îngroparea liniilor de 150 kV, instalarea cablurilor de 380 kV (subterane și submarine pe o distanță de 38 km) și construcția unui tunel. Proiectul va îmbunătăți securitatea aprovizionării și dezvoltarea surselor regenerabile de energie în Sicilia, îmbunătățind, în același timp, fiabilitatea rețelei atât în Sicilia, cât și în Italia continentală (Calabria).

Proiectul Nordbalt 01 (interconexiunea submarină dintre Lituania și Suedia) progresează într-un ritm satisfăcător și a fost inaugurat la 14 decembrie 2015. PEER a sprijinit construcția, instalarea și punerea în funcțiune a stației de conversie și a cablurilor submarine în Suedia și Lituania. În ceea ce privește convertoarele, exploatarea cu titlu experimental a acestora a fost finalizată cu succes, mai rămânând doar câteva teste care mai trebuie efectuate și aprobate. Proiectul are ca obiectiv reducerea progresivă a izolării statelor baltice de piața internă a energiei și integrarea deplină a acestora pe piața de electricitate Nord Pool.

Se înregistrează progrese în ceea ce privește realizarea unei infrastructuri energetice la nivelul întregii UE, datorită eliminării blocajelor și continuării integrării „insulelor energetice”, precum cele trei state baltice, Peninsula Iberică, Irlanda, Sicilia și Malta.

În prezent, se preconizează că, din cele șase proiecte aflate în desfășurare, trei ar trebui să fie finalizate în 2016, iar două proiecte urmează să fie date în exploatare în 2017 și un proiect în 2018.

PEER sprijină dezvoltarea unor importante proiecte europene de infrastructură energetică în contextul priorităților actualei politici energetice. Liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene 2 prevăd măsuri pentru dezvoltarea în timp util a proiectelor de interes comun în cadrul a opt coridoare prioritare identificate care acoperă infrastructura de gaze și electricitate. În special, proiectele de interes comun au dreptul de a beneficia de proceduri simplificate (maximum trei ani și jumătate) pentru obținerea permiselor și de stimulente normative pentru a facilita implementarea proiectelor transfrontaliere și ar putea fi eligibile să primească fonduri din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) 3 .

Dintr-un buget total de 30,44 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, care acoperă transporturile, energia și telecomunicațiile, energia reprezintă 5,35 miliarde EUR. Comisia estimează că investițiile necesare în infrastructurile de transport și stocare a electricității și gazelor pentru a moderniza și a extinde infrastructura energetică a Europei sunt de ordinul a 200 de miliarde EUR până în 2020. Aproximativ două treimi din această sumă revine infrastructurii de energie electrică și rețele inteligente.

2. Proiecte de parcuri eoliene offshore (OWE – Offshore Wind Energy)

2.1 Progrese înregistrate până în prezent

Subprogramul PEER a inclus nouă proiecte, cu o asistență de 565 de milioane EUR împărțită între două tipuri principale de activități:

Testele la scară mare, fabricarea și instalarea de turbine și structuri de fundații offshore inovatoare (șase proiecte), precum și

dezvoltarea de soluții modulare pentru integrarea în rețea a unor capacități mari de transport al energiei eoliene (trei proiecte).

Dintre aceste nouă proiecte, trei au fost finalizate și două au fost încheiate prematur. 221 985 224 EUR (după deducerea ordinelor de recuperare, în valoare de 26 186 766 EUR) au fost plătiți către proiecte.

2.2 Progrese înregistrate până în prezent pe sectoare

2.2.1 Progrese în ceea ce privește turbinele și fundațiile offshore inovatoare

Proiectul Nordsee Ost s-a confruntat cu unele întârzieri, însă instalația offshore este finalizată. Din cauza unei combinații de condiții meteorologice nefavorabile și de probleme tehnice în ceea ce privește legătura la rețea și turbinele eoliene, punerea în funcțiune a fost amânată.

În ceea ce privește „Parcul eolian offshore Aberdeen”, după o hotărâre judecătorească cu privire la autorizațiile pentru onshore și pentru offshore (care au fost contestate din punct de vedere juridic), în iulie 2016 a fost luată o decizie finală de investiție pozitivă.

Proiectul Global Tech I nu a găsit un coinvestitor. Prin urmare, Comisia a confirmat, în aprilie 2015, că proiectul a fost încheiat prematur, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2014.

2.2.2 Progrese în ceea ce privește integrarea în rețea a energiei eoliene

Un proiect, platforma HVDC, a fost încheiat prematur. Celelalte două proiecte, Kriegers Flak și Cobra Cable, avansează în mod satisfăcător. Alte etape majore vor fi încheiate în cursul acestui an.

În ceea ce privește Kriegers Flak, în septembrie 2015, modificarea acordului de grant pentru noua soluție tehnică a fost aprobată de Comisia Europeană. Beneficiarii 50Hertz și Energinet.dk au luat decizia finală de construcție (Final Construction Decision - FCD), iar procedurile de licitație ale UE sunt în curs de desfășurare. Primele componente principale (convertoare „back-to-back” și platforma offshore) pentru infrastructura CGS au fost comandate. Cei doi OTS, Energinet și 50Hertz, au convenit cu privire la procesul de obținere a permiselor necesare împreună cu autoritățile lor de reglementare. Conducta de interconectare offshore KF CGS este planificată să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2018.

În ceea ce privește proiectul Cobra Cable, decizia finală de investiție a fost luată în decembrie 2015, cu șase luni înainte de termen. Contractele pentru convertoare și cablurile de curent continuu au fost, de asemenea, atribuite mai devreme decât se prevăzuse. Toate autorizațiile pentru rutare au fost obținute. În aceste condiții, cablul ar trebui să fie operațional la începutul anului 2019.

3. Captarea și stocarea dioxidului de carbon

Subprogramul PEER a constat în șase proiecte și un miliard EUR de asistență financiară, având ca obiectiv demonstrarea întregului proces de captare, de transport și de stocare a dioxidului de carbon.

Un proiect a fost finalizat, furnizând instalații-pilot operaționale pentru captare, transport și stocare. Trei proiecte au fost încheiate prematur, iar un proiect s-a încheiat fără a fi finalizat. Un proiect este în curs de desfășurare. Pentru aceste proiecte au fost plătiți 432 227 825 EUR.

Progresele înregistrate cu privire la proiectele CSC

În cazul proiectului Don Valley (Regatul Unit), Comisia a considerat că nu există nicio perspectivă rezonabilă ca proiectul să ia o decizie finală de investiție pozitivă în timp util, deoarece proiectul nu a reușit până acum să asigure finanțarea suplimentară necesară pentru construirea instalației CSC, iar punerea în funcțiune a acumulat o întârziere critică. Așadar, acțiunea PEER a expirat la sfârșitul lui 2015 fără finalizare.

În schimb, Comisia se află în faza finală a negocierii cu proiectul ROAD pentru a prelungi acordul de grant până la 31 decembrie 2019, în urma progreselor înregistrate în discuțiile cu privire la noi surse de finanțare, restructurarea proiectului și alegerea unui nou sit de stocare mai puțin costisitor. După finalizarea actualizării necesare a lucrărilor anterioare legate de aspectele tehnice, costuri și autorizări, decizia finală de investiție este planificată pentru începutul anului 2017 pentru ca instalațiile să fie operaționale în 2020. ROAD ar fi primul proiect din Europa care demonstrează aplicarea tehnologiei CSC de post-ardere la o centrală pe cărbune exploatată la scară comercială. Acest lucru ar însemna, de asemenea, demonstrarea cu succes a unei tehnologii care poate fi instalată retroactiv în centralele pe cărbune existente.

III. FONDUL EUROPEAN PENTRU EFICIENȚĂ ENERGETICĂ (EEEF)

În decembrie 2010, o sumă de 146,3 milioane EUR din Programul energetic european pentru redresare (PEER) a fost alocată unui mecanism financiar pentru proiecte în domeniul energiei durabile 4 . Din această sumă, 125 de milioane EUR au fost utilizate drept contribuție a UE la Fondul european pentru eficiență energetică (EEEF), creat în iulie 2011, care a ajuns la un volum total de 265 de milioane EUR 5 , sprijinit de un mecanism de grant pentru asistență tehnică, cu un buget de 20 de milioane EUR și 1,3 milioane EUR pentru activități de sensibilizare.

EEEF oferă finanțare adaptată (atât instrumente de datorie, cât și instrumente de capital) pentru proiecte privind eficiența energetică, energia din surse regenerabile și transportul urban curat. Beneficiarii sunt autoritățile publice locale sau regionale sau entitățile private care acționează în numele acestora.

Progrese înregistrate până în prezent

În 2015, EEEF a furnizat sprijin financiar pentru ameliorarea eficienței energetice a 32 de clădiri ale Universității Politehnice din Madrid, Spania, prin intermediul unei societăți de servicii energetice (ESCO) care acționează în numele universității. Proiectul implică înlocuirea cazanelor pe păcură existente care furnizează încălzire și apă caldă. Vor fi instalate cazane noi cu combustibil gazos, valve termice și soluții fotovoltaice termice în 32 de clădiri ale Universității. Proiectul va permite realizarea a 27 % de economii de energie primară și 45 % de economii de echivalent CO2 pe an, în comparație cu valoarea de referință.

De la crearea sa, la 31 decembrie 2015, EEEF a semnat contracte cu zece proiecte, în valoare de 117 milioane EUR, care au generat investiții finale în valoare de 219 milioane EUR.

Pe baza cadrului EEEF de evaluare și de raportare a proiectelor cu privire la economiile de emisii în echivalent CO2 și economiile de energie primară, la sfârșitul anului 2015, investițiile sale au permis realizarea de economii de aproximativ 223 300 de tone de CO2 și economii de energie primară de 102 790 MWh.

Mecanismul de asistență tehnică

În 2015 nu au fost alocate fonduri suplimentare pentru finanțarea activităților de dezvoltare a proiectelor.

În total, mecanismul de asistență tehnică finanțat de Comisie va fi sprijinit structurarea a 16 proiecte, reprezentând o valoare totală de 16 milioane EUR. Motivele existenței unor fonduri nealocate pot fi explicate de mai mulți factori. În primul rând, proiectele identificate în faza de început a fondului au prezentat un stadiu de avansare/nivel de maturitate mai mare și, prin urmare, nu au avut nevoie de asistență tehnică. În plus, experiența mecanismului de asistență tehnică a demonstrat că finanțarea proiectelor de eficiență energetică se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi un nivel mai scăzut de pregătire a cererilor decât se estimase inițial la începutul EEEF (dintre cererile de asistență tehnică primite, puține erau pregătite adecvat pentru depunere), modificări ale proiectelor în urma schimbărilor politice din cadrul guvernelor sau adaptări necesare după primul set de studii de fezabilitate.

Principalele concluzii și perspective

Până în prezent, EEEF prezintă un bilanț solid de investiții profitabile și va căuta în mod activ investitori majori suplimentari pentru a genera în continuare un efect de multiplicare al contribuției UE.

Pentru 2016, portofoliul de proiecte conține nou proiecte cu un volum total de 253 de milioane EUR, pentru care contribuția EEEF preconizată se va ridica la 92 de milioane EUR. EEEF va continua să caute să își extindă acoperirea geografică, acolo unde condițiile proiectului și de piață o permit.

IV Concluzii de ansamblu

PEER a înregistrat rezultate bune. Majoritatea proiectelor au fost finalizate, în special în ceea ce privește infrastructurile pentru gaz și pentru energie electrică. Controlul strict exercitat de Comisia Europeană în implementarea și monitorizarea proiectelor a contribuit la creșterea eficienței instrumentului.

În ciuda faptului că proiectele eoliene offshore s-au dovedit a fi mai complexe decât se anticipase, promotorii și constructorii au reușit să găsească soluții, iar expertiza tehnică a crescut în ultimii cinci ani.

Comisia își menține angajamentul de a demonstra tehnologia CSC în ciuda dificultăților întâmpinate în găsirea finanțării complementare necesare care a condus la închiderea unor proiecte PEER.

EEEF a fost, de asemenea, încununat de succes: a fost instituit un fond comercial care va continua să crească,să furnizeze soluții de finanțare și să genereze profit care acoperă cheltuielile administrative, dividendele acționarilor și rambursarea costurilor de instalare. De asemenea, EEEF servește drept model pentru instrumente financiare inovatoare care investesc în proiecte de energie durabilă rentabile și mature(cu perioade de amortizare de până la 18 de ani) și care pot atrage capital privat, arătând totodată scenariul de afaceri din spatele acestor investiții și creând un istoric credibil.

(1)

   RAPORT 2015, adoptat la 8 octombrie 2015, COM(2015)484 final.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (JO L 115, 25.4.2013, p.39).

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei, JO L 348, 20.12.2013, p. 129.

(4)

   Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei.

(5)

   Pe lângă investițiile Comisiei Europene, au mai fost făcute investiții de către: Banca Europeană de Investiții (75 de milioane EUR), Cassa Depositi e Prestiti SpA (CDP) (60 de milioane EUR) și Deutsche Bank (DB) ca administrator de investiții (5 milioane EUR).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.11.2016

COM(2016) 743 final

ANEXĂ

la

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare
și Fondului european pentru eficiență energetică

{SWD(2016) 374 final}